1

TESTE LICENTA SEPTEMBRIE 2017

Tema 1.

Substanțe anestezice utilizate în anestezia locală ( pag. 6-16)

1. *Radicalul aromatic conferă substanțelor anestezice locale caracter:

A. Hidrofil

B. Eozinofil

C. Lipofil

D. Acidofil

E. Hidrofob

C pag. 6

2. În circulație α1 glicoproteina circulantă transportă și alte substanțe

medicamentoase, cum sunt:

A. Blocante de calciu

B. Betablocante

C. Antiaritmice

D. Antidiabetice

E. Statine

ABC pag.6

3. Amina terțiară din structura anestezicului local :

A. Favorizează puterea anestezică a substanței

B. Conferă caracterul lipofil

C. Realizează mediul alcalin

D. Face posililă traversarea membranei perinervoase

E. Conferă caracter hidrofil

AB pag. 6

4. *La copiii sub 15 ani doza maximă de mepivacaină este de:

A. 3-4 mg/kg-corp

B. 4,5mg/kg.-corp

C. 0,5 mg/kg-corp

D. 1mg/kg-corp

E. 1,5mg/kg-corp

C pag. 11

5. Articaina este contraindicată la:

A. Pacienții cu deficit de colinesterază plasmatică

B. Pacienții cu tulburări de conducere atrio-ventriculară severe

C. Pacienții epileptic fără tratament

D. Pacienții cu porfirie acută recurentă

E. La pacienții hipertensivi

ABCD pag. 13

6. Lidocaina comparativ cu procaina are:

A. Putere anestezică de 2 ori mai mare

B. Instalare mai rapidă

C. Toxicitate de 3 ori mai mare

D. Toxicitate de 2 ori mai mare

E. Durata anesteziei eficiente relativ redusă

ABDE pag. 8

7. Agentul vasoconstrictor din preparatele anestezice locale permite:

A. Resorbție mai lentă a anestezicului în circulație

B. Efect anestezic semnificativ crescut

C. Risc mai scăzut de toxicitate sistemică

D. Diminuarea sângerării locale

E. Risc crescut de toxicitate sistemică

ABCD pag. 15

2

Tema 2.

Tehnici folosite în anestezia loco-regională (pag. 19-34)

8. Anestezia locală prin infiltrație se realizeză prin următoarele tehnici:

A. Anestezia intradermică

B. Anestezia subcutanată ,,în straturi,,

C. Anestezia plexală

D. Anestezia plexului cervical superficial

E. Anestezia plexului cervical profund

ABC pag.20

9. *Anestezia plexală:

A. Este anestezia cel mai frecvent utilizată la mandibulă

B. Presupune injectarea anestezicului subperiostal

C. Se poate utiliza doar în regiunile cu corticală osoasă subţire

D. Tehnica se poate aplica la mandibulă pe toată întinderea sa

E. Anestezia plexală este mai eficientă la adulţi

C pag. 21

10. Reperele pentru anestezia tonculară periferică la tuberozitate sunt:

A. Arcada zigomatică

B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani

C. Mucoasa mobilă

D. Creasta zigomato-alveolară

E. Rebordul orbitar inferior

BCD pag.24

11. Puncția pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanată se

face:

A. În obraz înaintea mușchiului maseter

B. În obraz înapoia mușchiului maseter

C. Sub marginea inferioară a osului zigomatic

D. Distal de creasta zigomato-alveolară

E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic

ACD pag. 24

12. Prin anestezia tronculară periferică la gaura infraorbitară se insensibilizează :

A. Dinţii frontali superiori de partea anesteziată.

B. Mucoasa vestibulară și periostul

C. Peretele posterior al sinusului maxilar şi mucoasa care îl tapetează

D. Jumătate din buza inferioară

E. Aripa nasului.

ABE pag. 28

13. Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Locul de puncţie este între creasta temporală şi plica

pterigomandibulară

B. Direcția acului este sagitală antero-posterior

C. La 1 cm în profunzime se anesteziază nervul lingual, apoi la 1,5-2

cm nervul alveolar inferior situat mai posterior

D. Vizează anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual şi bucal

E. Este o anestezie tronculară bazală.

ABCD pag. 29

14. *Următoarea afirmație cu referire la anestezia nervului nazopalatin este

adevărată :

A. Cele două canale au o direcție oblică în jos, înapoi și înafară

E pag.25,

26

3

B. În medicina dentară se efectuează cel mai frecvent pe cale exoorală

C. Este nedureraosă datorită inervaţiei slabe de la nivelul papilei și

aderenţei reduse a fibromucoasei palatine

D. Puncţia se efectuează la nivelul papilei interdentare

E. Determină insensibilizarea 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine,

demarcaţia posterioară fiind o linie transversală de la canin la

canin.

Tema 3.

Indicatiile extractiei dentare ( 1, pag.64-65 )

15. Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de:

A. Starea dintelui respectiv

B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă

C. Patologia structurilor adiacente

D. Afecțiuni asociate

E. Vârsta pacientului

ACD Pag. 64

16. Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt:

A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți

B. Dinți temporari cu procese carioase complicate

C. Dinți temporari cu macrodonție

D. Dinți temporari cu procese carioase meziale

E. Dinți temporari fracturați

ABE Pag. 64,

65

17. In cadrul tratamentului preprotetic indicatiile de extractie sunt:

A. Dinti cu macrodontie

B. Dinti care impiedeca eruptia dintilor permanenti

C. Dinti mult extruzati

D. Dinti egresati

E. Dinti cu microdontie

CD Pag. 64

18. Indicatiile de extractie legate de patologia traumatica oro-maxilo-faciala sunt:

A. Dinti cu distructii coronare intinse

B. Dinti cu fracturi radiculare oblice

C. Dinti cu fracturi transversale in treimea cervicala

D. Dinti in malpozitie

E. Dinti care impiedica reducerea corecta a unei fracturi

BCE Pag. 64

19. Exractia dentara este indicata in urmatoarele situatii :

A. Fracturi radiculare in treimea apicala

B. Sinuzite maxilare rinogene

C. Dinti care au determinat sinuzite maxilare odontogene

D. Dinti cu fracture radiculare oblice

E. Dinti cu parodontopatie marginala superficiala

CD Pag. 64

20. *Printre indicatiile de extractie a dintilor temporari nu se numara:

A. dinti temporari care impiedica eruptia dintilor permanenti

B. dinti temporari care determina eruptia malpozitionata a dintilor

permanenti

C Pag. 65

4

C. dinti temporari care, in urma iritatiei locale cronice, au dus la

aparitia unor leziuni hiperplazice

D. dinti temporari fracturati sau prezenti in focare de fractura, care

impiedica reducerea fracturii sau intretin procese supurative

E. anodontia dintelui permanent succesional

21. Indicatie a extractiei dintilor permanenti, din punct de vedere a patologiei

dento-parodontale, nu sunt:

A. dinti cu gangrene complicate cu parodontita apicala cronica(

granuloame periapicale), la care tratamentul chirurgical endodontic

sau conservator(rezectie apicala) are indicatie

B. dinti cu parodontita marginala cronica profunda si mobilitate grad

II/III la care tratamentul parodontal conservator are indicatie

C. dinti cu distructii corono-radiculare intinse care nu mai pot fi

restaurati cu ajutorul unor obturatii sau prin mijloace protetice

D. dinti care au determinat sau intretin procese supurative sinusale

E. dinti care au determinat complicatii supurative grave

AB Pag. 64

Tema 4.

Contraindicatii in extractia dentara (1, pag. 65-67)

22. Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt:

A. Leucemia acută

B. Hipertensiunea arterială controlată

C. Diabetul zaharat tip 2

D. Tratamentul cronic cu aspirina

E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni

AE Pag. 65

23. Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt:

A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)

B. Plăgi ale buzelor

C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial

D. Tumori benigne de mici dimensiuni

E. Sinuzita maxilară rinogenă

ACE Pag. 65

24. *Tulburarile hepatice determina modificari importante in:

A. Formula eritrocitara

B. Hemostaza

C. Formula leucocitara

D. Cresterea VSH-ului

E. Scaderea hematocritului

B Pag. 66

25. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu :

A. Transplante

B. Afectiuni cardiovasculare

C. Diabet insulinodependent

D. Reactii de hipersessibilitate

E. Boli autoimune

ADE Pag.66

26. *Pacientii cu diabet zaharat si risc moderat prezinta :

A. Control metabolic bun

B. Multiple complicatii ale bolii

C Pag. 66

5

C. Putine complicatii ale diabetului

D. Glicemie a jeune sub 200 mg/dl

E. Hb A1c mai mica de 7%

27. *Pacientii cu diabet zaharat si risc crescut prezinta :

A. Glicemie a jeune sub 250mg/dl

B. Hb.A1c mai mare de 7%

C. Simptome ocazionale

D. Frecvente episoade de hipoglicemie

E. Echilibru metabolic rezonabil

D Pag 66

28. *Tulburarile hepatice determina tulburari in hemostaza si in aparare prin :

A. Cresterea tensiunii arteriale

B. Crestera glicemiei

C. Tulburarea sintezei acizilor grasi

D. Posibila etiologie bacteriana a bolii

E. Tulburari in sinteza proteica

E Pag. 66

Tema 5.

Extractia dentara cu separatie interradiculara ( 1, pag 81 )

29. *Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la :

A. Incisivii centrali superiori

B. Incisivii laterali superiori

C. La toti dintii arcadei superioare

D. La toti dintii arcadei inferioare

E. La dintii pluriradiculari

E Pag 81

30. *Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata:

A. La dinti cu distructie coronara limtata

B. Molari temporari cu rizaliza

C. Dinti fara distructie coronara

D. Dinti cu radacini divergente

E. Pluriradiculari fracturati sub limita osului alveolar

D Pag 81

31. *In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara :

A. In „V”

B. In „ T „

C. In „ L „

D. In „ H „

E. In „ H „ culcat

B Pag.81

32. *In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara :

A. In „V”

B. In „ Y „

C. In „ L „

D. In „ H „

E. In „ H „ culcat

B Pag.81

33. *In cazul molarilor inferiori se va practica o separatie radiculara:

A. Mezio-distala

B. Disto-vestibulara

C. In „T”

E Pag. 81

6

D. In „ L „

E. Vestibulo- orala

34. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata :

A. La dinti cu distructie coronara limtata

B. Molari temporari cu rizaliza

C. La „dintii barati „

D. Dinti cu o radacina divergenta

E.Pluriradiculari fracturati sub limita osului alveolar

CD Pag 81

35. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata :

A. La dinti cu distructie coronara de mici dimensiuni

B. Molari temporari cu rizaliza

C. La „dintii barati „

D. Dinti cu o radacina curba

E. Pluriradiculari fracturati sub limita osului alveolar

CD Pag 81

Tema 6.

Accidente si complicatii ale extractiei dentare ( 1, pag 92-102)

36. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori

legati de:

A. Leziuni patologice preexistente

B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate

C. Starea generala a pacientului

D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras

E. Starea de igiena a cavitatii orale

ABD Pag. 92

37. In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:

A. Radacini curbe,cudate,in”baioneta”

B. Creasta zigomato-alveolara

C. Anchiloza dento-alveolara

D. Sept interradicular gros

E. Os alveolar dens

ACDE Pag.92

38. Accidentele sinusale constau in:

A. Deschiderea sinusului maxilar

B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar

C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala

D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala

E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara

ACD Pag. 96

39. *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in:

A. 1% din cazuri

B. 0,1% din cazuri

C. 0,6-5% din cazuri

D. 7% din cazuri

E. 8% din cazuri

C Pag. 97

40. *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa:

A. 3 minute

B. 5 minute

E Pag. 98

7

C. 8 minute

D. 10 minute

E. 15-20 minute

41. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi:

A. Fractura procesului alveolar

B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)

C. Mesarea alveolei

D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola

E. Sutura plagii postextractionale

ABD Pag. 99

42. *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt:

A. Tratamentele citostatice

B. Accidentele ischemice cerebrale

C. Starea de grviditate

D. Hipotensiunea arteriala

E. Infarctul miocardic

A Pag. 99

Tema 7.

Tulburari associate eruptiei si/sau incluziei molarului de minte inferior (1,pag 141-145)

43. *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt:

A. Poziţia mezio-angulară

B. Poziţia disto-angulară

C. Clasa II după Pell şi Gregory

D. Rădăcini scurte

E. Clasa B după Pell şi Gregory

B Pag.

141

44. Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:

A. Complicaţii septice

B. Complicaţii trofice

C. Complicaţii tumorale

D. Complicaţii mecanice

E. Complicaţii osoase

ABCD Pag. 141

45. Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt:

A. Poziţia mezio-angulară

B. Poziţia disto-angulară

C. Clasa II după Pell şi Gregory

D. Spaţiu parodontal larg

E. Os elastic

ADE Pag.

141

46. *In pericoronarita supurata bolnavul poate prezanta :

A. Stare generala nealterata

B. Leucopenie

C. Trismus

D. Subfebrilitate

E. Poliurie

C Pag.143

47. Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face:

A. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si o

comunicare a sacului coronar cu cavitatea bucala

ACDE Pag.

141

8

B. de la o gangrena simpla a dintilor vecini

C. de la un focar de osteomielita

D. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila

E. pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase

48. Molarul de minte inferior este responsabil si pentru declansarea sau agravarea

patologiei ortodontice cum ar fi:

A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in regiunea frontalilor

superiori

B. deplasari dentare cu rotatie palatinala sau vestibulara

C. factor de blocare a evolutiei molarului doi

D. malocluzii datorita incongruentei dento-alveolare

E. factor de recidiva a proalveoliilor

CDE Pag.14

4

49. Tulburarile senzitive /tulburari nervoase care apar in cursul eruptiei molarului

de minte inferior sunt:

A. trismus

B. algii cervico-faciale

C. otalgia

D. nevralgii dentare

E. sialoree

BCD Pag

144

Tema 8.

Odontectomia molarului de minte inferior (1, pag.147-151)

50. *Principial ca ordine a timpilor operatori odontectomia cuprinde:

A. Incizia si decolarea unui lambou mucoperiostic

B. Luxarea si extractia dintelui

C. Degajarea coroanei de tesutul osos

D. Trepanarea osului

E. Sutura mucoasei

A Pag.

147

51. *In odontectomia molarului de minte inferior se pot practica urmatoarele tipuri

de incizie:

A. Incizia trapezoidala

B. Incizia in „L”

C. Incizia trapezoidal modificata

D. Incizia „plic”

E. Incizia triunghiulara

D Pag. 148

52. *In odontectomia molarului de minte inferior se pot practica urmatoarele tipuri

de incizie:

A. Incizia trapezoidala

B. Incizia in „L”

C. Incizia trapezoidal modificata

D. Incizia „ in baioneta”

E. Incizia triunghiulara

D Pag.

148

53. *In odontectomia molarului de minte inferior se pot practica urmatoarele tipuri

de incizie:

A. Incizia trapezoidala

D Pag.

148

9

B. Incizia in „L”

C. Incizia trapezoidal modificata

D. Incizia cu decolarea unui lambou „cu trei laturi”

E. Incizia triunghiulara

54. *Incizia „ in plic”porneste de la :

A. Papila gingivala meziala a premolarului 2

B. Papila gingivala meziala a premolarului 1

C. Papila gingivala meziala a molarului 1

D. Papila gingivala meziala a molarului 2

E. Papila gingivala meziala a molarului 3

C Pag.

148

55. *Incizia cu decolarea unui lambou „cu trei laturi” este o varianta a lamboului :

A. Trapezoidal

B. Triunghiular

C. In anvelopa

D. In „baioneta”

E. In „plic”

D Pag.

148

56. In odontectomia molarului de minte inferior se descriu urmatoarele accidente :

A. Fractura partiala a coroanei molarului de minte

B. Fractura totala a coroanei molarului de minte

C. Fractura radacinilor molarului de minte

D. Luxatia sau fractura molarului de 12 ani

E. Fractura mandibulei

CDE Pag.

151

Tema 9.

Tipuri de lambouri pentru rezectia apicala (1, pag . 176-179)

57. Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:

A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un

inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de

localizat

B. Se intervine asupra marginii gingivale libere

C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce

duce la delabrarea lamboului la capete

D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ

E. Incizie şi decolare facile

AC Pag.177

58. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:

A. Accesul chirurgical este foarte bun

B. Tensiunea în lambou este minimǎ

C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ

D. Radacinile dentare sunt vizibile in totalitate

E. Igiena orala este mai dificil de intretinut

ABD Pag.179

59. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:

A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului

B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata

C. Colţurile lamboului se pot necroza

D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ

CDE Pag.178

10

E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire

60. Avantajele lamboului gingival” in plic” sunt:

A. Decolarea lamboului este dificilǎ

B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ

C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia

D. Insertia gingivala poate fi modificata dupa necesitati

E. Igiena orala este mai dificil de intretinut

CD Pag. 179

61. Dezvantajele lamboului gingival” in plic” sunt:

A. Decolarea lamboului este dificilǎ

B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ

C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia

D. Accesul si vizibilitatea radacinilor sunt minime

E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi

ADE Pag.179

62. Avantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:

A. Accesul este favorabil, dupǎ decolarea lamboului

B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata

C. Colţurile lamboului nu se pot necroza

D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ

E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire

AB Pag.178

63. Avantajele lamboului intrasulcular triunghiular sunt :

A. Ofera un acces favorabil pentru chirurgia parodontala

B. Irigatia lamboului esre deficitara

C. Irigatia lamboului este maxima

D. Este indicat pentru dinti cu radacini dinti lungi

E. Este indicat pentru dinti cu radacini dinti scurte

ACE Pag.178

Tema 10.

Principii generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala (1,pag. 180-181)

64. In crearea unui lambou incizia se va realiza:

A. Printr-o miscare ferma

B. Printr-o miscare continua

C. Lama bisturiului nu va fi permanent in contact cu osul

D. Lama bisturiului va fi permanent in contact cu osul

E. Lama bisturiului nu va urmari relieful osos

ABD Pag.

180

65. Baza lamboului trebuie sa fie:

A. Egala cu marginea sa libera

B. Mai mica decat marginea sa libera

C. Mai larga decat marginea sa libera

D. De doua ori mai larga decat marginea sa libera

E. ½ fata de marginea sa libera

CD Pag. 181

66. Capatul cervical al inciziei de descarcare se va plasa :

A. In unghiul diedru dintre suprafetele dentare

B. Mezio-vestibular

C. Mezio – mezial

D. Disto – vestibular

E. Mezio- distal

ABD Pag.180

11

67. Inciziile verticale :

A. Trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele radiculare

B. Trebuie practicate pe eminentele radiculare

C. Se vor extinde in mucoasa mobila

D. Nu se vor extinde in mucoasa mobila

E. Se vor extinde mult palatinal

AD Pag.180

68. *Incizia care protejeaza cel mai bine buchetul mantonier este:

A. Tip Ochsenbein – Luebke

B. Semilunara

C. Intrasulculara

D. In forma de „H”

E. Verticala

C Pag.

181

69. *Inciziile de descarcare vor fi:

A. Verticale

B. Divergente

C. Convergente

D. Orizontale

E. Perfect paralele intre ele

B Pag 181

70. La edentatiile protezate conjunct lamboul va fi:

A. Limitat pana la dintii stalp a puntii

B. Intotdeauna de tip semilunar cu convexitatea superior

C. Intotdeauna de tip semilunar cu convexitatea inferior

D. Tip Ochsenbein- Luebke

E. Tip anvelopa

AD Pag.181

Tema 11.

Plastia santurilor periosoase (1, pag. 208-210)

71. *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă:

A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile

B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă

C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate

D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate

E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe

B Pag

208

72. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand:

A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm

B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara

C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a

musculaturii

D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm

E. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale

CD Pag 208

73. *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de:

A. Trauner

B. MacIntosh

C. Kazanjian

D. Obwegesser

E. Valerian Popescu

C Pag

208

12

74. *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare

supraperiostală se prepară:

A. lambouri totale vestibulare

B. lambouri totale linguale

C. lambouri parțiale vestibulare și linguale

D. lambouri parțiale jugale

E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare

C Pag

209

75. *Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje:

A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din

cauza bridelor cicatriciale

B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare

C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual

D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare

E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare

AD Pag

208

76. In cazul vestibuloplastiei maxilare Obwegesser, avem urmatoarele

caracteristici :

A. este indicata in extractia a doi sau mai multi dinti consecutivi

maxilari

B. este indicata la pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru

C. indicata in cazul insertiilor musculare inalte pe procesul alveolar

D. impune ca si conditie clinica obligatorie o lungime a mucoasei

mobile labiale satisfacatoare

E. permite repozitionarea mucoasei vestibulare la periost

BCDE Pag.

210

77. Caracteristicile plastiei santului pelvilingual sunt :

A. utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale

B. este indicata atunci cand osul alveolar are un contur corespunzator

protezarii si o inaltime de cel putin 15 mm

C. se indica realiazrea acestei tehnici sun anestezie locala

D. utilizeaza lambouri totale geniene

E. necesita la final aplicarea unui conformator chirurgical

ABE Pag.

209

Tema 12.

Extractia alveoloplastica (1, pag.211-214)

78. Principiile alveoplastiei sunt:

A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei

B. Inciziile se realizează pe versanții crestei

C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare

D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului

trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi

E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă

ACE Pag

211

79. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care:

A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare

B. Se realizează fără conservarea osului alveolar

C. Se realizează cu conservarea osului alveolar

D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate

ACD Pag 211

13

și/sau a septurilor interradiculare

E. Se realizează fără regularizare osoasă

80. *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii:

A. La nivelul festonului gingival

B. La 1cm de festonul gingival

C. La nivelul fundului de sac vestibular

D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila

E. In mucosa mobila

A Pag

211

81. *Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii :

A. Cunoașterea exactă a anatomiei fibromucoasei zonei

B. Inciziile se realizează pe versanții crestei

C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare

D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului

trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi

E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie maxima

C Pag

211

82. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care:

A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare

B. Se realizează cu conservarea osului alveolar

C. Se realizează doar cu conservarea periostului

D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate

și/sau a septurilor interradiculare

E. Se realizează fără regularizare osoasă

ABD Pag

211

83. *Regularizarea osului se efectueaza cu :

A. Dalta si ciocanul

B. Pile fine de os

C. Instrumentar rotativ

D. Chiurete alveolare drepte

E. Chiurete alveolare curbe perechi

C Pag.

211

84. *Marginile in exces ale lamboului mucozal se indeparteza :

A. Fara papilele interdentare

B. Cu papilele interdentare

C. Impreuna cu periostul

D. Impreuna cu o parte din fibromucoasa mobila

E. Doar cu o parte din papilele interdentare

B Pag.

211