Αα. = slova cea dintâi a grecilor, ce se zice alfa. Care la numr scriindu-se cu lovire deasupra = 1. Sau cel dintâi, iar adugându-se o coad = 1000.
α în loc de ω dup limba doriceasc, cum ποσειδν în loc de ποσειδων i χευσπων în loc de χευσαων i βος în loc de βος. α la cele îmbinate însemneaz = ,,lipsire, tag. Cum δηλος din δλος i α. Ca i la noi ne. Cum : artat ne-artat, fcut ne-fcut, etc. ,,Împreunare- împreun. Cum κοιτις din κοτη, i α: = adic împreun doarme. ,,Adogire. mult Cum βεομος din βεομος, i α. = adic cu mult sunet. ,,Deopotriv, cum τλαντος, din ταλαντον, i α. = Adic deopotriv la cumpn. ,,Uneori se adaog fr a însemna ceva. Cum ,,ασταχυς din γτχυς i α. Pentru c i στχυς i σταχυς = tot o înelegere are, însemnând pace, precum i la noi lut alut.
α i χα = adunare de ap, ap de fântân. La Isihie i Evstatie.
= înseamn întristare omului. La Homer. Însemneaz i lucru de mirare. Cum τ ραον = o ce frumos. (dup limba doriceasc.)
în loc de încheiat: ca i la noi a i a. i oa. pronum: Care τ α ale sale . Spregr în loc de ?. Dup limba doriceasc
însemnând, = unde. La Teocrit. . Cât Cum ,, τχος = cât de tare. cât mai
curând. La Teocrit. DSC o5776
ca i cum ,,ικε κακς = daca ca un nebun. La Homer.
! = întristare. Ca la noi ah ! ah ! vai! vai mie! vai de mine, se zice i spre porunc, Când poprim (oprim) pe oarecine din oarece lucrare. Cum . τη δ la Aristofan. = nu-mi trebuia masala.
, , ! = pofta râsului. La Evripid, cum la noi ha! Ha! Ha!
, , α = întristarea omului la Evripid, ca la noi ah! Ah !
ατος –του. . = vtmtor. Din dou α a. tgd: din care una pe alta tgduiete. Cci τ = vtmare, i ατος = nevtmat, iar ατος = vtmtor, sau din σαι, = a vtma, ατος = vtmtor, i ατος = foarte vtmtor. la Efstatie.
βακτος i βυκτος –του. . = nevtmat i oache - i cel cu noroc, cel norocit. αγης –ος. . τ-γες? (din γω i a. adogat:) = tare, eapn, cum ,,γες δφροι, = crue epene. La Teocrit. ,,ρπαλου αγς = mciuc tare, eapn. La Homer. Însemneaz i frânt în multe pri, frânt de tot. La Etimologicon.
δα –ας. = srcie, la Aristotel Aristofan, i Isihie.
αδεω = a supra, a se npstui, a scpta, a se întrista, a se mâhni. la Isihie.
αδεν în loc de δεν = au întristat. αδενη – νης = ccat de porc, la Isihie. 1)αδρ în loc de αδς -ηδς dup limba lac: αδς-εος .. τ -δες. In loc de ηδς. La
Teognis. ζω = înclzesc mâinile cu gura, adic aburesc
mâinile DSC 5781 este inclus în urmtoarea pagin: DSC 05782
le suflând dulce cu gura. La Aristotel, Isihie, Etimologicon i Efstatie.
θη (din ομαι = s-au înelat. (1)θ în loc de υτθι = aici, ??. la Chiril. θικτος –του . . i θικτος (din θζω i un a.
tgd: i alt α. Α) = nepipit, fecioar. La Isihie. (2)ακατος –ου. = treizeci de zile, la cei din
Cipru. (2)ακιδωτον –ου. Τ (κς i a. tg? ? fr fier în
vârf, la Chiril. (2)ακραγς –ες. Τ = ccreze de ?. la κτος. .. κτον = nezdrobit nestricat, nespart. λιον = fr orânduial. La Gheorghe. αμαι = m satur. Cum ται πολμοιο = se
satur de rzboi, la Isihie. μινς-θος. . Α-θες. = vrgile (vergile) cu clei, cu
care prinde psri, la Gheorghe ναιμα vezi νεμα 3)ανινα = oseb. osebit? .. la Chiril.?? νεμα i ναιμα = des dar. La Isihie. νης-εος. .. τ νες. = de folos. La Isihie ανς-ος. . τ ανς. = cel ce – ceea ce nu se
sfârete (din νθω i a. tgd:) νθω – ας. η. = cercel, la Aristofan, i Alcman. ομαι, i τω vezi τω având tot o înelegere.
ασμην = mi-am pierdut mi-am vtmat mintea. i am greit. La Homer.
πλετος în loc de πλετος απτος – του. . (din πτοφκι, i a. tgd:) (+)Iar
dup Irodian se face din ψ, πς = (vierme de lemn) πτω din care iese nume grainic απτος. i cu a. tgd: απτους i dup lepdarea lui ι πτους =
nevtmat - ne-înspimântat -, nepipit -, neapropiat -. La Homer, i Isiodor. i vtmtor la, Efstatie.
απτητος-του. . (din πατητς i a. tgd:) = ne înelat –. nemâglisit -. La Gazi.
4)ρασσος, ο. = un ora în Asia La Strabon: ρης –ου. = folositor, de folos. la Etimologicon.
αρων. = num: însuit: Aaron. ας = mâine sau poimâine, la Isihie. ασα în loc de σα (din ω = vatm i în cu
adogirea lui α.) = am vtmat, ασμην = am greit, m-am vtmat, m-am întristat, am npstuit, la Homer.
DSC 5786 σαι (din κω) = a supra, a se supra, a dormi,
a adormi, a întrista, a vtma, a se vtma foarte greu la Suida.
ασμην din σμην , în loc de σμην, i acesta din σκω = m-am întristat, am greit.
ασε în loc de σε , din τω σι din μι ασφορος – ρου. . (din τη, φρω i a. adog:)
= vtmtor, la Isihie. ασιφροτνη –νης. i ασιφρονα = stricare
vtmare sminteal de minte. La Isihie. Vezi i εσφρων, ατιφροσνη.
ασφρων – ονος. . = stricat -, vtmat -, zmintit -, la minte. La Isihie. Vezi i εσφρων.
σκω (din ω, sau τω, i a a dog:) = foarte ru vatm stric. La Homer.
ασμς –ο. (din ζω) = csctur de gur, suflare cald din gur la Gazi.
κθετος –του. .. τ-τον = foarte mare, i mult, la Gazi.
στονος –νου. . (din στνω i a. tgd:) = trist -, întristat-, cel ce geme la Gazi.
αστς –στ – σν = nevtmat -, negreit -. σχετος –του. ., τ –ον (din σχομαι, sau χω
σχετς, i un a. tgd: i alt a. adog:) = nepoprit -, nesuferit -, la Homer.
τα în loc de τη dup limba dori: dar dup limba eoliceasc, ντα, νδτη??. La Cuma
ταλοι – λου. = nesturat, nesios, ne-umplut. La Gazi
αται (din ημι) = se satur la Isiodor. ..(indescifrabil) … vatm supr. La Homer τομαι = vatm, supr, greeal. la Homer. m
înel la Gazi. DSC 5787 (1 ) (2) i 3 pe urmtoarea pagin. (dsc
5792)
DSC 5792 ατος –του. .. τ - ον (din τη i a. tgd :) =
nevtmat -, iar din ασε?? = (a vtma) înseamn foarte vtmtor, la Homer i Eustatie. Iar la I? τυγης ατος πολμοιο = nestâmprat de rzboi, vezi i ω.
τυλος - λου. .. τ - ον = nevtmat -, nesuprat -, la Isihie
τω (din τω i a. adog:) = vatm, supr. σενμε οινος? = vinul mi-au vtmat mintea. La Homer.
ω i ω i δω = satur, m satur. αται πολεμοιο = se satur de rzboi. La Isiod?. Din care ατος, κτος în loc de τος = nesturat -.
β = cuvânt evreiesc însemnând luna lui Iulie. La Esih:
βα -ας. . = sunet, roat, la Gheorghe (3)βα –ας. i βος = un munte în ara
armeneasc la Strabon. βα în loc de βη, dup limba doriceasc. (1)?? ... ο. δες (βαδιζ) i a. tg:) ce nu tie nu
poate înc a umbla. βγητρος –ρου. . = slab subire. La Gheorghe βαινα –τ = trandafiri, cuvânt Macedonesc. la
Gheorghe. βετι. Λ?? = avait βαδδων = Avadon num: însuit:) al lui Antihrist βαζος -ου. , i βκητος, βακμων i βακς,
βακης (din βζω, i a. tgd) = mut -, om tcut blând lin, ca un copil mic, prost, nevinovat. La Suida.
βακρ? -ρος. . = subire, la Gheorghe. βακρν –ο. Τ = minut, la Gheorghe. βθ = ciprioii numesc cu acest nume pe dasclul
(învtorul). La Gheorghe. βαθς -ος. .. τ - θς (din βθος i a. tgd)
= nu adânc, fr adâncime. βαθμ?? = zimaricale, plcinte, baclavale, i alte
asemenea ce se pun la mas dup sfârirea bucatelor, la Isihie. i dup asem: mdulri strâmbe pocite scrântite
(2)βαθμδωτος. .. τον (βαθμς i a. tg:) = fr trepte. La Aiacas:
βαθρος. ., θρον (bauron i a. tg:) = fr temelie.
βαι? în loc de βα din βη βαι vezi ζα
βαι din βη = un ora în Fochia βαος = locuitor din oraul βαι orean din βαι DSC 5793
βαιος – -ον i βαις i βαις = puin, mic, din βη în loc de βαος = prunc, copil.
βακαινον –ου. Τ = un ora în Sicilia βακω , βακζω (din βακς) = tac ca un copil
mic ne-tiind ce s zic. La Homer. βακως, βακως = încet tcând linitit. La
Etimologicon. βακμων -ονος. . * (1)βακηνς –ο. *= ce înc nu a vorbit cu
femeie nu s-a împreunat cu femeie. La Chiril. βακς –ος. * La Isihie i Suida. βκης. La Sapfo. βκητος –του. .* La Isihie i Suida. vezi
βαζος* βακζω. La Anacreon. vezi αβακω. βκιον –ου. Τ βακσκος –ου. din βαζ i
μκισν? Laconete = farfurie tipsie de bucate la Pomdevchis. tbli, idul, bilet. Copaie cpestere de frmântatul finii.
βακισκος = crmid, piatr, scândur în patru coluri la Eustatie i Atineu.
2)βακλ -ς, = car cru, trsur. La Chiril. βακοειδς -ος. .. τ -δς (din βαζ, i εδος) =
ca tblia, ca mescoara, ca scândurica, ca tipsia. βακοι = pescari de pete prost. la Isihie, sau
nebun, la Opian. (3)βακομ. = num: însuit: ovr: (evreiete) βακτητον- του. Τ = nezavistit, nepizmuit, la
Gazi.
βακτον i βυκτν = nefericit. La Gazi. 4)βακτος cu greeal în loc de σγαβκτης?. la
Εpigr : βκχευτον –του. Τ = pânz de in brele. la
Gazi βκχευτος –του. .. τ -τον (din βακχευ, i a.
tgd:) = strin neprimit la praznicul vachului. la Evripid.
βκς vezi. βακως. βαλ! βαλαι! din βλλω, i a adog:) = vai! Vai
mie! Vai de mine! Sracul de mine! La Gazi. βαλαα -ας. = scrisoare, zapis, la Isihie. βλε i βλε mai bine βλε! = S dea
Dumnezeu! i vaiu! La Gazi.
DSC 5794 βλη. = cder: pricin: cei din Laconia numesc cu
acest nume pe cel de nimic netrebnic, iar alii tâlcuiesc de lene trândav tembel. la Gazi.
βαλις - δος. = mslin prost slbatic. la Isihie. βαμβκευστος –στου. ., τ –στον i
βαμβκευτος βαμβκευστα = bucate proaste i fr gust, la Atineu. Iar la Isihie neamgit -. nefermecat -. nepezevenghit -.
βαμβκευτος vezi βαμβκευστος. (1)βαναυσος. .. σσν? (βασαυσος i a. tgd:) =
nu cam prost, nu din cei proti βασος? = nu cu prostie. La Clim: βαναυσως vezi βναυσος. βαντ. = cuvânt evreiesc ce înseamn ching colan brâu de arhiereu. La Iosif.
βανα –ας - = defimare. La Vlahos. βνης –ου. = defimtor. La Vlahos. βανζω = pârsc, defimez. βανυομαι = m
pârsc, m defimez. la Vlahos.
βανιστς- στο. = defimtor, pârâtor. La Vlahos.
βανιστικ = cu defimare, ca defimtorii. La Vlahos.
βαυτα din βας –αντος?? = num: însuit: de un ora lâng Muntele Parnasos.
βανταλκς –ου. Τ = dichisurile casei - prvlii. βανταευς în loc de βευς dup mutarea lui β
i adogirea lui τ = urcare, suire. βαντειος –ου. i αβαντδης = adic fiul lui
Avant. βαντες vezi μαντες βαντες i εβοες i βοιωτο = locuitorii din
Ostrovul Evia. βανευ??? δος. = izbutesc sporesc pesc
înainte înaintez întrec la o lucrare, merg înainte. Pesc înainte, înaintez.
βαντς –δος. i βοιωτα, i υριπος, i γριπος = un ostrov grecesc.
βαζ –κος. (din β în loc de βανω i a. tgd:) = scânduric scândurica cu numerele Pitagoriceti spre a înva a numra) i tblia DSC 5795 de joc) i dama de joc. La Evstatie) tabl. idul, bilet, tabl, tipsie,, masa geografilor la Plutarh. ,,un instrument astronomicesc, cu care msura din vechime lungimea i limea. La Chilos,, scândurica cu rotie, cu care socotete orice sum de numere la Polivios,, tabl de piatr,, mas de vase.
βαξ –κος. . (din βζω, i a. tgd:) = mut, tcut, nerod. La Eustatie.
βπτστον = sfredel de chirurg. La Galin: βπτιστος –στου. .. τ –στον. (din βαπτζω, i
a. tgd:) ne botezat-. ,,cel ce nu se cufund în ap,
ci umbl deasupra apei ca pluta. ,,ne cufundat- la Pindar.
βαπτστως βπτιστα = ne cufundat. fr cufundare,, ne botezat, fr botez.
βαπτος –του. . τ -τν (din βαπτω.. i a. tgd:) = ne vpsit. Ne udat-. βαπτος οδηρος = fier ne clit. La Isihie, i la Suida.
βαρ –ρος. Τ = un fel de plcint de turt. la Eshil.
βρακες –ων. Αθ?? = turte. La Atineu. βαρβαλιαι –ων, α = doamnele fecioarele,
miresele de ap de câmpuri, fetele lui Nirefs zeul apelor.
βαρβαρεη –ης. = nume: însuit:) al unei din Doamnele apelor.
βαρς –εος. .. τ - ρες (din βρος, i a. tgd:) = uor, uure. Iar la Isihie se gsete în loc de nebun. i la Apostolul Pavlu, nesuprtor dup metafora.
βαρβαλεται? = se tulbur, sun, la Isihie βαρβαρστως = fr mojicie. la Εtimologicon.
DSC 5796 βρβαρος –ου. . (din βρβαρος, i a. tgd:) =
nu mojic. La Sofoclis (1)βαρς –ος. .. ρς (βρος i a. tgd:) = nu
greu, uor, uure. i ce nu aduce greutate – suprare. La Arist: i Apostol Pavlu) βαρς = fr greutate. cu uurin.
βαριστη –ης. = femeie cu fire tânr. La Gheorghe.
βαρις –εως. .. (din βρις, i a. tgd:) locuitor locuitor hlduitor de uscat. La Isihie.
βαρις –εως. = Schivu fiul lui Sefiu. La Suida.
βαρσταν = cuvânt Cipriot însemnând muiere fr fire curat de fire. La Isihie.
βαρκη? –η? vezi φρκη βαρκνα –ας. = foamete. La Isihie βαρκνω - = cuvânt macedonia însemnând am
plete, port plete. cu plete. La Gheorghe βαρλαται = se tulbur ,,plesnete spimânteaz
înfricoeaz îngrozete. La Isihie. βαρνες –ως. = un neam din Fochiia, din
oraul βαρνος. βαρνς – δος. i βαρνιαι = un ora ce acum se
numete Lampsacon βρνομαι = m vaiet. strig. La Moda Poruncit:
face βρνου. La Gheorghe. βαρνος –ου. = un ora în Fochiia. βρνου vezi βρνομαι. βαρι? -ν. Α = cuvânt cipriot însemnând
zburtoare. la Isihie βαρτα –ας. = nesa. la Isihie βαρτος –του. . = nesios nesioas. Fr
sa. Lacom -. Legumare -. mânccios mânccioas. La Gheorghe.
βαρ –εος. Τ = cuvânt macedon însemnând cimbru. La Gheorghe.
βαρς –ος. . (din βαρς i a. tgd:) = uor, uoar. la DSC 5797 Screvelie
βας. . = nume însuit:) la om: βας în loc de βης, dup limba doriceasc. Din
βη. βς –β. . = cuvânt tarantinesc însemnând
,,nebun, scurt în minte, fr minte, nuc, ntâng, nerod, neghiob, gur casc ,, i epilepsie, din iele.
βσαι (din βζω, i acesta din βζω, i a adog:) a izbândi, a birui, a se viteji. ,,i a se ridica în sus. La Gheorghe.
βσαδως = anevoie a ine a se inea. La Gheorghe.
3)βασγοι, i σασκοι –ων. ο = un neam de oameni în Colhida. La Orfevs.
3)βασηνο -ν. Ο = un neam de oameni din Arabia. La tef: Viz:
(1)βασνιστα vezi βασανστως. 1)βασνιστος. Στου. .. τ -στον (din βασανζω
i a. tgd:) = necercetat - necercat - neîncercat -. La Iraclit. νθρωπος βασνιστος = om necioplit nepedepsit - necznit - nesilit - La Dionisie Alicarnasefs.
1(βασανστως -στα = necercetat, fr cercetare. la Tucidid.
(2)βασλατος –του. .. τ –τον. Τως (din βασιλευω, i a. tgd:) = nestpânit - de altul neuspus - altuia fr stpân, domn împrat. La Xenofon i Gheorghe.
2)βσιλετως vezi βασλευτως. 4)βαστις –δος. = o ar în Frigia la Asia: la
Strabon. βσκανος –νου. . . Τ -νον (din βασκανω, i a.
tgd:) = ne zavistnic -. βσκαυταρ? vezi αβασκατως. βσκαντον –του. τ = buriian buruian dohtorie
(doftorie) de deocheat. La Dioscorid. βσκαυτος –του. .. τ -τον (din βασκανω, i a.
tgd:) = ne zavistit - ne deocheat -. βασκατως –τα = fr de deochi, fr a se
deochea. βασκνως = fr zavistie.
5)βασκος –ου. = o ap o gârl în Focida. La Ari: βασκοι vezi βασγοι
5)βασταχος. .. γον (βασταχ i a tgd) ne inut nepoprit ce nu se supune ce nu poate suferi.
βστακτος –του. .. τ -τον (din βαστζω i a. tgd:) = nepoprit - DSC 5798
ne inut-. ,,i pe cel ce nu-l poate purta oarecine în brae în spinare de greutate.
βαστκτως = fr poprire nepoprit, neinut. 1)βαστανο -ν. Ο = un neam de oameni de la
India. La Ari: βαστος –στου. . = neumblat -. nesilit-.
,,nemicat -. La Barin i Gheorghe. i Esih: βαστυν = nemicat, neapropiat. La Barin βτα, în loc de βτη, din βατος dup limba
doriceasc. La Screvelie βθας? în loc de βκτς? dup limba
doriceasc βατον –του. Τ = altar. La Plutarh. βατος –του. .. τ –τον i βατη –ης. (din
βαω, βανω, βατς, i a. tgd:) neumblat -. neclcat -. poprit a nu umbla pe el. ,,neîmpreunat cu brbat, neatins de brbat. La Luchian. ,,neapropiat -, pustiu -ie. La Suida. ,,nebun -. ππος βατος = cal neînvat neîmblânzit nedomolit, pe care n-au înclecat înc. La Luchian. i un ostrov în Egipt
βατω (din βατς, i a tgd:) = stric oarece, ca s nu mai umble pe el. la Gazi.
βαφς cu greeal în loc de ναφς. la Plutarh. βαφος –φου. .. τ -φον din βαφ i a. tgd:) =
nevopsit- neudat-, nemuiat-. βαφος σδηρος = fier neclit.
βαχθαν = cuvânt evreiesc însemnând npustit. ββα –ας. = un ora în Africa lâng Carhidona.
La Polivie αββ = cuvânt evreiesc i sirienesc însemnând
tat. ββ. = luna ce se numete κατομβαιων = la
Iosif, cuvânt evreiesc: ββαλε, în loc de μβαλε, νβαλε,?? i acestea în
loc de νβαλε, dup scurtare din ναβλλω, = mai adast.
βδελα –ων. τ sau βδηλα = neumblat, neclcat. La Isihie.
βδλα –ας. = lipitoare. βδελον –ου. Τ i βελον = prost. La Barin i
Gheorghe. βδλυκτος –του. .. τ -κτον (din βδελυκτς i
a. tgd:) = cel ce DSC 5799
nu e urât la vedere ,, cel ce nu se cuvine a-l blestema a-l defima. La Eshil
βδιλα vezi βδελα. βδηρα –ας. i βδα = marea i un ora din
Traci Abdira, la Barin, i Gheorghe i tef: Biz: i Strabon: βδηροθεν, de la βδηρα, = Abdira
1)βδηρικος -κ –κν = abdiresc i dup asemnare neghiobesc, nerozesc. Τ βδηρικον = neghiobie nerozie prostie) βδηριτικς = ca Abdirenii, ca neghiobii, ca nerozii, ca cei proti.
βδηρτης? –του. βδηρτις –δος. = locuitor din oraul βδηρα Abdiran la tefan i prost, neghiob, nerod dup asemnare locuitor din βδηρν βδηρτις oraul βδηρα
βδηρτης νεμος = vântul de la miaznoapte; crivul. La Barin, i Gheorghe
βδηρθεν vezi βδρα) βδηρος. num: însuit:) la Apolod:
2)βδηρολγος. .. γον (βδηρα, λγος) = ce griete ca abdirenii neghiobete nerozete ca cei proti.
βδης. = bici la Hipocrat βδα vezi βδηρα βδιο = num: însuit:) ce se tâlcuiete ρμο
δλος = sluga lui Ermis εξομολγητος = spoveduit. la Gheorghe.
ββαιος –ου. .. τ –ον (din ββαιος, i a. tgd:) = nestatornic -. ne încredinat -.
βεβαιτης –τος. = nestatornicie ,,νε? –κον = abdiresc, i dup asemnare βδηριτικον = neghiobie, nerozie. abdirete?, ca abdirenit, ca ne= cei proti. Ce griete ca abdire
βεβκος = cu îndoial. Cu nestatornicie ββηλος –ου. .. τ -λον (din ββηλος =
ocete? ca cei proti neîntinat, neclcat. Seri sfinte, în care nu poate or cin Plutarh?, i la Chiril.
βαρν. = num: însuit: βεις = cei din Pamfilia îneleg cu α la Barin. βελ = nume însuit fiul lui Adam ,, i jale dup
asem: când l-a ucis fratele su Cain. La Esih: βελη –ης. = pridvor deschis pentru uscatul
rufelor. La Barin. βλιος –ου. = cuvânt Criticesc, ce înseamn
soare. La Barin. DSC 5800 βελλα = un ora în Italia. La Strab: βελλω vezi βελω. βελον –ου. τ vezi βδελον βλω sau βλλω = încununez. încoronez. La
Barin, Gheorghe, i Screvelie.
βλτακα = cuvânt persienesc ce înseamn pe cel ce ine minte. La Barin
βελτρειος –ου. i βλτερος, βελτερας, βελτεροκκκυξ (din βλτερος, i a. tgd:) = neghiob, nerod, blendru nuc ntâng ntru ntântoc gur casc gur cscat ahmac sec de minte deert de minte.
βελτερα –ας. i βετηρα = neghiobie blendrie nucie ntrie ntctocie nerozie. (din βlτερος)
βελτερας –α. . vezi βελτρειος. βελτεροκκκξ –γος. (din βλτερος i
κκκυξ) vezi βελτρειος. βλτερος –ου. .. τ - ρον vezi βελτρογος. βελτρως = nerozete neghiobete ca nerozii,
ca neghiobii ca blendrii ca ntrii ca ahmacii. βελτηρα –ας. vezi βελτερα 1)βνα i βνα –νων. Τ = huri. la Zonar: 1)βεντνον –ου. Τ i βεντνος –ου. = un
munte la Roma în Italia. la Strabon. βρβυλου? –ου. Τ = mare mult greu nesuferit
zadarnic fr ruine nestatornic La Isihie i Gheorghe.
βρβηλος –ου. . i αβρβηλος = mult - zadarnic- la Isioh. Prost, proast greos greoas nesuferit - nestatornic - pros proas. La Suida i Etimologicon.
βερται -ν. αθ? = hamuri. La Ioan Budie i Gheorghe.
βεσαλν. = nume însuit βεσσω = doresc i turbur. La Isihie. βηδνη –ης. = nume de un ora la Barin i
Gheorghe. DSC 5801
βηδωυ? –νος. = priveghetoare. La Gheorghe. βρ? = cuvânt laconesc însemnând odaie,
cmar. La Barin. βρω = cânt. la Barin i Gheorghe. βς –ος. . = nebun- obraznic fr ruine
pgân necredincios necredincioas. La Isihie. βσσω = socotesc, gândesc m gândesc. La
Barin i Gheorghe. βια = fr de via, sau fr de sil, nesilit. La
Barin. βα’ i βιθα = cuvinte evreieti ce înseamn
βια’ tatl meu este Domnul. Ιar βιθαρ = cel mai mare printe. La Gheorghe.
βα –ας. = la Peloponis la Morea la Pavl: βιαδηνς = locuitor din oraul Avidin. La Barin: βιθαρ vezi βια’. βας = nume însuit βαστος –στου. .. τ - στον (din βιζομαι, i a.
tgd:) = nesilit- de bun voie voinic-. βισως = fr sil βιχομαι i βελχομαι. = m împodobesc
petrec triesc în desftri m desft, m dezmierd. La Gheorghe.
βιβλος –ου. .. τ –λον (dinβιβλος i ββλης. . i a. tgd:) fr cri de învat, ce nu iubete crile de învtur de tiine.
βγας = nume de gârl. βδα = tare voinic puternic. La Isihie βιε în loc de βαλλον = cuvânt sciticesc. La
Barin. βιγερ = nume însuit βιες vezi βν.
DSC 5801 verso 1.βκκ?ν –του. Τ = fr jale la îngropare
pogribanie îngropare fr jale fr plânset i ceia ce se întâmpl la primejdia cea de fa. La Barin i Gheorghe.
2.βιλα ς. i βλλνυης?. = un ora de unde s-a numit βλιος ο?ινος = vin de Avila, ) βιληνς = locuitor din Avila, avilean. La Poliv:
3.βιληνη –νς. . = nume de ar în Siria la Screvelie.
3.βιληνος vezi βιλα. 4.βλιος - = vin. La Isihie. vezi i βιλα. 5.βλνη =ης. = un stâlp în Libia. La Barin. 6.βλυξ –κος. = numele unui munte. La
Polidefc. 7.βιμλεχ = nume însuit. 8.βν –ος. la Isiihie, i βιες la Barin, = brad
sau molitf. 8.βιννα = nume de un ora. La Barin. βιλη –λης. = o smân. La Barin. βιοι = neam ttrsc ttari chii. La Homer? βιος –ου. . din βος i a. adog: = bogat- la
Andifon i Arpocrat precum i la Homer ξυλον în loc de πολξυλον = sau srac. Din βος i a. tgd: la Luchian. sau fr sgeat, din βος = sgeat, i a. tgd: la Barin i Gheorghe. Sau nesilitor, ne npstuitor cel ce nu silete pe altul, din βα i a. tgd: la Dimosten. Sau slobod, fr fric, din βα i a. tgduitor. La Gheorghe. Sau lung în zile cu via îndelungat, cu zile îndelungate. La Gheorghe. Sau fr nevast la Strabon i Gheorghe. ,,sau linitit la Homer.
βοτος –του. . i βωτος (din βω, βεβωται, i a. tgd:) = fr via fr stare srac. βωτος βος = via chinuit . DSC 5802 La Demosten.
βουδ = num: însuit ovr: (evreiesc) fiul lui Aaron. βισακ = num: însuit βσαρος i βισρης = num: însuit βιτος = nume însuit 1)βιοτοποιος .. ον (βοτος, ποιε,) = ce ne
pricinuiete via ticloas. La tâlc: lui Evr: βωτον. Τ în loc de βος βωτος = via
chinuit. La Eshin. βωτος –του. . vezi βοτος. βιτως = fr via cu via chinuit. βλβεια -ας. i ηβλαβα (din βλαβς) =
nevtmare nestricciune. βλαβστατα ….. βλαβει –β βλαβες -ς =
fr vtmare stricciune cu dulcea. La Isihie. βλαβς –ος. .. τ -βες (din βλαβη, i a.
tgd:) i βλαπτος = nevtmtor nevtmtoare nevtmcios nevtmcioas nestriccios nestriccioas nevtmat -. nestricat - zdravn - fr stricciune.
βλαβνισν –ου. Τ = cuvânt egiptean, ce înseamn mtur târ de papur spre mturat. La Barin i Gheorghe.
βλκουντος în loc de πλκουντος βλαξ = cuvânt ciprinesc, i înseamn luminos.
La Barin βλαπτος –του. . βλπτως …. la Nicandr. Iar
βλαβι la Orfefs (din βλπτω i a. tgd:) vezi βλαβς.
βλαροι –ων. οθ = lemne. La Isihie
βλας = nebun fr minte nemulumitor. La Barin i Gheorghe.
βλαστω - (din βλαστω i a. tgd:) = nu rodesc nu dau rod.
βλαστς - ος. . i βλστκτος, βλαστος = neroditor neroditoare. DSC 5803
βλστητος –του. . vezi βλαστς. βλαστος –στου. .. τ –στον. vezi βλαστς 1)βλασφμητος. .. τον (βλασφημεω, i a.
tgd) = fr defimare, fr hul, fr ocri fr blestem. Ce nu s-a defimat nu s-a hulit nu s-a ocrât nu s-a blestemat, i ce nu se poate defima huli ocrî, blestema. La Sf. Grig:
βλαυτος –του. . (din βλατη, i a. tgd:) = descul -. La Opian.
βλεμς –ος. .. τ - μς (din βλεμεανω i a. tgd:) = neputincios neputincioas slab -. la Nicandr. Lene- fricos fricoas ru rea fr liman. La Evstatie i Lucian.
βλεμα –τος. Το = greeal. La Isihie i Gheorghe βλεμετως i βλαμες = cu neputin cu
lenevire. La Polidor i Suida (+)dup Orion, din μλω, μελως i dup mutarea lui λ i adugirea lui β. βλεμες.
βλεννς νος. .. τ –νς. (din βλνη i a tgd:) = fr flegm La Atineu. i ac, i nume de pete. La Atineu i Gheorghe.
βλεπω vezi βλεπτω. βλεπς -ος. . (din βλπω i a. tgd:) =
neputincios neputincioas nevoia - ticlos ticloas. La Isihie i Apolonie.
βλεπτω – i βλεπω (din βλεπτος = nu vd nu pot vedea greesc. La Polivie i Chiril.
βλπτημα –τος. τ = greeal. La Gheorghe i Stoveu
βλεπτς –ος. . i βλεπτν = greitor greitoare. grelnic- i cel ce nu vede. La Isihie.
βλεπτος –του. . = nevzut-. βλεπτν vezi βλεπτς. βλφαρος –ου. . (din βλφαρα i a. tgd:) =
fr gene fr ochi orb. La Gazi βλεψα –ας. (din βλπω i a. tgd:) =
nevedere orbire întunecarea ochilor. nesocotin nebgare de seam împietrirea inimii. La Gazi DSC 5804
βλδην = ca taxim cu viers. la Isihie. βληρα –τ = h. la Isihie. βληρος = nume însuit βλς -τος. . i βλης (din βλω, βλλω i
a. tgd:) = ne-aruncat. βλς στος = sgeat nou ne-aruncat neîntrebuinat- înc. la Homer. Sau ru aruncat, cu care n-au izbit n-au rnit.
1.βλτηρες –ων. = marturi. La Isihie. 2.βλητος –του. .. τ –τον = nernit-. la
Homer. i cel ce ceia ce n-au rnit pe nimeni. La Homer. ,,neizbit-, nelovit -, de aproape. Iar νοτατος = neizbit -, nelovit - de departe. vezi i βλς.
βληχς –ες. .. τ –χς. (din βληχ i a. tgd:) = fr glas de oi. Μισσας πυλιον βληχς = urât îi este stâna fr glas de oi adic fr oi. Ca i casa fr sunet de condur, adic fr muiere. La Andipatr.
βλχμων –ονος. . = lene-. la Barin i Gheorghe.
βληχποποις? –ο. . = cel ce slbete pe altul. βληχρ = mâna stâng. la Barin.
βληχρς –ος. . i βληχρς – ρ - ρν i βληχρος –ου. . = slab - neputincios neputincioas. βληχρς θνατος, i βληχοποις θνατος = moartea ce slbete pe om. La Eustatie , i puternic - plcut - blând -. la Homer i Cuma. (din βληχρος i a. adog:)
βληροποις –ο. . vezi βληχρς. βληχρς –ρ –ρον i βληχρος –ου. . vezi
βληχρς. βλμαστος –ου. . (din βλιβζω, i a. tgd:) =
nepipit-. DSC verso
neatins –. la Gazi. βλοω = = torn vin la jertfe la praznice la
mese. jertfesc. Cuvânt Macedon. ,,închin pentru sntatea altuia. La Barin, i Gheorghe.
βλπες –εος. Τ = cuvânt criticesc ce înseamn nevtmat, nevtmtor. la Barin i Gheorghe.
βλωθερτα. Τ = cea neisprvit tot ca, i naterea ei. Lepdtur ,,i buriana buruiana doctoria cu care se nate copilul cel mort. La Gheorghe.
βλψω? vezi μβχψω? βοα -ν. αθ = rugciuni bisericeti,
închinciune. La Isihie βοατ în loc de βοητ dup limba doriceasc. βοατος, în loc de βητος. βοηθηευα –ας. (din βοθηευς i a. tgd:) =
neajutorin. βοθητος –του. . i βηθος (din βοηθ i a.
tgd:) = neajutorat - fr ajutor, fr ajutorin ,,nevindecat - ne tmduit -. La Polivie.
βηθος –ου. . la Barin i Gheorghe. vezi βοθητος.
βοητ (din βο, βοω i a. tgd:) fr zgomot fr strigare pe tcute. La Pindar. ,,i lesne dup metafora.
βητος –του. .. τ –τον. Τως (din βοω i a. tgd:) = fr glas, fr sunet.
βοκτος –του. = avocat vechil. βυλα = zgârcio! cuvânt ce obinuiesc a zice la
jocuri. Ca s nu nimereasc. La Polidefc. βολες –εν. ?? = cuvânt Sichelioticesc ce
înseamn îmbrcminte. DSC 5805 haine, veminte. La Isihie.
βολω - = întâlnesc, întâmpin la Aplolonie (din βλλω i a. tgd:) = i înv povuiesc pe altul tot la Apolonie.
βοληστι, ν, ο i βολυστα (din βολ i a. tgd:) = cumplii oameni, neapropiai, neîntâlnii, cei de care nu se pot apropia oarecine, nu-i poate întâlni nimeni. La Isihie.
βολτις –ιος. .... βολητος –του. vezi βολητς.
βολητυς –τυος. i βολτις, βολητος = întâmpinare, întâlnire la Isihie.
βολτωρ = întâlnitor ,,βολτορες = martori ce s-au întâmplat fa de oarece întâmplare. La Barin i Gheorghe. vezi i βολος (din βολ, i ?ντιβολλ, βολτωρ = cel ce nu se roag nu îndeamn. La Etimologicon
βολις vezi βολος 1)βλιστος. .. στον (βολς, i a tg:) = ce înc
nu s-a cercetat nu s-a msurat cu sonda cu cumpna apei.
βλλα –ας. (din βλλω i a. adog:) βολοι δβολοι, διπλοδες διπληγδες = hain îmbrcminte
larg, ce se pune peste celelalte haine, cum sunt biniele capoadele, iepîingelile, gebele etc. iar βλλαι, πλοδες, πληγδες = hain, îmbrcminte strâmpte, (strâmte) cum sunt anteriele, mintenele etc.
βολος –ου. vezi βολλα. βολος –ου. i βολις i βολητωρ = mânzul ce
înc nu i-au schimbat dinii. La Platon, i Polidevc. ,,i cel ce nu-i mai leapd dinii, adic cel ce au trecut peste aceast vârst. La Gazi. DSC 5806
βολυστα vezi βοληστα. βριγνες –ο = neaoi cei dintâi locuitori ai unei
ri în Italia cei mai vechi pmânteni. (1)βοας. = o ap o gârl mare la
Mesopotamia. ?βος βη βοω (din αβα în loc de βη) = tânr
- în floarea tinereilor. La Teocrit. βος –ου. vezi βα βοσκς –εος. . ... βψικτος?. . i βοτος
din βοψω?, i a. tgd:) = ne pscut - fr pune. La Nicandr. Cu proast pune. La Etimologicon. 2)βτανος. .. νον (βοτνις, i a. tg:) = fr iarb, fr burieni. (buruieni)
βοτον = cei din Argos cu acest nume numesc robirea. La Barin
βοτος –του. . (din βοτα i a. tgd:) = la Isihie. vezi βοτης.
βουκλητος –του. . (din βουκολω i a. adog:) = cel ce nu poate ii nu se întoarce din ceia ce tie. La Eshil. i om prost de nimic.
βολαρος = iarb aspr. βουλε βουλετως, βουλως (din βουλ i a.
tgd:) = fr socotin.
βολευτος –ου. .. τ –τον λευτως = fr socotin. La Polemarh i Kuma.
βουλω - (din βουλος) = nu voiesc. La Platon. Nu m mulumesc. La Dion. ,,nu m socotesc, nu m sftuiesc nu iau de sfat. La Gazi.
βολημα –τος. τ = ce se urmeaz fr socotin.
βουλς εος. . i βολιτος (din βουλ i a. tgd:) = ne-vrând fr voia lui de sil la Isihie. Nesuferit - greos greoas. βος βολητος = via nesuferit. Πργμα βολητον = lucru urât scârbos. ,,srac-, la Barin i Gheorghe. ,,nesftuit, la Gheorghe.
βουλησα –ας. (din βοληευς, i a. tgd:) = ne voin ne vrere.
βολκτος –του. .. τ –τον. (din βουλητος i a. tgd:) vezi βουλς.
βουλτως = fr voie, cu sila, de sil. βουλα –ας. = nesocotin la Evripid, i Platon. βολιτος –του. = nume însuit
DSC 5807 βολλωτος –του. . = ne pecetluit-. βουλος –ου. . = (din βουλ i a tgd:) = fr
socotin guguman ,,fr voie. La Iraclit. βουλτατα ... βουλτερου = prea fr voie. La
Herodot. βουλως vezi βουλι. βουψολω? - = turbur noroadele. La Isihie βοτης –του. . (din βοτο i a tgd:) = fr
boi fr dobitoace srac la Isiod. i bogat în vite la Gazi. socotindu-se a. adog:
βρα –ας. = slujnic tânr roab. La Biblie ,,iitoare, posatnic. la Evstatie. ,,slujnica ce se nate în cas tot la Evstatie.
βρ βανων = mândru umbl cel ce umbl ca un mândru ca un sod ca un fudul. La Barin.
βραμ i βραμ = nume însuit cel întâi, i mai mare între patriarii (patriarhii) noroadelor printe al multora neamuri. Cuvânt evreiesc. întâi sau numit βραμ apoi dup ce au nscut fii, s-au numit βραμ, = adic al tuturor printe la Biblie.
1)βραδτας. nume însuit βραδουλη –ης. (din βρα i δολη) = slujnic
tânr iitoare posatnic .la Screvelie 2)βραμιαα –ας. i βραμτις = avrameasc,
de Avraam. Ce privete la Avraam. βραμιιος –ου. .. τ -ιον = ca Avraam de
Avraam cei ce se trag din Avraam i avramesc i dup asem: om cuvios i tiumert, i primitor de strini ca Avraam.
βραμας –ου. = o arunctur un joc de tablie. La Isihie, Barin i Gheorghe.
βρομδιον –ου. Τ = petior ce se numete βραμς.
βραμς –ιδος. = un soi de pete în apa Nilului. La Atineu.
βραμτις –δος. vezi βραμιαα. βρηησαν? = mai bine βρβησαν din βρακω
= strig sun. la Gheorghe. DSC 5808.
βρμηλ – ς. η = corcodu βραμηλον –ου. Τ = corcodue. βρνας. = Cu acest numesc celii maimuele
cele cu coad. La Barin i Gheorghe. βρνς. δος. = cuvânt laconesc însemnând
hain galben ca ofranul. La Barin i Gheorghe. βραντις? –ιδος. = nume de ar. La Meletie
βρξας = cu acest nume numete Vasilid pe Dumnezeu Atotiitorul Atotputernicul. La Gheorghe i Ieronim.
βραστος. Ου. . = (din βρζω, βραστς, i a. tgd:) = nefiert-.
βραχει în loc de σραχεν din βρχω = au sunat. La Barin i Gheorghe.
βρχνιαστος –ου. . = (din βραχνιζω, βραχνιαστος, i tgd:) = ne rguit-.
βρας = nume însuit βρεκτος –ου. .. τ –κτον = i βρρεχτος
βροχος, βρχως (din βρχω, i a. tgd:) = neudat- neplouat-. uscat-.
βρεμς –ος. . (din βρμω, i a. tgd:) = fr sunet. La Gheorghe. ,,prost, proast de necinste. La Isihie.
βρετα –ας. . = nume însuit din care a luat numire βρετνη.
βρε?τνη, i βρε?τν, βρε?τνη –ης. = Avretania, o ar un inut în Asia cea Mic ce acum se numete Μυσα. La Barin i Gheorghe.
βρε?τνη vezi αβρατνη βρε?τηνοι -ν. Οθ. = Avretani, locuitori din Avretania
βρε?τνη vezi βρε?τνη βρεχτος –του. . vezi βρειτος. βρηλι –ας. = o ar. βρεηλιαυσς i βρλισς nume însuit
DSC 5809 βριχομαι = m împodobesc triesc petrec în
desftri m desft m dezmierd. La Gheorghe. βριγκαται, βριγκτιοι –ων. ι = un norod în
Normandia la ara franuzeasc. La Ptol:
βρζομαι i βρυνομαι = triesc în desftri m dezmierd. La Gazi.
βρζω = mie somn dup mâncare, îmi vine somn dup mâncare. Sau m culc dup mâncare. La Suida. Priveghez. La Evripid.
βριθς –ος. . (din βρθω, i a. tgd:) = uor uoar uure. La Gazi.
βρικστερον –ου. τ din βρικστερος. .. ρον. = mai adevrat, din βρικς = adevrat. La Barin i Gheorghe.
βρικτος –ου. .. (din βρζω i a. tgd:) = surdatic - cam surd -. La Barin i Gheorghe. ,,detept - deteapt fr somn. La Isihie, i Suida.
βριν = curate. La Isihie. βρξ = cu priveghere. La Isihie. βριριξ = nume însuit βρσκεται, βρςχεται din βρζομαι. la Esih: βριστς –ου. = btut, la Isihie. βρσχεται vezi βρσκεται. βροβτης –του. (din βρς, βανω) = od
mândru fudul dilicat (delicat) la umblet ca muierile. La Gazi.
βρβιος –ου. . = (din βρς, βος) = dilicat (delicat) – ginga la mâncare la trai.
1)βροβοστρυχος. .. χον (βρς, βστρυχος) vezi βροκμης.
βρογστηψ –ρος. (din βρς, γαστρ) = delicat ginga la mâncare. La Gazi.
βρογος –ου. . = (din βρν, γοβς?) = cel ce plânge cu blândee ca muierile. Blând- la plâns. La Eshil.
βροδας -ιτος. (din βρα, δας) = mas de nunt, adic DSC 5810.
împodobit cu bucate bune, frumoase i delicate. La Atineu.
βροδαιτα –της. (din βρα, δαιτα) = via dilicat ginga. La Barin i Gheorghe.
βροδιαιτομαι -μαι = petrec triesc în desftri m dezmierd la Gazi.
βροδαιτος –του. . = asemenea cu βρβιος. La Eshil i Tucidid.
βροεμων –μονος. . (din βρν εμα) i βροχτων i βρυντς = delicat - cilicbiu -bie muieratec - la haine la îmbrcminte, ca muierile. La Etimologicon.
1)βρογεζμης –ου. = nume însuit la Xenofon: unde mai înainte era scris βρζελμος.
1)βροθυμογκαυστος. .. στον (βρος, θυμς, γκαυστος) = cu suflet cu inim cu cuget moale blând.
βρκαρπον –ου. τ = rozmarin. La Barin, i Gheorghe
βρκαρπος =που. . (din βρος, καρπος) = fragit - (fraged) la rod cu roade fragite. La Gazi.
βροκομω -. (din βρς, κμι) = m port cu prul cre cci cel mai frumos pr al capului, este cel cre. La Gazi.
βροκμης –ου. . i βροκμος (din βρς, κμη) i βροχατης, βροχαιτοις i βροκμης βροβστωηχος, = cu prul cre. Cci cel mai frumos pr al capului, este cel cre la Gazi. i e?.
2)βροκσμητος. .. τον (αβρος, κοσμε) = frumos delicat împodobit gtit. La Const: Manasi.
βρομα ας. (din βρμος i a. tgd:) = întuneric la Isihie.
?βρμιος – ου. . (din βρμιος i a. tgd:) = fr butur, adic de vin. La Gazi.
βρομτρης –ου. (din βρς, μτρα) = cu brâu frumos încins sau cu frumoas mitr în cap. la Isihie. DSC 5811
βρομον –ου. τ = ca un nume înfiinat înseamn cimbru. Iar ca un nume adogat, vezi βρομος.
βρομος. ου. .. τ -μον (din βρμος i a. adog: = turburcios -cioas. ,,cu sunet, cu chiote. Iar din βρμας i a. tgd: = fr sunet, fr chiote linitit -. La Barin i Gheorghe. Iar din βρμος = miros i a. tgd: înseman fr miros. Care atunci se scrie i βρωμος precum i κορος, κρος. la Cuma.
βρομουντασχοι, sau βρομοτασχοι = cei ce strig într-o glsuire, în loc de μβρομοι , precum i κοιτις în loc de μκοιτις = ,,sau gâlcevitori în loc de πολβρομαι = cci βρμος = înseman i zgomot. ,,i cei ce strig tare cu glas mare. La Barin, Gheorghe i Isihie.
1)βρντητος. .. τον (βροντω i a. tgd:) = ce nu se tulbur nu se supr de nimic. la Amfil:
βροπδιλος –ου. . (din βρς, πδιλα) = frumos înclat-. La Gazi.
2)βροπταλος, βροπτηλος. .. λον (βρρος, πταλον) = cu frunze cu foi moi subire delicate.
βροπνη –ης. i βρπηνος (din βρς, πνος, πνη) βροπνους ππ?ους. = hain din cele mai subiri. La Lichofron.
βρπηνος –ου. . vezi βροπνη βρμπουτος –του. . (din βρς, πλοτος) =
greu împodobit-. la Evripid. βρπλουτος χατη = cap împodobit.
βρπους –οδος. . (din βρς, πος) = cu dulce delicat clcare umblet. La Gazi.
βρς, ρ, ρν, βρς = cel ce umbl mândru. Din βρος i a. tgd: i dup scurtare βρος la
Etimologicon i frumos delicat împodobit- greu la pre de pre mare. Cum ,,πλοτον βρον = bogie mare ,,κδος βρον = cinste mare ,,λγον βρον = frumos cuvânt. La Pindar. DSC 5812
,,βρον’ σμαι = frumos delicat trup. La Pindar. ,,στεφανον βρν = cunun împodobit. La
Pindar. ,,βρα’ τρπεζα = mas împodobit. La Elian i
Suida. ,,βρς = cu delicatee întru fericire în desftri.
La Euripid. 1)βρσιτος. .. τον (βρος, οτον) = cu bucate
cu de mâncare bun delicat nostim. La Const: Man:
βροσταγης –γες. . (din βρς, στζω) = cel din care pic delicatee. La Gazi. Cel cu totul dat la plceri la moleciuni.
2)βροστλιστος. .. στον (βρος, στολζω) = frumos delicat împodobit gtit. La Const: Man:
βροστος –στου. . sau βρυστος = cel ce nu se mnânc. la Gheorghe.
βροςνη –ης. i βρτης = delicatee. La Gazi. βροτζω i βροτω -, βρζω i μτροτω,
μβρτω (din βροτος) = greesc, adic nu nimeresc cu arma la semn, rtcesc noaptea ,,m pierd la drum. Cum ,,μηπως βροτζωμεν λληλοιν = nu cumva ne vom pierde unul de ctre altul. La Homer. ,,βροτησαι = noaptea s întâlneasc. La Barin i Gheorghe. ,,μβροτες, οδτυχες = ai greit , n-ai nimerit. La Homer.
βρταξις –εως. i βροτησα = greeal rtcire. La Orion i Eustatie.
βρτας, τη’ς βρτατος în loc de βρτης, βρτητος dup limba doriceasc.
βρτειον –ου. τ la Teofrast. vezi βρτονον. βροτω - vezi βροτζω βρτη –ης. din βρτη dup lepdarea lui μ la
Εtimologicon. Sfânt nemuritoare. cuvânt adugtor al nopii. Cum ,,εισκεν λθ νξ βρτη, ν κα τ πσχωνται πολεμοιο = pân când va sosi noaptea, poate c atunci se vor deprta de rzboi vor conteni rzboiul. DSC 5813
Rzboiul. la Homer. βρτη i βροτησα = noapte fr oameni, întunecat.
βροτμων –ονος. . = rtcit- greit-. La Gazi. βρτης –τητος. vezi βροσνη. 1)βροτησα –ας. vezi βρταξις. βροτιγνος. .. γνον = fr temei. βρτησα –ας. = noapte fr oameni. La Gazi. βρτιμος –μου. . (din βρος i τιμ) ca i
βρπλουτος, cum ,,βρτιμων προκυμμα = perdea scump. La Eshil.
βροτνη –ης. = greit- pctoas. ,,i greeal, pcat la Isihie.
βροτνινος -νη –ινον = de rozmarin, βροτνινον λαιον –μρον = unt de rozmarin. La Dioscurid.
βροτοντης –του. βροτοντης οινος = vin de rozmarin, ca la noi cel de pelin. La Dioscurid.
βρτονον –ου. τ i βρτειον = rozmarin. La Teofrast.
βροτος –του. . τ -τον (din βροτς i a. tgd:) = fr oameni. Cum ,,βροτος ρημα = pustietate fr oameni, i μβροτος. la Eshil. ,,i nemuritor nemuritoare. Cum ,,Θεος μβροτος = Dumnezeu
nemuritor. La Pitagora. ,,?πποι μβροτοι = cai nemuritori. La Homer. Sau din βρτος i a. adog: i atunci înseamn = nesimitor, cumplit la Barin i Gheorghe.
2)βροτρπεζος. .. γον (βρος, τρπεζα) = ce are mas bun frumoas delicat împodobit. La Cons: Man:
βρτω vezi βροτω. βρουνια? –α. vezi βρυωνια.? 3)βροφυης –ος. .. ες (βρος, φυ) = din fire
delicat moale. La Epigr: βρτων –ωνος. Θ = unii tâlcuiesc de un soi de
melci alii de lcuste, alii de albine, i alii de tâlhari. La Barin i Gheorghe i Etimologicon.
βροτες = cuvânt macedonesc ce înseamn sprâncene. La Barin. DSC 5814
βροχιται –α. în loc de βροχατης, dup limba doriceasc, i Eoliceasc
βροχιτης του. … βροχαιτεις –εσσα -εν din βρς χιτη vezi
βρυκμη?ς. βροχα –ας. (din βροχ i a. tgd:) =
neplouare uscciune pricinuit din ne plouare. La Iosif i la Biblie.
βροχτων –ωνος. . (din βρς, χιτν) vezi βροεμων.
βροχος –ου. . vezi βρεκτος. βρχροος –ου?. . ... βρχρως ... (din βρς
χρα) = frumos- frumoas la fa. La Gazi. βρυηκτος. .. κτον (a. tg: i βρκω) vezi
βρωτος. βρυνα. τ sau βρυνα = mure dude. La Atineu i
Isihie
βρυντς –το. θ vezi Αβροεμων. βρνομαι = m mândresc m fudulesc, m
dezmierd, m desft. La Platon. vezi βρζομαι. βρνω (din βρς) = dezmierd pe oarecine ca pe
o muiere împodobesc pe oarecine, la Gheorghe , Eshil, Filostrat i Gazi.
βρυστος. στου. , vezi βρυστος. βρυτο –τω. οθ = un soi de arici de mare. La
Isihie. βρωμα –τος.τ la Isihie i φαβρωμα, la Plutarh.
Hain femeiasc de podoab. βρωμα –ας. = ?? βρωμος –ου.. . i βρυμος vezi βρομος =
neîmpuit-. Fr miros. ,,βρωμος i βρομυι ιχθες, = la Atineu înseamn peti împuii, pentru c aici, slova α se ia drept adogat. la Gheorghe.
βρων = num: însuit:) DSC 5815
1)βρνειος βος i βρωνος βος = via dezmierdat desftat, întocmai ca a lui Avron ce era un om foarte dezmierdat desftat ce tria în desftri, ca fiul piericiunii. La Barin i Gheorghe.
2)βρς vezi βρς. 2)βρς -τος. . vezi βρωτος. βρωσα –ας. (din βρσις i a. tgd:) =
nemâncare. La Atineu. Lips de bucate, când ne lipsete de mâncarea. Flmânzie. la Gazi.
βρωστ = pe nemâncate ne-mâncând. βρωτος –του. . i βρς i βρυκτος. Τ
αβρωτα = cele ce nu se mnânc. La Teofrast i Plutarh. ,,cele ce nu le-au mâncat nimeni. Cele ce nu se mnânc de car (aici carii) de viermi etc. la Menandru. ,,cel ce n-au mâncat cel flmând. La Sofoclis.
βυδηυο? πιφνημα = strigare avidineasc, se zice ca o pild pentru cei ce defimeaz pe prietenii lor. Cci avidinieinii la asemenea nravuri erau obinuii. La Isihie.
βυδηνο? πιφορημα = mezelicuri dulcesuri avidineti, adic suprtoare. Se zice asemenea ca o pild pentru cei ce vin fr vreme cei ce supr fr vreme. i cum am zice suprare avidineasc. La Atineu i Suida.
βυδηνς – ο. = locuitor din Avid. βυδθεν = de la Avid oraul Kariii. βυδοθ = în Avid la Avid. βυδοκμης, βυδοκμας -. βυδομαι. ο = cei
ce se flesc se mândresc când defaim pe altul se mândresc DSC verso în desftri. La Eustatie, Aristofan i Isihie.
βυδου sau βυδο. τ = adânc. la Isihie. βυδος –ου. = Avid, un ora în Asia. βυδος πλις = ora defimtor, pentru c
locuitorii din oraul Avid erau foarte defimtori de aceea se i întrebuineaz pentru defimtori. La Barin i Gheorghe.
βυδος φλυαρα = flecrii avidiceti. La Barin i Gheorghe.
βυδν -νος. = Avidon, un ora în Macedonia. βζαστος –ου. . = cel ce ceia ce n-au supt. (din
βυζνω i a. tgd:) βθιστος –στου. .. τ –στον –στον -στως (din
βυθιστς i a. tgd:) = ne cufundat-. βυθος –θου. . (din βυθς i a. adog:) la Platon.
vezi βυσσος. βυκτον vezi βακτον.
βλη –ης. i βληξ –κυς. = un munte la Gibraltar, în Africa. La Strabon
βρβηλος vezi βρβηλος. βρβητος –του.. = greos greoas nesuferit-
fr ruine. În zadar. La Etimologicon. βσευτος –ου. . (din βυσευτω, i a. tgd:) =
neargsit -, netbcit -. βυρτκη –ης. i βρτακος = o mâncare de
praz de carda i altele, i altele asemenea iute la gust zeama ei iute i acr. La Teopomb. Plutarh i Homer i Etimologicon. ,,boia de bucate fcut de capere? cu saramur i mutar. La Polien, Atineu, i Suida.
βυρτακοποις –ο. . (din βυρτκι ποιω) = cel ce lucreaz mâncarea ce se n