ISTORIA CipruluiDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cipru

Republica CipruΚυπριακή Δημοκρατία

Kypriakí Dimokratía (greacă)Kıbrıs Cumhuriyeti (turcă)

Drapel Stemă

Imnul național:

MENIU

0:00

Ύμνος εις την Ελευθερίαν (greacă)

Transliterare: Ymnos eis tin Eleutherian

Imn spre libertate

Locația Ciprului în Uniunea Europeană

Capitală

(și cel mai mare oraș)

Nicosia (Λευκωσία, Lefkoșa)

35°08′N 33°28′E

Limbi oficiale Greacă și Turcă

Etnonim ciprioți

Aderare UE 1 mai 2004

Sistem politic Republică prezidențială

 -Președinte Nikos Anastasiadis

Independență

 - față de Regatul Unit 16 august 1960

Suprafață

 -Total 9,253 km² (locul 161)

 -Apă (%) neglijabil

Populație

 -Estimare 2011838,897[1] (nu include nordul)

1,099,341 (întreaga insulă) (locul 155)

 -Densitate 118,8 loc/km²

PIB (PPC) estimări 2010

 -Total 23,190 miliarde de$ [2]

 -Pe cap de locuitor 28.256 $[2]

PIB (nominal) estimări 2010

 -Total 23,174 miliarde de$ [2]

 -Pe cap de locuitor 28.237 $[2]

Gini (2005) 29 (scăzut)

IDU (2009) ▲ 0,810[3] (foarte ridicat) (locul 35)

Monedă Euro 1 (EUR )

Prefix telefonic 357

Domeniu Internet .cy

Fus orar EET (UTC+2)

 -Ora de vară (ODV) EEST (UTC+3)

1 Până la 1 ianuarie 2008, Lira Cipriotă (CYP)

modifică 

Cipru (în greacă Κύπρος / Kípros, în turcă Kıbrıs), oficial Republica Ciprul (în greacă Κυπριακή Δημοκρατία, Kipriakí Dhimokratía, în turcă Kıbrıs Cumhuriyeti),[4] este o țară insulară în Marea Mediterană, membru al Uniunii Europene.

Cipru este în prezent împărțită în două state de facto, Ciprul de Nord revendincându-și independența.[5]

Vom trece direct la subiect: astăzi vă solicităm să sprijiniţi Wikipedia. Existenţa noastră este posibilă datorită donaţiilor în valoare medie de 50 lei. Dacă fiecare dintre noi ar dona 10 lei,

campania noastră de strângere de fonduri s-ar încheia într-o oră.DONAŢI ACUM

Cuprins

  [ascunde] 

1 Istorie

2 Organizare administrativă

3 Economie

4 Geografie

5 Patrimoniul cultural mondial

6 Vezi și

7 Galerie de imagini

8 Referințe

9 Bibliografie

10 Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]

Insula Cipru a cunoscut numeroase stăpâniri în decursul istoriei: asiriană, egipteană, persană, romană, bizantină. În secolul al XII-lea a fost ocupată de cruciați până în 1489, când a trecut sub stăpânirea Veneției. În 1571 a fost ocupată de Imperiul Otoman, iar în 1878 de Imperiul Britanic. La 16 august 1960 Ciprul a obținut independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă), în cadrul Commonwealth-ului Britanic.

În august 1974 episcopul Makarios, președinte, a fost inlăturat de la putere de către simpatizantii miscarii Enosis, avand ca scop unirea cu Grecia. Serviciile secrete turcești au aflat de intenție și, în

noaptea dinaintea declarării anexării Ciprului la Grecia, trupele turcești au invadat partea de nord a Ciprului, locuită predominant de turci, instaurând în 1983 Republica Turcă a Ciprului de Nord și alungând pe toți grecii. Cei din sud au reacționat în același fel și i-au alungat în nord pe toți turcii. Situația s-a perpetuat până în zilele noastre. Actul nechibzuit a declanșat așa-numita „criză cipriotă”. Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută numai de Turcia din prima săptămână de la înființare.

La 1 ianuarie 2008 a adoptat moneda euro.

În data de 17 februarie 2008 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Comunistul Dimitris Christofias a fost ales președinte în al doilea tur de scrutin, desfășurat în data de 24 februarie 2008.

Din 2013 președinte al Ciprului este creștin-democratul Nikos Anastasiadis.

Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Articol principal: districtele Ciprului.

Districtul Famagusta

Districtul Kyrenia

Districtul Larnaca

Districtul Limassol

Districtul Nicosia

Districtul Paphos

Economie[modificare | modificare sursă]

Categorii de teren: agricol 434000 ha (46,9%) din care 80000 ha irigate, pășuni 93000 ha

(10,1%), păduri 171000 ha (18,5%).

Resurse: grâu, cartofi, vin, măsline, citrice, tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine,

asini, porcine, lână, produse lactate, piei, pește, cupru (25200t/1962), pirite de

fier, crom, sulf, azbest, ciment, textile (mătase).

Export: citrice, vin, minereuri de cupru, fier și crom, bumbac, lână, brânzeturi.