Revista Română de Energie și Mediu

MICRO-ENERGIA APELOR ROMÂNEȘTI ESTE MARECUM VA ARĂTA MINERITUL ROMÂNESCENERGIA NUCLEARĂ DIVIZEAZĂ EUROPA

DE CE A AJUNS HIDROELECTRICA ÎN INSOLVENȚĂFOTOVOLTAICELE - AMBIȚII MARI, REALIZĂRI PUȚINEC. MUSTAREATĂ: CE SPUN INVESTITORII

ȘTIRI ȘI ANALIZĂ DIN PIAȚA ROMÂNEASCĂ DE ENERGIE

AGRI, PROIECTUL(APROAPE)UITAT

Νoiembrie 2012Nr. 3, Preț 10 RON

Scaneaza cu ajutorul telefonului tau mobil și viziteaza-ne site-ul

Marea Neagrăviitorul

României

REVISTA ROMÂNĂ DE ENERGIE șI MEDIU APARE O DATA LA 2 LUNI

An 1, Nr 03 Noiembrie-Decembrie 2012

Publisher TRIM Publications S.R.L.

Director Editorial Apostolos Κomnos

Marketing Director Apostolos Κomnos

Art director A.L.L. Designers

Preț 10 RON

Redactor-șef Rasvan Roceanu

Redactor-șef adjunct Florentina Cioacă

Redactori Ada Gavrilescu Diana Medan Simon Done

energyworld Magazine TRIM Publications S.R.L. Print & Online Publications Sos Nicolae Titulescu nr. 3 Bloc A1, ap. 62, et. 8, Sector 1 București, CP 011131 Τel.: +40 213 110455

www.energyworld.rowww.trimpublications.comE-mail: info.ro@trimpublications.com

2

CuprinsED

ITOR

IAL:

NIM

IC N

OU S

UB S

OARE

ȘTIR

I

AGRI

, PRO

IECT

UL (A

PROA

RE) U

ITAT

DE C

E A

AJUN

S HI

DROE

LECT

RICA

ÎN IN

SOLV

ENȚĂ

FOTO

VOLT

AICE

LE -

AMBI

ȚII M

ARI, R

EALI

ZĂRI

PUȚ

INE

C. M

USTA

REAT

Ă: C

E SP

UN IN

VEST

ITOR

II

MICR

O-EN

ERGI

A AP

ELOR

ROM

ÂNEȘ

TI E

STE

MARE

BIOC

OMBU

STIB

ILII D

IN N

OU S

UB A

CUZA

ȚIE

CUM

VA A

RĂTA

MIN

ERIT

UL R

OMÂN

ESC

ENER

GIA

NUCL

EARĂ

DIV

IZEA

ZĂ E

UROP

A

PAGI

NI A

URII

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11

6

EditorialDe Apostolos Komnos, publisher

Un titlu ca o revelație pe prima pagină în presa economică : « Giganții americani înghit, pe tăcute, pachete mari de acțiuni la Fondul Proprietatea și Petrom ». Urmează o scurtă explicație : « fondurile americane cumpără în forță Petrom și Fondul Proprietatea, cele mai valoroase companii de pe Bursa de la București, chiar daca alți investitori fug din piață, iar perspectivele rămân incerte ». Un prieten îmi spune să citesc « Lumea Petrolului » de Geo Bogza. Găsesc cartea și citesc ce se întâmpla în Romania anilor ‘20-‘30 ai secolului trecut:« Umbla, de pilda, zvonul că la marginea unui sat s-ar gasi petrol. O societate punea o sondă…Oamenii începeau să spere. De o sută de ori mai scump se concesioneaza un teren vecin cu cel pe care s-a gasit țiței. Dar oamenii petrolului aveau grijă să nu se găsească așa, cu una cu doua. Când într-un câmp pustiu se fora o sonda de care erau legate speranțele câtorva sate, atunci nu se gasea țiței chiar dacă el sta gata să răbufnească afară. Dupa ce se ajungea cu forajul la doua sute de metri totul devenea dintr-o data misterios….Apoi, într-o bună zi sonda era desfacută, încarcată în căruțe, dusă pe alte meleaguri. Nu s-a gasit petrol ! Ingineri, mecanici, sondori, totul dispărea ca un fum….Târziu, peste un an sau doi, apărea un ins care se oferea așa, într-o doară, să concesioneze pământurile oamenilor, dar toate la un loc, sute de pogoane deodată. (Oamenii – n.r.) se grăbeau să

concesioneze, ca să apuce ce se mai putea apuca. Chiar a doua zi după semnarea actelor, cei care își încarcaseră sonda în căruțe și plecasera mâhniți că n-au găsit petrol se întorceau și-și instalau acolo marele cartier general ».Întâmplător, astăzi Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România, iar Fondul Proprietatea este cea mai mare companie privată și acționar la toate marile companii energetice. Întâmplător s-a creat un climat de pesimism generalizat încât nimeni nu mai speră nimic bun, cel puțin în viitorul apropiat. Nu este vorba numai de câteva sate, sau numai de petrol, așa cum era pe vremea lui Geo Bogza, acum este vorba de o țară întreagă. Analiștii economici spun sus și tare, în deplin acord cu patronii, fie ei români sau străini, că suntem la pământ. Ne ducem direct în zid ! Ce e mai rău nu a trecut încă ! Nu vedem nicio rază de speranță ! Cum să îndrăznească simplul cetățean să mai spere, să investească puținii bani pe care ? A aflat că la Bursă ar fi o soluție, dar cum să facă așa ceva dacă totul se prăbușește și toată lumea spune și repetă că totul se prăbușește? Nu merită să-ți riști banii ! Nu merită să investești ! Nimeni nu mai investește ! Nimeni….. în afara de cei care cumpără pe tăcute acțiuni. Cumpăra masiv și, mai ales, ieftin pentru că așa este într-o țară în care investitorii fug din piață.Nu suntem în perioada ’20 – ’30, suntem în anul 2012, dar nu este nimic nou sub soare.

6

01NIMIC NOU SUB SOARE

4

Știri

02Total nu vrea petrol în Arctica

Președintele grupului Total, Christophe de Margerie, a declarat pentru The Financial Times că personal se opune oricăror foraje pentru producția de petrol în regiunile polare și, în general, la latitudini situate dincolo de Cercul Polar de Nord. Este pentru prima oară când o mare companie petrolieră afișează o astfel de poziție, precizează cotidianul La Tribune. În Groenlanda, în special, « o scurgere accidentală de petrol ar face un rău enorm imaginii companiei » a declarat de Margerie. Total a fost condamnată definitiv, pe 25 septembrie, pentru pagubele ecologice produse prin naufragiul petrolierului Erika, în 1999, în Golful Biscaya.În schimb, șeful grupului francez afirmă ca nu are o opoziție de principiu față de exploatarea gazelor naturale în zona Arctică. Total deja participă la exploatarea zăcămăntului Ștockman, din Marea Barents, iar Christophe de Margerie afirmă că scăpările de gaze sunt mult mai ușor de gestionat decât cele de petrol.

Directorii celor 22 de centrale nucleare existente în Franța au trimis o scrisoare de solidarizare cu salariații centralei de la Fessenheim, a cărei închidere în decembrie 2016 a fost anunțată de președintele François Hollande. Directorii s-au declarat indignați de faptul că Hollande a făcut acest anunț în ziua de 14 septembrie, fără nicio pregătire prealabilă.Închiderea centralei a fost una din promisiunile făcute de François Hollande în timpul campaniei prezidențiale, dar devansarea acestui termen și modul în care ea a fost anunțată este resimțită de salariații de la Fessenheim ca « o profundă nedreptate » afirmă directorii în scrisoarea făcută publică de cotidianul Le Figaro.« În afară de faptul că ridică semne de întrebare în ce privește aprovizionare cu energie a Europei Occidentale, această decizie naște incertitudini profunde în ce privește politica EDF față de parcul său nuclear » se mai afirmă în mesaj.

Front comun Noi investiții în eolian și solar

Lukoil este pe punctul să achiziționeze un parc eolian de 84 MW în valoare de 130 de milioane de euro din Tulcea, în timp ce chinezii de la ReneSola, cel mai mare producător de panouri solare din lume, au achizitionat în premieră un parc fotovoltaic în România, anunță Ziarul Financiar. Achiziția dorită de Lukoil va fi derulată prin intermediul Lukerg Renew, un joint-venture între grupul petrolier şi compania energetică italiană ERG. “ Este de aşteptat ca procesul de achiziţie să fie finalizat în octombrie”, se arată pe site-ul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) citat de ZF. BERD ia în calcul acordarea unii împrumut pentru acest proiect.În ce privește tranzacția efectuata de ReneSola, site-ul Wall-street.ro precizează că respectiva companie a preluat, contra sumei de 15 milioane de euro, un vehicul de investiții românesc, Lucas Est, care are în derulare construcția unui parc solar de 6 MW pe o suprafață de 14 hectare, situat în localitatea Dumbrava, din județul Prahova. Este posibil ca până la sfârșitul acestui an centrala fotovoltaică să fie conectată la rețea și să livreze energie.

5Descoperire în Bacău

Compania Stratum Energy Romania LLC a descoperit în zona Moinești, județul Bacău, un zăcământ de gaze - condensate (țiței ușor) evaluat la 1,5 miliarde de dolari. Lucrările de dezvoltare sunt estimate la peste 600 de milioane de dolari, iar exploatarea preliminara ar putea începe în circa 6 luni.Valoarea zăcământului de gaze ar putea depăși 1,5 miliarde dolari. Stratum Energy este titulara acordului de concesiune pentru explorare și exploatare a blocului Moinești, zona în care pot fi întalnite printre cele mai vechi exploatări petroliere, spun reprezentanții companiei. Potrivit acestora, în următorii ani din acest zăcământ vor extrage minimum 3 millioane de metri cubi de gaz/zi și maximum 6 milioane de metri cubi de gaz /zi. Consumul de gaze al României într-o zi normală de iarnă se ridică la circa 50 de milioane de metru cubi, ceea ce înseamnă că la Moinești s-ar putea extrage între 6 și 12% din consumul unei zile de iarnă.

OMV Petrom și ExxonMobile, parteneri pentru explorarea și dezvoltarea blocului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, ar putea extrage gaze din acest zăcământ spre sfârșitul deceniului, a declarat Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, la Pro TV. Exploatarea zăcământului, estimată pentru o perioadă de 10 ani, ar putea asigura independenţa energetică a României în privinţa gazelor naturale, a adăugat ea. „Această descoperire pe care o numim noi sonda Domino 1 este o estimare de acumulare de gaze de circa 42 de miliarde până la 84 de miliarde de metri cubi de gaz. Producţia ar putea începe pe la sfârşitul acestui deceniu, undeva spre anii 2018“, a mai precizat șefa Petrom, potrivit Mediafax.Mariana Gheorghe a arătat că în prezent sunt evaluate datele şi ar mai trebui săpate şi alte sonde. „Apoi va trebui să mai facem alte date seismice ca să vedem pe întreg perimetrul ce alte puncte posibile de exploatare sunt, urmând ca undeva pe la mijlocul acestui deceniu să luăm decizia dacă este sau nu este comercială trecerea la dezvoltarea perimetrului, la investiţia propriu-zisă”

Compania canadiană Sterling Resources a început lucrările de foraj petrolier la sonda Ioana, situată în Blocul Midia din Marea Neagră utilizând platforma petrolieră GSP Jupiter, deținută de Grup Servicii Petroliere, a anunțat Sterling într-un comunicat de presă. Sonda Ioana 1, forează la o adâncime de 1.600 de metri, iar lucrările vor dura aproximativ 30 de zile. După ce lucrările la sonda Ioana 1 vor fi terminate, platforma petrolieră va fi relocată la circa 70 de kilometri spre nord, unde va săpa sonda Eugenia 1 din Blocul Pelican la o adâncime de 2.300 de metri. Lucrările vor dura și aici tot 30 de zile.„Suntem foarte entuziasmați de programul nostru de foraj în zona economică românească din Marea Neagră, odată cu sosirea platformei GSP Jupiter în locația sondei Ioana 1. Un succes al sondei Ioana va evidenția potențialul de hub al gazelor din Blocul Midia, care include deja perimetrele Ana și Doina“, a declarat Mark Beacom, vicepreședinte al Sterling și director general pentru România.

Zăcământul Neptun - productiv din 2018

Noi foraje Sterling Resources

6Patronii francezi protestează

« Este interzis să interzici discuțiile despre gazul de șist și despre energia nucleară. Avem niște atuuri incredibile în aceste domenii. E adevărat că nu trebuie să le folosim fără să ținem cont de nimic, dar trebuie să acordăm o șansă cercetării știintifice și tehnologiei » a declarat Laurence Parisot, președinta MEDEF, cea mai mare asociație patronală din Franța, la universitatea de vară a acestei asociații.Lobby-ul ecologist foarte puternic în Franța, reprezentat în primul rând de ministra mediului Delphine Batho, se opune oricărei forme și tehnologii de explorare și exploatare a gazelor de șist și, de asemenea, cere renunțarea progresivă la energia nucleară. În schimb, ministrul însărcinat cu relansarea economică, Arnaud Montebourg, susține că, mai ales în condițiile actuale de criză, țara nu-și poate permite să se lipsească de energia ieftină asigurată de centralele nucleare și de potențialul de independență energetică pe care îl ofera zăcămintele de gaz de șist.

După ce Areva a fost eliminată din cursa pentru construirea a două reactoare suplimentare la centrala nucleară de la Temelin, compania rusă Rosatom s-a declarat dispusă să colaboreze cu partenerii francezi pentru implicarea în respectivul proiect, anunță cotidianul La Tribune care citează un oficial rus. CEZ, proprietara centralei de la Temelin, unde funcționează în prezent două reactoare de concepție sovietică, a anunțat că oferta prezentată de Areva « nu a corespuns exigențelor legale ». În replică, Areva a anunțat că va formula un recurs. Contractul este estimat între 8 și 12 miliarde de euro.Conform La Tribune, oferta facută de Rosatom se înscrie în strategia companiei rusești de a se alia cu mari constructori europeni pentru a putea construi centrale nucleare în țari aflate dincolo de granițele fostei sfere de influență sovietice. În acest scop Rosatom acceptase, de exemplu, să cedeze companiei Areva 20% din construcția centralei bulgare de la Belene, care în final a fost abandonată.

Hidroelectrica - pe pierdere în 2012

Alianță Areva-Rosatom ?

Hidroelectrica va finaliza acest an cu pierderi de 100 de milioane de euro, faţă de un rezultat negativ de 124 milioane lei în 2011, iar veniturile vor scădea cu aproximativ 800 milioane de lei, ca urmare a unei producţii de electricitate la un minim istoric, a declarat Remus Borza, care deţine firma Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica. „Producţia de electricitate în 2012 va fi un la un minim istoric, de 12 TWh, din cauza secetei“, a precizat Remus Borza, citat de Mediafax. Borza a menţionat că în urma unor revizuiri de ordin contabil, Hidroelectrica a încheiat anul trecut pe pierdere, şi nu profit, aşa cum se anunţase anterior. De asemenea, Remus Borza a acuzat politica guvernărilor din ultimii ani. “Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234-250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste un milliard de euro?” s-a intrebat administratorul judiciar.

77

“Privesc cu mare admiraţie la CEZ, aşa cum privesc la alte companii europene, şi constat că o parte din ceea ce în România s-a considerat a fi axiomatic, şi anume că statul nu poate să fie acţionar eficient la o companie energetică, iată, nu e adevărat în alte cazuri. Sau că în România nu putem să avem o companie care să producă integrat energie şi termo, şi eoliană, şi nucleară - iată că tot nu e adevărat. Nu ştiu de ce, ceea ce alţii reuşesc noi credem că nu putem reuşi sau, eventual, spunem că nu suntem lăsaţi să facem lucrul ăsta. Nouă ni se interzice ceea ce alţii pot să facă” a declarat premierul Victor Ponta la conferința Energypedia, organizată pe 9 octombrie la București.“România poate să aibă o creştere economică, bazată pe investiţiile în energie, mult mai mare decât o au majoritatea ţărilor europene în acest moment” a mai afirmat șeful guvernului, care a adăugat că “dacă reușim în zona energiei, atunci vom reuși, pe cale de consecință, în toate celelalte zone”.

Premierul Victor Ponta despre energie

Londra încurajează gazul de șist

Guvernul britanic are în vedere un regim fiscal « generos » pentru a încuraja producția națională de gaz de șist, a anunțat ministrul britanic de finanțe George Osborne. Cu ocazia congresului Partidului Conservator, care s-a ținut la Birmingham, Osborne a precizat că « analizăm în prezent un nou regim fiscal generos pentru gazul de șist, pentru ca Marea Britanie să nu rămânâ în urmă în timp ce prețul gazelor scade puternic dincolo de Atlantic » făcând referire la rezultatele politicii Washingtonului de a încuraja exploatările de acest gen. El mizeaza pe gazul de șist pentru crearea de noi locuri de muncă și asigurarea independenței energetice a țării.La rândul sau, ministrul energiei, Edward Davey, a declarat că speră să ridice în curand moratoriul asupra forajelor pentru gaze de șist care a fost declarat în Marea Britanie anul trecut în urma unui seism provocat tocmai de un asemenea foraj. Experții guvernamentali au ajuns la concluzia că seismul a fost rezultatul unei combinații de factori « care se întâlnesc extrem de rar » și au recomandat, în luna aprilie a.c., reluarea forajelor

Bulgaria a cerut, pe 9 octombrie, Comitetului Politic al proiectului Nabucco, reunit în Austria, ca interconectarea sa cu sistemul de conducte al Turciei să facă parte din proiectul Nabucco, transmite agenția de știri Novinite. Astfel, proiectul de interconectare a sistemeleor de gaze din Bulgaria și Turcia, care costă circa 50 de milioane de euro, ar urma să fie cofinanțată de Uniunea Europeană și de restul participanților la Nabucco. Propunerea a fost făcută de către premierul bulgar, Boiko Borisov.În cazul în care Comitetul Politic respinge ideea, Bulgaria va plăti singură pentru conexiunea sa cu Turcia, însă o va utiliza cu preponderență in propriul interes, a precizat Borisov. Premierul a subliniat că proiectul Nabucco are un rol-cheie în coridorul Sudic al Gazelor si a declarat se așteaptă ca Nabucco să fie gata înainte de anul 2018. La reuniunea Comitetului Politic al Nabucco au participat, pe lângă oficialii austrieci, Guenther Oettinger, comisarul european pentru Energie, premierul bulgar, Boyko Borisov, și miniștrii Energiei din Bulgaria, Ungaria, România și Turcia.

Bulgaria cere modificări la Nabucco

8

03AGRI, pRoIectul (ApRoApe) uItAtDupa ce Nabucco dă din ce în ce mai multe semne că vrea să confirme zicala despre copilul cu prea multe moașe, alt proiect a intrat într-un con de umbră. Este vorba de AGRI(Azerbaijan-Georgia-Romania-Interconnector), alternativa la gazele rusești care a produs mult entuziasm în clipa lansării, dar care a dispărut în ultima vreme de pe prima pagină a presei economice. Nu rezultă clar nici dacă mai este pe prima pagină a agendei guvernamentale pentru că la București, cel puțin, subiectul n-a fost amintit în numeroasele conferințe de presă ale executivului din ultima vreme. Nu ne rămâne decât să sperăm că cei implicați se mulțumesc să tacă și să facă.

GPLDe Răsvan Roceanu

9Cea mai recentă veste (bună) este, totuși, veche de aproape 3 luni pe 28 iunie, ministerul economiei a anunțat că: „SC AGRI LNG PROJECT COMPANY SRL și compania britanică PENSPEN au semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate, care are ca obiectiv evaluarea viabilității din punct de vedere tehnic, financiar și economic a proiectului de cooperare în domeniul energiei Interconectorul Azerbaidjan – Georgia – România – Ungaria. Costurile studiului de fezabilitate vor fi suportate de catre acționarii proiectului: ROMGAZ S.A, STATE OIL COMPANY OF AZERBAIJAN REPUBLIC(SOCAR –n.r.), GEORGIAN OIL AND GAS CORPORATION si MVM - MAGYAR VILLAMOS MÜVEK ZÁRTKÖRŰEN MŰKÖDŐ RÉSZVÉNYTÁRSASÁG prin creșterea capitalului social al companiei, iar după finalizarea acestuia, în cazul în care concluziile vor fi favorabile, vor putea fi demarate discuțiile cu eventuali alți parteneri, despre posibilitățile de investiții în cadrul acestui proiect.Termenul stabilit pentru finalizarea studiului de fezabilitate al proiectului este de 5 luni”.

Cât costăCeea ce se remarcă din comunicat sunt cuvintele „în cazul în care concluziile vor fi favorabile” care sugerează că, dincolo de optimismul oficial, părțile implicate în proiect nu sunt deloc convinse, în acest moment, că miza merită efortul. Iar efort va fi. Site-ul oficial al companiei, www.Agrilng.com invocă trei variante de cost: 1,2 miliarde de euro pentru o capacitate de 2 miliarde mc/an, 2,8 miliarde de euro pentru 5

miliarde mc/an și 4,5 miliarde de euro pentru 8 miliarde mc/an. Același site precizeaza, însă, că cifrele sunt doar estimative, studiul de fezabilitate va fi cel care va avea ultimul cuvânt.AGRI implică transportul prin conductă din Azerbaidjan în Georgia, lichefierea la terminalul care va fi construit într-un port georgian (pe site-ul nu indica portul, dar presa româneasca a vehiculat numele Kulevi), transportul cu tankere până la Constanța, re-gazeificarea la

viitorul terminal de la Constanta, transportul prin conducte pentru consumul intern românesc, livrarea cantității rămase către Ungaria, prin conducta Arad-Szeged, iar din Ungaria, eventual, aprovizionarea altor consumatori din Europa Centrală. Asta ar insemna că Arad-Szeged, a cărei punere în funcțiune a fost salutată ca o alternativă pentru România la aprovizionarea din Rusia, își va schimba menirea odată cu sensul de pompaj. Mai trebuie hotărât cum, cât și dacă se va implica și Serbia în proiect. În iunie

anul trecut preşedintele sârb, Boris Tadici, a discutat cu omologul său azer despre dorinţa Belgradului de a se alătura AGRI. “Serbia are un interes strategic în această chestiune. Serbia doreşte să se alăture proiectului...... Serbia intenţionează să-şi diversifice sursele aprovizionării cu gaz şi Azerbaidjanul este unul dintre cei mai agreabili şi mai promiţători parteneri” a spus Tadici, citat de agenția azeră News Az. La rândul lui, preşedintele azer Ilham Aliev a afirmat că “Suntem nerăbdători să vedem Serbia în acest proiect, dat fiind că bogatele rezerve de hidrocarburi ale Azerbaidjanului sunt transportate astăzi către diferite pieţe şi suntem interesaţi de noi pieţe”.

Pro și contraÎn favoarea AGRI pledează proiecțiile conform cărora dependența de Europei de gazele importate va crește de la 57% în prezent la 84% în 2030. În plus, teoretic, toată lumea implicată în proiect va fi mulțumită, dupa cum scrie site-ul oficial: Azerbaidjan își va întări rolul de principal producător de hidrocarburi în regiunea Caspică, Georgia va deveni și mai importantă ca țară de tranzit, România va avea potențialul de a asigura accesul direct al gazelor azere către restul Europei, iar Ungaria va aduce un plus de valoare.Dincolo de declarațiile șefilor de stat, mai există afirmația vicepreședintelui companiei azere SOCAR, Vitali Bailarbaiov, care a declarat, în mai anul trecut, că nu exclude ca proiectul AGRI să devină prioritate pentru Azerbaidjan, dacă va fi lansat înaintea Nabucco. Cum Nabucco nu reușește să intre, cât de cât, pe un drum clar AGRI are șanse mari, fie și numai pentru că sunt implicate doar

Site-ul oficial al companiei, www.Agrilng.com invocă trei variante de cost: 1,2 miliarde de euro pentru o capacitate de 2 miliarde mc/an, 2,8 miliarde de euro pentru 5 miliarde mc/an și 4,5 miliarde de euro pentru 8 miliarde mc/an.

10patru state, cu interese mult mai ușor de armonizat. Oricum, Bailarbaiov a ținut să precizeze că Azerbaidjanul are suficiente resurse de gaze pentru a aproviziona și AGRI și Nabucco și alte viitoare proiecte.Contra AGRI unul din principalele argumente este cel al costurilor. Costuri de realizare a terminalelor de GNL (lucrările de construcție la cel de la Constanța nici măcar nu au început) dar și costurile gazelor propriu-zise. Săptămânalul Capital citează declarațiile făcute în luna mai anul trecut de chiar preşedintele Consiliului de Administraţie al AGRI şi director în Ministerul Economiei, Corneliu Condrea. Întrebat dacă

gazele achiziţionate prin AGRI ar putea fi mai scumpe decât cele ruseşti, având în vedere investiţia şi transportul, el a răspuns: ”La o primă vedere aşa este, este o chestiune de bun simţ”. Condrea a precizat că prețul va putea fi cunoscut doar după realizarea studiului de fezabilitate. Totuși „dacă este vorba despre securitatea aprovizionării şi concluziile studiului de fezabilitate vor fi că gazul este mai scump şi există alte criterii care te determină să iei decizia să îl achiziţionezi, cu

siguranţă că o să achiziţionezi şi un gaz mai scump dacă el îţi asigură pe termen lung o siguranţă în aprovizionare. Sunt şi alte criterii care determină o decizie, nu doar preţul” a mai ținut să afirme Corneliu Condrea.

Ce resurseLa întrebarea dacă mult-curtatul Azerbaidjan are, în fond, suficiente resurse și suficientă voință ca să-și satisfacă toți «pețitorii», Ilham Aliev a afirmat, tot la întâlnirea cu Boris Tadici, că rezervele de gaze ale ţării sale se ridică la cel puţin 2.200 de miliarde de metri cubi, cu potenţial de a alimenta piaţa europeană pentru cel puţin 100 de ani. “Diversificarea

este la fel de importantă şi pentru producători şi pentru consumatori, deaceea interesele noastre coincid”, a mai spus Aliev.După darea în exploatare a Shah Deniz 2, prevăzută pentru 2017, producția totală de la Shah Deniz va ajunge la 25 de miliarde de metri cubi pe an. Site-ul oficial al BP îl citează pe Rashid Javanshir, președintele regional al companiei pentru zona Caspică, care susține că zăcământul de la Shah Deniz are rezerve de peste 840 de miliarde de metri cubi («over 30 trillion cubic feet»).

O analizăO analiză foarte pertinentă este cea realizată de conf. dr. Radu Dudău, director de cercetare la Institutul de Studii Diplomatice, Universitatea București și publicată de adevarul.ro (1). La capitolul puncte tari, alături de argumentele politico-strategice, autorul menționează timpul estimat de implementare, care este relativ scurt, de 3 sau 4 ani și faptul că AGRI se înscrie în concepţia Coridorului Sudic şi se poate astfel califica pentru susţinere financiară din partea UE prin programul TEN-E.În ce privește punctele slabe, Radu Dudău amintește incertitudinea surselor de finanţare în condițiile în care costurile estimate pot fi depăşite deoarece niciunul dintre statele participante nu deţine know-how în tehnologiile GNL. Modernizarea infrastructurii necesare de conducte şi costurile unei flote de vase cisternă de GNL pot duce la depăşiri masive de buget atrage atenția dr. Dudău. În plus «AGRI e un proiect de

anvergură regională şi de capacitate relativ redusă. Perspectiva utilizării terminalului de regazificare de la Constanţa pentru importul de GNL de la marii producători ai lumii – în primul rând Qatar – este aproape exclusă de reticenţa Turciei (oricum ostilă proiectului AGRI) de a permite suplimentarea traficului prin Bosfor (şi aşa foarte aglomerat) cu tancuri trans-oceanice de GNL » mai precizeaza cercetătorul. În fine, la capitolul « amenințari » conf. dr. Radu Dudău invocă « supraoferta conjuncturală de gaz natural de pe piaţa europeană, determinată de succesul…. tehnologiilor de extragere a gazului din şisturi bituminoase în SUA şi de excesul de GNL pe pieţele internaţionale » precum și foarte probabila opoziție a Turciei, care nu vrea să piardă rolul de nod energetic imposibil de ocolit.(1) « AGRI – complement, sau concurent al Nabucco?», autor Radu Dudău, adevărul.ro, 30.05.2011

Ilham Aliev a afirmat că rezervele de gaze ale ţării sale se ridică la cel puţin 2.200 de miliarde de metri cubi, cu potenţial de a alimenta piaţa europeană pentru cel puţin 100 de ani.

12

04De ce a ajuns HiDroelectrica în insolvențăcum s-a ajuns ca Hidroelectrica, o companie cu active de 5 miliarde de euro - “perla energetică a statului” - să intre în insolvență? în funcție de cel pe care îl întrebi, răspunsul e întotdeauna altul. Fie bancheri, fie foști directori, sau miniștri, sau chiar sindicaliști, fiecare are o versiune proprie asupra dezastrului de la Hidroelectrica, la fel cum toată lumea se pricepe la politică, sau la fotbal.

HidroenergieDe Nicolae Ionescu

Primul pas: totul a început în 1997, când Guvernul de la acea vreme decide să încredințeze retehnologizarea Porților de Fier I firmei elvețiene Sulzer, devenită ulterior VA Tech și transformată, în final, în Andritz.

GuvernelePrimul pas: totul a început în 1997, când guvernul de la acea vreme decide să încredințeze retehnologizarea Porților de Fier I firmei elvețiene Sulzer, devenită ulterior VA Tech și transformată, în final, în Andritz. Ministrul Industriilor de atunci era Călin Popescu Tăriceanu, ministru al Finanțelor era Mircea Ciumara, iar premier, Victor Ciorbea. Potrivit presei, numele premierului nu apare în documentele referitoare la retehnologizare.Nu s-a făcut licitație deoarece autoritățile au invocat urgența pentru evitarea unor defecțiuni majore la hidroagregate, care ar fi periclitat sistemul energetic național și ar fi determinat “efecte economice greu de evaluat”. Contractul a fost inițial de 202 de milioane de franci elvețieni, însă în 2002 se trece la o nouă fază a proiectului, iar costul ajunge la 255,54 milioane de franci, echivalentul a 194 milioane de euro, potrivit rapoartelor publice.Retehnologizarea trebuia să crească puterea instalată de la 175 la 194,4 MW pe fiecare din cele șase grupuri. “Retehnologizarea” a fost

atât de bună încât, potrivit presei, puterea teoretică nu a fost atinsă niciodată, iar agregatele au început să aibă probleme. Ultimul grup a fost retehnologizat abia în 2007 și încă acum sunt în derulare lucrări în vederea îndeplinirii tuturor garanțiilor asumate. Lucrările ar fi trebuit realizate de consorțiul Sulzer Hydro/ABB, alături de companiile românești UCM Reșița, Hidroconstrucția și Electromontaj și ar fi trebuit să fie plătite din vânzarea surplusului de energie electrică obținută prin retehnologizare.

13Pasul doi: retehnologizarea de la Porțile de Fier II și a centralei Gogoșu, aflată în apropiere. În anul 2001, Hidroelectrica încheie încă un contract cu VA Tech, de data aceasta pentru retehnologizarea a 8 hidroagregate de la Porțile de Fier II. Ministru al Economiei era Dan Ioan Popescu, ministru al Finanțelor era Mihai Tanasescu, iar premier Adrian Nastase. Costul total a fost de 290,68 milioane euro pentru o creștere de putere instalată de la 270 MW la 314,4 MW. Lucrările nu sunt nici acum gata, urmând a se finaliza în 2013. Pasul al treilea: Oltul Inferior. În conformitate cu HGR 1599/2003, Hidroelectrica semnează în același an o întelegere pentru retehnologizarea centralelor Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești și Izbiceni. Beneficiar era consorțiul Voith Siemens/Andritz Hydro. Costul era de 400 de milioane de euro pentru o creștere de putere de 20 MW. Lucrările au început efectiv în 2006, iar termenul de finalizare este 2013. Problema este că studiul de fezabilitate realizat în 2001 de către ISPH arată un necesar de investiții de doar 123 milioane euro. Per total, deci, costul a fost umflat de trei ori. Inițial lucrările de investiții au fost aprobate printr-o AGA Hidroelectrica din 2001, iar la 28 octombrie 2002 Hidroelectrica semna la Berlin un memorandum în vederea modernizării și reabilitării obiectivelor vizate, cu consorțiul amintit. Lucrările urmau să fie plătite din sursele proprii ale Hidroelectrica și din export de energie.

Băieții deștepțiAcesta a fost “jurasicul” din care au evoluat “băieții deștepți”. Primele contracte au fost semnate în anii

2003-2004, când piața a fost deschisă progresiv. Dacă inițial prețurile din aceste contracte erau mai mari decât cele de pe piața reglementată, singurele care puteau da un criteriu de comparație, din 2005 și mai ales din 2006, acestea au ajuns sub prețul pieței. Hidroelectrica a denunțat șase contracte, cu companiile Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Industries, EFT România, EFT AG și Europec. Prin această decizie s-au disponibilizat 7,5 TWh de energie, însă Hidroelectrica tot nu este pe profit. Din 2006 până în 2012, pierderile companiei au ajuns la 1,1 miliarde de euro. Dacă majoritatea contractelor își au origini în negura timpului, merită menționat contractul cu ArcelorMittal, semnat printr-un “artificiu”. Acesta dădea o aparență de legalitate prin faptul că a fost semnat prin OPCOM, însă detaliile se stabiliseră dinainte. Ca să raspundă la oferta ArcelorMittal de pe OPCOM, Hidroelectrica a refuzat oferte mai bune de pe piață. Fondul Proprietatea, acționar minoritar, cu 15%, la Hidroelectrica, a dat în judecată administratorii companiei din cauza acestui contract. De asemenea, o serie de companii de stat au beneficiat de energie hidro ieftină, deși cantitățile erau mai mici, iar prețurile mai ridicate decât în cazul “băieților deștepți”. Acestea sunt Salrom, Compania Națională a Huilei (CNH) și Patinoarul din Brașov. Contractele au fost reziliate la finele anului trecut. Luxten, furnizorul iluminatului stradal în București și o serie de alte orașe, a renunțat de bunăvoie la contract din cauza problemelor de imagine pe care i le aducea. Luxten a primit contractul din București în 1997.

Producătorii termo și mineriiÎncepând cu anul 2007, Hidroelectrica a încheiat o serie de contracte de întrajutorare cu rol asigurator la prețuri de achiziție cu mult superioare în raport cu cele de vânzare. În primul rând este vorba de celebrele contracte dintre Hidroelectrica și termocentralele Deva și Paroșeni. Argumentul a fost “acoperirea riscului de hidraulicitate”. Contractul cu Electrocentrale Deva a adus în perioada 2009-2011 pierderi de 108,8

milioane de lei Hidroelectricii, iar cel cu Electrocentrale Paroșeni a creat o gaură de 253,6 milioane lei. Acestea au fost denunțate recent.Altă greșeală a fost faptul că, deși prognozele hidro indicau că anul 2011 va fi unul secetos, conducerea Hidroelectrica nu a declanșat procedurile de forță majoră decât foarte târziu, în luna septembrie a anului trecut. Pentru a-și acoperi

Pasul doi: retehnologizarea de la Porțile de Fier II și a centralei Gogoșu, aflată în apropiere. În anul 2001, Hidroelectrica încheie încă un contract cu VA Tech, de data aceasta pentru retehnologizarea a 8 hidroagregate de la Porțile de Fier II.

14obligațiile din contracte, compania a achiziționat energie de pe Piața pentru Ziua Următoare, Piața de Echilibrare și de la o serie de alți producători din România. Astfel, Hidroelectrica a ajuns să cumpere energie inclusiv de la Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO), așa cum reiese din raportul administratorilor, făcut public de Fondul Proprietatea. Alte contracte au mai fost semnate cu complexurile Craiova și Turceni, dar și cu Nuclearelectrica.În aceeași categorie intră și contractul de export al energiei încheiat în 2010. Conform contractului, Electrica alcătuia un “coș” de energie cu anumite cantități preluate de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, dar și de la Complexurile Energetice Turceni și Rovinari, pe care ulterior l-a exportat traderul sârb Rudnap. Exportul a fost realizat pentru a da

de lucru minerilor de la SNLO și complexurilor energetice, confruntate cu scăderea consumului de energie din cauza crizei.

apele românePrin Hotărârea de Guvern 1202 din 2010 costul cu apa uzinată a crescut de 4,23 ori, până la 1,1 lei pe mia de metri cubi. Din cauza acestei scumpiri numai în 2011 costul cu apa uzinată a fost de 303 milioane lei, față de 71 milioane lei în 2009. Aplicarea prevederilor acestei HG a scos din plaja de rentabilitate un numar foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de cădere mică, așa cum sunt Porțile de Fier II, centralele de pe Olt, Argeș aval, Bistrița aval, unde numai costul cu apa uzinată atinge 50% din costul de producție al unui MWh.

PopulațiaPe lângă traderi și furnizori există un “băiat deștept” și mai mare. Potrivit unui document realizat de Fondul Proprietatea, în 2009 Hidroelectrica a vândut 3,4 TWh pe piața reglementată, la un preț stabilit de către Autoritatea Naționala de Reglementare în Energie (ANRE) la 83 lei/MWh. Cum prețul mediu pe OPCOM era atunci de 155 lei/MWh, rezultă că Hidroelectrica a pierdut 256 milioane lei (61 milioane de euro) din livrarea de energie către populație. În 2010, pe piața reglementată s-au livrat 4 TWh, la un preț de 86 lei/MWh, în vreme ce prețul mediu pe OPCOM a fost de 156 lei. Pagubele s-au ridicat și aici la 62 milioane de euro.

În 2011, Hidroelectrica a livrat 3,8 TWh pe piața reglementată la un preț mediu de 86 lei/MWh. Cum media pe OPCOM a fost, din cauza secetei, 221 lei/MWh, au fost pierduți alți 118 milioane de euro. Per total, numai din alimentarea pieței reglementate s-au pierdut 241 milioane de euro. Mai mult, în plină secetă și în plină situație de forță majoră, ANRE a ordonat Hidroelectrica ca, pentru 2012, să livreze 5,5 TWh față de 4,5 TWh cât era prevăzut inițial. Iar prețul a fost scăzut la 72 lei/MWh în condițiile în care în prezent costul de producție este de 125 lei/MWh. Hidroelectrica are trei litigii cu ANRE în această privință.

Pasul al treilea: Oltul Inferior. În conformitate cu HGR 1599/2003, Hidroelectrica semnează în același an o înțelegere pentru retehnologizarea centralelor Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești și Izbiceni. Beneficiar era consorțiul Voith Siemens/Andritz Hydro.

International Conference on Solar Energy in Romania, Third Edition in Timisoara09.00 Receiving guests and RegistrationSession I Renewable Energy and Energy Efficiency in Buildings09.30 Constructions materials for active use of solar energy, Claudiu GEORGESCU, President, Building Materials Manufacturers Romanian Association (APMCR)09.45 Romania’s arrangements to achieve the 20-20-20 Objectives Legislative News , Luiza MANOLEA, Romania Green Building Council (RoGBC)10.00 Politehnica University, Prof. Dr. Adrian RETEZAN10.15 Politehnica University, Prof. Dr. Petru NEGREA10.30 Opening Ceremony RoEnergy Timisoara 2012 & Coffee Break Session II: Photovoltaic Projects - Difficulties and Challenges12.00 Electrogrup, turn-key contractor in renewable energy projects12.20 Implementation of photovoltaic projects in Romania. Difficulties and challenges, Carol ROMANOV, 10hoch4 Energiesysteme GmbH, Eugen ANDREI, Viacon12.35 Is 2013 the best year for investments in renewable energy? Or is it too late? Ilias PAPAGEORDIADIS. MORE Green Energy CEO12.50 ISO 50.001 – Support in improving the energy performance, Elena ZINCA, Director Tehnic, SRAC 13.05 Coffee Break13.15 Martifer Solar13.30 RENREN - European Network for the promotion of the renewable energy - project results, Bogdan MIHAESCU, Project Manager, Economic Development Agency of Timis (ADETIM)13.45 RENREN - For a greener energy future - video presentation, Sergiu BALASA, Director, Economic Development Agency of Timis (ADETIM)14.00 Electricity trading, under the new Energy Law, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Robert CRUCERU, Director Executiv14.15 Using agricultural land for SPV an opportunity or a disadvantage?, Prof Dr Nicolae OLARIU, President, Association of New Energy Source (APSNE / SunE), Manuela DRAGHICESCU, Executive Director, (APSNE / SunE)14.30 BreakSession III Energy Management and Energy Performance15.30 Fixed feed in tariff - as secondary scheme for supporting RES in Romania for plants with power less than 1 MW, Dr Dan Ilie TEODOREANU, Vicepresident, Association of New Energy Source (APSNE / SunE), Manuela DRAGHICESCU, Executive Director, (APSNE / SunE) 15.45 Preparation scheme for RES buildings’ installers , Prof Dr Eng. Vasile RUGINA, Director, ICEMENERG, Leader of Working Group of Energy Efficiency of Association of New Energy Source (APSNE / SunE), Manuela DRAGHICESCU, Executive Director, (APSNE / SunE) 16.00 Association of Energy Auditors for Buildings (AAEC) Corina MARDARE16.15 - Laboratory for Renewable Energy - PV: directions and perspectives of development, Marius Constantin MIRICA, National Research Development Electrochemistry and Condensed Matter (INCEMC) Timisoara16.30 The National Authority for Scientific Research (ANCS)16.45 Politehnica University17.00 Conclusions

Moderator: Prof. Dr. Adrian RETEZAN, Politehnica University TimisoaraLanguage: Romanian / EnglishDate: 28 November 2012

Target: manufacturers, RES developers, investors, architects, financiers, consultants, EPC, experts, researchers, academia, public authorities, associations, media

16

05FOTOVOLTAICELE- AMBIȚII MARI, REALIZĂRI PUȚINETeoretic, totul este cum nu se poate mai bine: dintre toate formele de energie regenerabilă incluse pe lista priorităților europene, energia fotovoltaică este cea mai generos subvenționată: 6 certificate verzi (CV) pentru fiecare Megawattora(MWh) produs. La prețurile de tranzacționare decise de ANRE în februarie 2012 asta înseamnă că pentru fiecare MWh produs într-un parc fotovoltaic se câștigă minim 168 de euro și maxim 343 de euro. La un moment dat au apărut zvonuri conform cărora autoritățile doreau ca, de la 1 ianuarie 2013, să ofere doar 4 certificate verzi pe MWh, deoarece costurile investițiior au scăzut (după toate sursele, investiţia pentru 1 MW putere instalată a scăzut la numai 2 milioane euro). Dar legea 134/2012, votată de Parlament și intrată în vigoare în luna iulie, menține nivelul de 6 CV pentru toate proiectele care vor fi realizate până la 1 ianuarie 2014.

FotovoltaicDe Răsvan Roceanu

17Prea puține realizări concreteDacă la teorie stăm bine, la practică stăm (deocamdată) prost. Una peste alta, conform Translectrica, capacitățile de producție conectate, la jumătatea lunii iunie 2012, la sistemul național erau numai trei : centralele de aproape 1 MW fiecare construite și exploatate de Renovatio Trading, la Singureni, în județul Giurgiu și, respectiv, Scornicești, în județul Olt, la care se adaugă o foarte mică centrală construită de o firmă cehă la Țânțăreni, în Gorj. Între timp s-au mai inaugurat o centrală de 1,7 MW la Lechința, în Bistrița Năsăud și alta de 1,5 MW la Pufești, în Vrancea.

În schimb de proiecte nu ducem lipsă și ele sunt multe și ambitioase. În luna iulie Ministerul Economiei a anunțat că a acordat Consiliului Local din orașul Mizil o finanțare nerambursabilă de 46.458.212 lei, pentru o centrală solară destinată acoperirii consumului de energie electrică al obiectivelor aflate în administrarea Consiliului Local (Primăria, Comandamentul pentru situații de urgență, Serviciul public de asistență socială, Casa de Cultură, Grupul Școlar “Tase Dumitrescu”, Liceul teoretic “Grigore Tocilescu”, școli generale și grădinițe, spitalul orășenesc, policlinica, piețe agroalimentare etc). Banii europeni, vor veni prin POS Creșterea competitivității economice, Axa prioritară 4. Alături de economiile la bugetul local, impactul ecologic ar fi reducerea emisiilor poluante de CO2 cu o cantitate de 1192 tone/an.Tot în luna iulie, site-ul ecomagazin.ro a publicat știrea conform căreia o societate franceză dorește să

construiască un parc fotovoltaic la Avrig, în județul Sibiu, și a contactat în acest sens autoritățile locale. Nu au fost făcute publice datele tehnice ale proiectului, dar s-a aflat că respectiva societate ar avea nevoie de un teren de 30 de hectare.La capitolul ambiții anunțate se înscrie și parcul fotovoltaic pe care CE Oltenia ar dori să-l construiască în colaborare cu o companie din Germania. Conform presei locale reprezentanții germani deja ar fi trimis

CE Oltenia scrisoarea de intenție. Puterea instalată ar urma să fie de 50 MW, iar suprafața de 120 de hectare, în zona gropilor de cenușă Beterga 1 și 2, unde terenul nu se pretează culturilor agricole. Tot conform presei,

primele tatonări în acest proiect au avut loc pe vremea când exista încă CE Rovinari, iar compania germană ar vrea să facă investiții asemănătoare și pe terenurile deținute de sucursalele energetice Turceni și Craiova. În total, cifrele publicate de Transelectrica arată că la 15.06.2012 existau deja contracte de racordare la rețea semnate și valabile pentru proiecte solare cu o capacitate de 398,9MW. La această capacitate se mai adaugă încă 683,1 MW putere instalată în parcuri care au avize tehnice de racordare. Astfel, în acest moment există proiecte totale de peste 1.000 de MW, care presupun investiţii de circa 2 miliarde de euro în zona energiei solare. Mai rămâne ca proiectele anunțate și (unele dintre ele) deja semnate să mai fie și realizate, lucru deloc sigur, din păcate. Iar dacă nu vor fi realizate până la 1 ianuarie 2014 pentru a profita de cele 6 CV/MWh ele devin și mai puțin probabile în condițiile în care se vor oferi 4 CV.

Profesioniștii sunt tot neliniștițiÎn aprilie acest an, deci înainte de decizia Parlamentului, Asociaţia Română a Industriei Fotovoltaice (RPIA) exprima îngrijorarea membrilor comunităţii de investitori în parcuri fotovoltaice că va fi scazut numarul de CV. La momentul respectiv Ciprian Glodeanu, preşedintele RPIA, a declarat într-un comunicat de presă că : „Schema de ajutor cu certificate verzi a devenit pe deplin operaţională după mai bine de trei ani de aşteptare, timp în care investitorii s-au văzut nevoiţi să-şi asume în întregime un risc al incertitudinii generalizate, determinându-i pe mulţi dintre aceştia să renunţe la dezvoltarea

…Ministerul Economiei a anunțat că a acordat Consiliului Local din orașul Mizil o finanțare nerambursabilă de 46.458.212 lei, pentru o centrală solară destinată acoperirii consumului de energie electrică al obiectivelor aflate în administrarea Consiliului Local….. Banii, europeni, vor veni prin POS Creșterea competitivității economice, Axa prioritara 4.

18parcurilor fotovoltaice, iar pe cei interesaţi de a investi i-a făcut să se reorienteze către ţări cu un mediu stabil din punct de vedere legislativ”. Glodeanu a mai adaugat : „Suntem de părere că discuţiile generate de o posibilă modificare a schemei de ajutor cu certificate verzi nu pot fi de folos niciunei părţi, mai ales după nici un an de la intrarea în vigoare a legislaţiei primare şi secundare ce reglementează acest domeniu”. Prelungirea cu un an decisă de legea 134/2012 poate fi o jumătate de victorie, sau o jumătate de înfrângere pentru lobby-ul RPIA, aceasta doar investitorii o vor decide. Oricum, o reducere a numârului de CV pare inevitabilă din 2014 pentru că așa prevăd normativele ANRE. Dacă rata internă de rentabilitate (IRR) pentru un anumit gen de energii regenerabile depăşeşte cu mai mult de 10% valoarea IRR de referinţă se consideră că investitorii din acel gen de energie

beneficiază de supracompensare, deci li se diminuează numărul de certificate. Pentru energia fotovoltaică, IRR de referinţă, calculat la nivelul anului 2008, este de 12%. Costurile pentru înfiinţarea de ferme fotovoltaice sunt, însă, în prezent cam jumătate faţă de 2008 deci IRR-ul real este mai mare decat cele 10% abatere admise. Dacă ANRE nu schimbă nivelul IRR de referință, sau abaterea admisă, nimic nu va putea opri reducerea numărului de CV.

La scară mică merge mult mai repedeAșteptând marii investitori în domeniu, mult mai repede (și mai eficient) se mișcă micii și foarte micii investitori. Alaturi de Renovatio Trading, de care am vorbit mai devreme, un om de afaceri din Târgu Jiu, Cornel Eftenoiu, administratorul firmei Darcom Group SRL, s-a decis să exploateze această formă de energie la nivel micro.

Totuși…..Oficial suntem optimiști. Neoficial, dar în declarații publice, sunt specialiști care, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu văd un viitor ….însorit pentru fotovoltaice în România. Sau, oricum, mult mai puțin decât alte forme de energie regenerabilă. Carmen Neagu, directorul general executiv al GE Energy pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, a declarat că : „În 2015, piața de energie regenerabilă va fi dominată de vânt și cred că, din punct de vedere al resurselor care vor beneficia de certificate, cea mai mare parte va fi pe energie eoliană. În primul rând, pentru că energia eoliană, în momentul în care condițiile

și reglementările de susținere pentru energiile regenerabile au fost foarte rigide în România, era și ea o tehnologie matură comercial, care răspundea și din punct de vedere al investiției specifice nevoilor momentului, și din punct de vedere al calității tehnologice.” „Solarul încă nu este la această maturitate tehnologică care să-i permită o dezvoltare fără o susținere financiară foarte importantă” a mai precizat Carmen Neagu, și a adăugat „De aceea și prin lege tehnologia solară este cea care are șase certificate verzi, dar încă nu este matură comercial.”

Cifrele publicate de Transelectrica arată că la 15.06.2012 existau deja contracte de racordare la rețea semnate și valabile pentru proiecte solare cu o capacitate de 398,9MW. La această capacitate se mai adaugă încă 683,1 MW putere instalată în parcuri care au avize tehnice de racordare. Astfel, în acest moment există proiecte totale de peste 1.000 de MW, care presupun investiţii de circa 2 miliarde de euro în zona energiei solare.

19

Conform site-ului gorjexclusiv.ro omul de afaceri a instalat în curtea firmei sale (fără să facă apel la fondurile europene, din cauza birocrației ) 300 de panouri fotovoltaice care produc, în total, 55 de kilowați. Panourile sunt de fabricație germană. Energia este folosită în primul rând în procesul de producție al societății, iar supraproducția, atunci când există, este introdusă în sistemul energetic național și vândută la prețul pieței. Investiția a fost scumpă, 150.000 de euro după afirmatiile investitorului, dar acesta declară că „energia verde este energia viitorului şi cei care îşi permit, mai bine investesc în energia verde decât să ţină banii la bancă, şi să fie optimişti”.

Reglementări insuficienteExemplul, fericit, de la Târgu Jiu scoate în evidență o mare problemă: lipsa unei politici coerente și bine finanțate de stimulare a instalării de panouri fotovoltaice la micii consumatori și în primul rând la milioanele de consumatori individuali. Până în prezent programul Casa Verde s-a limitat la subvenționarea instalării de panouri solare pentru căldură

și apă caldă. Energia fotovoltaica nu este inclusă în acest program, spre deosebire de țări ca Franța și Germania, de exemplu, unde au fost subvenționate milioane de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile, sau în curțile locuințelor individuale. Cât de bună este această inițiativă s-a

dovedit, fără drept de apel, chiar în iarna trecută, în Germania.Conform site-ului EurActiv.com, în luna februarie 2012 sistemul energetic german și cel francez, au fost efectiv salvate de la întrerupere de.... vremea neobișnuit de însorită. Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI) citat de EurActiv a afirmat că, în urma închiderii accelerate a centralelor nucleare, Germania a produs, în februarie, doar cu 2 GW mai mult decât strictul necesar pentru a acoperi consumul propriu și exporturile pentru Franța. Sistemele energetice ale Franței și Germaniei sunt interconectate. “Tehnicienii de pe ambele părți ale frontierei și-au dat seama că eram mai aproape ca niciodată de o cădere a sistemului” a afirmat un oficial IFRI, care a adaugat : „am fost salvați de soare”! Oficialul a făcut referire la faptul că Germania are capacități fotovoltaice totalizând 28 de Gigawați, majoritatea plasate în Bavaria (sudul țării). Or, Bavaria a beneficiat, în februarie, de o vreme excepțional de însorită. În plus, vârfurile de consum au intervenit la orele prânzului, când insolația era la nivel maxim.

Cel puțin până în prezent, programul Casa Verde s-a limitat la subvenționarea instalării de panouri solare pentru căldură și apă caldă. Energia fotovoltaică nu este inclusă în acest program, spre deosebire de țări ca Franța și Germania, de exemplu, unde au fost subvenționate milioane de panouri fotovoltaice.

20

06C. MUSTAREATĂ: CE SPUN INVESTITORIICălin Mustareață, administrator al firmei SolartechRVC este unul din încă prea puținii investitori români care au îndrăznit să intre în competiție cu companiile străine și s-au lansat în exploatarea energiei fotovoltaice pe scară industrială. Parcul solar pe care îl construiește, cu putere instalată de 26 de MW, ar urma să devină funcțional în luna septembrie 2013.

Fotovoltaic

21Energyworld : Cât timp este necesar pentru a obține toate aprobările necesare pentru construirea unei centrale fotovoltaice ?Călin Mustăreață : Între două și sase luni, în funcție de soluțiile tehnice alese.EW : Toată lumea spune că prețurile echipamentelor au scăzut. La cât se mai ridică, în prezent, investițiile pentru un MW de putere instalată ?CM : Când vorbim de puterea instalată, costul trebuie privit în corelație cu soluția tehnică aleasă și cu natura solului pe care se construiește centrala. Dacă solul este mai puțin bun și este nevoie de fixări speciale, atunci prețul este mai mare. Dacă avem de a face cu condiții ideale din acest punct de vedere, costurile pot fi de un million 350 de mii, sau un million 450 de mii de euro pe Megawatt.EW : După titlurile din presă ajungem la concluzia că România este noua țintă a investitorilor în solar. Cât de mare este, efectiv, concurența în domeniu ?CM : În momentul de față sunt foarte puține parcuri realmente construite. Obținerea autorizației de construire și a avizului tehnic de racordare nu implică cheltuieli foarte mari, așa că există în prezent avize eliberate pentru 600 sau 700 de MW, dar parcuri construite, în momentul de față, eu cred că sunt mai puțin de 15 MW. Investitorii români se lovesc de problema băncilor, care nu acoperă decât 60% din valoarea proiectului și chiar și acești bani sunt efectiv plătiți numai după ce parcul fotovoltaic este conectat la rețea. Altă problemă este

puținătatea capitalului disponibil în Romania, iar investitorii străini se lovesc de climatul de neîncredere și de imaginea pe care o are economia românească. Nu este foarte clar nici sistemul de certificate verzi. Valoarea acestora variază pe piață între un minim și un maxim, așa încât băncile creditoare nu știu exact cât va obține investitorul creditat de ele. În aceste condiții, evident că investitorii nu dau navală. În piață exista foarte multe zvonuri că toată lumea construiește,

toată lumea cumpară, dar tranzactii efective foarte multe nu se fac.EW : Dacă vrem să construim, avem cu cine ? Există în Romania personal specializat pentru construirea parcurilor fotovoltaice ?CM : Investițiile în fotovoltaice nu ar putea exista în lipsa subvențiilor. În momentul de față în multe țări europene subvențiile s-au închis. Mai sunt în continuare subvenționate investițiile din Romania și Bulgaria. Asta face ca toți investitorii globali, alături de furnizorii globali si de antreprenorii generali globali, cei

care au experiență în domeniu, să fie interesați cu toții de piața românească. Cine investește într-un parc solar este interesat prea puțin de piesele componente, este interesat să aiba garanția că acel parc are niste parametri tehnici care asigură puterea instalată respectivă. Aici intervine încrederea : Cine l-a construit ? Cum garantează ? Ce experiență are ? Din aceste motive numărul celor care construiesc este mult mai mic decât se crede deobicei. Cel care dă bani va lucra cu cineva cu care a mai lucrat și înainte și în care are încredere. Nu sunt suficient de mulți oameni specializați în România, dar asta nu împiedică să vină oameni specializați din străinătate, pentru că ei sunt disponibili în momentul de față. Când vor fi tranzacții numeroase și când se vor dezvolta multe parcuri vor veni ei să le construiască. Constructorii cunosc și investitorii și furnizorii. Este o afacere globală care se mută acolo unde sunt condițiile favorabile.EW : Transelectrica a anunțat că a dat deja avize tehnice de racordare la rețea (ATR) pentru sute de MW în energie fotovoltaică. Cât de receptivă mai este Transelectrica la eventuale la noi cereri de racordare ?CM : Transelectrica nu are cum să nu fie receptivă! Aceste avize tehnice au durată limitată în timp. Dacă nu se realizează racordarea efectivă, avizele expiră. Asta înseamnă că nu toate avizele care au fost eliberate până acum se vor transforma automat în investiții. În momentul de față există multă voință și energie în piață pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice, pentru identificarea de

Investitorii români se lovesc de problema băncilor, care nu acoperă decât 60% din valoarea proiectului și chiar și acești bani sunt efectiv plătiți numai după ce parcul fotovoltaic este conectat la rețea

22soluții, dar lucrurile nu se limitează doar la obținerea ATR. Trebuie să găsești bani, să găsești teren, să găsești clienti pentru vânzarea energiei…EW : Vorbind despre scandalul acuzațiilor de dumping pe care constructorii de panouri fotovoltaice europeni le aduc producătorilor chinezi, în momentul de față de unde provin panourile utilizate în România?CM : În momentul de față 80% dintre panouri sunt chinezesti. Producătorii chinezi domină piața și prin calitate și prin preț. Nu este vorba de dumping, pur si simplu producătorii chinezi sunt foarte performanți, oferă calitate la un pret accesibil. Eu chiar am vizitat asemenea fabrici. Pot să spun din experiență ca în aceste uzine calitatea liniilor tehnologice, a proiectării, a materialelor utilizate sunt deasupra oricărei suspiciuni. Dovada cea mai buna în acest sens este că piața, care nu face rabat la calitate, a acceptat să dispară producătorii germani în favoarea celor chinezi. Nimeni nu ar utiliza panouri chinezești proaste, doar pentru că sunt ieftine. Piața a recunoscut implicit calitatea lor.EW : Ce viitor mai au centralele fotovoltaice dacă de la 1 ianuarie 2014 se vor acorda numai 4 CV pe MW în loc de 6 CV cât se acordă în prezent ?CM : Convingerea mea este că până la sfârșitul anului viitor piața va fi plină. Se vor da în folosință foarte multe parcuri, ceea ce va face ca după 1 ianuarie 2014 să mai fie foarte puține investiții în fotovoltaic. În plus, pe masură ce va crește numărul de jucători va crește și numărul de

CV de pe piață, deci valoarea lor de tranzacționare va scădea până la nivelul la care investițiile nu vor mai fi interesante. Este normal acest lucru pentru că statul are interesul ca energie verde să devină cât mai ieftină. Acum energia verde este subvenționată din bugetul public și chiar dacă deocamdată nu protestează nimeni, în curand o să apară întrebarea : De ce trebuie să plătesc eu, consumator, ca să bag bani în buzunarul cuiva care investește în energie verde ? Atunci și politicienii vor fi supuși presiunilor. Așa s-a întâmplat în toate țările : pe masură ce s-au atins obiectivele privind cotele de energie verde din total producție de energie s-a încercat minimizarea subvențiilor până la o limită la care să nu-i mai intereseze pe investitori să mai intre pe piața respectivă. Lumea se așteaptă la așa ceva. Ideea este să fii primul, pentru că pe masură ce intră alți jucători în piață veniturile scad, iar la un moment dat chiar riști să nu-ți acoperi investiția. Nu este o afacere cu venit garantat.

În piață exista foarte multe zvonuri că toată lumea construiește, toată lumea cumpară, dar tranzactii efective foarte multe nu se fac.

Nu sunt suficient de mulți oameni specializați în România, dar asta nu împiedică să vină oameni specializați din străinătate, pentru că ei sunt disponibili în momentul de față.

Nimeni nu ar utiliza panouri chinezești proaste, doar pentru că sunt ieftine. Piața a recunoscut implicit calitatea lor.

23

07BiocomBustiBilii din nou suB acuzațieexploatarea agricolă pentru producerea de carburanți ,, e o crimă împotriva umanității” declara în octombrie 2007 Jean ziegler, raportorul Națiunilor unite pentru dreptul la alimentație de la acea vreme, în conditiile în care perioada 2007-2008 a fost marcată de o criză alimentară globală. efectul transformării culturilor de grâu, porumb, etc. în carburanți este ,, absolut catastrofal pentru oamenii înfometați”, a mai spus oficialul ONu, iar astfel de acuzații la adresa biocombustibililor au început să reapară. Seceta din acest an, care a afectat S.u.a. și multe dintre țările est-europene, împreună cu o noua creștere a prețurilor, pare să fi reaprins vechea polemică biocarburanți vs. hrană.

BiocarburantiDe Simon Done

Se apropie o nouă criză alimentară globală?Banca Mondială(BM) a tras de curând un semnal de alarmă cu privire la urmările secetei de anul acesta. ,,Prețurile alimentelor au crescut iarăși brusc, amenințând sănătatea și bunăstarea a milioane de oameni” declara Jim Yong Kim, președintele instituției, într-un comunicat de presă dat publicității pe 30 august. Potrivit documentului, din cauza secetei din mai multe țări ale lumii, din luna iunie până în iulie, prețurile internaționale ale porumbului și grâului au crescut cu 25% , iar soia s-a scumpit cu 17%. Pe total anul 2012, prețurile alimentelor au crescut în aprilie, au scăzut în mai și iunie, iar in iulie au crescut iarăși brusc.O nouă criză alimentară de proporțiile celei de acum patru ani nu este, totuși, probabilă în acest moment, sunt de părere experții BM. Dar, țin să sublinieze aceștia, anumiți factori negativi cum ar putea fi exportatorii care urmăresc să creeze panică , sau apariția unor creșteri severe în domeniul energetic ar putea duce în cazul cerealelor la scumpiri ca cele din 2008. BM a

investit în ultimul an 9 miliarde de dolari în agricultură și se angajează să susțină în continuare țările afectate de secetă, sau foamete.Indexul prețurilor la alimente calculat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU(FAO) arată și el o creștere de 13 puncte în iulie față de iunie, de la 200 la 213 puncte , dar nicio modificare în luna august.,, Situația actuală pe piețele alimentare din lume, caracterizate de creșteri bruște la prețurile de porumb, grâu și soia, a crescut temerile în privința repetării unei crize alimentare globale asemănătoare celei din 2007-2008. Dar o acțiune internațională rapidă, coordonată poate impiedica să se întâmple asta” , se arată într-o declarație comună a FAO, IFAD ( Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă) și WFP (Programul Alimentar Mondial). Cele 3 instituții ONU încearcă, prin această declarație, dată la începutul lui septembrie, să calmeze spiritele, spunând că lumea e mai bine pregatită decât în urmă cu cinci ani și că națiunile trebuie să nu se panicheze și să ia decizii pripite ca impunerea de restricții pentru export,

24 …din cauza secetei din mai multe țări ale lumii, din luna iunie până în iulie, prețurile internaționale ale porumbului și grâului au crescut cu 25% , iar soia s-a scumpit cu 17%. Pe total anul 2012, prețurile alimentelor au crescut în aprilie, au scăzut în mai și iunie, iar in iulie au crescut iarăși brusc.

Biocombustibilii, nu chiar atât de bioConform unui articol postat pe site-ul ziarului The Guardian la 19 august, doi cercetători germani de la Universitatea Friedrich Schiller susțin că biocombustibilii europeni nu sunt sustenabili. În ciuda a ceea ce autoritățile ,,predică” de ani întregi și anume că amestecul de carburant clasic cu carburant obținut din biomasă ar duce la scăderea cu 35% a emisiilor de gaze cu efect de seră, opt din cele zece teste efectuate de cei doi experți asupra biodiesel-ului obținut din rapiță la nivel local arată o scădere de mai puțin de 30%. Gernot

Pehnelt, unul dintre cei doi cercetători, a declarat: ,, Rezultatele obținute de noi arată că sustenabilitatea biodiesel-ului obținut din rapiță în interpretările directivei europene privind energia regenerabilă este cel puțin îndoielnică, iar în majoritatea cazurilor este pur și simplu de nejustificat”. Cei doi s-au plâns de lipsa cooperării din partea UE care, spun ei, încearcă să apere producția de biocombustibili și au acuzat că date esențiale ale cercetărilor în acest domeniu efectuate la nivelul Uniunii nu au fost încă date publicității.

sau, dimpotrivă, achiziții excesive.

Porumbul american, motiv de îngrijorareCea mai severă secetă din ultimii cincizeci de ani amenință să « usuce » economia americană. Producția agricolă a SUA, cel mai mare exportator de porumb al lumii, a suferit pierderi masive din cauza secetei, făcând ca prețurile cerealelor să crească incontrolabil. Pe 19 iulie, la bursa din Chicago se atingeau prețuri record: porumbul se vindea cu 8,16 dolari pe bușel, iar soia cu 17,17 dolari pe bușel; cele mai mari prețuri înregistrate vreodată, după cum scria The Guardian.Conform programului ,,Renewable Fuel Standard” (RFS) din Statele Unite, aproximativ 40% din producția de porumb anuală a țării trebuie să fie folosită în industria biocombustibililor (este vorba de carburanți ce conțin 10% metanol), cu scopul reducerii gazelor cu efect de seră și, în final, al protejării mediului.

Uniunea Europeană și-a stabilit și ea o țintă pentru carburanții folosiți în transporturi: până în 2020 10% dintre aceștia trebuie să provină din industria biocombustibililor. Însă nu ne ajută la nimic un mediu mai curat dacă murim de foame, par să spună din ce în ce mai multe voci îngrijorate.

Pro și contraPresedintele FAO, José Graziano da Silva, atrage atentia, într-un articol publicat la începutul lunii august în Financial Times, asupra producției riscant de mari de biocombustibili din SUA. ,,O suspendare imediată, temporară a acelui mandat [RFS, n.a.], ar da un răgaz pieței și ar permite ca o mai mare parte a recoltei să fie direcționată către hrană și furaje”, este de părere înaltul funcționar. Dată fiind situația de acum, ne putem aștepta la o ,, competiție între hrană, furaje și carburanți” pentru diferite culturi agricole, spune da Silva, iar evitarea unei viitoare crize depinde în mare parte de reacțiile națiunilor. ,, Situatia asta ne amintește că până și cele mai avansate sisteme agricole sunt supuse capriciilor vremii, conducând la volatilitate în stocuri și prețuri nu numai pe piața internă, dar de asemenea la nivel internațional”.În ciuda tuturor semnalelor de alarmă și a cererilor de suspendare a producției de biocarburanți, mulți consideră că reglementările americane nu se vor schimba, mai ales în timpul unui an electoral. Eventualele măsuri în privința biocombustibililor, dacă vor fi adoptate, vor afecta involuntar și inevitabil și alte ramuri industriale ca, de exemplu, cea energetică,

25

plus că nu toată lumea este de acord cu ele. De exemplu, secretarul de stat american pe probleme de agricultură, Tom Vilsack, a declarat pentru The Guardian că producția de biocombustibili are un impact pozitiv asupra țării prin prețurile scazute la carburanți. ,, Sunt slujbe legate de acea industrie și ne bizuim mai puțin pe petrolul străin’’ a continuat oficialul american.

Mai puțină biomasă pentru energie, mai multă hranăNestlé, cea mai mare companie alimentară din lume, face și ea lobby pentru renunțarea la creșterea producției de plante pentru biocombustibili în detrimentul hranei. ,,Asta nu înseamnă că industria biocarburanților ar trebui oprită cu totul, ci că producătorii ar trebui să folosească alte materiale organice”, a spus Peter Brabeck, CEO-ul companiei, pentru ziarul suedez SonntagsZeitung, citat de Reuters, la 19 august. ,,Problema noastră este că aproape jumătate din producția americană de porumb și 60% din productia europeană de rapiță sunt folosite pentru producerea de

biocarburanți” a continuat acesta. La sfarsitul conferinței World Water Week 2012, care a avut loc la Stockholm la sfârșitul lunii august, Peter Brabeck a mai declarat că agricultura cu scopul producerii de biomasă este ,,o aberație”. El a continuat spunând că oricât de bine-intenționată a fost inițiativa la inceput, a venit vremea să fim coerenți și să ne dăm seama că nu este o soluție eficientă: ,,Trebuie să știi când să spui: Stop aici!”.În Germania problema provocă polemici chiar in cadrul guvernului. Cotidianul The Christian Science Monitor afirmă, într-un articol din luna august, că, în vreme ce ministrul Dezvoltării Internaționale și Cooperării, Dirk Niebel, cere oprirea vânzărilor de carburanți în amestec cu metanol, ministrul Mediului, Peter Altmaier, declara că ,,nu există nicio legatură între producția de biocombustibili și prețurile alimentelor. Cel puțin nu în Germania”.

Conform programului ,,Renewable Fuel Standard” (RFS) din Statele Unite, aproximativ 40% din producția de porumb anuală a țării trebuie să fie folosită în industria biocombustibililor (este vorba de carburanți ce conțin 10% metanol), cu scopul reducerii gazelor cu efect de seră și, în final, al protejării mediului.

26

08Micro-energia apelor româneşti este mareÎn urma conflictelor de mediu generate de construcţia unor microhidrocentrale (mHC), exploatarea energetică a apelor româneşti pare să aibă un viitor incert. există un potenţial unic în regiune – 3400 de râuri sunt potrivite pentru construcţia de mHC. acest potenţial ar putea ajuta mult, economic, românia pentru a deveni chiar exportator de energie verde, dacă ar fi exploatat cum trebuie. Dar, ca de obicei, pe ,,plaiurile balcanice”... ,,practica ne omoară...” ecologiştii din diverse onG-uri şi presa semnalează încălcări ale normelor de mediu şi demararea unor construcţii în arii protejate. În numele energiei verzi, se riscă tocmai distrugerea unor ecosisteme...

Energia hidroelectricaDe Diana Medan

războiul verde Amplasarea şi modul de execuţie a unor microhidrocentrale a declanşat un adevărat conflict ecologic. Mai multe ONG-uri, care alcătuiesc Coaliţia pentru Mediu din România, au reclamat faptul că albiile râurilor montane Capra, Buda şi Otic, din judeţul Argeş, şi odată cu ele habitatele naturale aferente, protejate prin lege, au fost distruse de lucrările de construcţie a microhidrocentralelor. Conform datelor apărute în presă, proiectul, de peste 13 milioane de euro, presupune construirea de 10 MHC pe aceste 3 râuri. Problema este că zona face parte din aria de interes comunitar Sit Natura 2000, o reţea europeană de zone naturale protejate, care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes mondial. Reprezentanţii Coaliţiei pentru Mediu spun că abuzurile în cazul lucrărilor de construcţie a MHC din Masivul Făgăraş au dus la distrugerea, în totalitate, de către excavatoare, a albiei râurilor, la defrişarea unor zone fără o reîmpădurire eficientă în altă parte şi la diminuarea semnificativă a

unor debite de apă. În urma unei anchete făcute de televiziunea ProTV, a reieşit faptul că, legal, nici un utilaj n-ar fi trebuit să atingă albia râului ci, conform avizelor, tubulatura trebuia trasă la o jumatate de metru deasupra cotei de inundabilitate a râului, adica deasupra luciului apei semi-îngropat sau suprateran. Angajându-se să respecte aceste condiţii, investitorii au dus la aprobare un memoriu tehnic care prevede în mod expres aceste obligaţii – semnalează jurnaliştii de la ProTV, care atrag atenţia asupra neconcordanţei dintre documente şi situaţia ,,din teren”. Presa acuză autorităţile locale de favorizarea ilegală a investitorilor, printre care se numără doi dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din Argeş, prezenţi şi în Top 300 al milionarilor României. Conform calculelor estimative, o microhidrocentrală cu o capacitate medie de 2MW costă circa 2,5 milioane de euro, însă dezvoltatorii pot obţine un profit de 200.000 de euro pe an, din vânzarea energiei, la care se adauga peste 1 milion de euro, în acelaşi an, din certificatele

27verzi. Certificatele sunt asigurate de stat timp de 15 ani, timp în care investiţia va fi recuperată de 10 ori, câştigul ajungând la peste 20 de milioane de euro. Situaţii asemănătoare au fost semnalate şi în judeţul Suceava, pe râul Neagra, dar şi în judeţul Caraş Severin, în Munţii Poiana Ţarcului, unde, conform specialiștilor, construcţia de MHC barează calea de migraţie a peştilor.Reacționând la această situație, Comisia Europeană a transmis o solicitare de informare cu privire la construcţia de microhidrocentrale. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb a dispus, în perioada iunie-august 2012, o serie de controale pentru verificarea modului în care sunt respectate reglementările în vigoare în cazul MHC din judeţul Argeş, iar șantierele care nu se conformează standardelor de mediu riscă să fie închise definitiv.

românia – un el Dorado hidro Din cele 4011 de râuri existente în România, 3400 au potenţial energetic bun. Un raport al statului, citat de ProTV, a identificat peste 4.000 de amplasamente ideale pentru microhidrocentrale pe 78.900 de km liniari de apă curgătoare, din care 98% râuri din Munţii Carpaţi. De asemenea, conform Studiului privind evaluarea potenialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România, patronat de Ministerul Economiei, se estimează că în România potenţialul teoretic al precipitaţiilor este de circa 230 TWh/an, potenţialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de 70 TWh/an. Specialiştii subliniază că resursele de

apă datorate râurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 42 miliarde m3/an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m3/an, din cauza fluctuaţiilor de debite ale râurilor.

Studiul în cauză arată că resursele de apă din interiorul ţării se caracterizează printr-o mare variabilitate, atât în spaţiu, cât şi în timp. Astfel, zone mari şi importante, cum ar fi Câmpia Română, podişul Moldovei şi Dobrogea, sunt sărace în apă. De asemenea apar variaţii mari în timp a debitelor, atât în cursul unui an, cât şi de la an la an. În lunile de primăvară (martie-iunie) se scurge peste 50% din stocul anual, atingându-se debite maxime de sute de ori mai mari decât cele minime. Toate acestea impun necesitatea realizării compensării debitelor cu ajutorul acumulărilor artificiale.(Tabel nr. 1: Valorile potenţialului hidroenergetic de precipitaţii Ep, de scurgere, teoretic liniar considerat la debitul mediu şi tehnic amenajabil, pentru principalele râuri româneşti.)

…se estimează că în România potenţialul teoretic al precipitaţiilor este de circa 230 TWh/an, potenţialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de 70 TWh/an.

tabel nr. 1: potenţial hidroenergetic Bazinul suprafaţa De precipit De scurgere teoretic tehnic km2 GWh/an GWh/an % ep tWh/an tWh/an Someş 18.740 23.000 9.000 39 4,20 2,20 Crişuri 13.085 10.500 4.500 43 2,50 0,90 Mureş 27.842 41.000 17.100 42 9,50 4,30 Jiu 10.544 13.000 6.300 48 3,15 0,90 Olt 24.507 34.500 13.300 38 8,25 5,00 Argeş 12.424 12.500 5.000 40 3,10 1,60 Ialomiţa 10.817 8.500 3.300 39 2,20 0,75 Siret 44.993 44.500 16.700 37 11,10 5,50 Total râuri interioare 237.500 230.000 90.000 39 51,50 24,00 Dunăre ............. ............ ............ ............ 18,50 12,00 Total România 237.500 230.000 90.000 39 70,00 36,00 Sursa: minind.ro

28Astfel, potenţialul teoretic mediu al râurilor ţării, inclusiv partea ce revine României din potenţialul Dunării, se ridică la 70 TWh/an, din care potenţialul tehnic amenajabil reprezintă 40 TWh/an (2/3 dat de râurile interioare şi 1/3 de Dunăre). Potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este mai mic decât cel teoretic, iar în acest sens specialiştii estimează o valoare de cca. 1 100 MW şi o producţie de 3 600 GWh/an.

Evaluarea potenţialului economic amenajabil, în studiul respectiv, a avut în vedere:• Reabilitarea MHC aflate în funcţiune:200 MW / 600 GWh/an

• MHC aflate în construcţie: 125 MW / 400 GWh/an• MHC noi (de sistem şi autonome): 75 MW / 100 GWh/anConcluziile au fost prezentate într-un tabel cu micropotenţialul hidroenergetic (grupuri sub 10 MW).

investiţia în microhidrocentrale – un trend ascendentConform directivelor Uniunii Europene, statul român trebuie să-şi asigure peste 20% din energia electrică necesară utilizând surse regenerabile de energie, până în 2020. Potrivit ESHA (Asociaţia Europeană pentru Microhidroenergie), în România existau, în 2009, 269 de MHC (centrale hidro cu puterea de până la 10 MW) precum şi 105 centrale cu putere mai mare de 10 MW. La ora actuală se află în derulare peste 40 de proiecte de MHC, alte 488 aştepând autorizare, conform greenly.ro., care citează Garda de Mediu. Bernhard Pelikan, vicepreşedintele ESHA, apreciază că investitorii europeni, mai ales cei austrieci, care sunt lideri în domeniu, ezită să preia MHC de la stat datorită birocraţiei excesive şi a intervalelor de timp în care se pot eşalona plăţile, în schimb ,,există un interes mai mare pentru construcţia unor proiecte noi” – notează Adevărul.ro. B. Pelikan a opinat că termenul de 10 ani, cât este valabilă o aprobare de funcţionare în România, este inadecvat, deoarece ,,o hidrocentrală rezistă cel puţin 50 de ani”, iar, spre exmplu, în Austria ,,aprobările pentru MHC sunt valabile 30 de ani, ceea ce înseamnă o echilibrare pe durată de viaţă”.Cu toate acestea, investiţia în MHC româneşti este în creştere.

Conform calculelor estimative, o microhidrocentrală cu o capacitate medie de 2MW costă circa 2,5 milioane de euro, însă dezvoltatorii pot obţine un profit de 200.000 de euro pe an, din vânzarea energiei, la care se adaugă peste 1 milion de euro, în acelaşi an, din certificatele verzi. Certificatele sunt asigurate de stat timp de 15 ani, timp în care investiţia va fi recuperată de 10 ori, câştigul ajungând la peste 20 de milioane de euro.

Pentru MHC economicitatea depinde de :• amplasamentul şi investiţia aferentă (inclusiv cheltuielile administrative)• puterea instalată şi producţia de energie probabilă (regimul debitelor, căderi)• distanţa faţă de reţea• necesităţile de întreţinere (gradul de automatizare, exploatarea de la distanţă fără personal, fiabilitatea)• condiţiile financiare şi tariful de valorificare al energiei produse.Sursa:minind.ro

tabel nr. 2: potenţialul microhidroenergetic parametru Um tehnic economic Putere nominală MW 1100 400 Energie electrică TWh/an 3,6 1,2 mii tep/an 310 103 Sursa:minind.ro

29

TMK Hydroenergy Power, parte a Grupului CEZ în România, a demarat în această vară retehnologizarea totală a sistemului hidroenergetic din proprietatea sa, proces care ar urma să fie finalizat în al doilea semestru al anului 2013. În 2011, Grupul CEZ în România a achiziţionat sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa, judeţul Caraş Severin, format din 4 MHC (Grebla, Crăinicel 1, Crăinicel 2 şi Breazova) şi amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Valiug şi Secu, având o capacitate totală instalată de aproximativ 18 Mw şi o producţie de circa 70GWh/an. Puterea instalată urmează să se ridice la peste 20 MW, după retehnologizare.Şi firma italiana Espe Energia a contractat în vară un credit de 17 milioane de euro de la BCR pentru construcţia unei noi microhidrocentrale pe râul Săpânţa, judeţul Maramureş, cu patru turbine şi o putere instalată de 9,88 MW – arată Finanţiştii.ro. Proiectul presupune o investiţie totală de peste 23 de milioane de euro şi va fi finanţat integral cu capital privat – fără fonduri UE. Aceasta se va adăuga altor 5 MHC achiziţionate de Espe Energia încă din 2004.Compania Rott Energy SRL Cluj-Napoca a construit două MHC pe

Râul Mic din Munţii Cugirului, cu o putere totală instalată de 1,7 MW şi o producţie anuală de 8,39 MWh, proiectul fiind aproape de finalizare. Alte două MHC se află în construcţie pe Râul Mare, respectiv pe afluentul Boşorog, cu o putere instalată totală de 2,25 MW şi o producţie estimată de 9,9 MWh/an, ce urmează a fi gata anul viitor. Proiectul iniţial al firmei Rott Haus Consulting SRL Cluj-Napoca prevedea construcţia a 6 MHC, dar investitorul a renunţat la patru dintre acestea pe motiv că unele condiţii impuse prin autorizaţia de construcţie anulează şansele de a obţine finanţare, conform Adevărul.ro.La rândul lor, autorităţile locale din judeţele Cluj şi Sălaj au demarat tratativele cu PVB Power Bulgaria AD, o companie cu acţionariat italian, în vederea realizării unui parteneriat public-privat pentru realizarea a 7 MHC pe râul Someş. Construcţia ar putea începe în 2013 şi ar dura 3 ani, iar valoarea totală a proiectului ,,Someş River” este de peste 220 de milioane de euro, așa cum anunță cotidianul Gândul.

Conform directivelor Uniunii Europene, statul român trebuie să-şi asigure peste 20% din energia electrică necesară utilizând surse regenerabile de energie, până în 2020. Potrivit ESHA (Asociaţia Europeană pentru Microhidroenergie), în România existau, în 2009, 269 de MHC (centrale hidro cu puterea de până la 10 MW) precum şi 105 centrale cu putere mai mare de 10 MW.

30

09Cum va arăta mineritul românescProducția de energie din românia se bazează în continuare în proporție de 40% pe cărbune, astfel că menținerea în viață a mineritului este crucială. acest lucru poate fi posibil doar dacă sectorul va fi restructurat, întrucât a acumulat în ultimii 20 de ani pierderi uriașe. Guvernul a obținut acordul Fmi pentru ștergerea datoriei de 1,2 miliarde de euro pe care o are către stat Compania națională a Huilei, proces care se va finaliza în ianuarie anul viitor.

CărbuneDe Florentina Cioacă

Țara noastră dispune de două tipuri de cărbune energetic: lignitul, extras de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi huila, aflată la Compania Naţională a Huilei (CNH). După ce ambele companii au ajuns să nu se mai poată susţine separat Ministerul Economiei decis contopirea minelor cu termocentralele cărora le livrează cărbunele. Argumentul a fost faptul că puterea financiară a unei companii integrate este mai mare şi se elimină costurile tranzacţiilor dintre furnizorul şi consumatorul de cărbune.

Principala resursă energetică a țăriiAstfel, patru mine de huilă, adică cele viabile din cele şapte care mai funcţionează în prezent în Valea Jiului, vor fuziona cu termocentralele Paroşeni şi Mintia Deva şi vor forma Complexul Energetic Hunedoara. Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) și actualele termocentrale Turceni, Rovinari şi Craiova se unesc într-o nouă companie, Complexul Energetic Oltenia.În ceea ce privește sectorul lignitului, tehnologia existentă în prezent în Oltenia este una dintre cele mai performante din Europa. Anul trecut, care a fost un an secetos, lignitul a

fost principala resursă energetică a ţării. Potrivit rapoartelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în 2011 din lignit s-a produs 34% din energia ţării, în timp ce ponderea energiei hidro, până acum cea mai mare, a fost de doar 26%. Înființarea Complexului Energetic Oltenia s-a finalizat în această vară. „Prin consolidarea cifrelor de afaceri ale celor patru companii, rezultă un miliard de euro, ceea ce ne va permite să asigurăm investiţiile necesare“, potrivit lui Mircea Mezinca, director în cadrul SNLO înainte de fuziune.

vești proaste din valea JiuluiDin partea huiei, însă, veștile sunt proaste. Procesul de formare a Complexului Energetic Hunedoara a bătut pasul pe loc din aprilie încoace și, în loc să fie funcțională în septembrie 2012, așa cum s-a angajat Guvernul în fața FMI, noua companie va fi gata abia în ianuarie 2013.Ce se va întâmpla în Valea Jiului? Deocamdată s-a reușit întregistrarea Complexului Energetic Hunedoara, însă într-o variantă mai mică, care conține doar cele două termocentrale din zonă, Mintia Deva și Paroșeni. Sectorul huilei a fost foarte încercat

31de-a lungul anilor, pentru că exploatarea este mai grea, fiind în subteran, și necesită costuri mai mari. Astăzi mai există doar şapte exploatări miniere, o uzină de preparare, o staţie de salvare minieră, 7.690 de salariaţi şi o producţie de 2,1 milioane de tone în 2011. Licenţa de exploatare a CNH expiră în anul 2024. Acum minele se întind pe doar 47 de kilometri pătraţi.„Urmează ca în următoarele săptămâni, cele trei mine care nu mai sunt viabile și care vor fi închise până în 2017 să fie unite într-o companie, care se va numi Compania de Închideri Mine Valea Jiului. Aceste unități sunt Petrila, Paroșeni și Uricani. Celelalte patru mine vor forma o societate comercială care va fuziona cu Complexul Energetic Hunedoara” a declarat, pentru Energy World, un reprezentant din conducerea Ministerului Economiei. Problema cea mai mare este datoria uriașă pe care CNH o are față de bugetul statului și

care se ridică la 1,2 miliarde de euro, cu tot cu datorii și dobânzi.Aceste datorii au început să se acumuleze încă din anii 1993-1994 şi au fost cauzate de politica guvernelor de a ţine sub control preţul energiei pentru populaţie, tarife care nu au crescut odată cu costurile de producţie a cărbunelui. Niciodată, însă, subvenţia acordată nu a fost la nivelul necesar.Problema este cu atât mai mare cu cât zona Văii Jiului este una monoindustrială şi în prezent o treime din populaţia ocupată lucrează la CNH. Termocentralele Mintia Deva şi Paroşeni, deşi asigură doar 6% din producţia de electricitate a ţării, sunt foarte importante, pentru că livrează căldură şi apă caldă pentru toată Valea Jiului, adică pentru peste 150.000 de locuitori.

Problema datoriilorStatul român va recupera doar o mică parte din această datorie, iar

restul va fi ștearsă. Cele trei mine neviabile vor fi ulterior executate silit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. „Executarea silită se va realiza în contul datoriilor aferente celor trei mine, la valoarea care a fost stabilită de un expert autorizat, adică circa 50 de milioane de euro”, mai spune reprezentantul Ministerului Economiei. Restul datoriei va dispărea odată cu CNH, care va intra în insolvență. „În momentul în care o companie nu mai are active de vânzare, ea intră în faliment şi se radiază”, a explicat oficialul ministerial.

PrivatizareaPotrivit oficialului de la Ministerul Economiei,, întreaga strategie a fost convenită atât cu FMI, cât şi cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială încă din luna aprilie. Se rezolvă astfel o problemă care trenează de foarte mult timp, care altfel ar fi influenţat și deficitul bugetar, în condițiile în care acest indicator este atent monitorizat de finanțatorii externi.Termenul agreat cu FMI pentru intrarea în insolvență a CNH era septembrie 2012, dar, în afară de o ordonanță de urgență votată de Guvern în aprilie, nu s-a făcut nimic concret. Ministerul de resort estimează, totuși, că această problemă va fi rezolvată până la finele lunii ianuarie 2013.Aceasta în condițiile în care Guvernul s-a angajat în fața FMI ca anul viitor să scoată la privatizare cele două noi complexuri energetice, Oltenia și Hunedoara. Potrivit ultimelor negocieri, pachetele majoritare de acțiuni la cele două companii ar urma să fie vândute unor investitori strategici.

Înființarea Complexului Energetic Oltenia, care include SNLO şi fostele complexuri Craiova, Turceni şi Rovinari, s-a finalizat în această vară.

Mineritul românesc s-a degradat puternic din 1989 încoace, din cauza lipsei finanţărilor. În acel an, peste 112.000 de oameni lucrau în minerit. Astăzi, CNH şi SNLO mai au, împreună, doar 20.000 de angajaţi. Începând cu 1996, au fost aprobate 10 hotărâri de Guvern pentru închiderea a 550 de mine care nu mai erau viabile economic. Lucrările s-au terminat la 175 dintre acestea, 87 sunt în curs de închidere, iar la 288 de exploatări nu au început încă procedurile. În ultimii 12 ani, statul a alocat de la buget 230 de milioane de euro pentru închiderea minelor, iar restul lucrărilor vor necesita încă un miliard de euro până în 2017.

Noile complexuri Oltenia şi Hunedoara au în plan construirea de noi grupuri de producere a energiei: la Rovinari un grup de 500 de MW, la Deva unul 600 de MW, iar la Paroşeni unul 300 de MW.

32

10EnErgia nuclEară divizEază Europapolitica europeană privind centralele nucleare nu este deloc unitară, dimpotrivă. atitudinea variază radical, de la ţări care îşi propun să renunțe pur si simplu la folosirea acestei surse, ca germania, la cele care încă dezbat problema, ca Franţa, sau chiar la cele care vor să continue să investească în acest sector, precum polonia, Bulgaria şi românia. argumentele pro şi contra sunt în continuare susținute cu vehemență. În favoarea nuclearului pledează faptul că sporeşte siguranţa energetică a unei țări şi diminuează dependenţa faţă de importuri, fiind mai ieftină ca alte surse, nu poluează aerul şi reduce emisiile cu dioxid de carbon. de partea cealaltă, contestatarii, mobilizați masiv după dezastrul de la Fukushima, subliniază că, în afară de problema deşeurilor radioactive, există mereu riscul major al contaminării în masă a populaţiei, cu efecte devastatoare, în cazul unor avarii ce pot apărea în urma unor cutremure, accidente sau sabotaje.

Energia nuclearăDe Diana Medan

33germania – planuri eco pe termen lungÎntre 200 şi 400 miliarde de euro – la atâta se ridică posibilele costuri de abandonare a energiei nucleare de către statul german, conform planului prezentat recent de operatorii liniilor de înaltă tensiune din ţară. Ca măsură drastică, Germania a anunţat că va opri din funcţiune 8 reactoare din cele 17 pe care le posedă, renunţând la 8000 MW. Decizia a survenit încă de anul trecut, la presiunea partidelor ecologiste, fiind alimentată şi de panica mondială creată de dezastrul nuclear din Japonia. Autorităţile de la Berlin dau ca alternativă energia eoliană şi solară, sau clasicele centralele pe gaz, sau cărbune. Însă utilizarea ,,energiei de tranziţie” şi pregătirea sistemului pentru modificarea dorită în 2022 presupun modernizarea şi expansiunea liniilor de joasă tensiune şi joncţiunea cu ,,fermele de vânt”. Numai această operaţiune se ridică la circa 25 miliarde de euro, reprezentând doar 5% până la 10% din modificarea totală necesară. Se presupune, evident, că se vor construi noi ferme eoliene şi centrale clasice. În comparație cu aceste costuri cele 15 miliarde de euro, la cât se ridică despăgubirile cerute, aproape în bloc, de operatorii de centrale nucleare, printre care EON, RWE şi Vattenfall, par deja... ultima problemă. Un alt motiv de îngrijorare sunt iernile reci din Germania, în februarie 2012 fiind nevoie să se apeleze la unele dintre aceste centrale trecute ,,pe tuşă” ca ,,rezerve” pentru cazuri de urgenţă. Mai mult, Tuomo Hatakka, directorul general al Vattenfall Europe, filiala companiei suedeze Vattenfall care este şi al patrulea producător de

electricitate din Germania, a estimat că în 2020 preţul plătit de germani pentru curentul electric va fi cu 30% mai mare decât în prezent, conform cotidianului Fra¬nk¬furter All¬ge¬meine Zei¬tung.Unii specialişti apreciază că, de fapt, guvernul german intenţionează să sprijine construirea de centrale nucleare în ţări străine prin intermediul unor garanţii financiare, aşa numitele garanţii Hermes. Conform capital.ro, guvernul

intenţionează să ofere garanţii pentru credite de export companiilor germane care sunt implicate în livrarea de echipamente şi servicii

noilor reactoare aflate în construcţie în estul Europei şi în alte ţări. Pe lista de proiecte de interes se află Hainan (China), Jaitapur (India), Temelin (Cehia), Wylfa (Ţara Galilor), Olkiluoto şi Pyhäjoki (Finlanda) şi chiar Cernavodă din România. Şi de această dată ecologiştii sunt nemulţumiţi. Potrivit şefei organizaţiei de mediu Urgewald, Heffa Schücking, guvernul german nu pare a acorda atenţia cuvenită riscurilor din alte zone, în contextul în care centralele nucleare care ar putea fi construite în România şi India vor fi situate în zone seismice.

Spania – reformă în condiţii incerteReactorul de 466 de MW al centralei nucleare de la Garona, din nordul Spaniei, va fi închis în iulie 2013, după 42 de ani de funcţionare. Anunţul a fost făcut recent de Nuclenor, societatea care exploatează centrala și care este deţinută, în proporţii egale, de Iberdrola şi Endesa. Paradoxul constă în faptul că, anterior, guvernul de la Madrid acordase Nuclenor tocmai ...... permisiunea de a solicita prelungirea autorizaţiei de funcţionare până în 2019. Compania susţine în comunicat că hotărârea de închidere a fost determinată de ,,noile condiţii care ar putea fi decise pentru activităţile nucleare în cadrul reformei energetice”. Presa franceză estimează că, de fapt, producătorii spanioli de electricitate se tem că guvernul va modifica actualul sistem de tarife şi taxe. În Spania funcţionează 6 reactoare nucleare, care furnizează, în total, 20% din necesarul de energie electrică al ţării. Parlamentul spaniol a votat renunţarea la energia nucleară încă

Autorităţile de la Berlin dau ca alternativă energia eoliană şi solară, sau clasicele centralele pe gaz, sau cărbune. Însă utilizarea ,,energiei de tranziţie” şi pregătirea sistemului pentru modificarea dorită în 2022 presupun modernizarea şi expansiunea liniilor de joasă tensiune şi joncţiunea cu ,,fermele de vânt”. Numai această operaţiune se ridică la circa 25 miliarde de euro...

34din 1984, stabilind atunci un termen de 40 de ani. Însă, anul trecut, a fost votat un alt amendament care permite prelungirea acestui termen cu încă 10 ani, pentru ca țara să se poată folosi de energie mai ieftină în actuala perioadă de criză. Franţa – dezbateri aprinseAutorităţile de la Paris sunt dezbinate în ce privește energia nucleară. Arătând că aceasta este ,,o filieră a viitorului”, ministrul francez al Redresării producţiei, Arnaud Montebourg, într-un interviu pentru postul de televiziune BFM TV, a spus clar: ,,avem nevoie de energie şi care să nu fie foarte scumpă”. El a subliniat că datorită energiei nucleare industria franceză ,,a trecut cu bine de momentele dificile, precum criza şi şocurile petroliere”, iar ,,Franţa are prin centralele sale nucleare un atu extraordinar care i-a permis să-şi construiască industria”. Opinia lui Montebourg este că ,,sectorul nuclear trebuie reechilibrat, nu abandonat”. ,,Opţiunea noastră strategică este să avem o energie ieftină, abordabilă şi

în cantitate suficientă”, a mai adugat ministrul francez. Declaraţiile au produs un ecou putenic, în contextul în care, în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, preşedintele Francois Hollande a promis o reducere a ponderii energiei nucleare în totalul energiei produse de la 75% la 50% până în anul 2025. Acest angajament a fost consemnat şi în acordul pre-electoral negociat între partidul său socialist şi partidul ecologist ,,Europa Ecologie” - Verzii (EELV), acesta din urmă susţinând renunţarea la energia nucleară. Centrala nucleară de la Fessenheim, cea mai veche în funcţiune pe teritoriul Franţei, va fi închisă în decembrie 2016, după cum a anunțat François Hollande la conferința pe teme de mediu organizată la Paris la jumătatea lunii septembrie. Anunțul a provocat nemulțumirea directorilor de centrale nucleare, care au trimis o scrisoare comună de solidarizare cu salariații de la Fessenheim. Guvernul va vota, de asemenea, o lege referitoare la

România urmează trendul est-europeanDeși oficial nu s-a decis nimic, iar subiectul pare să fie trecut pe linie moartă, a doua centrală nucleară a României ar putea fi construită pe râul Olt, în sectorul Făgăraş - Hoghiz din judeţul Braşov. Informaţia apare, indirect, în raportul administratorului judiciar asupra insolvenţei Hidroelectrica, citat de newsbv.ro. Raportul respectiv vorbeşte despre investiţii de 431 milioane de RON în amenajarea râului Olt, pe sectorul Făgăraş-Hoghiz, care

cuprinde acumularea Veneţia, cu un volum total de 375 de milioane de metri cubi, şi centrala hidroelectrică Făgăraş, cu o putere instalată de 27 MW. Între funcţiunile acesteia se enumeră ,,asigurarea unui debit de 35 mc/s pentru alimentarea cu apa industrială şi potabilă a obiectivelor economice de pe cursul Oltului, inclusiv a apei de răcire necesară pentru viitoarea centrală nuclearo-electrică care se va amplasa în această zonă”.

Centrala nucleară de la Fessenheim, cea mai veche în funcţiune pe teritoriul Franţei, va fi închisă în decembrie 2016, după cum a anunțat François Hollande la conferința pe teme de mediu organizată la Paris la jumătatea lunii septembrie. Anunțul a provocat nemulțumirea directorilor de centrale nucleare, care au trimis o scrisoare comună de solidarizare cu salariații de la Fessenheim.

35

pregătirea pentru tranziţia energetică ,,înainte de sfârşitul anului 2013”, după un calendar de dezbateri privind tranziţia energetică. Subiectul nuclear a revenit în atenţia opiniei publice după ce, recent, doi salariaţi de la Fessenheim au fost răniţi uşor în timp ce manevrau un produs chimic într-o clădire auxiliară din apropierea celor două reactoare.

polonia şi Bulgaria – tot înainte Centrala de la Kozlodui din Bulgaria se pregăteşte să se doteze cu un nou reactor, al şaptelea. CEO-ul companiei, Valentin Nikolov, a precizat că cinci firme şi-au anunţat deja ofertele: americanii de la Westinghouse (parte a Toshiba Corporation), francezii de la Areva, Areva în consorţiu cu Mistubishi, compania bulgară Risk Egineering şi australienii de la Worley Parsons. Singura centrală nucleară din Bulgaria, Kozlodui, exploatează în prezent două reactoare, unităţile 5 şi 6, de tip VVER, cu o capacitate de câte 1.000 de MW. Patru reactoare, de câte 440 MW fiecare, au fost închise în 2002 şi 2006 la presiunea Uniunii Europene, din motive de

securitate. Guvernul de la Sofia a decis recent să renunţe la proiectul noii centrale nucleare de la Belene dar, în schimb, să instaleze o nouă unitate la Kozlodui. Prima centrală nucleară din Polonia ar urma să fie realizată printr-o alianţă a patru companii controlate de guvernul polonez: producătorii de energie Enea SA, Tauron Polska Energia SA, PGE SA şi grupul minier KGHM SA. ,,În prezent companiile poartă discuţii pentru a ajunge la un acord cu privire la finanţarea proiectului”, a declarat Mikolaj Budzanowski, ministrul polonez al Trezoreriei, citat de Agerpres. Centrala nucleară cu trei reactoare şi o capacitate de 3.000 de MW ar urma să intre în funcţiune după 2020. În prezent Polonia, ţară cu 38 milioane de locuitori, nu are nici o centrală nucleară şi produce 95 % din necesarul de electricitate pe bază de cărbuni. Obiectivul autorităţilor de la Varşovia este ca în 2030 energia nucleară să fie responsabilă pentru 16% din producţia de electricitate.

Prima centrală nucleară din Polonia ar urma să fie realizată printr-o alianţă a patru companii controlate de guvernul polonez: producătorii de energie Enea SA, Tauron Polska Energia SA, PGE SA şi grupul minier KGHM SA.

36

11YELLOW PAGES

01. ASOCIAţII02. AUTORITăţI03. CONSULTANţI04. ELECTRICITATE - echipamente05. ELECTRICITATE - producători06. ENERGIE REGENERABILă07. PETROL șI GAZE - echipamente și servicii08. PETROL șI GAZE - producator și distribuitori

37

01. AsociaţiiROmANIAN PhOTOvOLTAIC INdUSTRy ASSOCIATION (RPIA)Bucharest Corporate Center (BCC) 58-60 Gheorghe Polizu Street Floor 13, Sector 1 RO – 011062 Bucureşti Telefon: +40 72 002 8462 E-mail: magda.ion@rpia.ro Url: www.rpia.ro

ROmANIA GREEN BUILdING COUNCILStr. Ialomicioarei, nr. 21 Bucuresti, sector 1 Telefon: +40 21 222 0011 Fax: +40 21 223 1201 E-mail: info@rogbc.org Url: http://www.rogbc.org/

AFEER - AsocIAtIΑ FURNIZoRILoR DE ENERGIE ELECTRICITA dIN ROmANIAStr. Tudor Stefan nr. 7-9, et.1, ap 2 011655 Bucureşti, sector 1 E-mail: office@afeer.ro Url: www.afeer.ro

AsocIAțIA RomâNă pENtRU ENERGIE EoLIANăStr. C.A. Rosetti nr. 17, etaj 2, Birou 216, sector 2, Bucureşti E-mail: contact@rewa.ro Url: www.rwea.ro

AcUE (AsocIAțIA compANIILoR DE UtILItățI dIN ENERGIE)Sos. Nordului, nr. 54B, parter, ap.2, Sector 1, 014104 Bucureşti Telefon: +40-21 230 3265 Fax: +40 21 230 0689 E-mail: office@acue.ro Url: www.acue.ro

APER (ROmANIAN ENERGy POLICy ASSOCIATION)Calea 13 Septembrie, nr.13, 050711 Bucureşti Telefon: +40 21 318 2450 Fax: +40 21 318 2447 E-mail: aper.ro@gmail.com Url: www.aper.ro

AsocIAţIA AUDItoRILoR ENERGEtIcI pENtRU cLăDIRI - AAEcStr. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 31 805 7221 Fax: +40 21 316 5964 E-mail: presedinte@aaec.ro Url: www.aaec.ro

AsocIAţIA pRIspAStr. Academiei, nr. 18-20, Sector 1, Bucureşti 058789 Telefon: +40 74 002 8138 E-mail: alexandra.petraru@prispa.org Url: prispa.org

ApmcR - AsocIAţIA pRoDUcătoRILoR DE mAtERIALE DE coNstRUcţII DIN RomANIAStr. Ing. Vasile Cristescu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 321 3232 Fax: +40 21 321 1236 E-mail: office@apmcr.org, Url: www.apmcr.org

AsocIAţIA pAtRoNALă sURsE NoI DE ENERGIE - SUNESplaiul Unirii, nr. 313, corp M, etaj 3, D5, camera 3 sector 3, Bucureşti E-mail: secretariat@sune.ro Url: www.sune.ro

AsocIAţIA RomâNă pENtRU mICROhIdROENERGIE ARmhE / ROShACalea Dorobanţilor 103-105, Etaj 5, Camera 518, Sector 1, Bucureşti E-mail: office@rosha.ro Url: www.rosha.ro

AsocIAţIA pAtRoNALă A FoREstIERILoR DIN RomâNIA - AsFoRŞos. Pipera nr. 46F, 020112, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 232 1072 E-mail: asfor@rdsmail.ro Url: www.asociatiaforestierilor.ro

AsocIAţIA RomâNă A ELEctRIcIENILoR – ARELŞos. Olteniţei nr. 225A, Bucureşti Telefon: +40 72 288 7560 E-mail: secretariat.arel@gmail.com Url: www.arel.ro

ROSENC - ROmANIAN SUSTAINABLE ENERGy CLUSTER (CLUSTERUL dE ENERGII SUSTENABILE dIN ROmANIA)Bld. Republicii nr. 9, camera 01, 300159 Timisoara Telefon: +40 74 505 5558 E-mail: contact@rosenc.ro, Url: rosenc.ro

CNR-CmE Bld Lacul Tei, nr. 1-3, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 457 4550, int. 1022 Fax: +40 21 211 4157 E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro, Url: www.cnr-cme.ro

AREN ASOCIATIA ROmANA “ENERGIA NUCLEARA” RAAN-SITON, Bucureşti-Magurele Telefon: +40 21 457 4550 Fax: +40 21 457 4431 E-mail: nitai@router.citon.ro, Url: www.aren.ro

COGENCalea lui Traian, nr. 151, Jud Valcea Telefon: +40 25 073 6730 Fax: +40 25 073 6717 E-mail:office@cogen.ro, Url: www.cogen.ro

ASOCIATIA ROmANA dE ENERGIE ALTERNATIvAStr. Elev Stefanescu Stefan, nr. 49, bl. 422A, Sc. A, etaj 8,ap. 50, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 73 331 8685, Fax: +40 73 331 8685 E-mail: office@energyarea.eu Url: www.energyarea.ro

FEdERATIA ASOCIATIILOR dE PROPRIETARI dIN ROmANIA - FAPR Str. Sfintii Apostoli nr. 44, Sector 5, Bucureşti Telefon: +40 21 315 5469 E-mail: office@fapr.ro, Url: www.fapr.ro

INstItUtUL NAțIoNAL RomâN pENtRU stUDIUL AmENAjăRII șI FoLosIRII sURsELoR dE ENERGIE Str. Vasile Lascar, nr. 5-7, etaj 2, of. p. 37 020491 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 24 155 5144 E-mail: secretariat@ire.ro, Url: www.ire.ro

ASOCIATIA EOLIANA ROmANAStr. Mircea cel Batran, nr. 43, etaj 1, Cod 900658 Judetul Constanta Telefon: +40 24 155 5144 Fax: +40 24 155 5145 E-mail: aero@asociatiaeoliana.ro Url: www.asociatiaeoliana.ro

02. AutorităţiAGENțIA NAțIoNALă pENtRU REsURsE mINERALE - NAmRStr. Mendeleev, nr. 36-38, sector 1, 010366 București Url: www.namr.ro

AGENțIA pENtRU pRotEcțIA mEDIULUI coNstANțA - Apm coNstANțAStr. Unirii, nr. 23, Constanța Telefon: +40 24 154 6596 / 24 154 6696 E-mail: office@apmct.anpm.ro, Url: apmct.anpm.ro

cAmERA DE comERț coNstANțABd. Alex. Lăpușneanu, nr. 185A, 900457 Constanța Telefon: +40 24 161 9854, Fax: +40 24 161 9454 E-mail: office@ccina.ro, Url: www.ccina.ro

pRImăRIA coRbUStr. Principală, nr. 38, comuna Corbu, jud. Constanța Telefon: +40 24 176 5100 / 24 176 5105 E-mail: secretariat@primariacorbu.ro Url: www.primariacorbu.ro

mINIstERUL EcoNomIEI, comERțULUI șI mEdIULUI dE AFACERICalea Victoriei, nr. 152, sector 1, 010096 București Telefon: +40 21 202 5426 E-mail: dezbateri_publice@minind.ro Url: www.minind.ro

mINIstERUL FINANțELoR pUbLIcEStr. Apolodor, nr. 17, sector 5, București Telefon: +40 21 319 9735 E-mail: presa.mfp@mfinante.gov.ro Url: www.mfinante.ro

mINIstERUL DEZvoLtăRII REGIoNALEStr. Apolodor, nr 17, Latura Nord, sector 5, București Telefon: +40 37 211 1499 E-mail: presa@mdrt.ro, Url: www.mdpl.ro

INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION -IFCStr. Vasile Lascăr, nr. 31, clădirea UTI, etaj 6, sector 2, București Url: www1.ifc.org

FoNDUL moNEtAR INtERNAțIoNAL -FmIStr. Halelor nr. 7, etaj 2, (Piata Unirii), Sector 3 București 030118 Telefon: +40 31.805 7040 / +40 21 311 5833 Fax: +40 21 318 1410 Url: www.fmi.ro

coNsILIUL INvEstItoRILoR stRăINI - FIcUnion International Center, Str. Ion Campineanu, nr. 11, etaj 3, sector 1, București E-mail: office@fic.ro

Pm OFFICE - BIROUL PRImULUI mINISTRUPiata Victoriei nr. 1, sector 1, București

coNsILIUL coNcURENțEI Piata Presei Libere, nr. 1, corp D1, sector 1, București E-mail: presa@consiliulconcurentei.ro Url: www. consiliulconcurentei.ro

ANREStr. Constantin Nacu nr. 3, Sector 2, 020995 București E-mail: anre@anre.ro, Url: www.anre.ro

38

03. ConsultanţiACCENTUREPreciziei Bd, nr. 24, Westgate Office Park, clădirea H1, etaj 1, sector 6, 062204 Bucureşti Telefon: +40 37 228 6000 Url: www.accenture.com

GRAyLING PR Str. Maltopol, nr. 9, Bucureşti Telefon: +40 21 335 5570, Fax: +40 21 335 5547 E-mail: ana.dodea@grayling.com Url: www.grayling.com

hORvATh & PARTNERS ROmANIAStr. Cretei Nr.12, 014154 Bucureşti Telefon: +40 31 620 1888 Fax: +40 31 620 1889 Url: www.horvath-partners.com

ImA PARTNERSStr. General Constantin Budisteanu, nr. 16B Telefon: +40 31 425 1935 E-mail: office@imapartners.ro

PREmIUm PRBld. Eroilor Sanitari, nr. 23, sector 5 Bucureşti 050471 Telefon: +40 21 411 0152 Fsax: +40 21 411 0162 E-mail: office@premiumpr.ro Url: www.premiumpr.ro

ROLANd BERGER STRATEGy CONSULTANTSStr. Dr. Burghelea nr. 5, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 306 0500 Fax: +40 21 306 0510 Url: rolandberger.ro

TPA-hORwATh Str. Grigore Cobalcescu, nr. 46, parter Sector 1, Bucureşti Telefon: +40 21 310 0669 Fax: +40 21 310 0668 E-mail: info@tpa-horwath.ro Url: www.tpa-horwarth.ro

04. Electricitate - echipamenteABB S.R.L.Calea Floreasca, nr. 169A, Floreasca Business Park, clădirea A1, etaj 5, Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 310 4383 Url: abb.com.ro

ALSTOm INFRASTRUCTURE ROmANIA S.R.L.Bld Dimitrie Cantemir, nr. 1 clădirea Sitraco Center, bl. B2, etaj 3 040231 Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207

ALT UNIvERS COmPANy 2002 S.A.Bld Al. I. Cuza, nr. 81, 011053 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207

ELECTROmONTAJ S.A.Str. Candiano Popescu, nr. 1 Bucureşti, sector 4 Telefon: +40 21 336 7593 Fax: +40 21 336 7592

EmERSON SRLStr. Emerson, nr. 4, Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40 36 473 1000 Fax: +40 36 473 1399 Url: www.emerson.ro

EmERSON PROCESS mANAGEmENT ROmANIA SRLStr. Gara Herastrau, nr. 2-4, etaj 5, sector 2 020334 Bucureşti Telefon: +40 21 206 2500 E-mail: info.ro@emerson.com Url: www2.emersonprocess.com

ENERGOBIT S.R.L.Str. Taietura Turcului, nr. 47/11 clădirea Parcul Industrial Petarom 400221 Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40 26 420 7500/01 Fax: +40 26 420 7555

ENERGOmONTAJ S.A.Calea Dorobanţilor, nr. 103-105, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 9309 Fax: +40 21 318 9302 E-mail: saem@saem.ro, Url: www.saem.ro

HIDRocoNstRUcţIA s.A.Calea Dorobanţilor, nr. 103-105, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 208 1400 Fax: +40 21 208 1401 E-mail: office@hidroconstructia.com Url: www.hidroconstructia.com

05. Electricitate - producătoriCEZ Bd Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, 013813 București, Sector 1 Telefon: +40 25 1929 Fax: +40 21 269 2566 E-mail: office@cez.ro, Url: www.cez.ro

CEZ dISTRIBUTIE S.A.Str. Brestei, nr. 2, etaj 4, Craiova, DOLJ Telefon: +40 25 121 5002 Fax: +40 25 121 5004 E-mail: office@cez.ro, Url: www.cez.ro

COmPLEXUL ENERGETIC ROvINARI S.A.Str. Energeticianului, nr. 25 215400 Rovinari, GORJ Telefon: +40 25 337 2556 Fax: +40 25 337 1590 E-mail: scer@termorov.ro, Url: www.cerovinari.ro

COmPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A.Str. Uzinei, nr. 1, 217520 Turceni, GORJ Telefon: +40 25 333 5045 Fax: +40 25 333 5015 E-mail: office@eturceni.ro, Url: www.eturceni.ro

E.ON ROmANIAPiaţa Presei Libere, nr. 3-5, City Gate South Tower etaj 8, 013702 Bucureşti Telefon: +40 21 203 1757 E-mail: george.solomon@eon-romania.ro Url: eon-gaz-romania.ro

ELECTRICAStr. Grigore Alexandrescu, nr. 9 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 208 5999, Fax: +40 21 208 5998 E-mail: office.muntenianord@mnd.com Url: www.electrica.ro

ENELŞos. Giurgiului, nr. 127, București Telefon: +40 21 9291 Fax: +40 37 287 3726 Url: www.enel.ro

hIdROELECTRICA S.A.Str. Constantin Nacu, nr. 3 020995 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 303 2500 Fax: +40 21 311 1174 E-mail: secretariat.general@hidroelectrica.ro Url: www.hidroelectrica.ro

SOCIETATEA NATIONALA NUCLEARELECTRICA S.A.Str. Polona, nr.65, Sector 1, Bucuresti 010494 Telefon: +40 21 203 8200 E-mail: office@nuclearelectrica.ro Url: www.nuclearelectrica.ro

TRANSELECTRICA Str. Olteni, nr. 2-4, sector 3, 030786 Bucuresti Telefon: +40 21 303 5617 Fax: +40 21 303 5670 E-mail: office@transelectrica.ro Url: www.transelectrica.ro

06. Energie regenerabilăENEL GREEN POwER ROmANIAStr. Buzeşti, nr. 62-64, Bucureşti Url: enelgreenpower.com

ESPE ENERGIA S.R.L.Str. DN 6, Km 551, nr. 6, Ap. 1, Ghiroda, TIMIŞ Telefon: +40 25 624 6066 / 7 Fax: +40 25 620 5519 E-mail: espe@espe.it, Url: www.espegroup.com

IBERdROLA RENEwABLES ROmANIA SRLStr. Polona, nr. 95-99, 010507 Bucureşti Url: www.iberdrola.es

mONSSON GROUP Str. B-dul Mamaia, nr. 158, 900534 Constanţa Telefon: +40 24 155 0353 Fax: +40 24 155 0323 Url: www.monsson.euRENOvATIO TRAdING S.R.L. Bd Primaverii, nr. 55, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 2010/11/12 Fax: +40 21 213 1820 E-mail: office@renovatiotrading.ro Url: www renovatiotrading.ro

vESTASS-Park Business Center, Str. Tipografilor, nr. 11-15 clădirea B3, etaj 3, 013714 Bucureşti Telefon: +45 97 30 0000 E-mail: vestas-romania@vestas.com Url: www.vestas.com

07. Petrol și gaze - echipamente și serviciiARmAX GAZ S.A.Str. Aurel Vlaicu, nr. 35A, Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 984 5864 Fax: +40 26 984 5956 E-mail: office@armaxgaz.ro, Url: www.armaxgaz.ro

39

CAmERON ROmANIA S.R.L.Str. B.P. Haşdeu, nr. 1 Câmpina, Prahova Telefon: +40 24 430 6600 Fax: +40 24 433 6553

ChEvRON ROmANIA S.R.L.Str. Gheorghe Moceanu, nr. 9 011924 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 599 6100 Fax: +40 21 599 6148

COmELF S.A.Str. Industriei, nr. 4, 420063 Bistriţa, Bistriţa-Nasaud Telefon: +40 26 323 4462 Fax: +40 26 323 8092

dAFORA S.A.Piaţa Regele Ferdinand I, nr. 15 551002 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 984 4507 Fax: +40 26 984 1726

INSPET S.A. Str. Democratiei, nr. 15 100558 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 24 440 6500 Fax: +40 24 451 2167 E-mail: inspet@inspet-ploiesti.ro

OIL TERmINAL S.A.Str. Caraiman, nr. 2, Constanţa Telefon: +40 24 170 2600 Fax: +40 24 169 4833 E-mail: office@oil-terminal.com

SIEmENS S.R.L.Str. Preciziei, nr. 24 clădirea Complex West Gate Park, Corp H3 062204 Bucureşti, Sector 6 Telefon: +40 21 629 6400 Fax: +40 21 629 6412 E-mail: siemens.ro@siemens.com

TOTALGAZ INdUSTRIE S.R.L.Str. Pacurari, nr. 128, 700546 Iaşi Telefon: +40 23 221 6491 Fax: +40 23 221 5983 E-mail: office@totalgaz.ro

UPET S.A.Str. Arsenalului, nr. 14 Târgovişte, DÂMBOVIŢA Telefon: +40 24 561 4660 Fax: +40 24 561 4660

UPETROm 1 mAI S.A.Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 24 450 1501 Fax: +40 24 450 1503 E-mail: office@upetrom1mai.com

08. Petrol și gaze - producator și distribuitoriE.oN GAZ DIstRIbUţIE s.A.Piaţa Trandafirilor, nr. 21, 540049 Târgu Mureş Telefon: +40 36 540 3300 Fax: +40-26 526 0418 E-mail: office.egd@eon-romania.ro

EXONN mOBILCalea Floreasca, nr. 169A, clădirea A, etaj 4 Sector 1, București Telefon/Fax: +40 31 860 2345

GAS PLUSV.Le E. Forlanini 17, 20134 Milano Telefon: +39 27 000 9499 Fax: +39 27 109 4309 E-mail: info@gasplus.it

GdF SUEZ Bd Mărăşeşti, nr. 4-6, Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 301 2217 Fax: +40 21 301 2008 E-mail: contact@gdfsuez.ro

GRUP SERvICII PETROLIEREConstanţa Port, Berth 34, 900900 Constanţa Telefon: +40 24 155 5255 Fax: +40 24 155 5257 E-mail: office@gspoffshore.com

LUkOILStr. Elena Văcărescu, nr. 6, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 227 2106 Fax: +40 21 232 8264 E-mail: office@romania.lukoil.com

mELROSE RESOURCESExchange Tower, 19 Canning Str., Edinburgh EH3 8EG Telefon: +44 13 1221 3360 Fax: +44 13 1221 3361 E-mail: info@melroseresources.com Url: www.sterling-resources.com

mIdIA RESOURCESStr. Andrei Mureșanu, nr. 11-13, sector 1, București Telefon: +40 21 231 3256 Fax: +40 21 231 3312 E-mail: info@sterling-resources.com Url: www.sterling-resources.com

mOLBd Daniel Danielopolu, nr. 4-6, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 26 440 7600 E-mail: pr@molromania.ro

Omv PETROm GAS S.R.L.Str. Coralilor, nr. 22, clădirea INFINITY, Ap. 200 013329 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 406 0999 Fax: +40 21 406 0421 E-mail: petromgas@petromgas.com

Omv ROmANIAStr. Coralilor, nr. 22, 013329 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 406 0370 Fax: +40 21 406 6145

OSCAR dOwNSTREAm S.R.L.Splaiul Independentei, nr. 319 clădirea Sema Parc, etaj 5 060044 Bucureşti, Sector 6 Telefon: +40-21 318 2622 Fax: +40 21 318 2625 E-mail: office@oscars.ro

PETRO vENTURES#266-A road #10 Jubilee Hill, Hyderbad 500003 A.P. India Telefon: +91 40 2360 8682 Fax: +91 40 2360 8700 E-mail: marketing@agrpetro.com

PETROmStr. Coralilor, nr. 22, 013329 Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 203 5100 Fax: +40 21 203 5105 E-mail: clientiGPL@petrom.com

PETROmARPort Constanţa, Dana 34, Constanţa 900900 Telefon: +40 24 158 3031 Fax: +40 24 158 5420

PETROTEL - LUkOIL S.A.Str. Mihai Bravu, nr. 235, Ploieşti, Prahova Telefon: +40 21 227 2106 Fax: +40 21 232 8264 E-mail: office@romania.lukoil.com

ROmGAZ Piaţa Constantin Motaş, nr. 4 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 921 1020 Fax: +40 26 984 6901 E-mail: secretariat@romgaz.ro

ROmPETROLPiaţa Presei Libere, nr. 3-5 clădirea City Gate Northern Tower, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 303 0800 Fax: +40 21 312 2490 E-mail: office@rompetrol.com

ROmPETROL dOwNSTREAm S.R.LPiaţa Presei Libere, nr. 3-5 clădirea City Gate Northern Tower, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 206 7500 Fax: +40 21 206 7580

ROmPETROL RAFINARE S.A.Bd Navodari, nr. 215, 905700 Năvodari, Constanţa Telefon: +40 24 150 6000 Fax: +40 24 150 6930 E-mail: office.rafinare@rompetrol.com

TRANSGAZ Piaţa C. I. Motaş, nr. 1, 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 980 3333 Fax: +40 26 983 9029 E-mail: cabinet@transgaz.ro

Numele sau compania / Νame or company

________________________________________________________________Adresa / Address

________________________________________________________________

Cod Poștal / Postcode: _____________________________________________

E-mail: _________________________________________________________

Telefon / Daytime Tel. ______________________________________________

Doresc factură / I would like an invoice n

Profesia / Profession: ______________________________________________

VAT / T.V.A.: _____________________________________________________

Metoda de plată / Method of payment

1) Filă cec plătibilă către / I enclose a cheque payable to TRIM S.R.L. n2) Card de credit / Please charge my credit card

Mastercard n Visa n Switch / Maestro nIssue number n n n n Numărul cardului / Card nr.

n n n n n n n n n n n n n n n nValabil de la / Valid from n n n n Expiră la / Expires n n n nNume / Name on card

_________________________________________________________________

Semnătura / Signature _____________________________________________

Data / Date _______________________________________________________

Annual subscription for Romania:100 RON / 20 euros, Abroad: 30 eurosPlease complete this coupon and send it to the following address:

TRIM Publications S.R.L.energyworld Magazineșos. Nicolae Titulescu nr. 3Bloc A1, ap.62, et.8, Sector 1București, CP 011131, RomâniaTel.: +40 213110455

info@energyonline.rowww.energyonline.ro

ABONAMENT ANUAL / ANNUAL SUBSCRIPTION

Revista de Energie și Mediu