FIZIFIZICĂCĂ2 Oscila ţii mecanice 3.1. OSCILA ŢII. No ţiuni generale ν Oscila ţia = fenomenul...

18
FIZICĂ FIZI FIZI C C Ă Ă Oscilatii mecanice Oscilatii mecanice ş.l. dr. Marius COSTACHE

Transcript of FIZIFIZICĂCĂ2 Oscila ţii mecanice 3.1. OSCILA ŢII. No ţiuni generale ν Oscila ţia = fenomenul...

  • FIZICĂFIZIFIZICCĂĂ

    Oscilatii mecaniceOscilatii mecanice

    ş.l. dr. Marius COSTACHE

  • 2

    Oscilaţii mecanice

    3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale

    ν

    Oscilaţia = fenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică prezintă o variaţie periodică sau pseudoperiodică

    Mărimea care variază în timpul fenomenului oscilator se numeşte mărime caracteristică. Valoarea la un moment dat a acestei mărimi poartă denumirea de elongaţie, iar valoarea maximă a elongaţiei se numeşte amplitudine

    Durata minimă în decursul căreia se efectuează o oscilaţie completă se numeşte perioadă (T). [ T ]SI = 1 s

    Frecvenţa( ) = numărul de oscilaţii efectuate în timp de 1 s.

    T

    1=ν

    ν

    Hzss

    SI ===− 11

    ][ν

  • 3

    Oscilaţii mecanice

    3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale

    OSCILAŢII

    elastice, mecanice electromagnetice ideală, neamortizată reală, amortizată

    Pulsaţia:

    Def: Oscilaţia se numeşte armonică dacă se desfăşoară sub acţiunea unei forţe elastice care tinde să readucă sistemul în poziţia de echilibru de energie potenţială minimă.

    T

    πω

    2=

    s

    radSI =][ω

    rkF eerr

    ⋅−= ke= constantă elastică

    Obs: Mărimile caracteristice oscilaţiilor armonice se exprimă prin funcţii sin, cos sau funcţii exponenţiale de argument complex.

  • 4

    Oscilaţii mecanice3.2. Mişcarea oscilatorie armonică ideală

    (oscilaţii libere neamortizate)

    Oscilaţii libere nemortizate se produc în absenţa unor forţe de frecare sau de disipare a energiei => energia totală a oscilatorului este constantă în timp.

    Obs: Oscilaţiile libere neamortizate sunt oscilaţii ideale.

  • 5

    eFamRam =⋅⇒=⋅rr

    =>

    0=+ ym

    ky&&

    Notăm:

    (pulsaţia proprie a oscilatorului)

    • Oscilator mecanic: resort elastic (de constantă elastică k) şi un PM de masă m.

    • În absenţa frecărilor (oscilaţii ideale) => mişcare periodică în jurul poziţiei de echilibru

    3.2. Mişcarea oscilatorie armonică ideală

    (oscilaţii libere neamortizate)

  • 6

    3.2. Mişcarea oscilatorie compusă armonică ideală (oscilaţie liberă neamortizate)

    02

    0 =⋅+ yy ω&&

    ti oetyω±

    =)(

    Soluţiile particulare sunt de forma:

    Ecuaţia diferenţială a mişcării corpului:

    Obs: Cunoscând condiţiile iniţiale (poziţia şi viteza iniţială) se pot determina A şi φ0

    A = amplitudinea mişcării, φ0 = faza iniţială a mişcării,

    Soluţia generală este:

    )sin( 00 ϕω += tAy

    )(tt oo ϕϕω =+ (faza oscilaţiei)

  • 7

    3.2. Mişcarea oscilatorie compusă armonică ideală (oscilaţie liberă neamortizate)

    )cos()()(v 000 ϕωω +== tAtyt &

    ytAtytta2

    000

    2

    0)sin()()(v)( ωϕωω −=+−=== &&&

    r

    Obs: Viteza maximă vmax se obţine dacă

    Viteza oscilatorului:

    Acceleraţia oscilatorului:

    01)cos( 0000 =+⇒=+ ϕωϕω tt

    00)sin( 00 =⇒=+⇒ yt ϕω

    Obs: Acceleraţia maximă amax se obţine dacă

    1)sin(00

    =+ϕω t Ay =⇒ max

  • 8

    �Reprezentarea fazorială a oscilaţiei

    Lungimea fazorului = modulul vectorului pe care-l reprezintă

    Fazor = vector rotitor în sens trigonometric, cu viteza unghiulară ω0

    �Reprezentarea grafică a elongaţiei, vitezei şi acceleraţiei oscilatorului ideal în funcţie de timp

  • 9

    Energia mecanică a oscilatorului ideal

    .22

    )(sin

    2

    )(cos

    22

    2

    00

    22

    00

    222

    0

    22

    constkAtkAtAmkymv

    ==+

    ++

    =+⇔ϕωϕωω

    Obs: energia mecanică a oscilatorului ideal se conservă

    E=

    Graficul energiei mecanice totale E şi al energiei potenţiale U

  • 10

    3.3 Compunerea mişcărilor oscilatorii armonice

    1. Compunerea oscilaţiilor paralele

    Oscilaţiile armonice independente:

    Oscilaţia armonică rezultantă: y(t) = y1 + y2

    Not:

    Se obţine: y(t) = a(t) sinωt + b(t) cosωt

    Elongaţia oscilaţiei rezultante va fi de forma: y(t) = A(t) sin(ωt+φ(t))

    => y(t) = A(t) sin(ωt+φ(t))=A sinωt cosφ + A cosωt sinφ

  • 11

    1. Compunerea oscilaţiilor paralele

    a(t) = A cos φ

    b(t) = A sin φ

    a2(t) + b2(t) = A2 =>

    Cazuri particulare:

    a) Dacă ω1 = ω2 => ∆ω = 0 => tgφ

    Pentru φ1- φ2 = 2n.π => A=A1+A2(oscilaţiile sunt în fază)

    Pentru ∆ω = 0 şi φ1- φ2 = (2n+1)π => A= l A1-A2 l(oscilaţiile sunt în opoziţie de fază)

  • 12

    1. Compunerea oscilaţiilor paralele

    Pentru A1 = A2 = A0 =>

    b) Dacă ω1 ≠ ω2 dar ∆ω

    Elongaţia oscilaţiei rezultante: y(t) = A sin(ωt)

    )sin()cos(2)(0

    ttAty ωω ⋅∆=

  • 13

    1. Compunerea oscilaţiilor paralele

    Def: Succesiunea în timp a valorilor max şi min ale amplitudinii mişcării periodice, rezultată prin compunerea a 2 oscilaţii armonice cu pulsaţii

    apropiate constituie fenomenul de bătăi.

    )sin()cos(2)( 0 ttAty ωω ⋅∆=

  • 14

    1. Compunerea oscilaţiilor paralele

    2

    222

    21ωω

    π

    ω

    ππω

    −=

    ∆=⇒=∆ b

    b

    TT

    Pulsaţia şi perioada bătăilor :

    Frecvenţa bătăilor :

    Pulsaţia şi perioada oscilaţiei rezultante:

    2

    222

    21 ωω

    π

    ω

    ππω

    +==⇒= T

    T

    => T

  • 15

    3.3 Compunerea mişcărilor oscilatorii armonice

    2. Compunerea oscilaţiilor perpendiculare de aceeaşi frecvenţă

    Ecuaţiile elongaţiilor pe cele 2 direcţii:

    � Determinăm traiectoria PM

    Ecuaţia traiectoriei PM:

  • 16

    3.3 Compunerea mişcărilor oscilatorii armonice2. Compunerea oscilaţiilor perpendiculare de aceeaşi frecvenţă

    Traiectoria este o elipsă rotită faţă de axele de coordonate şi înscrisă într-un dreptunghi de laturi 2A1 şi 2A2

    Cazuri particulare:

    a) =>

    =>

    Ecuaţia elongaţiei mişcării rezultante:

  • 17

    3.3 Compunerea mişcărilor oscilatorii armonice2. Compunerea oscilaţiilor perpendiculare de aceeaşi frecvenţă

    Cazuri particulare:

    b) => =>

    (traiectoria este o dreaptă)

    c)

    =>

    =>

    (traiectoria este o elipsă nerotită faţă de axe)

    Dacă: (traiectoria este un cerc de rază Ao)

  • 18

    BIBLIOGRAFIE� F. BARVINSCHI – “Fizică Generală”,

    Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004

    www.et.upt.ro>CATEDRE>BFI>CadreDidactice>BarvinschiF>DownloadStudenţi

    � M. CRISTEA, D. POPOV, F. BARVINSCHI, I. DAMIAN, I. LUMINOSU, I. ZAHARIE – “Fizică. Elemente fundamentale” ,

    Ed. Politehnica, Timişoara, 2006

    � I. LUMINOSU – “Fizică. Elemente fundamentale” Ed. Politehnica, Timişoara,2004

    � S. PRETORIAN, M. COSTACHE, V. CHIRIŢOIU – “Fizică. Elemente fundamentale. Aplicaţii”, Ed. Politehnica, Timişoara, 2006

    � Luminosu I., Pop N., Chiritoiu V., COSTACHE Marius – “Fizică. Teorie, probleme şi teste grilă” , Ed. Politehnica, Timişoara, 2010