SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut...

15
SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE DE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN de VALERIU LEAHU şi GEORGE TROHANI Λ In vara anului 1976, Muzeul de Istorie al R.S.Romania a efectuat cercetări arheologice fn vastul complex funerar tumular situat pe terito- riul satului Vităneşti,comuna Purani,judeţul Teleorman. Satul se află pe terasa stingă a rfului Teleormanul, afluent al Ve- dei, terasă care, spre răsărit, se transformă fn cfmp. Lunca Teleor - manului, lată de 1-2 km, este mărginită spre apus de o terasă fnaltă cu un platou lat de 4-5 km, care apoi coboară fn pante repezi formfnd te- rasa Vedei, Pe toată coama platoului dintre Vedea şi Teleorman, de la nord spre sud, precum şi pe cfmpul de la răsărit de Teleorman, aici pe mai multe rfnduri şi uneori neregulat se Înşiră numeroşi tumuli,fn majori- tate mari şi mijlocii; tumuli mici sau aproape aplatizaţi sfnt fn număr redus. Din acest cfmp de tumuli au fost cercetaţi doi, aflaţi la circa 750m est de S.M.A. Purani, pe stfnga drumului de exploatare ce porneşte din incinta instituţiei menţionate, şi la circa 800 m sud de şoseaua naţională Bucureşti-Alexandria (fig .1). TUMULUL I. De formă rotundă neregulată, măsura fn diametru ini- ţial 10,50 m pe direcţia nord-est-sud-vest şi 11 m pe direcţianord-vest- sud-est. In prezent, prin aplatizare, are diametrele de 15, respectiv 13,50 m, o Înălţime de 0,75 m faţă de nivelul actual al solului şi 1,10 m faţă de nivelul de construcţie (fig. 2). Sub stratul vegetal-arabil de culoare negricioasă, slab cenuşie prin uscare, devenit uşor argilos, bulgăros colţos, gros de0 ,1 0-0, 20 m urmează o depunere brună cu pete negricioase şi vineţii, argiloasă, bulgăroasă, cu o grosime de 0,70-0,80 m, ce alcătuieşte pămîntul adus pentru ridicarea tumulului. O porţiune din acesta depunere,ce constituia partea superioară a tumulului, s-a scurs avînd fn prezent o culoare ne- gricios-vineţie cu pete ruginii, fiind argiloasă şi bulgăroasă. In afara tumulului, sub stratul arabil şi suprapunîhd fn parte pămîntul scurs de pe tumul se află o depunere groasă de 0 ,50 -0,70 m de culoare negri- cioasă-cenuşie mată, argiloasă,foarte compactă. Sub toate aceste nive- luri de pămînt se află un nisip lutos de culoare gălbuie, compact 1 , ce constituie la partea superioară nivelul de construcţie al tumulului. In acest tumul, fn zona cu înălţimea maximă actuală ce corespunde şi centrului iniţial, s-au descoperit trei morminte de înhuma ţie. Mormfntul n r . 1 - secundar, situat fn zona centrală a tumulului, la capătul de vest al S.ÏÏ, este orientat vest-est2. 127 www.mnir.ro

Transcript of SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut...

Page 1: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE DE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN

de V A L E R I U L E A H U şi G E O R G E TROHANI

Λ In vara anului 1976, Muzeul de Istorie a l R . S . R o m a n i a a efectuat

cercetări arheologice fn vastul complex funerar tumular situat pe t e r i t o ­r i u l satului Vităneşti,comuna Purani,judeţul Teleorman.

Satul se află pe te rasa stingă a rfului Teleormanul, afluent a l V e -de i , terasă c a r e , spre răsărit, se transformă fn cfmp. Lunca Te leor -manului, lată de 1-2 km, este mărginită spre apus de o terasă fnaltă cu un platou lat de 4 -5 km, care apoi coboară fn pante repez i formfnd t e ­r a s a Vedei,

Pe toată coama platoului dintre Vedea şi Teleorman, de l a nord spre sud, precum şi pe cfmpul de la răsărit de Teleorman, a i c i pe mai multe rfnduri şi uneori neregulat se Înşiră numeroşi tumuli,fn major i ­tate mari şi mij locii ; tumuli mici sau aproape aplatizaţi sfnt fn număr redus .

Din acest cfmp de tumuli au fost cercetaţi doi, aflaţi l a c i r c a 750m est de S .M .A . Puran i , pe stfnga drumului de exploatare ce porneşte din incinta instituţiei menţionate, şi la c i r c a 800 m sud de şoseaua naţională Bucureşti-Alexandria (fig . 1 ) .

TUMULUL I . De formă rotundă neregulată, măsura fn diametru i n i ­ţial 10,50 m pe direcţia nord-est-sud-vest şi 11 m pe direcţianord-vest-sud-est. In prezent, pr in aplat izare , a re diametrele de 15, respectiv 13,50 m, o Înălţime de 0,75 m faţă de nivelul actual a l solului şi 1,10 m faţă de nivelul de construcţie (fig. 2 ) .

Sub stratul vegetal -arabi l de culoare negricioasă, slab cenuşie pr in uscare , devenit uşor a rg i los , bulgăros colţos, gros de0 , 1 0-0 , 2 0 m urmează o depunere brună cu pete negricioase şi vineţii, argiloasă, bulgăroasă, cu o grosime de 0 , 70 -0 , 80 m, ce alcătuieşte pămîntul adus pentru r id ica rea tumulului. O porţiune din acesta depunere,ce constituia partea superioară a tumulului, s - a s cu r s avînd fn prezent o culoare ne -gricios-vineţie cu pete rug in i i , fiind argiloasă şi bulgăroasă. In afara tumulului, sub stratul a rab i l şi suprapunîhd fn parte pămîntul s cu r s de pe tumul se află o depunere groasă de 0 , 5 0 - 0 ,70 m de culoare negr i -cioasă-cenuşie mată, argiloasă,foarte compactă. Sub toate aceste n ive ­lu r i de pămînt se află un nisip lutos de culoare gălbuie, compact 1 , ce constituie la partea superioară nivelul de construcţie a l tumulului.

In acest tumul, fn zona cu înălţimea maximă actuală ce corespunde şi centrului iniţial, s - au descoperit t re i morminte de înhuma ţie.

Mormfntul n r . 1 - secundar, situat fn zona centrală a tumulului, l a capătul de vest a l S.ÏÏ, este orientat ve s t - e s t2 .

127

www.mnir.ro

Page 2: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

Groapa de formă rectangulară (2,10 χ 1 ,80 m) are latura nordică oblică şi prevăzută cu un gîrlici. Pe fundul e i , la adfncimea de 0,72 m sub solul actual, erau depuse un schelet de bărbat adult,de c i r c a 45-50 anP şi părţi din scheletul unui ca l (fig.3/3).

Scheletul uman e ra aşezat cu capul la vest şi picioarele la es t , fn decubit dorsa l . Membrele superioare, paralele la corp, intrau cumeta -carpienele Ή Ι Κ ar ipi le îliacelor. in dreptul capului şi, parţial, pe j u ­mătatea superioară stfngă a scheletului uman se afla depus - pe un pat de pămfnt amenajat - un craniu de c a l , cu masivul facial Îndreptat spre vest .

Tot pe stfnga scheletului uman, parţial peste t ib ia , au fost găsite fragmente din cele patru membre ale ca lu lu i . Lfhgă tibia stfngă a echc -letului uman s - au găsit şi fragmente dintr-un membru posterior de oaie.

Este de menţionat şi faptul că fn pămîntul s cu r s de pe tumul, fn c e ­le patru secţiuni principale (ΐ-IV), aproape de margine, s - a u descoperit patru falange de c a l , care însă,la contactul cu ae ru l , s - a u d i s t rus .Es te probabil ca ele să fi făcut parte din ritualul fnmormfntării personaju­lui din acest mormfnt.

Ca obiecte de inventar s - au descoperit: un vfrf de săgeată din f ier , un cuţit de f ier , un amnar de f ier cu o aşchie de s i l ex , o cataramă, două scări de şa şi o zăbală din f i e r .

Din analiza l o r , precum şi din cea a r itului şi r itualului fnmormfn­tării a reieşit că mormfntul respectiv aparţine unui călăreţ nomad (pe­ceneg) din prima jumătate a s e c . a l XI - l e a e . n .

Mormfntul n r . 2 - situat fn zona centrală a tumulului, l a capătul de nord al S . I V , fiind orientat ve s t - e s t .

Mormînt secundar, groapa sa începfnd imediat de sub pămîntul a¬rab i l şi avînd o formă dreptunghiulară cu laturile de nord şi est rotun­j i t e . In pămîntul de umplutură a l gropii se află o lentilă de pămfnt galben. Fundul gropii se află la adfncimea de 1 ,25 m sub solul actual ,direct pe e l fiind depus corpul celui fnmormîntat (fig.3/2).

Mormfntul conţine scheletul unui bărbat adult ( c i rca 45 ani ), cu c a ­pul la vest şi picioarele la est , fn poziţie chircită.

Craniul f ragmentar- doar partea inferioară dreaptă - , cfteva frag­mente fiind descoperite împrăştiate probabil de către rozătoare. Coloa­na vertebrală dreaptă. Membrele superioare paralele pe lîngă corp cu matacarpienele stingi sub femure. Membrele inferioare îndoite (chircite) spre stîngă, Metatarsienele drepte d i s t ruse .

Pe craniu,în regiunea umerilor, a bazinului şi a palmei stîngi ur ­me de ocru roşu.

Mormîntul n r . 3 - situat la capătul de nord a l S . I V , sub mormfntul n r . 2 , fiind orientat nord-est - sud-vest .

Constituie mormfntul principal pentru care s-a r idicat tumulul .Groa­pa , de formă dreptunghiulară,cu colţurile rotunjite,este prevăzută cu o mică treaptă în partea de nord-est şi a re fundul la adfncimea de 2 ,05 m faţă de solul ac tua l .D i rect pe fundul gropii a fost depus corpul celui fn­mormîntat (fig. 3/1).

Mormfntul conţine scheletul unei femei adulte (35-40 ani ) cu capul l a nord-est şi picioarele la sud-vest fn decubit do rsa l .

128

www.mnir.ro

Page 3: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

F i g . 1 . - P u n c t e l e a r h e o l o g i c e p e t e r i t o r i u l s a t u l u i V i t ă n e ş t i .

www.mnir.ro

Page 4: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

su

/ I

/

3

y L . Contur actual

_ . _ Contur artic

ΠΠΤΠΙ Arabil

ι ι Ramnt brun-npgncjcfc tumul

— nogrcios-vmetiu scurs Γ - - Η — negrluos-cenuşiu !'•···· 1 — gălbui viu 0 3<n

S I V

I I l i l l l l l U U I I

Tumulul 1

' ' · Κ · ^ · - , l ' l i imi l >îl μι'υΠΙιΊΐ' s c i ( ίιιπίΙυΓ In i su l t ; Γι Β tumulul I

F i g . 2 . - Planul şi profilele secţiunilor trasate fn tumulul I .

130

www.mnir.ro

Page 5: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

metal

F i g . 3 . - Planul mormintelor 1 , 2 şi 3 din tumulul I şi a mormfn» din tumulul II.

131

www.mnir.ro

Page 6: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

Ώ

G*>u) Ş a n ţ ri! uni

Π Τ Π Ι Arabil

Κ~~ •} Pciminl ncgritms-castaiiulumul

t I — negricios vhplii ţ c u r s

F i g . 4 . - Planul şi profilele secţiunilor trasate fn tumulul I I .

1 3 2

www.mnir.ro

Page 7: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

Craniul'puţin căzut pe stîngă. Coloana vertebrală dreaptă. Mem­brele superioare paralel-pe lîngă corp . Metacarpienele policelui stîng sub bazin. Membrele inferioare în poziţie normală, semnalînd şi p re ­zenţa în aceeaşi direcţie a metatarsienelor, cu menţiunea că metatarsie-nele drepte sînt căzute pe cele stîngi.

Unele falange şi carpiene sînt mutate de la locul lor de către roză­toare, care au distrus şi un fragment de c ran iu .

In privinţa datării mormintelor n r . 2 şi 3 din acest tumul Ieste greu a ne pronunţa, dată fiind l ipsa oricărui obiect de inventar.Ţinînd seama însă de această din urmă împrejurare am putea admite o încadrare p ro ­babilă în perioada dintre sfîrşitul eneoliticului şi sfîrşitul epocii bron­zu lu i .

TUMULUL I I . Nesăpat în întregime, are o formă ovală, cu diame­tre le iniţiale de 14,40 m pe direcţia nord-vest - sud -es t . Astăzi, pr in aplat izarea sa, are pe direcţia nord-est - sud -vest diametrul de 1 5 m o înălţime de 0 ,30 m faţă de nivelul actual a l solului şi de 0,85 m faţă de n i ­velul de construcţie ( f ig.4) .

Sub stratul vegetal -arabi l de culoare negricioasă ,slab-cenuşie pr in usca re , a rg i los , bulgăros-colţuros, gros de 0 , 1 0 - 0 , 2 5 m urmează mai f h -tîi un pămfnt negricios cu pete castanii,argilos,bulgăros,gros de

0 , 3 0 - 0 . 4 0 m,iar apoi unul brun slab-roşcat, arg i los , mijlociu compact gros de 0 , 15 - 0 , 2 0 m, s t ratur i de pămînt ce alcătuiesc mantaua tumulului.

Pămîntul scurs din tumul are o culoare negricios-vineţie cu pete brune, este argi los şi bulgăros.

In afara tumulului, sub stratul arabi l şi suprapunfnd fn parte pămfn-tul s c u r s , se află o depunere de pămfnt, groasă de 0 , 5 0 - 0 ,80 m,de c u ­loare negricios-cenuşie mată, argiloasă, foarte compactă.

Sub aceste s t ratur i se află un nisip lutos de culoare gălbuie, com­pact, ce constituie la partea lui superioară nivelul de construcţie a l t u ­mulului.

In secţiunile I şi III s - a constatat existenţa unui şanţ c i r cu la r de formă tronconică, cu baza în su s , a cărui groapă porneşte de sub s t r a ­tul a r ab i l . Acest şanţ este umplut cu pămînt asemănător cu ce l s cu r s de pe tumul.

în zona centrală a tumulului s - au descoperit două morminte de fn-humaţie, i a r în S . I I , în afara tumulului, cîteva fragmente ceramice din s e c a i X V I I - l e a .

Mormîntul n r . 1. - secundar,situat fn zona centrală a tumulului,es­te orientat vest -sud-vest -est -nord-est^.

Groapa in formă dreptunghiulară (2,20 χ 0 ,96 m) conţine depuse la adfncimea de 0 ,96 m, pe fundul e i un schelet uman asociat cu părţi d in -t r - u n schelet de ca l (fig. 3/4).

Scheletul uman, de bărbat adu l t , c i r ca 55 an i? , se afla fn decubit do r sa l , cu membrele superioare paralele l a corp .

Pe un pat de pămfnt amenajat, suprapunfnd membrul superior stfng a l scheletului uman, e r a depus un craniu de ca l cu masivul facial spre ve s t - sud - ve s t . Sub craniu l de ca l şi lingă tibia stingă a scheletului uman e rau depuse fragmente din cele patru membre ale calului.

133

www.mnir.ro

Page 8: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

De asemenea,pe femurul sting a l scheletului uman au fost găsite părţi dintr-un membru anterior de oaie.

Legat de r itualul înmormfntării stă aflarea în S . I I , în afara tumu­lu lu i , a unui astragal de ca l (?) , precum şi existenta şanţului c i r c u l a r .

Inventarul se compune din: fragmente de pungă din ţesătură de c î -nepă cu două torţi mici din cupru şi un şiret din piele, un topor din f ier , un amnar din f i t r cu o bucată de iască şi o aşchie de s i lex , un cuţit, o c a ­taramă şi o zăbală din f ie r .

Pe baza tuturor acestor ca rac te r i s t i c i , aces t mormînt, ce se a ¬seamănă cu mormfntul nr.1 din tumulul I , aparţine tot unui călăreţ nomad (peceneg) de la mijlocul s e c . a l X I - l e a e . n .

Mornuntul nr .2 - situat fn centrul tumulului constituie mormfntul pr incipa l pentru care s - a înălţat complexul funerar respect iv .

Strat igraf ia fn zona mormfhtului a fost rad ica l modificată de către mormfntul secundar nr.1 şi, mai a les ,de jefuitori în s e c a i X V I I - l e a .

Groapa, astăzi de formă neregulată, cu praguri şi o nişăfn partea sudică,conţine oasele răvăşite ale unei femei adulte (35 ani^ ) . Fundul gropii , spre care se coboară în mai multe trepte, se află la 2,95 m sub solul actual (fig.5).

In poziţia lor anatomică nu s - au păstrat decît membrul inferior stfng şi parte din ce l drept (de la genunchi în jos ) . După poziţia acestora s - a putut stabil i că orientarea mortului e r a nord-sud (capul la nord, p i ­c ioare le la sud) şi e r a pus în decubit dorsa l . In restu l gropii s - au de s ­coperit , răvăşite la diferite adîncimi, următoarele oase:fragmente din bazin,claviculă, coaste,humerus, cubitus şi femurul drept.

Ca obiecte de inventar au ieşit la iveală: un şirag de mărgele din pastă de sticlă, rozete şi t re i tuburi din aur pe tibia dreaptă (fig.6/1 - 7 ) , mărgele din pastă de sticlă, cuie din f ier (fig.6/3-11) şi rozete d in aur fn juru l bazinului, două strecurători-afumători din lut a r s ( f ig.7/1-2) , 0 cană (fig.7/3), fragmente de amforă (fig.7/4),cuie de f ier şi plăci din bronz (fig.6/l 4-1 8) cu urme de lemn, doi butoni (fig.6/1 2-13) semisfer ici din bronz, ver ig i şi piese din fier (fig. 6/l 9-22) , fragmente de vase din sticlă, precum şi fragmente de vase feudale provenind de la jefuitorii mor-mfntului - toate acestea împrăştiate în groapa mormîntului.

Pentru a putea stabil i datarea şi apartenenţa etnică a mormfntului vom trece fn cele ce urmează la anal izarea pieselor de inventar.

Astfel rozetele din aur , fn număr de 17, mici , rotunde, plate, au fn centru o umflătură semisferică. Marginile, decorate cu caneluri curbe, sfnt prevăzute cu or i f ic i i pentru p r indere . Descoper irea lor fn zona p i ­c ioare lor confirmă ipoteza lui V . P . S i l o v 9 asupra utilizării lor la t i v i -r e a marginilor hainelor rituale de înmormîntare ale sarmaţilor din s e c , 1 f . e . n . - I e . n . (fig.6/6).

O altă rozetă tot din aur , dar mai mare, de formă hexagonală, este decorată cu ornamentaţia a şase rozete mici ce înconjurată o a şaptea a¬flată fn centru (fig.6/7). 1

Obiecte de aur de acest tip apar în morminte sc i t i ce încă din s e c .

134

www.mnir.ro

Page 9: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

F i g . 5 . - P l a n u l mormîntului n r . 2 din tumulul Π.

www.mnir.ro

Page 10: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

F i g . 6 . - O b i e c t e d e m e t a l d e s c o p e r i t e £n m o r m i n t u l 2 d i n t u m u l u l I I .

1 3 6

www.mnir.ro

Page 11: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

F i g . 7 . - Vase ceramice descoperite în mormîntul 2 din tumulul II,·

137

www.mnir.ro

Page 12: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

V I - V î .e .n . , fiind apoi preluate de sarmaţi în primele secole ale e re i n o a s t r e 1 1 şi de vandali în s e c . a l I V - l e a e . n . 1 ^

Situaţia este oarecum asemănătoare şi pentru celelalte obiecte de aur - aplicele dreptunghiulare (nouă bucăţi) (fig.6/3-4) cu caneluri la c a ­pete, decor romboidal ciocănit Γτ centru şi patru ori f ici i de prindere,pre-cum şi florile (două bucăţi) din foaie de aur (fig.6/5) cu precizarea,însă, că ele predomină Γτ mormintele sarmatice de la începutul e r e i noastre 1 3.

Mărgele din pastă de sticlă, de formă paralelipipedică,sfnt obiecte de podoabă fntflnite fn diferite epoci şi la diverse populaţii.Prin urma­r e , ele nu pot contribui l a încadrarea cronologică şi etnică a mornun-tului descoperit la Vităneşti.

De asemenea, plăcile din bronz se întîlnesc,în afara complexelor s a r m a t e , 1 ^ fn diferite contexe arheologice.

In schimb, dacă cele două strecurători-afumători din lut a r s , de forma unui trunchi de piramidă, cu fundul cvasipătrat ale cărui laturi sînt mult a rcu i te , cu ori f ic i i le de scurgere dispuse,cfte t re i fntr-un caz şi patru în celălalt, pe două rfnduri pe pereţii corpului, nu-şigăsesc analo­gi i in zonă, celelalte vase ceramice sfnt specifice s e c , I I I - I V e . n .

Astfel cana cu gftul relativ fnalt şi pereţii arcuiţi, cu umărul p r o ­eminent, corpul globular, dar compartimentat fn două etaje, fundul inelar şi cu o toartă lată cu marginile fngroşate ce porneşte din buză pfnă pe u¬măr este un tip de cană din pastă fină, bine arsă,de culoare cenuşiu d e s ­c h i s , lucrată la roată, tip ce se întflneşte fn s e c . I I - I I I e . n , cu precăde­re fn lumea carpică 1 5 .

Amfora din pastă cărămizie-gălbui,de calitate inferioară,are c o r ­pul alungit spre piriform, cu s t r i u r i la exterior.Torţile înalte cu cane -l u r i vert icale şi p iciorul tubular sînt specifice tipului IV de amfore din s e c . a l I I I - l e a e . n . , mai precis de pe la mijlocul acestui s eco l 1 ^.

Din studiul obiectelor de inventar se observă că dacă cele din aur sfnt folosite un timp fndelungat de către sciţi,sarmaţi şi vandali,din sec. a l V I - l e a f . e . n . pfnă în s e c a i IV - l ea e . n . , piesele ceramice sfnt speci­fice mijlocului s e c . a l I I I - l e a e . n . O r i se ştie că după anul 245,cfnd cade l imesul Transalutanus, are loc o pătrundere a sarmaţilor fn vestul Munteniei.

Demn de remarcat este insă faptul că mormfntul de l a Vităneştyxe-văzut cu praguri şi nişă, se află fntr-un tumul r idicat imediat după fn-mormfntare .Pr in aceasta , respectiva descoperire reprezintă primul mor­mînt sarmatic cu tumul descoperit în România. Dar prin prezenţa amintitelor praguri şi a nişei din groapa mormîntului,precum şi prin l ipsa obiectelor specif ice sarmaţilor roxolani - oglinda cu tamga,pumnalul e t c . - s tab i ­liţi în Cîmpia Română în s e c . I I - I I I e . n . , acest mormînt tumular fl a¬tribuim unui prim val de sarmaţi alani din s e c a i I I I - l ea e . n . 1 ^ , mai s i ­gur de la sfîrşitul l u i . A lan i i , ultimul val de sarmaţi,vor deveni fnsă o prezenţă efectivă fn zona cfmpiei muntene doar fn secolele următoare, cînd sînt întîlniţi în numeroase necropole de tip Sîntana.

Această datare mai t impurie , la sffrşitul s e c a i I I I - l ea e . n . , a mor­mîntului de la Vităneşti se poate explica şi pr in păstrarea nealterată a

138

www.mnir.ro

Page 13: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

r itului şi r itualului tradiţional de fnmormfntare specific zonelor de baş­tină din nordul Mării Negre.

N O T E

1 C O N S T . D.CHIRIŢĂ, C O N S T . P A U N E S C U , D . T E A C I , Soluri le Ro ­mâniei, Bucureşti, 1967, p.151, p l . 71 .

2 V . L E A H U şi G . T R O H A N I , SCTVA ,29 , 1978,4 ,p . 529-538. 3 Ta l i a 1 ,75 m (Breit inger) . Ca rac te r i s t i c i de europoid-mongoloid - i n ­

formaţie L A U R A G E O R G E S C U . 4 Ta l ia 1,70 m (Breit inger ) . Estimat mezobrahicefal specif ic zonei Voi -

ga-Nipru - informaţie L A U R A G E O R G E S C U 5 Ta l i a 1,57 m (Breit inger ) . Ca rac te r i s t i c i de europoid - informaţie

L A U R A G E O R G E S C U . 6 V . L E A H U şi G . T R O H A N I , op.cit. (publicat sub numerotaţia m.2) . 7 Ta l ia 1,68 m (Breit inger ) . Ca rac te r i s t i c i de europoid-mongoloid- i n ­

formaţie LAURA G E O R G E S C U . 8 Ta l i a 1,61 m (Breit inger) . Ca rac te r i s t i c i europoide din zona B a s a r a ­

biei - informaţie L A U R A G E O R G E S C U . 9 V . P . S I L O V , MIA, 60 ,1959,p .325 . 10 Vezi în acest sens descoperir i le de la Szentes -Vekerzug la M. PAR -

D U C Z , "Acta A rchaeo log i ca " , IV ,1957 ,p .28 ,p l .V l/ l3 -16 (m.27 ) şi p.31 ,p l .V I l/20 -24 (m.31).

11 M . P A R D U C Z , "Acta Archaeologica" , V I I ,1956, 1 - 4 , p . 1 4 4 , p l . X V I l / 5-8 (Szentes-Nagyhegy,m.20) ; I . V . S I N I T I N , MIA,60,1959, p. 134, fig.45 (Molcianovka,turn.2,bronz); V . P . S I L O V , op .c i t .

12 In zona T i s e i din Ungaria şi la Cejkov în Cehoslovacia s - au descoperit morminte vandale cu piese mai complicate,dar care păstrează e l e ­mentele de decor anterioare (Muzeul Naţional din Budapesta).

13 M . P A R D U C Z , op . c i t . , p. 1 4 4 , p l . X V I I l / 2 - 3 , 9 - 1 2 , 1 7 - 1 8 . 14 K . F . S M I R N O V , M I A , 60,1959,ρ.295,fig.33/16. 15 GH . B l CHIR - Cultura carpică, Bucureşti, 1973, grupa, Β. I I , tipul d, 1 6 . G . P O P I L I A N , " D a c i a " , N . S . 18,1974,p. 141 - 1 4 2 , p l . 1/8 17 Vezi fn acest sens G H . B I C H I R , " D a c i a " , N . S . ,21 ,1977,p . 1 9 4 - 1 9 6

cu bibliografia

L E S F O U I L L E S A R C H E O L O G I Q U E S D E VITĂNEŞTI, DÉP. D E T E L E O R M A N

Résumé

Du champ de tumulus situé tout près des rivières Vedea et Te leo r ­man ont été fouillés, pendant l'été 1976, deux qui se trouvent su r le ter ­r i to i re du village de Vităneşti, com. Puran i , dép de Teleorman.

139

www.mnir.ro

Page 14: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

L e Tumulus I , d 'une forme ronde irrégulière, mesurait en diamètre 10,50-11 m. A présent, à cause de l 'aplatissement, i l a un diamètre de 13,50-15 m et une hauteur de 0,75 m au-dessus du so l actuel et de 1 ,10 m au-dessus du niveau de construction.

Dans la zone centrale de ce tumulus on a découvert trois sépul­tures d'inhumation.

L a sépulture no.1 , secondaire, orientée ouest -est , contenait le squelette d 'un adulte (45-50 ans) à côté duquel étaient déposés des frag­ments du squelette d 'un cheval , d'une brebis a ins i que des objets d ' i n ­ventaire .

P a r tout c e l a , l a sépulture appartient à un cheval ier nomade - pé-tchénègue - de l a première moitié du X I è m e siècle (note 2) .

L a sépulture no .2 , de même secondaire, orientée ouest-est , c o n ­tenait le squelette d 'un adulte (environ 45 ans ) , accroupi ,avec des t r a ­ces d ' o c r e rouge.

L a sépulture no.3 constitue l a tombe principale pour laquelle a on élevé le tumulus. Orientée nord est -sud ouest, elle contenait le sque ­lette d'une adulte (environ 35-40 ans ) .

E n ce qui concerne la datation des sépultures no.2 et 3 les auteurs sont d ' avis qu ' i l est difficile de l a préciser à cause du manque d ' objets d ' inventa i re . Mais compte tenant du caractère tumulaire, de l a position accroupie et de l a présence de l ' o c r e rouge dans l a sépulture no .2 , qui superpose l a sépulture no .3 , on peut admettre de les l imiter, avec p ro ­babilité, dans l a période comprise entre l a fin de l'énéolithique et l a fin de l 'âge du bronze.

L e Tumulus I I , d ' une forme ovale, avec les diamètres initiales de 11 ,30 -14 ,40 m, a aujourd'hui le diamètre de 15 m, une hauteur de 0 ,30 m au-dessus du so l et de 0,85 m au-dessus du niveau de construction.

Dans l a zone centrale on a découvert deux sépultures d'inhumation, L a sépulture no.1 , secondaire, orientée ouest-sud ouest-est nord

est , contient un adulte (55 ans) ayant a côté de lui des fragments d 'un squelette de cheval et de brebis , a ins i que des objets d ' inventa i re .

L ' ex i s t ence d 'une fosse c i r cu l a i r e dans ce tumulus doit être mise en l ia ison avec le r i tue l de l 'enterrement,

L a sépultures appartient, à base des objets d ' inventaire et du r i ­tuel , à un cheval ier nomade - pétchénègue - du milieu du x j . ê m e siècle.

L a sépulture no.2 constitue l a tombe principale pour laquelle a été haussé le respecti f complexe funéraire.

E l l e contient des fragments d 'un squelette d'une adulte (35 ans) accompagné d'objets de parure en or , de vases céramique et de pièces en fer et bronze. I l est à noter que l a tombe a été violée pendant le X V I I f e m e siècle.

A base des objets d ' inventaire , du type de l a fosse - prévue avec plusieurs seui ls et une niche - et compte tenant des événements h is to ­r i ques , les auteurs attribuent l a sépulture*avec le tumulus d ' au -dessus d ' e l le a une première vague de sarmates alains de la fin du Illume siècle.

140

www.mnir.ro

Page 15: SĂPĂTURILE ARHEOLOGIC DEE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN · 2020. 1. 5. · Craniul'puţin căzut pe stîngă Coloan. vertebrala ă dreaptă Mem. brele superioare paralel-p lîng

L E G E N D E D E S F I G U R E S

Fig .1 . - L e s découvertes archéologiques sur le terr i to ire du village de Vităneşti.

F i g . 2 . - L e plan et les profils des sections tracées dans le Tumulus I . F i g . 3 . - L e s plans des sépultures no.1 ,2 et 3 du Tumulus I et de la sé ­

pultures το·1 du Tumulus I I . F i g . 4 . - L e plan et les profils des sections tracées dans le Tumulus I I . F i g . 5 . - L e plan de la sépulture no.2 du Tumulus I I . F i g . 6 . - Objets en métal découverts dans la sépulture no.2 du Tumulus I L F i g . 7 . - Vases céramiques découverts dans la sépulture no.2 du T u ­

mulus I I .

141

www.mnir.ro