Farmacologie clinică – rezidențiat Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru

Lector: Șef lucr. Dr. Cristina Ghiciuc

1

Cursul nr. 20 Subiectele nr. 46, 47, 24, 10 și 11. Antiasmaticele. Antitusivele,

expectorantele şi surfactantul. Influienţarea sistemului eicosanoid.Anestezicele generale. Anestezicele locale

Antiasmaticele.

Agenţii activi farmacologic cu acţiune la nivelul musculaturii netede bronşice sunt reprezentaţi de următoarele grupe: A. Substanţe care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice (relaxează musculatura netedă bronşică) (bronhodilatatoare) 1. Substanţe care acţionează prin intermediul SNV: 1.1. Stimulante ale receptorilor α, β-adrenergici 1.1.1. Cu acţiune directă (agonişti ai receptorilor alfa şi beta adrenergici): Adrenalina. 1.1.2. Cu acţiune indirectă (eliberare de noradrenalină din depozite) şi directă (agonişti ai

receptorilor alfa şi beta adrenergici): Efedrina. 1.2. Stimulante beta adrenergice 1.2.1. Stimulante semiselective β1,β2-adrenergice: Isoprenalina, Orciprenalina. 1.2.2. Stimulante selective β2:

� Durată medie de acţiune şi efect rapid: Salbutamol, Terbutalina, Fenoterol, Clenbuterol, Pirbuterol, Procaterol;

� Durată lungă de acţiune şi efect tardiv: Salmeterol, Formoterol; � Durată superlungă de acţiune: Bambuterol.

1.3. Blocante (antagonişti competitivi) ale receptorilor muscarinici: � alcaloizi naturali: Atropina; � substanţe de sinteză (amine cuaternare): Ipratropium, Oxitropium, Tiotropium.

2. Metilxantine: Teofilina (utilizată mai mult sub formă de Teofilină-etilendiamină sau Aminofilină). 3. Antagonişti ai receptorilor pentru leucotriene LTD4: Montelukast, Zafirlukast, Pranlukast. 4. Inhibitori ai 5-lipoxigenazei: Zileuton. 5. Blocante ale canalelor de calciu: Verapamil, Diltiazem, Nifedipina B. Substanţe care stimulează contracţia musculaturii netede bronşice (bronhoconstrictoare) 1. Substanţe care acţionează prin intermediul sistemului nervos vegetativ 1.1. Acetilcolina şi toate stimulantele SNV parasimpatic (parasimpaticomimeticele) 1.2. Blocante semiselective ale receptorilor β adrenergici (betablocante) 2. Histamina şi substanţe eliberatoare de histamină. 3. Serotonina (5-hidroxitriptamina) 4.Dintre lipidele biologic active şi peptidolipide

� Prostaglandinele PGF2α şi PGD2 � puternice constrictoare ale musculaturii netede bronşice.

� Tromboxanii: TXA2 � cel mai puternic eicosanoid bronhoconstrictor.

Farmacologie clinică – rezidențiat Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru

Lector: Șef lucr. Dr. Cristina Ghiciuc

2

� Hepoxiline � contracţii slabe, cresc intensitatea contracţiilor produse de histamină.

� Leucotrienele: LTB4, LTC4 şi LTD4 � constricţii marcate ale musculaturii netede bronşice.

A. Substanţe care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice (relaxează musculatura netedă bronşică) (bronhodilatatoare) 12. Substanţe care acţionează prin intermediul SNV 1.1. Stimulante ale receptorilor α, β-adrenergici 1.1.1. Cu acţiune directă (agonişti ai receptorilor alfa şi beta adrenergici): Adrenalina, prin acţiunea la nivelul musculaturii netede bronşice asupra receptorilor ß2–adrenergici determină bronhodilataţie de intensitate medie, de aceea prezintă ca indicaţie datorată efectului bronhodilatator: astm bronşic (însoţit de edem al mucoasei) criză şi în iniţierea terapiei, în administrare inhalatoare. 1.1.2. Cu acţiune indirectă (eliberare de noradrenalină din depozite) şi directă (agonişti ai receptorilor alfa şi beta adrenergici): Efedrina prezintă ca indicaţie datorată efectului bronhodilatator: astm bronşic, criză şi în iniţierea terapiei (în administrare inhalatoare). 1.2. Stimulante ale receptorilor β-adrenergici 1.2.1. Stimulante semiselective β1 şi β2-adrenergice (stimulante β-adrenergice de generaţia a II-a)

• cu acţiune semiselectivă şi de scurtă durată: Isoprenalina (Isoproterenol), Orciprenalina.

1.2.2. Stimulante selective β2 (de generaţia a III-a): • cu durată medie de acţiune (6 ore) şi efect rapid (după 1-2 minute): Salbutamol,

Terbutalina, Fenoterol, Clenbuterol, Pirbuterol, Procaterol; • cu durată lungă de acţiune (12 ore) şi efect tardiv (după 10-12 minute): Salmeterol,

Formoterol; • cu durată superlungă de acţiune (24 ore): Bambuterol.

1.3. Blocante (antagonişti competitivi) ale receptorilor muscarinici: Atropina, prin blocarea receptorilor muscarinici M3, determină bronhodilataţie, efect evident doar la persoanele cu astm bronşic, de aceea poate fi indicată ca adjuvant în tratamentul astmului bronşic cu debut recent. Ca dezavantaj al utilizării acestui compus, se poate menţiona reducerea secreţiei apoase a glandelor bronşice, ceea ce determină creşterea vâscozităţii secreţiei bronşice. Ipratropium, Oxitropium, Tiotropium sunt indicate în administrare inhalatoare în astm bronşic cu debut recent. Dezavantajul acestor compuşi constă în faptul că determină o creştere a vâscozităţii secreţiei bronşice. 2. Metilxantine: Teofilina (1,3-dimetilxantină) Mecanismele de acţiune constau în următoarele:

� antagonişti competitivi ai receptorilor adenozinici A1 şi A2; � inhibitori neselectivi ai fosfodiesterazelor (inhibă şi 4-fosfodiesteraza PDE-4).

Efectele farmacodinamice la nivelul aparatului respirator sunt reprezentate de: bronhodilataţie, creşterea contracţiei muşchiului diafragm, stimularea transportului mucociliar. Se utilizează mai mult Teofilina sub formă de teofilin-etilendiamină (Aminofilină®), indicată în:

Farmacologie clinică – rezidențiat Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru

Lector: Șef lucr. Dr. Cristina Ghiciuc

3

� astm bronşic (p.o.� tratament de fond, i.v.� tratamentul crizei); � BPOC.

3. Antagonişti ai receptorilor pentru leucotriene LTD4: Montelukast, Zafirlukast, Pranlukast. Prin inhibarea receptorilor pentru leucotriene LTD4, determină efect bronhodilatator, de aceea sunt indicate în:

� tratamentul de fond al astmului bronşic indus de efort sau indus de antigene; � astmul indus de acidul acetilsalicilic.

4. Inhibitori ai 5-lipoxigenazei: Zileuton. Prin inhibarea 5-lipoxigenazei, determină inhibarea producţiei de leucotriene bronhospastice (LTC4, LTD4), dar şi de LTB4 care au rol chemotactic şi de activare pentru leucocitele de la nivelul mucoasei bronşice; de aceea, sunt indicate în tratamentul de fond al astmului bronşic indus de efort sau indus de antigene. 5. Blocante ale canalelor de calciu: Verapamil, Diltiazem, Nifedipina Prin acţiune de blocarea canalelor de Ca2+ în muşchiul neted bronşic determină efect bronhodilatator.

Antitusivele, expectorantele şi surfactantul.

Antitusive Clasificare

� Antitusive opiacee: � Codeina; � Dextrometorfan; � Propoxifen, Dextropropoxifen, Levopropoxifen;

� Antitusive neopiacee: � Oxeladina; � Clobutinol; � Butamirat; � Pentoxiverina, Prenoxdiazina, Levodropropizina; Clofedanol.

Expectorante Clasificare

� 2.1. Expectorante fluidifiante: � extracte din Liquiritia, radăcină de Primula, pătlagină, sirop expectorant; � Guaiafenezina; � săruri de amoniu (Clorura de amoniu, Licoare amoniacală anisată); Benzoat de

sodiu; � sucuri foarte dulci, ceaiuri, bomboane de malţ; � vomitive care stimulează secreţia bronşică prin mecanism reflex (Ipeca);

� 2.2. Expectorante mucolitice: � Acetilcisteina (N-Acetilcisteina); � Carbocisteina; � Dornaza alfa (Desoxiribonucleaza); � Erdosteina;

Farmacologie clinică – rezidențiat Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru

Lector: Șef lucr. Dr. Cristina Ghiciuc

4

� 2.3. Expectorante cu mecanism mixt (fluidifiant şi mucolitic): � Bromhexin; � Ambroxol (metabolit activ al Bromhexin).

Surfactantul Indicații: prematuri cu risc crescut de a dezvolta sau care au dezvoltat sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant (SDRDS) Administrarea surfactantului profilactic şi/sau curativ la aceşti prematuri scade riscul morbidităţii şi mortalităţii prin SDRDS şi complicaţiile acestuia. Administrarea profilactică de surfactant: în primele 15 minute de viaţǎ, după echilibrare, tuturor prematurilor cu VG mai micǎ de 26 sǎptǎmâni. Administrarea curativă de surfactant : se realizează precoce, în primele douǎ ore de viaţǎ, în prezenţa semnelor de SDRDS, dacă radiografia toracică exclude altǎ patologie şi creşte FiO2–ul necesar prematurului.

Influienţarea sistemului eicosanoid.

� Lipide biologic active şi peptidolipide (eicosanoizi):

� Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea ciclooxigenazei: • Prostaglandine: PGA � PGJ; • Tromboxani: TXA, TXB.

� Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea lipooxigenazei: • Leucotriene: LTA � LTE; • Lipoxine; • Hepoxiline.

� Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea epoxigenazei: • Epoxiprostaglandine; • Dioli.

� Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi sub acţiunea radicalilor liberi: • Izoprostani.

� Analogi de prostaglandine

� indicaţi în obstetrică-ginecologie: • Derivaţi de PGE1: Gemeprost; • Derivaţi de PGE2: Dinoprostone, Sulprostone; • Derivaţi de PGF2alfa: Carboprost, Dinoprost.

� indicaţi în ulcer peptic: • Derivaţi de PGE1: Misoprostol; • Derivaţi de PGE2: Enprostil, Arbaprostil, Rioprostil.

� indicaţi în afecţiuni cardiovasculare: • Derivaţi de PGE1: Alprostadil, Prostin; • Derivaţi de PGI2: Epoprostenol, Iloprost.

� Antagonişti de leucotriene � Inhibitori ai 5-lipoxigenazei: Zileuton; � Antagonişti ai receptorilor pentru leucotriene LTD4: Montelukast, Zafirlukast,

Pranlukast.

Farmacologie clinică – rezidențiat Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru

Lector: Șef lucr. Dr. Cristina Ghiciuc

5

Anestezice generale Anestezicele generale sunt medicamente prin care se suprimă temporar şi reversibil starea de conştienţă, sensibilitatea la durere, reflexele somatice şi vegetative. Clasificare

� 2.1. anestezice generale cu administrare inhalatoare: � gazoase: Protoxid de azot; � lichide volatile: Halotan, Isofluran, Enfluran, Sevofluran, Desfluran,

Metoxifluran, Eter etilic. � 2.2. anestezice generale cu administrare i.v.:

� tioarbiturice: Hexobarbital, Metohexital, Tiopental, Tiamilal, Tiobutabarbital; � derivaţi imidazolici: Etomidat; � steroizii anestezici: Altesin; � alte structuri: Propanidid, Propofol, Ketamina.

� 2.3. Adjuvanţi pentru realizarea anesteziei generale echilibrate: benzodiazepine (Midazolam, Diazepam, Lorazepam).

� Anestezia disociativă � cu Ketamină. � Neuroleptanalgezia � neuroleptic (Haloperidol / Droperidol) + analgezic din grupa

opiacee (Fentanyl). � Neuroleptanestezia � neuroleptic (Haloperidol / Droperidol) + analgezic din grupa

opiacee (Fentanyl) + Protoxid de azot.

Anestezicele locale

� Clasificare în funcţie de structură: � 1. anestezice locale cu structură esterică:

• naturale: Cocaina; • de sinteză: Benzocaina (Anestezina), Tetracaina, Procaina,

Cloroprocaina, Proparacaina. � 2. anestezice locale cu structură amidică:

• Lidocaina (Xilina®), Mepivacaina, Articaina, Bupivacaina, Levobupivacaina, Ropivacaina, Prilocaina, Etidocaina.

� 3. alte anestezice locale: Clorura de etil, zăpadă carbonică, împachetări reci.

� Clasificare în funcţie de durata de acţiune: � cu durată scurtă (20-60 minute): Benzocaina (Anestezina), Procaina,

Cloroprocaina , Proparacaina; � medie (1-2 ore): Lidocaina, Mepivacaina, Prilocaina, Cocaina;

cu durată lungă (> 3 ore): Bupivacaina, Levobupivacaina, Ropivacaina, Articaina, Etidocaina, Tetracaina, Clorura de etil.