SUBIECTE LICENŢĂ CEPA 2011 BIOCHIMIE

1. Un α-aminoacid este un acid carboxilic care are ataşat la atomul de carbon α:a) o grupare hidroxil, un atom de hidrogen şi o grupare carboxilb) o grupare amino, un atom de hidrogen şi o grupare distinctivă Rc) o grupare hidroxil, un atom de hidrogen şi o grupare distinctivă Rd) o grupare amino, o grupare carboxil şi o grupare cetoe) o grupare carboxil şi două grupări amino

2. Sunt aminoacizi cu radical R nepolar la pH fiziologic:a) metionina şi prolinab) serina şi cisteinac) lizina şi cisteinad) tirozina şi histidinae) arginina şi treonina

3. Sunt aminoacizi cu radical R nepolar la pH fiziologic:a) histidina şi argininab) cisteina şi treoninac) valina şi leucinad) asparagina şi lizinae) glutamina şi serina

4. Sunt aminoacizi monoaminodicarboxilici:a) arginină şi lizinăb) asparagină şi glutaminăc) acid glutamic şi acid asparticd) leucină şi izoleucinăe) metionină şi cisteină

5. Sunt aminoacizi diaminomonocarboxilici:a) acid aspartic şi acid glutamicb) asparagină şi glutaminăc) treonină şi tirozinăd) lizină şi argininăe) alanină şi fenilalanină

6. Care din următorii aminoacizi sunt esenţiali din punct de vedere nutriţional şi fiziologic:a) glicină şi alaninăb) lizină şi argininăc) acid aspartic şi acid glutamicd) prolină şi serinăe) asparagină şi glutamină

7. α-aminoacizii sunt molecule optic active cu excepţia:a) alanineib) glicinei

1

c) serineid) cisteineie) fenilalaninei

8. Alanina are:a) 4 stereoizomerib) 3 stereoizomeric) 2 stereoizomerid) 1 stereoizomere) Nici un stereoizomer

9. Glicina are pK1= 2,4 (α-COOH) şi pK2=9,8 (-NH2). La pH=1 are sarcina netă egală cu:a) -2b) -1c) 0d) +1e) +2

10. Glicina are pK1= 2,4 (α-COOH) şi pK2=9,8 (-NH3+). Sarcina netă 0 şi forma de amfion o

atinge la pH:a) 1b) 3c) 5,4d) 6,1e) 9,8

11. Lizina are pK1= 2,2 (α-COOH), pK2=9,2 (α-NH3+) şi pK3= 10,8 (R). Punctul izoelectric

(pI) se atinge la pH egal cu:a) 5,7b) 6,5c) 7d) 10e) 10,8

12. Prin procesarea termică a alimentelor, aminoacizii componenţi în prezenţa glucidelor reducătoare dau reacţia:

a) Fehlingb) Maillardc) Molischd) Biale) Selivanoff

13. La reacţia Maillard, pot participa:a) aminoacizii cu nucleu aromaticb) aminoacizii cu grupări –SHc) aminoacizii cu grupări – OH d) toţi aminoaciziie) aminoacizii cu radical nepolar

14. În urma procesării termice a alimentelor, la finalul reacţiei Maillard se formează:a) o tripeptidăb) compuşi bruni şi aromaţic) aspartamuld) o amină biogenă

2

e) cistină15. În urma procesării termice a alimentelor prin degradarea Streker a aminoacizilor se

formează:a) o aldehidă şi o aminocetonăb) o amină şi un alcoolc) un acid carboxilic şi un alcoold) un aminoacid cu catenă mai scurtăe) carnozina şi anserina

16. La formarea legăturilor peptidice participă aminoacizii:a) triptofan b) metioninăc) cisteinăd) numai triptofanul şi metionina, deoarece cisteina participă la formarea punţilor

disulfuricee) toţi aminoacizii menţionaţi

17. Participă la formarea punţilor disulfidice intra- şi intercatenare aminoacizii:a) cistinăb) cisteinăc) metioninăd) cistină şi metioninăe) toţi aminoacizii menţionaţi deoarece conţin sulf în structura lor

18. Intensitatea gustului peptidelor creşte cu:a) secvenţa aminoacizilor din moleculăb) hidrofobicitatea aminoacizilor componentic) hidrofilia aminoacizilor componentid) numărul grupărilor ionizabile din moleculăe) numărul de resturi de cisteină

19. În structura îndulcitorului sintetic aspartam intră esterul metilic al aminoacidului:a) L-fenilalaninăb) L-leucinăc) L-tirozinăd) L-triptofane) L-histidină

20. Alegeţi afirmaţiile incorecte cu privire la glutation:a) glutationul redus menţine grupările sulfhidril din proteine în starea lor corectă de

oxidareb) glutationul redus anihilează peroxizii lipidici sub acţiunea catalitică a glutation

peroxidazeic) glutationul în formă oxidată este redus de către enzima glutation reductazad) este un compus toxic prezent la animale, plante şi microorganismee) participă la procesele redox de la nivel celular

21. Alegeţi informaţiile incorecte cu privire la carnozină:a) este prezentă în muşchii vertebratelorb) conţine în structura sa un rest de β-alaninăc) este prezentă predominant în ţesutul muscular al bovinelord) este un neurotransmiţător implicat în percepţia mirosurilore) este prezentă predominant în ţesutul muscular al păsărilor

3

22. Structura primară a proteinelor este dată de:a) numărul resturilor de aminoacizi constituenţib) felul resturilor de aminoacizi constituenţic) numărul radicalilor de cisteinăd) numărul radcalilor polarie) numărul, tipul şi ordinea în care resturile de aminoacizi se succed în catena

polipeptidică23. Sunt proteine simple:

a) hemoglobina şi mioglobinab) ovovitelinele şi fosfovitelinelec) citocromiid) cazeinelee) colagenul şi keratina

24. Proteinele globulare formate din cel puţin două lanţuri polipeptidice sunt caracterizate de:a) de structură primarăb) de structură secundarăc) de structură terţiarăd) de structură cuaternarăe) toate răspunsurile anterioare sunt corecte

25. Structura de tip α-helix este caracterizată de următorii parametrii:a) n=3,6 resturi de aminoacizi; p= 5,4 Å, d=1,5 Å, φ (phi)= -57˚ şi ψ (psi)=-47˚b) n=5,4 resturi de aminoacizi; p= 3,6 Å, d=1,5 Å, φ (phi)= -47˚ şi ψ (psi)=-57˚c) n=3,6 resturi de aminoacizi; p= 1,5 Å, d=5,4 Å, φ (phi)= -47˚ şi ψ (psi)=-57˚d) n=3,6 resturi de aminoacizi; p= 5,4 Å, d=1,5 Å, φ (phi)= -47˚ şi ψ (psi)=-57˚e) n=3 resturi de aminoacizi; p= 5,4 Å, d=1,5 Å, φ (phi)= -57˚ şi ψ (psi)=-47˚

26. Structura β pliată antiparalelă este caracterizată de:a) lanţurile polipeptidice învecinate sunt orientate în aceiaşi direcţie iar legăturile de

hidrogen formate sunt paraleleb) lanţurile polipeptidice învecinate sunt orientate în aceiaşi direcţie iar legăturile de

hidrogen formate sunt concurentec) lanţurile polipeptidice învecinate sunt orientate în direcţie opusă iar legăturile de

hidrogen formate sunt concurented) lanţurile polipeptidice învecinate sunt orientate în direcţie opusă iar legăturile de

hidrogen formate sunt paralelee) lanţurile polipeptidice învecinate sunt orientate în aceiaşi direcţie iar legăturile de

hidrogen formate sunt perpendiculare27. Alegeţi afirmaţiile incorecte cu privire la structura terţiară a proteinelor:

a) este un aranjament tridimensional al catenei polipeptidice realizat prin plierea elementelor de structură secundară

b) este stabilizată prin legături covalente şi necovalente realizate între catenele laterale ale resturilor de aminoacizi constituenţi

c) unitatea constitutivă a structurii terţiare este reprezentată de domeniud) este prezentă doar la proteinele care au structură cuaternalăe) este prezentă la toate proteinele globulare

28. Alegeţi afirmaţiile incorecte cu privire la caracteristicile proteinelor fibrilare:a) sunt proteine cu rol structuralb) sunt proteine cu rol dinamic

4

c) moleculele au formă alungită, având un raport mare lungime/ diametrud) au capacitatea de a se asocia între ele formând fibree) prezintă rezistenţă mecanică şi elasticitate

29. Colagenul este o proteină cu valoare nutrională scăzută deoarece:a) este cea mai abundentă proteină la vertebrateb) este formată din trei lanţuri polipeptidice identice sau diferite de aproximativ 1000

de resturi de aminoacizic) catenele polipeptidice sunt formate din aproximativ 1000 de resturi de aminoacizi

din care: 33-35% glicină şi 20-24% prolină şi 4-hidroxiprolinăd) conţine în structura sa cantităţi mici de resturi de 3-şi 4-hidroxiprolină şi 5-

hidroxilizinăe) conţine glucide legate covalent la nivelul resturilor de 5-hidroxilizină,

reprezentând 0,4-12% din masa totală30. Gelatina utilizată în industria alimentară ca agent de îngroşare diferă de colagen prin:

a) procentul de glicinăb) procentul de prolinăc) solubilitatea în apăd) compoziţia în aminoaciziie) toate răspunsurile anterioare sunt corecte

31. Solubilitatea crescută a gelatinei în apă, utilizată în industria alimentară ca agent de îngroşare, se datorează:

a) scăderii conţinutului de glicină, comparativ cu a colagenului din care provineb) adoptării unei structuri dezorganizate de tip random coils odată cu distrugerea

structurii de tip triplu helix a colagenului din care provinec) creşterii procentului de structură de tip triplu helix, comparativ cu a colagenului

din care provined) scăderii conţinutului de hidroxiprolinăe) creşterii procentului de resturi de 5-hidroxilizină, comparativ cu al colagenului din

care provine32. Metmioglobina (MMb+):

a) imprimă cărnii o culoare purpurie b) formează cu O2 o combinaţie de culoare roşu aprinsc) leagă o moleculă de apă în a 6-a poziţie de coordinare a ionului de Fe3+

d) prin oxidare formează oximioglobinăe) se formează din mioglobinăf) prin legarea unei molecule de O2 în poziţia meta a inelelui porfirinic

33. Sunt monoglucide:a) glucoza, galactoza, lactozab) aldehida glicerică, fructoza, celobiozac) arabinoza, fructoza, manozad) arabinoza, glicogenul, izomaltozae) trehaloza, β-fructoza, guloza

34. Care dintre următoarele glucide conţin resturi de α-glucoză:a) celobiozab) glicogenulc) agarul

5

d) alginaţiie) toate glucidele menţionate

35. Alginaţii, compuşi poliglucidici produşi de algele brune, sunt utilizaţi ca agenţi de îngroşare care stabilizează umplutura unor produse de patiserie, a sosurilor pentru salate iar prin adăugarea în produsele semipreparate congelate previne formarea unor cristale mari de gheaţă. În structura acestor compuşi intră acizi uronici. Aceştia sunt:

a) acidul galacturonic şi acidul manuronicb) acidul galacturonic şi acidul guluronicc) acidul guluronic şi acidul manuronicd) doar acidul galacturonice) doar acidul manuronic

36. Prin condensarea unei molecule de α-glucopiranoză C1 cu o moleculă de β-fructofuranoză C2 rezultă:

a) un diglucid cu proprietăţi reducătoare numit zaharozăb) un diglucid nereducător numit zaharozăc) un poliglucid cu gust dulced) un poliglucid ramificate) un diglucid numit trehaloză.

37. Nu prezintă proprietăţi reducătoare:a) izomaltozab) trehalozac) glucozad) celobiozae) maltoza

38. Reprezintă o rezervă de combustibil metabolic pentru organismul animal:a) glucozab) glicogenulc) amidonuld) celulozae) numai amidonul şi glicogenul.

39. Sunt homopoliglucide:a) celulozab) guma arabicăc) aginaţiid) agarule) guma de guar

40. Reprezintă trioze:a) glicerolulb) glicocolulc) gliceraldehidad) glicerolul şi gliceraldehidae) glicocolul şi gliceraldehida.

41. Laptele este un aliment indispensabil pentru sugari. Principalul glucid din lapte este:a) glucoza

6

b) galactozac) zaharozad) fructozae) lactoza

42. Despre sorbitol nu este corectă afirmaţia:a) apare liber în planteb) este folosit ca îndulcitor în produsele alimentare destinate diabeticilorc) are 50% din puterea de îndulcire a zaharozeid) se formează prin reducerea grupării carbonil a galactozeie) este un polialcool

43. Glucoza are un număr de:a) 2 atomi de carbon asimetricib) 3 atomi de carbon asimetricic) 4 atomi de carbon asimetricid) 5 atomi de carbon asimetricie) 6 atomi de carbon asimetrici

44. Riboza are un număr de:a) 1 atom de carbon asimetricib) 2 atomi de carbon asimetricic) 3 atomi de carbon asimetricid) 4 atomi de carbon asimetricie) 5 atomi de carbon asimetrici

45. D-glucoza şi D-manoza sunt glucide epimere în raport cu:a) atomul de carbon 1b) atomul de carbon 2c) atomul de carbon 3d) atomul de carbon 4e) atomul de carbon 5

46. D-glucoza şi D-galactoza sunt glucide epimere în raport cu:a) atomul de carbon 1b) atomul de carbon 2c) atomul de carbon 3d) atomul de carbon 4e) atomul de carbon 5

47. Galactoza intră în constituţia:a) maltozeib) izomaltozeic) lactozeid) trehalozeie) zaharoză

48. Alegeţi afirmaţiile greşite cu privire la reacţia de caramelizare:a) are loc prin topirea glucidelor reducătoare la temperaturi înalte, în lipsa

compuşiilor care conţin grupări amino

7

b) are loc prin topirea glucidelor reducătoare la temperaturi înalte, în prezenţa compuşiilor cu grupări amino

c) este catalizată de baze sau acizid) are loc în timpul obţinerii dulceţurilor, gemurilor şi a bomboanelore) dă culoare şi savoare de tip caramel alimentelor

49. Prin reacţia de caramelizare în mediu acid, din hexoze se formează în special:a) amide cu catenă scurtăb) hidroxiacizic) acid glucuronicd) acid gluconice) hidroxi-metil-furfural

50. Maltolul şi izomaltolul sunt doi compuşi care dau aroma şi culoarea pâinii şi a produselor de brutărie. Aceştia se obţin:

a) în urma reacţiei de caramelizare în mediu acid a glucozei şi fructozeib) în urma condensării a două molecule de α- glucoză în poziţiile 1-4c) în urma hidrogenării glucozei d) în reacţia de oxidare a glucozei la gruparea aldehidăe) în urma ciclizării glucozei liniare

51. Reacţia Maillard conduce la brunificarea alimentelor supuse unor tratamente termice. Aceasta debutează printr-o reacţie de:

a) hidrogenare a glucozeib) condensare a unui glucid reducător cu o grupare amino liberă a unei proteine sau a

unui aminoacidc) oxidare a glucozei la gruparea aldehidăd) condensare a două glucide reducătoaree) hidroliză enzimatică a unei peptide

52. Produsul Amadori rezulă din:a) rearanjarea bazei Schiffb) ruperea oxidativă a furfuraluluic) reacţia de caramelizared) deshidratarea izomaltoluluie) polimerizarea hidroxi-metil-furfuralului

53. Polimerii de culoare brună obţinuţi în urma reacţiei de brunificare a alimentelor poartă numele de:

a) substanţe pecticeb) carrageenanic) amilozăd) amilopectinăe) melanoidine

54. În procesul de obţinere al produselor fermentate (iaurturi şi brânzeturi) din lactoză se formează:

a) cheagulb) acidul lacticc) lactoglobulina

8

d) lactazăe) fructoză

55. Zahărul invertit:a) are o putere de îndulcire mult mai mică ca a zaharozeib) se extrage din trestia de zahărc) este un amestec echimolecular de D-glucoză şi D-fructozăd) se extrage din sfecla de zahăr e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte

56. Despre zahărul invertit nu sunt corecte afirmaţiile:a) are o putere de îndulcire mai mare decât a zaharozeib) se obţine enzimatic sub acţiunea enzimei invertaza din zaharozăc) este un amestec echimolecular de D-glucoză şi D-fructozăd) este un amestec echimolecular de D-galactoză şi D-fructozăe) toate răspunsurile anterioare sunt corecte

57. Sunt poliglucide perfect liniare:a) amiloza şi amilopectinab) celuloza şi glicogenulc) amiloza şi celulozad) guma de guaran şi celulozae) amidon şi celuloza

58. Sunt poliglucide ramificate:a) celuloza şi amilozab) celuloza şi glicogenulc) alginaţii şi celulozad) guma arabică şi amilopectinae) guma de guar şi amiloza

59. Sunt poliglucide cu grupări carboxil:a) alginaţiib) amilopectinac) glicogenuld) carrageenaniie) guma de guar

60. Sunt poliglucide cu grupări sulfat:a) amilopectinab) amidonulc) carrageenaniid) guma arabicăe) guma de guar

61. Substanţele pectice, formate din protopectină în procesul de coacere al fructelor sunt formate din:

a) din resturi de acid α-D-glucuronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate

b) din resturi de acid α-D-galacturonic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate

9

c) din resturi de acid α-D-manuronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate

d) din resturi de acid α-D-guluronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate

e) din resturi de acid α-D-iduronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate

62. Majoritatea lipidelor sunt derivaţi ai acizilor graşi formând cu polialcolii sau cu unii alcoli:

a) eterib) amine biogenec) poliglucided) esterie) polipeptide

63. Alegeţi informaţiile incorecte cu privire la lipide:a) în alimente sunt generatoare şi suport pentru substanţe de gust şi aromă b) au rol de a solubiliza alte componente hidrofobec) sunt utilizate în procesarea alimentelor prin prăjired) au un echivalent energetic mic comparativ cu proteinelee) conferă alimentelor calităţi organoleptice

64. Din clasa lipidelor polare fac parte următorii compuşi:a) triacilgliceroliib) cerurilec) glicerofosfolipideled) tocoferoliie) sterolii

65. Din clasa lipidelor neutre fac parte următorii compuşi:a) gliceroglicolipideb) sfingoglicolipidec) triacilgliceroliid) glicerofosfolipidelee) sfingofosfolipidele

66. Sunt lipide nesaponificabile următorii compuşi:a) acizii graşib) monoacilgliceroliic) diacilgliceroliid) triacilgliceroliie) glicerofosfolipide

67. Sunt lipide saponificabile compuşii:a) acidul palmiticb) acidul oleicc) steroliid) dipalmitostearinae) hidrocarburile

68. Sunt lipide saponificabile compuşii:a) sfingomielinab) acidul oleic

10

c) sfingozinad) stearatul de sodiue) stearatul de potasiu

69. Denumirea uzuală a acidului tetradecanoic este:a) acidul caprinicb) acidul miristicc) acidul lauricd) acidul palmitice) acidul stearic

70. Denumirea uzuală a acidului hexadecanoic este:a) acidul caprinicb) acidul miristicc) acidul lauricd) acidul palmitice) acidul stearic

71. Acidul stearic este:a) un acid monocarboxilic nesaturat cu 18 atomi de carbon în moleculăb) un acid monocarboxilic saturat cu 18 atomi de carbon în moleculăc) un acid monocarboxilic nesaturat cu 16 atomi de carbon în moleculăd) un acid monocarboxilic saturat cu 16 atomi de carbon în moleculăe) un acid monocarboxilic nesaturat cu 20 atomi de carbon în moleculă

72. Cei mai abundenţi în natură şi în alimente sunt acizi graşi saturaţi:a) capronic şi caprilicb) lauric şi miristicc) palmitic şi stearicd) arahic şi behenice) lignoceric şi cerotic

73. Prin hidrogenarea acidului oleic se fomează:a) acidul lauricb) acidul miristicc) acidul palmiticd) acidul stearice) acidul arahic

74. Sunt acizi graşi esenţiali:a) acizii palmitoleic şi oleicb) acizii palmitic şi stearicc) acizii linoleic şi α-linolenicd) toţi acizii graşi nesaturaţie) toţi acizii graşi saturaţi

75. Din grupa aciziilor graşi ω9 face parte:a) acidul oleicb) acidul linoleicc) acidul α-linolenicd) acidul arahidonice) acidul miristoleic

76. Din grupa aciziilor graşi ∆9 face parte:a) acidul erucic

11

b) acidul arahidonicc) acidul nervonicd) acidul palmitice) acidul palmitoleic

77. Punctele de topire şi de fierbere ale acizilor graşi în comparaţie cu alcoolii cu acelaşi număr de atomi de carbon sunt:

a) mai mari, datorită tendinţei acizilor graşi de a forma dimeri stabilizaţi de legături de hidrogen

b) mai mici, datorită tendinţei acizilor graşi de a forma dimeri stabilizaţi de legături de hidrogen

c) asemănătoare, datorită faptului că ambele clase de compuşi formează dimeri stabilizaţi de legături de hidrogen

d) mai mari, datorită atracţiilor van der Waals dintre resturile metilen ale catenelor acizilor graşi alăturate dispuse în zig-zag

e) mai mici, datorită atracţiilor van der Waals dintre resturile metilen ale catenelor acizilor graşi alăturate dispuse în zig-zag

78. Metilarea acizilor graşi se poate face cu:a) metan în prezenţă de BF3

b) iodură de metil c) metanol în exces catalizată de acizi Lewisd) radicali metil în prezenţa luminiie) etilenă

79. Prin hidrogenarea totală a trioleinei rezultă:a) tristearinăb) tripalmitinăc) linoleo-oleo-linoleinăd) dioleo-palmitinăe) dioleo-stearină

80. Prin hidrogenarea totală a linoleo-oleo-linoleinei rezultă:a) trioleinăb) tristearinăc) tripalmitinad) dioleolinoleinae) un amestec din toate gliceridele menţionate

81. În cadrul autooxidării lipidelor, radicalul peroxi nu se formează în etapa:a) de iniţiereb) de propagare a lanţuluic) de ramificare a lanţuluid) de întrerupere a lanţuluie) se formează în toate etapele

82. În cadrul autooxidării lipidelor, radicalul alchil nu se formează în etapele:a) de iniţiere şi propagareb) de iniţiere şi ramificarec) de propagare şi ramificared) de iniţiere şi întreruperee) de ramificare şi întrerupere a lanţului

12

83. Alimentele datorită compoziţiei, a modului de prelucrare şi depozitare sunt supuse autooxidării. Ordinea etapelor autooxidării lipidelor este:

a) iniţiere, ramificare, propagare, întrerupereb) iniţiere, propagare, ramificare, întreruperec) peroxidare, propagare, ramificare, întrerupered) peroxidare, ramificare, propagare, întreruperee) propagare, iniţiere, ramificare, întrerupere

84. Care dintre compuşii de mai jos sunt utilizaţi în industria alimentară ca antioxidanţi:a) acidul 2,4-dinitro-salicilicb) estei ai acidului galicc) acidul tricloraceticd) fenolule) acidul izopropilic

85. Care dintre compuşii de mai jos sunt utilizaţi în industria alimentară ca antioxidanţi:a) acidul 2,4-di-nitro-salicilicb) acidul linoleicc) acidul tricloraceticd) 2,6-di-terţ-butil-p-hidroxi-toluene) acidul izopropilic

86. Triacilgliceridele simple conţin în structura lor:a) un rest de glicerol şi trei resturi acil identiceb) un rest de glicerol şi două resturi acil identicec) un rest de glicerol şi trei resturi acil diferited) un rest de glicerol şi un radical fosfate) un rest de glicerol şi un rest de sfingozină

87. Compusul 1,2-dioleo-3-stearina este:a) o triacilgliceridă simplăb) o triacilgliceridă mixtăc) o diacilgliceridă simplăd) o diacilgliceridă mixtăe) un monoacilglicerol simplu

88. În industria dulciurilor, untul de cacao este adesea înlocuit cu:a) untul de cocosb) uleiul de palmierc) untul de Borneod) seul de bovinee) untul de arahide

89. În urma saponificării acilglicerolilor în prezenţă de KOH şi alcool etilic, la fierbere se obţin:

a) glicerol liber şi săpunuri de potasiu ai acizilor graşi componenţib) glicerol liber şi etilesteri ai acizilor graşi componenţic) glicerol liber şi săpunuri de sodiu ai acizilor graşi componenţid) glicerol liber şi acizi graşi liberi e) glicerol liber şi diacilgliceroli

90. În urma metanolizei di-palmito-stearinei se formează:a) glicerol blocat, palmitat de metil şi oleat de metilb) glicerol blocat, palmitat de metil şi stearat de metil

13

c) glicerol blocat, palmitat de etil şi stearat de etild) glicerol blocat, palmitat de etil şi stearat de metile) glicerol blocat, palmitat de metil şi stearat de etil

91. Prin interesterificarea monofazică dintre un procent egal de trioleină (OOO) şi tristearină (SSS) se formează:

a) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO şi 25%OOOb) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%OSO şi 25%OOOc) 12,5% OOO, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO şi 25%SSSd) 12,5% SSS, 12,5%OOO, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%SOS şi 25%OSOe) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OOO, 12,5% OSO, 25%OSS şi 25%SOO

92. Prin interesrerificarea bifazică a dioleo-stearinei (OSO) se formează:a) 66,6 % SSS şi 33,3 %OOOb) 66,6 % OOO şi 33,3 %SSSc) 66,6 % OSO şi 33,3 %OOOd) 66,6 % SOS şi 33,3 %OOOe) 66,6 % SOS şi 33,3 %SSS

93. Conţin legături de tip eter lipidele:a) fosfatidilinozitolb) fosfatidilcolinac) cerebrozideled) trigliceridelee) palmitatul de colesteril

94. Care din următoarele lipide conţin fosfor:a) galactocerebrozideleb) sfingomielinac) palmitatul de colesterild) gangliozidelee) cerurile

95. În structura fosfatidilcolinei intră:a) un rest de acid grasb) două resturi de acid grasc) trei resturi de acid grasd) nici un rest de acid grase) un rest de acid gras şi un rest de alcool

96. Au caracter acid următoarele lipide:a) colesterolulb) monoacilgliceroliic) diacilgliceroliid) acidul fosfatidice) fosfatidiletanolamina

97. Lecitina comercială este folosită în industria alimentară ca:a) agent de îngroşareb) agent de gelificarec) îndulcitord) emulgatore) spumant

98. Care din următoarele lipide conţin în structura lor oze:

14

a) triglicerideleb) fosfatidilinozitolc) cerebrozideled) colesterolule) cardiolipina

99. Colesterolul este precursorul:a) prostaglandinelorb) fosfoinozitoluluic) acizilor graşid) acizilor biliarie) gangliozidelor

100. Cerurile sunt amestecuri eterogene formate din:a) esteri ai colesteroluluib) esteri ai acizilor graşi cu alcooli cu catenă scurtăc) fosfatidilinozitol, fosfatidilcolină şi fosfatidilserinăd) esteri ai acizilor graşi cu alcooli superiori, alcooli superiori, parafine, terpene şi

flavonee) triacilgliceroli, diacilgliceroli şi monoaciligliceroli

Conf. Andreea Iren Şerban

BIBLIOGRAFIEI. Andreea Iren Serban, (2011). Compuşi biochimici din

alimente, Ed. Ceres, Bucureşti. Capitole: Aminoacizi Peptide Proteine Glucide: - Monoglucide şi derivaţii lor - Oligoglucide - Poliglucide Lipide: - Acizi graşi - Acilgliceroli - Fosfolipide şi glicolipide - Ceruri - Componente nesaponificabile - Autooxidarea lipidelor II. Andreea Serban, (2008). Reacţia Maillard în sănătate şi

alimentaţie, Ed. Ceres, Bucureşti.III. Food Biochemistry and Food Processing (2006), Editor Hui,

Y.H., Blackwell Publishing,.

Conf. Andreea Iren Şerban

15