Subiecte Rezolvate Radiologie suub

7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 1/51

Sub 1.Radiatii X:generator,parti componente,functionare.

• Radiaţia electromagnetică – formă de transport a energiei; (radiaţia electromagnetică = undătransversală, în care câmpurile electric şi magnetic oscilează perpendicular pe direcţia de propagare aundei);

• Radiaţia electromagnetică este caracterizată prin:o Lungimea de undă (λ) – distanţa dintre două unde succesive (măsurată în metri);

o Amplitudinea – intensitatea, caracterizată de înălţimea undei;o Frecvenţa (f) – numărul de oscilaţii în unitatea de timp; se măsoară în hertz-i (Hz);o viteza c = f x λ (m/s); viteza de deplasare a radiaţiei electromagnetice este de 3x108 m/s

(viteza luminii în vid);

• RAZELE X – descoperite în 1895 de Röntgen – sunt o formă de radiaţie electromagnetică culungimea de undă în domeniul angströmilor – 0,1-150 Ǻ (1 Ǻ = 10-10 m);

• În aplicaţiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen în instalaţii specializate.

• Razele X sunt produse în tubul radiogen•

Acesta converteşte energia electrică în raze X, cu producerea concomitentă de căldură.• producerea razelor X – tubul radiogen -• Electronii furnizaţi de catod prin încălzirea unui filament – focalizaţi şi acceleraţi către

anod prin aplicarea unei diferenţe de potenţial de ordinul zecilor de kV;• Anodul de Cu (bun conducător de căldură) – pe suprafaţa sa o pastilă de tungsten (focar), care

produce razele X în urma “bombardamentului” cu electroni;• anodul – rotativ (3600-10000 rpm) – previne deteriorarea focarului de către fasciculul de electroni;• suprafaţa anodului este înclinată (7-20°) – controlează lărgimea fasciculului generat (aceasta

influenţând netitatea geometrică a imaginii);• suprafaţa focarului: mică (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) funcţie de aplicaţie; tuburile pentru

fluoroscopie şi radiografie au în general două focare;• Întregul ansamblu e situat într-o incintă vidată care la rândul ei este plasată într-o cupolă plumbatăconţinând un fluid schimbător de căldură (ulei).

• Fasciculul de raze X obţinut este policrom (conţine fotoni cu energie variabilă) fiind mai departefiltrat (sunt reţinuţi fotonii cu energie joasă) şi colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul util)

pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.• Căldura este disipată prin intermediul anodului de cupru şi a fluidului de răcire;• Caracteristicile tubului variază funcţie de destinaţia acestuia (echipament pentru explorări generale -

radiografie, fluoroscopie; angiografie; mamografie; computer-tomografie).- principiu general -

• Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe regiunea anatomică de examinat şi,trecând prin corp, este absorbit diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică a structurilor (numărulatomic Z al atomilor componenţi), densitate (ρ), grosime (d) şi distanţa de emisie a fasciculului;

• La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent) este atenuat energetic, neomogenitatea saexprimând diferenţele de absorbţie ale organelor/ţesuturilor străbătute;

• Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori) care

transformă – pe baza efectelor ionizat şi fotochimic - informaţia latentă transportată de fotonii X înimagine structurată, utilă. Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia standard, fluoroscopiaclasică) sau digitală (radiografia şi fluoroscopia digitală, computer-tomografia), directă (radiografia,fluoroscopia) sau reconstruită (computer-tomografia).

1



- proprietăţile razelor X -• Intensitatea – scade cu pătratul distanţei;• Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaţiei; este dependentă de lungimea de undă (funcţie de

diferenţa de potenţial aplicată tubului – cu cât mai mare cu atât raze mai “dure”, lungime de undă

mică);• Atenuarea – diminuarea intensităţii radiaţiei ce străbate un corp material prin absorbţie şi difuziune(împrăştiere);

• Absorbţia – cantitatea de radiaţii “sustrasă” radiaţiei incidente:o absorbţia=Z4xλ3xρxd

• Efectul de luminiscenţă – emisia unei radiaţii optic vizibile albastru-verde de către unele materialecând sunt expuse la raze X (foliile întăritoare, ecranul fluoroscopic);

• Efectul fotochimic – utilizat în radiografie.

- legile formării imaginii radiologice -•

Proiecţia conică: fasciculul de raze X fiind conic, dimensiunile şi forma corpuluiradiografiat variază în raport cu:• poziţia corpului în fascicul• distanţele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O• Sumaţia (şi substracţia) planurilor: imaginea radiologică este o imagine bidimensională a unui corp

tridimensional, fiind în acelaşi timp o sumaţie a tuturor straturilor – dacă sunt opace = sumaţie pozitivă, dacă sunt şi structuri transparente = substracţie

• Paralaxa: proiecţiile a două elemente structurale suprapuse, dar situate la adâncimi diferite în corpulde radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcţie de înclinarea fasciculului faţă de

planul corpului, obţinută:• Incidenţele tangenţiale: conturul unei imagini este net atunci când raza incidentă este tangenţială la

conturul structurii respective (scizură, tăblie osoasă);

Sub 2.Ecografia:principiul metodei,aplicatii.

• PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor (US) în structurile corpului omenesc, diferenţiată de impedanţaacustică a acestora, permite realizarea unor imagini anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A,TM).

• ENERGIA folosită este vibraţia mecanică cu foarte mare frecvenţă (“ultrasunete”) = 2-12 Mhz.

• COMPONENTE CONSTRUCTIVE:o traductor (sonda) = emiţător/receptor de US; conţine generatorul de US;o Amplificator semnalo Computer (procesare semnal);o Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal;o Monitor TV;o Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc.

• Undele ultrasonore utilizate in imagistică sunt produse de cristalele piezoelectrice prezente în sondă.Există multiple tipuri de sonde pentru ecografie în funcţie de aplicaţia căreia i se adresează.

• Undele ultrasonore propagate în ţesuturi sunt atenuate şi reflectate de diferitele tipuri de ţesuturi şi de

interfeţele dintre acestea.• Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate şi interpretate pentru a obţine imaginea precum

şi informaţiile Doppler.

2



• Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde de tipul de ţesut;• Majoritatea ţesuturilor din organism au viteze de propagare apropiate;• Aerul şi osul au însă viteze total diferite de propagare a US, ceea ce face ca propagarea să fi afectată

dramatic scăzând calitatea imaginii;• Cu cât frecvenţa undelor US este mai mare cu atât scade adâncimea de penetrare a US dar creşte

rezoluţia spaţială, şi invers;• Rezoluţia este determinată în principal de frecvenţa US produse de sondă precum şi de calitatea

echipamentului (hardware, software);• Lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa; o sondă de 10 MHz emite US cu o lungime

de undă de 3x mai mică decât o sondă de 3,5 MHz, a.î. teoretic, are o rezoluţie spaţială de 3x maimare;

• US sunt caracterizate şi de amplitudine (puterea semnalului), de care depinde amplitudineasemnalului reflectat.

• FRECVENŢAo 2-12 MHz;o cu cât frecvenţa este mai mare cu atât penetrarea este mai redusă.

• LUNGIMEA DE UNDĂo inversul frecvenţei;o determină rezoluţia spaţială.

• AMPLITUDINEAo puterea semnalului;o determină amplitudinea semnalelor reflectate

afişarea informaţiei US -• MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală profunzimea şi pe verticală amplitudinea undelor

reflectate (perimată);

• MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe orizontală – dinamică; permite înregistrareaîn dinamică a mişcărilor cavităţilor cardiace;• MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuanţe (tonuri) de gri, bidimensională, a unor secţiuni

anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate; afisarea în timp real permite şi analizamiscărilor în timp (cord, fetus în uter etc);

• Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afişare grafică (doppler spectral) sau codde culoare (doppler color).

semiologie US mod B -• NEGRU = ZONĂ TRANSONICĂ – lichide (vas, vezica, chist);

• ALB= ZONĂ REFLECTOGENĂ - gaz, calcul, interfaţă;• TONURI DE GRIURI = organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade diferite dereflexie/absorbţie a US în ţesuturi;

• INTERFAŢA = limita de separaţie între medii diferite ca impedanţă acustică (pereţi vasculari,cavităţi, etc) = REFLECTOGENĂ;

• VID SONIC = ABSENŢA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex dupăcalculi, gaze, oase)

aplicaţii -• US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase, vase;• US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri;

• US VASCULARĂ = mod B, Doppler, duplex, triplex, Power;• US PARŢI MOI = tiroidă, sân, musculară, articulară, ochi;• US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală şi patologică;

3



• US DIGESTIVĂ = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect);• US TRANSCRANIANĂ (Doppler);• US INTERVENTIONALĂ = ghidare puncţii percutane diagnostice şi terapeutice• Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizează US pentru măsurarea densităţii osoase, având

aplicaţii în studiul osteoporozei.

Sub 3.Tomografia computerizata:principiul metodei,aplicatii.

• Tomografia planăo Prima metodă de obţinere a unor imagini secţionale, al cărei principu este ilustrat în schema

alăturată; deplasarea sincronă în sensuri opuse a tubului şi casetei cu filmul, permite castructurile din regiunea de interes să se proiecteze în acelaşi loc pe film, în timp ce structurilesupra- şi subiacente se proiectează în arii diferite, astfel că nu determină imagine pe film;

o Metodă în curs de abandonare

• Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care generează imagini secţionale în plan axial

prin baleierea unui fascicul de raze X în jurul corpului de examinat;• CT se bazează pe determinarea coeficienţilor de atenuare (absorbţie) liniară în ţesuturi – densitate – aunui fascicul de raze X ce străbate corpul, imaginea CT fiind astfel o “hartă” a distribuţieidensităţilor tisulare în volumul secţiunii examinate;

o Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul pacientului iar intensitatea fascicululuiemergent este măsurată de către o coroană de detectori, dispuşi diametral opus faţă de tubulde raze X;

o pentru o poziţie dată a tubului radiogen valoarea măsurată a intensităţii fasciculului emergentse numeşte proiecţie;

o imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de computer prin analiza matematicăa multiplelor sale proiecţii.

• APARATURA

• Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm şi putându-se înclina cu 15-40°,conţine:

o Tubul de raze Xo Detectorii; sistemul de achiziţie a datelor (DAS)o Circuitele de răcireo Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea în detectori)

• Masa mobilă

• Generatorul de raze X• Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de detectori şi a software-ului imaginea CT);

stochează datele pe HDD;• Consola cu monitorul TV• Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe filme de

imagistică – cu developare umedă sau uscată – sau hârtie).

• Generaţia Ia:o primul CT (EMI, 1972)o utiliza un fascicul fin (“pencil beam”) şi un detector care realizau o mişcare de translaţie în

timpul căreia se obţinea o proiecţie apoi o rotaţie de un grad şi se achiziţionau datele unei noi proiecţii;o în total 180 de proiecţii; generarea unei singure imagini dura 5 min;

4



• Generaţia a II-a:o realizează tot o mişcare de translaţie-rotaţie;o utilizează un fascicul conic şi mai mulţi detectori (5-20);o Timp de secţiune 6-20 s;

• Generaţia a III-a:o utilizează un fascicul conic;o tubul şi coroana de detectori realizând o mişcare de rotaţie sincronă în jurul pacientului;o Timp reconstrucţie 3-8 s;

• Generaţia a IV-a:o utilizează un fascicul conic;o o coroană completă de detectori, staţionari, tubul fiind singurul ce se roteşte în gantry în jurul

pacientului,o Timp reconstrucţie 1-4 s;

• Generaţia a V-a:

o nu există elemente mecanice în mişcare;o utilizează un tun electronic care generează un fascicul de electroni ce este focalizat şi se

deplasează rapid de-a lungul unui arc de 210° pe un inel-ţintă de tungsten;o fasciculul de raze X astfel produs traversează corpul pacientului ajungând pe coroana de

detectori;o multiple coroane de detectori permit achiziţia simultană a multiple secţiuni (multi-slice/multi-

detector CT).o Imaginile pot fi obţinute în 50-100 ms;

computer tomografia – imaginea -• Imaginea în CT este o imagine reconstruită de computer pe baza datelor achiziţionate de detectori;

utilizând diverşi algoritmi matematici acesta aranjează în matrice coeficienţii de atenuare realizând oimagine numerică (digitală) care este apoi afişată pe monitor în nuanţe de gri-uri;

• numărul de nuanţe de gri afişate este de 16-20, limitat de capacitatea ochiului omenesc de a lediferenţia;

• calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate afişat de acest număr limitat denuanţe de gri;

• se utilizează ferestre de densitate (window width – WW) şi mediana ferestrei (window level – WL);

• WW – este intervalul de densitate (în jurul valorii centrale – WL) afişat (cu cât mai îngustă fereastracu atât mai mare contrastul); valorile mai mari decât maximul ferestrei sunt afişate în alb indiferentde densitate, iar cele inferioare valorii minime în negru;

• WL – este centrul intervalului, determinând intensitatea (strălucirea) medie în imagine; aceasta estealeasă în jurul valorii medii a densităţii ţesutului de interes;

• Aceste setări afectează numai imaginea afişată nu şi datele pe baza cărora se reconstruieşte aceasta;• Imaginea obţinută este afişată pe monitoare CRT sau LCD şi poate fi printată pe film.

Sub 4.Rezonanta magnetica nucleara:principiul metodei,aplicatii.

5



• PRINCIPIU: metodă de explorare imagistică care constă în obţinerea de secţiuni tomografice de 1-30mm grosime în orice plan al spaţiului, prin utilizarea unor impulsuri de radiofrecvenţă (RF) într-uncâmp magnetic intens (0,2-3T) şi omogen.

• Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-un câmp magnetic intens – în particular anucleilor de hidrogen care se găsesc din abundenţă în corpul uman – şi pe fenomenul de rezonanţă aacestora în câmp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o frecvenţă specifică

• Datorită mişcării de rotaţie în jurul propriului ax (spin nuclear) protonii de H se comportă ca niştemici magneţi, fiind caracterizaţi de un moment magnetic;• Când este plasat într-un câmp magnetic extern, momentul magnetic generat de mişcarea de spin

descrie o mişcare de rotaţie pe o pânză de con (asemănătoare unui titirez) – mişcare de precesie;frecvenţa acestei mişcări se numeşte frecvenţă Larmor şi este specifică fiecărui nucleu, depinzând deintensitatea câmpului magnetic (de exemplu, pentru nucleul de hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42MHz la 1T, 63 MHz la 1,5T);

• Fenomenul de rezonanţă magnetică apare la aplicarea unui impuls de RF cu frecvenţa egală cufrecvenţa Larmor, când protonii de H sunt scoşi din starea de echilibru, la care revin după încetareaacestuia (relaxare), emiţând la rândul lor un semnal de RF (cu aceeaşi frecvenţă) care este detectat,amplificat, digitizat şi prin utilizarea unor algoritmi de reconstrucţie este generată imaginea RM.

• Intensitatea semnalului este diferită în ţesuturi, funcţie de concentraţia protonilor H-1 (apă, grăsimi),de timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic iniţial (T1 şi T2), detimpul de emisie a impulsului RF.

• Când vectorul magnetizare tisulară netă este perturbat din starea de echilibru cu ajutorul pulsului RFcu frecvenţa Larmor, acesta se va orienta către un plan perpendicular (x,y) pe direcţia câmpuluiextern (z);

• Componenta vectorului magnetizare netă pe direcţia câmpului extern se numeşte magnetizare

longitudinală, iar componenta perpendiculară pe acesta se numeşte magnetizare transversală(măsurabilă, fiind singura capabilă să inducă un semnal în bobinele receptoare – legea inducţiei a luiFaraday);

• Unghiul de rotaţie a vectorului magnetizare netă (flip angle) depinde de intensitatea pulsului de RFaplicat ca şi de durata acestuia; acesta poate fi de 90°, 180°, sau intermediar; acesta influenţează larândui intensitatea semnalului RM (influenţând magnetizarea transversală).

imaginea -• Intensitatea semnalului RM – contrastul imaginii – depinde de:

o

densitatea de protonio timpul de relaxare T1 a ţesuturilor (specifice fiecărui ţesut)o timpul de relaxare T2

• Ţesuturile cu T1 scurt apar strălucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung pentru moleculelemici (ex. apa) şi pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este scurt pentru grăsimi şi moleculelecu dimensiuni intermediare; T1 creşte cu intensitatea câmpului magnetic extern;

• Ţesuturile cu T2 lung apar strălucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au în general T2 lung,în timp ce solidele şi moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde foarte puţin de intensitatea câmpuluimagnetic);

• Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorită variaţiilor micide densitate în protoni a ţesuturilor (max. 10%);

• Fluxul afectează de asemenea contrastul imaginii – baza angiografiei RM;• Administrarea de agenţi de contrast, creşte contrastul prin scurtarea T1;

6



• APLICAŢII:o Studiul tuturor regiunilor anatomice şi organelor;o Studii angiografice – angiografia RM – MRA (magnetic resonance angiography);o Spectroscopia RM (MRS – magnetic resonance spectroscopy)

utilizează fenomenul de rezonanţă magnetică aplicat şi altor nuclei, cel mai frecventcel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesită un câmp magnetic mai

intens şi mai uniform decât în aplicaţiile clinice uzuale; în curs de standardizare;• Realizează secţiuni multiplanare 2D şi 3D în orice plan al spaţiului: axial, coronal, sagital;• Rezoluţie tisulară neegalată: discriminează substanţa cenuşie de cea albă;• Detectează leziuni incipiente, minimale (cancer);• Este NEINVAZIVĂ – nu utilizează radiaţii ionizante;• Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redusă; nu poate fi utilizată la pacienţii cu pacemaker, proteze

sau implanturi metalice.

SUB 5. Metode imagistice de explorare a aparatului respirator.

IMAGISTICA CU RAZE X: RÖNTGENDIAGNOSTIC -RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM);-FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA;-RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA;-TOMOGRAFIA PLANA (VALLEBONA);-COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.);-ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara,

-bronsica-BRONHOGRAFIA….

METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE

IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI

S.P.E.C.T.= Single Photon Emission CT-scintigrafie de perfuzie - Tc 99;-scintigrafie de ventilatie - Xe 133

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA

(I.R.M.)

-METODA NEINVAZIVA;-FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO,

2 D şi reconstrucţii 3D:

-PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET;-MEDIASTIN;-VASE==>ANGIO-R.M.

ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)=U.S.

-TRANSTEGUMENTARA:-lichid pleural;-formatiuni expansive la perete;

-TRANS-ESOFAGIANA:-mediastin,cord,vase-INTRAVASCULARA (I.V.U.S.).

Selectia metodelor/tehnicilor de examinareCriterii de selectie:-de la simplu la complicat

- standard => metode speciale-risc minim;-pret minim;-eficienta maxima.

7



7.Sindrom de hiperaeratie alveolara.

SEMIOLOGIE SPECIALA. FIZIOPATOLOGIE

SINDROAME ALVEOLARE: I - hiperaeratie;II - alveolar retractil;

III - alveolar neretractil.SINDROM INTERSTITIAL: - peribronhovascular; - parenchimatos.SINDROM DE OBSTRUCTIE BRONSICA: - bronsii mici;

- bronsii mari.SINDROM VASCULAR : - hipovascularizatie;

- hipervascularizatie

SINDROAME ALVEOLARE

I SINDROMUL DE HIPERAERATIE ( hiperinflatie).

Definitie: cantitatii de aer alveolar ± modificari ale peretilor alveolari.

ASPECT RADIOLOGIC:- Distensia pulmonara:-aplatizare diafragm;- ∅ cranio-podal;

- deschiderea sinusurilor;-rotunjirea domului;-aspect de “clopot”,”butoi”

- Hipertransparenta: ↓ gradului de absorbtie la Rx prin:- cantitatii de aer alveolar;- ↓ patului vascular si a fluxului sanguin arteriolo-capilar.

EXEMPLE

1 EMFIZEMUL DIN BPOC: bronsita cronica, astm intricat; Mecanism: obstructie bronsiolara (congestie, edem, mucus)=> incarcerare (supapa,”AIRTRAPPING”)=>emfizem centrolobular, centroacinar.2 EMFIZEM SENIL, ATROFIC: panacinar; alveole indemne.3 ASTMUL ALERGIC: hiperinflatie doar in criza !4 OBSTRUCTIE BRONSIE MARE: supapa, ventil expirator, =>emfizem localizat/ sistematizat: cancer endobronsic, corp strain.5 EMFIZEMUL VICARIANT: atelectazie lob/ pulmon.

8.Sindrom alveolar retractile.

II SINDROM ALVEOLAR RETRACTIL

Definitie: disparitia aerului alveolar prin rezorbtie ± lipsa de umplere, pe teritorii variabile(acin=>pulmon).CUPRINDE:

ATELECTAZIA: -intinsa, sistematizata=> lob, segment;-perilezionala (chist,tumora);-lamelara (bazala);-acinara (bronsiolita);

COLAPS PASIV: - pneumotorax, pleurezii, toracoplastie; ATELECTAZIE ADEZIVA:- retractie alveolara in lipsa surfactantului pulmonar (nou nascut)

8



EXEMPLE: Atelectazia sistematizata - cancer bronhopulmonar SEMNE RADIOLOGICE:

- DIRECTE: condensare - opacitate pulmonaradiminuare volumului pulmonar ocupat:

-”in evantai” - pleura libera,-”aspiratie” retractila, plamin fixat la hil=>pleura simfizata

- INDIRECTE: - tractionari, retractii, deplasari(pleura, scizuri, coaste, mediastin, diafragm);- emfizem compensator controlateral;- hernie pulmonara transmediastinala

9.Sindrom alveolar neretractil.

III SINDROM ALVEOLAR NERETRACTIL

Definitie: obturatie ( umplere) alveolara cu lichid/tesuturi patologice, fara reducere a volumului

pulmonar ocupat.Cauze:- exsudat (inflamator,alergic);- transsudat (edem pulmonar);- bronho-aspirat;- singe;- substante straine (proteinoze, litiaza alveolara)

• BOALA TIP: PNEUMONIA FRANCA BACTERIANA !• Semne radiologice: - OPACITATE SISTEMATIZATA

LOBARA/SEGMENTAR/ SUB-SEGMENTAR= ∇ PNEUMONIC Weil & Mouriquand;

- OPACITATE NESISTEMATIZATA-infiltrat,

aripi de fluture,”nouros”etc.• Semne ajutatoare : bronhograma, alveolograma aerica

10.Sindrom interstitial pulmonar.

SINDROMUL INTERSTITIAL

Etiologie: inflamatorie, neoplazica, vasculara, colagenoze, pneumoconioze etc.1 IMAGINI PERIBRONHOVASCULARE- ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;- opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, ”evantai”;- linii KERLEY A => limfatice turgide, cimp mijlociu => ∪ ;- linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept interlobular =>⊥ perete axilar, ”trepte de scara”;- linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice

2 IMAGINI INTERSTITIALE PARENCHIMATOASE Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar;

- lipsa sistematizarii;- contur sters, aspect neomogen;

- intensitate mica, medie.Aspecte radiologice: -”sticla mata”-infiltratia sept alveolar;- imagini miliare;- imagini nodulare gr.II (silicoza, carcinoza);

9



- imagini reticulare -“fagure”(viroze,colagenoze)- imagini reticulo-nodulare.

CT => detalii de finete prin tehnica High Resolution ( HR)+6

11.Sindrom vascular pulmonar.

SINDROMUL VASCULAR Fluxul sanguin pulmonar depinde de:-integritatea patului vasc.;-debitul arterial pulm.;-presiunea art/venoasa.Alterarea acestor factori duce la modificari morfo-functionale ,decelabile imagistic.PLAMINUL HIPOVASCULARIZATCauze: -hipoplazie artera pulmonara - Sdr. Mc. Leod;

-stenoza artera pulmonara (congenitala, dobindita);-embolia pulmonara;-shunturi cardiace dreapta-stinga (tetrada Fallot)

Aspecte radiologice:- hipertransparenta pulmonara;- desen pulmonar sarac, difuz/ localizat.

Metode imagistice:-ecocardio.;scintigrafia perfuzie Tc99;DSARad.Intervent.:arteriografie selectiva pulmonara +tromboliza (mecanica, urokinaza)

PLAMINUL HIPERVASCULARIZATa Tip arterial: - cord “sportiv”: marire calibru vascular=> flux fara rezistentei periferice;

-shunt stg - dr. cu rezistentei periferice(centralizare)

exemple - DSA;DSVb Tip venos: - creste presiunea post-capilara; staza vasculara

- linii Kerley B;- apicalizarea desenului vascular prin dilatare

venoasa (redistributie apicala) BOALA TIP: STENOZA MITRALA

13.Bronsiectazia.

BRONSIECTAZII = dilatatii bronsiceA CONGENITALE:- sindroame malformative complexe:

Sdr. KARTAGENER:- situs inversus, etmoido-antrita (surditate)- bronsiectazii chistice

Sdr. MUNIER - KÜHN:- idem, fara situs inversusB DOBINDITE: - secundare altor afectiuni (tractiuni parietale externe)

Rx.standard:-dilatatii bronsice pline- ”ciorchine”,cordoane- dilatatii bronsice goale - rozeta Ameuille, fagure, lemn mîncat de carii,- ∇ bronsiectatic hilio-bazal

Bronhografia:-dilatatii cilindrice, chistice, ampulare, sacciforme, moniliforme

14.Pneumonii bacteriene.PNEUMOPATII INFLAMATORII

ACUTE: - BACTERIENE:

-BACTERIENE SUPURATIVE;-VIRALE (“ATIPICE”);

CRONICE: -TUBERCULOZA;-Alte boli cu componenta inflamatorie

10



PNEUMONII MICROBIENE

(pneumonia franca lobara)

Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc.Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze:Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut)

- hepatizaţie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente, lobi;- rezorbţie:- omogena = atenuare sincrona

- neomogena = “tabla şah”;- de la centru spre periferie;- de la periferie spre centru

Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice-abces secundar

15.Bronhopneumonia.

BRONHOPNEUMONIA

Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coliFrecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA);Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin);

- mari (lobul);Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica;

- respecta bazele si apexul;- contur fluu (congestie);- centrul opac (bronsiola obstruata);- nodulii confluiaza-aspect pseudolobar - asincronism evolutiv;- asociaza emfizem bulos, travee opace;

Forme specifice: -tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne -stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple); gravitatemajora.

16.Abces pulmonar.

PNEUMOPATII ACUTE SUPURATE

ABCESUL PULMONAR

Etiologie: stafilococ, streptococ, Friedlander, amoebian etc.Patogenie: - bronhogen (aerogen, abcedarea pneumoniei);

- hematogen (septicopioemie);- contiguitate (plagi, fracturi, post-operator);

Anatomie radiologica:- stadiu pre-supurativ (pre-vomica): bloc pneumonic atipic, ”amputat”;

opacitate centrala intensa, nodulara;- stadiu supurativ (post-vomica): -recent:”gura de cuptor”- imagine hidro-aerica cu nivelinalt, liniar, neted si congestie in jur;

11



-vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel opac periferic, gros(membrana piogena), cavitate cu perete rigid.- complicatii: piotorax; pio-pneumotorax.Evolutie: - vindecare; sechele fibroase;

- cronicizare impune tratament chirurgical

17.Cancer bronhopulmonar.CANCER BRONHO-PULMONAR

Cea mai frecventa localizare neoplazicaFUMATUL

Histopatologie: - carcinom epidermoid (squamos); adenocarcinom; celula mica (“oat cells”); sarcom. Anatomo-radiologic: - bronsii mari (central)

- bronsii mici (periferic)- alveolar (rarissim).

Sediul fata de lumen: - endobronsic - atelectazie;- exobronsic - ”iceberg”

ROLUL IMAGISTICII

1 EVIDENTIAZA TUMORA:-

Metode: Rx.standard, CT, IRM, bronhografia Aspecte: -cancer hilar (central) endobronsic

- emfizem sistematizat (rar);atelectazie (segment,lob,pulmon);bronhografie: stenoza - amputatie bronsica

dg.diferential: pneumonie;- cancer hilar (central) exobronsic - nodul opac

hilar + prelungiri radiare = “krebs füsse”(picioare crab)dg.diferential: adenopatie, anevrism artera pulmonara;

- cancer periferic, nodular - nodul opac gr.II- III,contur neregulat (prelungiri) , intensitate mare.dg.diferential: chist hidatic, tuberculom, hamartom.

2 APRECIAZA EXTENZIA LOCO-REGIONALA

Metode:- CT, IRM, cavografia,angio pulmonara, US. Aspecte:- extenzia mediastinala - adenopatie, stenoza,

tromboza VCS;- extenzia parietala - apex - Sdr. Pancoast-Tobias;- extenzia lobara - cancer lobar (“lobita canceroasa”)- invazie pericard - pericardita - ecocardiografia

3 EVIDENTIAZA COMPLICATIILE

- necroza - excavare - suprainfectia;-invazia costala, pleurala

4 DECELEAZA METASTAZELE

OS - scintigr.Tc99; CREER - IRM,CT; FICAT,SR - US

CANCER PULMONAR METASTATIC

MODALITATI DE DISEMINARE:

- HEMATOGENA: noduli opaci gr.II-III, diseminati anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur net,forma rotunda (“lansare de baloane”).Cauta: cancer primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata- LIMFATICA: limfangioza: diseminare peribronho-vasculara/ interstitiala parenchimatoasa: cordoane,micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu pleurezie.

12



Cauta: sin, pancreas, stomac- MIXTA: carcinomatoza “miliara”: diseminare in interstitiu, limfatic si hematogen: micronodulidiseminati pe fond trabecular bilateral; tendinta la conglomerare.Cauta: sin, tiroida, digestivDg.diferential:bronhopneumonie, hidatidoza, miliara tbc; silicoza, viroze, colagenoze

18.Tuberculoza pulmonara primara.TUBERCULOZA PULMONARA

Etiologie:

Bacil Koch (BK); cale contaminare: aeriana(Pflüge)CLASIFICARE:

Tuberculoza primara (primoinfecţia);Tuberculoza secundara (ftizia)

TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA

Copil: 2-7 ani, rar adolescent.Anatomie radiologica: COMPLEX PRIMAR RANCKE:afect primar => limfangita=> adenita (şancru inoculare=alveolita acinară)

Complex integral = “in haltera”Obişnuit este vizibila doar adenopatia satelită, paratraheală

EVOLUTIE: - 90% vindecare spontana, ad integrum sechele cicatrici fibro-calcare;viraj tuberculinic - imunitate;

- 10% complicaţii: miliara; bronhopneumonie; pneumonie cazeoasă cavitară;caverna primara (asociat adenopatie)

19.Tuberculoza pulmonara secundara –infiltrate precoce,tuberculom,caverna.

TUBERCULOZA SECUNDARA

1 Noduli fibroşi apico-subclaviculari: potenţial ftiziogeni(BK “dormant”=>reactivare); Rx=micronodulitip Simon, Aschoff-Puhl, Hedwall; reactivare - leziune activa subclaviculara.2 Infiltratul precoce subclavicular: alveolita exsudativa nevindecabila spontan;Rx=nodul palid gr.II tip Assman(rotund),Fleischner(oval),Redecker(patrulater),Dufour(nebulos)

Evolutie: necroza - cazeificare – excavare

CAVERNA

Caverna recenta:”racheta de tenis”:infiltrat parţial excavat cu bronşie de drenaj inflamata;Caverna elastica: hipertransparenţă circumscrisa, ax mare orizontal, pereţi supli;Caverna scleroasa: pereţi groşi, rigizi, contur neregulat, fibroza si leziuni combinate in jur TBC CAZEOASA -CAVITARA: caverna solitara; sisteme de caverne (“miez de pâine”); pneumoniecazeoasă; bronhopneumonie.TUBERCULOMUL: nodul gr.II, intens, fibrocalcar = infiltrat blocat cu potenţial de reactivare.TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAXTBC HIPERCRONICA: caverne scleroase, fibroza extensiva, pahipleurite, bronşectazii, emfizem.

FORME PARTICULARE:

MILIARA adultului;PLEUREZIA.COMPLICATII/SECHELE: HEMOPTIZIA; FIBROTORAX; CORD PULMONAR CRONIC;AMILOIDOZA

13



20.Tuberculoza pulmonara secundara-tuberculoza fibroasa.TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX

21.Pneumonia,bronchopneumonia si miliara tuberculoasa.

PNEUMONII MICROBIENE

(pneumonia franca lobara)

Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc.Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze:Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut)

- hepatizaţie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente, lobi;- rezorbţie:- omogena = atenuare sincrona

- neomogena = “tabla şah”;- de la centru spre periferie;

- de la periferie spre centruComplicatii:-pleurezii: para/metapneumonice-abces secundar

BRONHOPNEUMONIA

Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coliFrecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA);Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin);

- mari (lobul);Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica;

- respecta bazele si apexul;- contur fluu (congestie);- centrul opac (bronsiola obstruata);- nodulii confluiaza-aspect pseudolobar - asincronism evolutiv;- asociaza emfizem bulos, travee opace;

Forme specifice:-tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne -stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple); gravitatemajora.

22.Silicoza.

Boli profesionale date de pulberi inhalate:SILICOZA :azbestoza, berilioza, sideroza

SiO2-particule<de 3µ. EVOLUTIE IN 3 STADII:DEBUT=st.I => STARE=st.II => TERMINAL=st.III-alveolita+ -st.I+ -st.I+II+-noduli fibro-hialini -noduli gr.I-II; -macronoduli,tendinta lainterstitiali + -adenopatii hilare + confluare in mase

-emfizem = -calcificari= pseudotumorale=

“arbore iarna” “arbore primavara/ “furtuna devara zapada’’COMPLICATII : caverna silicotica; tbc; cancer bronsic

pneumotorax, bronsiectazii, emfizem obstructiv.14



23.Sarcoidoza.SARCOIDOZA

Boala BESNIER-BOECK-SCHAUMANN reticulo-endotelioza benigna Evoluiaza in 3 stadii:St.I: Adenopatii hilare bilaterale, ganglioni mici, neconfluati;St.II: Adenopatii + desen reticulo-nodular;

St.III: Infiltrate perihilare in ”aripi de fluture” cu afectareinterstitiala, alveolara si fibroza peribronhovasculara.Confirmare diagnostic: Reactia KVEIM: Sarcoid Boeck=>I.D.R.=> +

- Biopsie endoscopica, transbronsica

24.Chistul hidatic pulmonar.CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Etiologie: Taenia equinococus; Taenia alveolaris(rara)

CHP NECOMPLICAT: macronodul opac gr.II-III; contur net (“tras cu compasul”), ovoid, ax >cranio-codal; ”plasticitate”respiratorie; compresibil pe plan dur (diafragm,coaste,cord).

Dg.dif.= cancer periferic nodular. (CT, echografie).CHP COMPLICAT: - Fisurat: comunicare bronsica – semn MORQUIO(decolarea membranelor, semilunaaerica);

- Rupt:imagine hidro-aerica,nivel lichidian ondulat (s.membr.ondulate,“valuri”,”nuferi”);membrane retinute (“cocolos hirtie”,”limba de clopot”).

- Diseminat: hidatidoza secundara (macronoduli bilateral)

25.Embolia si infarctul pulmonar.U R G E N T A MEDICALA

Definitie: obstructie acuta a unui ram arterial pulmonar cu material embolic migrat. Etiologie:-tromboflebita membre inferioare, pelvis, VCI 1 STADIUL PRECOCE:Rx: pulmon normal, sau proiemina conul AP; hipertransparenta sistematizata;Scintigr.perfuzie:=zona hipo/afixatoare; Angio AP: obstructia ram AP cu absenta vascularizatiei infra-tromb; Rad.interventionala:-cateterism selectiv ram trombozat si perfuzie fibrinolitica (Uro/Streptokinaza);-pulverizare mecanica si aspirare (catetere speciale)

Embolii multiple,iterative=boala tromboembolica=>HTP=>CPC.

2 STADIUL TARDIV=INFARCT:opacitate sist.”pneumonia like”;banda;nodular-vala;complicatii:excavare,abcedare

26.Colagenoze. COLAGENOZE

Definire: afectiuni ale substantei fundamentale tisulare pulmonare conducind la necroza fibrinoida si

scleroza cicatriciala

- Lupus eritematos diseminat=LED;- Periarterita nodoasa=PAN;

- Artrita reumatoida=RA;- Sclerodermia;-Dermatomiozita.

Rx.:-desen interstitial, peribronhovascular accentuat;

15



-aspect reticulo-granitat, ”fagure de miere”;-macronoduli;-fibroza pulmonara difuza, fibroza pleurala

27.Bronhopneumopatia cronica obstructive.

28.Lichid in cavitatea pleurala-diagnostic imagistic.

1 PLEUREZII:-Transsudat - insuficienta cardiaca-Exsudat - inflamator, neoplaziiPLEUREZIA MARII CAVITATI:-mica,medie,mare,ma- siva(hidrotorax).Rx.:opacitate omogena,decliva,

gravitational dependenta;curba Damoiseau;linia Tournant;etiologie dece-labila imagistic(pneumonie,cancer bronsic, sdr.Demon Meigs)

29.Pleurezii inchistate-diagnostic imagistic.PLEUREZII INCHISTATE:scizurala orizontala,oblica: Rx:-opacitateovoida,fuziforma;diafragmatica:ascensionare diafragm, obturare gastrica;mediastinala:largire in banda, ”

echer” (mediastinala si diafragmatica);axilara:banda opaca paralela cu peretele axilar;

30.Pahipleurite,pneumotorax,hidropneumotorax.1 SECHELE PLEURALE= PAHIPLEURITE: -fibroase,fibrocalcare=>placarde,”platosa”,”cuirasa”.Rx.:opacitate in banda, calcificari amorfe, retractii costale, ”corturi”diafragmatice, simfize/imobilizarediafragmatica, deviere mediastin,coloana vertebrala

2 PNEUMOTORAX. TOTAL/PARTIAL Etiologie: spontan (astm), accidental (trauma), iatrogen. Tipuri: endogen (bula de emfizem,caverna); exogen(plaga, fracturi costale); iatrogen (accident la punctie)Tipuri anatomo-radiologice:-in pleura libera=>colaps la hil;

-in pleura simfizata=>colaps limitatRx: - hipertransparenta cu absenta desenului pulmonar;

- linia bordanta - pleura viscerala;- bont pulmonar colabat la hil, opac;

COMPLICATII: - hidro-pneumotorax- pio/ hemo-pneumotorax.

31.Tumori neganglionare mediastinale.TUMORI PLEURALE

Histopatologie: Endo/mezoteliom; sarcom; metastazeSEMNE RADIOLOGICE : - noduli opaci marginali- lichid pleural hemoragic

Dg.dificil: CT; ecografie;PLEUROSCOPIE & biopsie;

PUNCTIE-BIOPSIE ghidata imagistic

MEDIASTIN:DIAGNOSTIC IMAGISTICMETODE SI TEHNICI: CT=metoda standard “de aur”(gold standard); radiografie PA/ AP/ Digitala; esofag baritat;tomografie plana; IRM;eco trans-esofagiana,transcardiaca si abdominala, cavografie sup.; angiocardiografie

16



ELEMENTE DE ANATOMIE:Spatiu POSTERIOR MIJLOCIU ANTERIOR

SUP n.simpatici esof;trah,AO AO;timusMIJLOCIU n.s.,c.tor.,Ao br;A.p;Ggl,Es CORDINFERIOR Es.inf;AO desc Ggl inter Br, ==>CORD

FORMATIUNI EXPANSIVE NEGANGLIONARE

MEDIASTINUL MIJLOCIUChist bronhiogenic: bronsie oarba, supranumerara -nodul opac parahilar; rar imagine hidroaerica.Disembrioame: prin extenzie.

MEDIASTINUL POSTERIOR TUMORI NEUROGENE:schwanom,neurofibrom,ganglio-neurinom,simpatoblastom(neuroblastom malign);Aspecte Rx.:-macronodul,contur net,sediu sant costo-vertebral,extenzie aria pulmonara ;modificari osoase

tipice:eroziuni gaura conjugare vertebrala;eroziuni costale adiacente

32.Limfoame maligne –diagnostic imagistic.

SUB 33.Metode imagistice neinvazive de explorare a aparatului cardiovascular.

CORD: metode imagistice

NEINVAZIVE• US+Doppler color:duplex,triplex mod;”stress-Echo software”;• RADIOGRAFIA standard=>teleradio./fluoroscopie• IRM=>>cine,”Real time”; incidente multiple,reconstructii 3D;• SCINTIGRAFIE :-miocardica-”Myoscint”(Indium 111 +anticorpi monoclonali anti-Miozina);-

dinamica ventriculara-Talium 201 +proba de effort;

SUB 34.Metode imagistice invasive de explorare a aparatului cardiovascular.

INVAZIVE• CATETERISM +ANGIOGRAFIE+OXIMETRIE+PRESIUNI• angiocardiografie globala;levo-cardiograma(VStg);• coronarografie selectiva;• Digital Subtraction Angiography(DSA):i.v.;i.a.;avantaje:risc↓, imagini excelente,s.contrast slab

concentrate,cantitate redusa .

SUB 35.Stenoza mitrala-diagnostic imagistic.

STENOZA MITRALAA).Rx.=>CORD MITRAL:AS ;BaEsof.OAD;golf AP convex;

17



VS↓;buton aortic ↓;=>PULMON:-vene dilatate=>staza=> rezist.perif.=>

-spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr.B).ECOCARDIOGRAFIE:

MOD B:-valve:morfologie,dinamica,vegetatii,calcificari;-orificiul:-masuratori suprafata,deschidere incompleta;-Atriu stg,V.Dr.- vol cavitatilor;trombi in atriu;

DOPPLER COLOR:-Dg.dif.de Boala/Insuficienta mitrala=>reflux sistolic atrial

SUB 36.Insuficienta mitrala-diagnostic imagistic

INSUFICIENTA MITRALA

HEMODINAMICA:reflux sistolic VS=>AS(“sînge pendulant”)=> hipertrofie VS+AS=>stază pulmonara=>Hipertrofie VDr.1)Rx: volum AS; volum VS;expansiune sistolica AS= regurgitarea sistolica a Bariului in esofag (OAD);2)ECOGRAFIE mod B:- vol.AS,VS,VD;

-valve “incompetente”;-orificiu béant±ingustat(boala..);

Mod Doppler color=vizualizeaza sîngele”pendulant”3)CATETERISM VS & LEVOCARDIOGRAMA:-injectia in VS opacefiaza sincron aorta si prin contrastrefluat- AS.

SUB 37.Stenoza aortica-diagnostic imagistic.

STENOZA AORTICAClasificare;subvalvulara,valvulara,supravalvulara(coarctatia)Hemodinamic:baraj vidare sistolica a VS=> VS;efect “jet” post-stenotic (COANDĂ)=>ectazie fuziformaAO ascendenta1)Rx:-hipertrofie VS;AO asc.ectaziata/buton AO sters

-± calcificari valvulare;2)ECOGRAFIE Mod B:-valve calcificate,joc redus,nu deschid corect;supraf.orificiala redusa;Doppler:jetAO +turbionaj;3)CATETERISM:-dificil (stenoza);gradient presional VS/AO.

SUB 38.Insuficienta aortica-diagnostic imagistic.

INSUFICIENTA AORTICAMORFOLOGIC: valve béante,incongruente,inel larg;HEMODINAMIC:-singe regurgitat AO=>VS(pendulant);insuf. Mitrala functionala prin marirea VS (tardiv)1)Rx:-marire VS;AO amplu pulsatila,ectaziata,batanta;

-golf adincit=>”cord aortic”;2)ECOGRAFIE mod B:-joc valvular;orificiu valvular;

-Mod Doppler color:-regurgitarea,flux turbionar;3)CATETERISM aortic & angio:-injectia in AO supraval- vular arata “caderea” contrastului,in diastolaventricu- lara,in VS.

SUB 39.Anomalii congenitale cardiace cu sunt stanga-dreapta.

18



BOLI CARDIACE CONGENITALE

CLASIFICARE HEMODINAMICA:I. ANOMALII CU SHUNT A-V(STG=>DR)II. ANOMALII CU SHUNT V-A(DR=>STG)III. ANOMALII CU SHUNT -FARA SHUNT

Nota Bene:SHUNT=comunicare anormală între cavităţi,ce generează trecere a sîngelui pe caile anormale.

I.ANOMALII CU SHUNT A-V1)Comunicare inter-atriala=Defect Septal Atrial (DSA)

HEMODINAMIC: debit VD=> p AP=> vasc.pulmonara;daca rezist.pulm.periferica=>baraj pulm.=>pVD=>pAD=shunt mixt intermitent/shunt inversat.Rx: *AD se mareste (arc inf.dr…);

*golful pulmonarei convex,artere pulm.turgide:*pulsatilitate art.pulmonare marcata:”dans hilar”(Pezzi)

ECOGRAFIE mod B:-vizualizeaza morfologic defectul;-mod B+Doppler color:demonstreaza trecerea singelui AS=>AD sau flux bidirectional (shunt mixt);

ANGIOCARDIOGRAFIE:-in levocardiog.,contrastul revinein AD opacefiindu-l a doua oara,dupa dextrograma initiala.

2)COMUNICARE INTERVENTRICULARA (DSV)HEMODINAMIC:p VD=>pAP=>debit VS + ASRx:=CORD MARIT GLOBAL:

- ø transvers;-golful pulmonarei convex;-”dansul hilurilor”(PEZZI)-pulsatii ample sis/dia

ECOGRAFIE B+CONTRAST/DOPPLER COLOR:-vizualizare a defectului;fluxulVS=>VD;velocimetrie/quantificare…;CATETERISM VS & VENTRICULOGRAFIE:-injectia in VS opacefiaza sincron si VD.IRM=>vizualizare morfologica directa a defectului-fara contrast3)PERSISTENTA DUCTULUI BOTAL(canal arterial)

HEMODINAMIC & RADIOLOGIC:-aorta comunica cu artera pulmonara=>p AP;-încarcare avascularizatiei pulmonare;-creste returul venos pulmonar;incarcare a AS +VS.DIAGNOSTIC:-AORTOGRAFIA opacefiaza sincron si AP;se evidentiaza canalul in OAS/incidentalaterala;

-IRM=>dg facil,neinvaziv(doar ca pret…)RADIOL.INTERVENTIONALA:-inchiderea canalului arterial prin cateterism mixt (versant arterial-aortic& versant venos/AP),cu dop de Ivalon (mat.plastic)=Metoda PORSTMANN4)TRANSPOZITIA MARILOR VASE

DEFINIRE : aorta naste din VD iar Vena Cava Sup.din VS.

HEMODINAMIC:-comunicare prin DSV-foramen ovale realizeaza singe amestecat.Rx.:-cord global marit-”ou culcat pe diafragm”;-buton AO sters;-hil mic,orientat sagital;-desen pulmonar incarcat

Dg.de certitudine:prin cateterism cardiac & angiocardiografie

SUB 40.Anomalii congenitale cardiace cu sunt dreapta-stanga.II.ANOMALII CU SHUNT DREAPTA=>STINGA

1)TETRALOGIA FALLOT

DEFINIRE:-DSV inalt,subvalvular;-dextropozitia aortei;-stenoza arterei pulmonare-tip infundibular;-hipertrofia ventriculara dreapta.

19



HEMODINAMIC:-singele trece din VD=>VS si AortaRx.: -cord “in sabot”=VD marit,ridicat de pe diafragm,impinge VS post.;

-desen pulmonar sarac-buton AO pe dreapta;-incizura golfului pulmonarei:”lovitura de secure”...

Dg.certitudine:-angiocardiografia:injectia in VD opacefiaza simultan AO si AP;-vizualizeaza stenoza infundibulara a AP si dextropozitia AO.ECOGRAFIA:arata doar DSV si hipertr.VD.2)ATREZIA TRICUSPIDEI

-Se asociaza cu DSA si DSVHEMODINAMIC:-singele trece din AD=>AS=>VS=>VDRx:-hipotrofie VD;AP mica=>desen pulmonar sarac3)TRILOGIA FALLOT

-Stenoza AP+DSA + Hipertrofie VD (…lipseste dextropozitia AO4)COMPLEX EISENMENGER

Dextropozitia AO + DSV inalt + HVD (….lipseste Stenoza Pulm.)

SUB 41.Coarctatia de aorta.

III.ANOMALII IZOLATEDefinire:anomalii fara shunt1).STENOZA ARTEREI PULMONARE

Sediul leziunii:ostiala,con,trunchi;-HEMODINAMIC+RAD/IMAG.:

-VD marit;-golf pulmonar convex;-desen pulmonar sarac ( ! )

NB:-prin efect COANDA (“jet”-turbion”)se produce ectazia arterei pulmonare post-stenotice (efect de jet siturbionaj juxta-parietal consecutiv) ; debitul in artere pulmonare periferice este redus.2)STENOZA ISTMULUI AORTEI:COARCTATIA AO.

A)TIP PRE-DUCTAL (infantil):-cu duct Botal deschis;-cu duct inchis;

B)TIP POST-DUCTAL (adult)RAD/IMAG:-cord aortic;

-incizura aortei descedente=>sub buton:-incizuri costale marginale inf.=>semn RÖSSLER (art.intercostale pulseaza exagerat=HTA !)

DG.CERT: -IRM=>vizualizeaza direct stenoza ;-AORTOGRAFIA Rx-cateterismul ofera si posibilitatea procedurii de angioplastie percutana

transluminala (APT) -metoda terapeutica de radiol. interventionala3)ANOMALIA EBSTEIN

-valve tricuspide jos implantate=>in VD;-camera atrio-ventriculara-larga;-insufic.orificiala tricuspidiana;-camera ventriculara mica

RAD/IMAG.: -cord marit global >dominant drept;-desen pulmonar sarac;

-vizualizare directa a valvelor/cavitatilor=>=>ECOCARDIOGRAFIA;IRM.

SUB 42.Cardiopatia ischemica-diagnostic imagistic.

CARDIOPATII

20



DEFINIRE:-alterarea troficitatii fibrei musculare miocar-dice urmata de modificari alecontractiei,performantei si volumului cavitatilor cardiace.CLASIFICARE:

- ISCHEMICA -coronariana-DILATATIVA;-MIOPATICA:miocardite infectioase(reumatica,virala);

-toxice (etanolica)-OBSTRUCTIVA:amiloidica

RX=>CARACTERE GENERALE:cord mare,pulsatii slabe, aritmii.

CARDIOPATIA ISCHEMICA

ANATOMO-RADIOLOGIC:-STENOZE CORONARIENE;-TROMBOZE;CIRC.COLAT.-ISCHEMIE MIOCARDICA:

-cronica-acuta=>NECROZA=>

=>INFARCT MIOCARDIC ACUTMETODE:-Scintigrafia miocardica ;

ecocardiografia;ventriculografia,coronarografia RX;IRMN=cord & coronare.RADIOLOGIE INTERVENTIONALA:-angioplastie percutana transluminala;-endoprotezare percutana coronariana (stent).SCINTIGRAFIA MIOCARDICA:

-TALIUM 201==>PROBA DE EFFORT;-MYOSCINT=anticorpi monoclonali antimiozina cuplati cu INDIUM 111=>relizeaza diferentierea

ischemie/necroza , favorizeaza selectarea pacientilor pentru revascularizare miocardica;ECOCARDIOGRAFIA (B,TM,DOPPLER COLOR,3D):

-caracterizare tisulara miocardica (ischemie);-test stress echo.;-zone akinetice,anevrisme VS;-calcule performanta ventriculara:vol.bataie,debit,ejectie

IRM:-EVIDENTIAZA MORFOLOGIC SI DINAMIC CAVITATILE, PERETII, STRUCTURAMIOCARDICA;-CARACTERIZARE TISULARA MIOCARDICA PRIN SPECTROSCOPIE RM;-EVIDENTIAZA CORONARELE, RAMURILE PRINCIPALE SI LEZIUNILE MAI IMPORTANTEOBSTRUCTIVE;VENTRICULOGRAFIA Rx:-cateterism VS-Seldinger;-presiuni;-calcule ale performantei ventriculare;zone akinetice anevrisme;

CORONAROGRAFIA Rx:-cateterism selectiv dr/stg;-evidentierea stenozelor & calcul compu.al gradului stenozei %;-evidentierea trombozelor & circulatiei colaterale;-planificarea terapiei de revascularizare miocardica(chir/interv.);-studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical;-etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala.

PROCEDURI VASCULARE de RADIOLOGIE INTERVENTIONALA• APT=Angioplastie Percutana Transluminala: metoda de remodelare a lumenului arterial

stenozat/trombozat prin instrumente ghidate fluoroscopic,introduse pe cale percutana;• Endoprotezare vasculara: introducerea de proteze endovasculare metalice ,dupa remodelarea

lumenului prin APT,pentru mentinerea recalibrarii vasculare;• Recanalizarea trombozelor-proceduri de foraj mecanic sau liza fibrinolitica – a cheagurilor

obstructive endovasculare.

21



• Aplicatii :arteriopatia ateromatoasa coronariana si cu alte localizari periferice(iliaca,femurala,renala,etc)

SUB 43.Pericardite-diagnostic imagistic. AFECTIUNI PERICARDICE

PERICARDITE LICHIDIENE:-EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice;-TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc.

SEMNE Rx:-stergerea sinusurilor cardiofrenice;-cord mare,”linistit”,pulsatii reduse;-forma triunghiulara; -arcuri sterse;-migrare a lichidului spremediastin in decubit;-scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc;-aspect “in carafa”;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii)ECOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici delichid pericardic (50-100 mL).ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului,

delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor pericardice(ex intbc).HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa pericardocentezadg/terapeutica.-Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiuniihipocratice=++

PERICARDITE CONSTRICTIVESinonim=PERICARDITE FIBROASECONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.;

APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(“pericardita calcara) si se produc imagini “in dale de pavaj”,”inzale”(cuirasa=“panzer herz”),arciforme-”in coaja de ou”.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat.ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica.ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar contur modificat:dintat,festonat,”in corturi”

pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord “fixat” la stern in sistola,stern tras la cord;in inspir- peretele toracic tras spre placardul pericardic=>semnul WENKEBACH.

44.Anevrismele aortei-diagnostic imagistic.

45.Tehnica Seldiger.

• Metoda Seldinger permite abordul percutan selectiv ,ghidat fluoroscopic al cavitatilor cordului,marilor vase arteriale/venoase si a tuturor ramurilor emergente din aorta;

• Cateterele necesare sunt prevazute cu curburi speciale distale,cu memorie plastica ce permit dirijareacateterului-prin manipulare externa adecvata-in teritoriul de interes,in scop diagnostic(angiografie)sau/si terapeutic (Angioplastie, tromboliza, embolizare terapeutica,etc).

46.Limfografia.

In prezent,US ,CT evidentiaza sistemul ganglionar profund (mediastinal,retroperitoneal),dar nu si vaselelimfatice;LIMFOGRAFIA evidentiaza vasele ,circulatia limfatica si

22



sistemul ganglionar profund,retroperitoneal,dar metoda fiind invaziva si migaloasa- indicatiile actualesunt restrinse la:

-edeme limfatice m.inf. cu etiologie incerta(“esentiale”);-evidentierea fistulelor/anomaliilor limfatice in:chilascita,

chilotorax,chilopericard,chilurie .US,CT,IRMN=>vizualizeaza adenopatiile din cancer metastaticlimfoame maligne,leucemii,afectari ganglionare benigne,cusuficienta acuratete,limfografia fiind in aceste cazuri abandonata.

47.Flebografia.

ANGIOGRAFIA CU REZONANTA MAGNETICA

-METODA NEINVAZIVA,fiabila,recenta (in progres..);-VASELE POT FI VIZUALIZATE si NATIV-FARA CONTRAST(ex.aorta,pulmonara,carotida,etc);-VIZUALIZAREA CU CONTRAST PARAMAGNETIC i.v. este superioara calitativ si se aplica la toateteritoriile vasculare (aorta,carotide,renale,femurale,poplitee, vene cave,v.porta etc);-achizitia imaginilor dupa injectarea contrastului se realizeaza rapid- in secunde ,ceeace face posibiladeplasarea pacientului si vizualizarea aortei si vaselor m infer. in cca 70 sec.,cu o singura injectare (aorto-arteriografie RM).ANGIOGRAFIA cu RxAngiografia Rx:-opacefierea arterelor (arteriografia),venelor (flebografia)sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prininjectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE:

-hidrosolubile pt artere/vene;-liposolubila-pt limfatice;Substantele de contrast iodate hidrosolubile sunt: -normo-osmolare;-cu osmolaritate redusa (nonionice-preferate in angiografie);Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente,etc)-mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C. ACHIZITIA IMAGINILOR:-fluorografiedigitala (DSA)-uzual; -CT-angiografia: pe computertomograf spiral-cu reconstructii 3D

48.Arteriografia.

49.Esofag-metode de examinare,aspect normal.

Explorari imagistice:

Radiografie toracic ă F +P:- indicatii: corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale, nivel hidro-aeric mediastinal;

Examinarea cu substan ţă de contrast:- indicatii: evaluare functionala si anatomica (lumen, perete);- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;

- fluoroscopie + filme tintite;- inregistrare “cine”/video; incidente OAD, OAS, F, P;- contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator precoce;

23



Examinarea computer-tomografica:- stadierea cancerului esofagian (extensie locala, regionala, metastaze);- recurenta tumorala dupa esofagectomie;

Eco-endoscopia esofagiana:- examinarea straturilor peretelui esofagian (extensia intraparietala a tumorii), adenopatii

periesofagiene;

Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene

rigiditatea parietala; modificari de calibru:

- stenoza (ingustarea) lumenului esofagian;- dilatarea lumenului esofagian;

imaginea lacunara (corp strain intraluminal, tumora benigna sau maligna mucoasa sauextramucoasa, compresiune extrinseca);

imaginea de aditie (nisa, diverticul);

50.Dilatatii esofagiene:atonia,acalazia,cardiospasm.

Tulburari functionale esofagiene:

Etiologie:

Primitive:- achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia;

Secundare:- esofagita peptica/caustica;- afectare neurologica;- bolile tesutului conjunctiv;- boli metabolice, infectioase;- cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa);

Chalazia- reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala;

Diskinezii esofagiene extra-sfincteriene

Unde peristaltice secundare:- propagare ascendenta din 1/3 inferioara a esofagului;

Spasm difuz esofagian:Clinic: dureri “anginoase” + disfagie intemitenta;Examen baritat:

- contractii non-propulsive: “segmentarea” lumenului;- esofag “in tirbuson”;

Achalazia

- absenta/relaxare insuficienta SEI;- lipsa concordantei peristaltica esofagiana/relaxare SEI;

Radiografia toracica F + P:24



- largirea opacitatii mediastinale (partea dreapta);- nivel hidroaeric mediastinal;

Examenul baritat esofagian:- ingustare axiala a esofagului abdominal;- dilatare esofag supraiacent: megaesofag fusiform, megadolicoesofag;- micsorarea camerei cu aer a stomacului;- intirziere in pasajul esofagului abdominal efilat;- modificarea peristaltismului esofagian;

Complicatii: candidoza esofagiana, cancer esofagian;

51.Diverticuli esofagieni-diagnostic imagistic.

Diverticuli esofagieni

Mecanism:- pulsiune = hernierea mucoasei + submucoasei printre fibrelemuscularei

- tractiune = toate straturile peretelui esofagian

Diverticulul Zencker Tip: diverticul de pulsiune;Sediu: jonctiunea faringo-esofagiana;Morfologie:

- imagine de aditie, contur net, posterior esofagului cervical;- impingere + lateralizare esofag cervical;

- colet mai ingust decit sacul herniar;- dimensiuni mari; staza in diverticul;

Diverticulii esofagului toracic mijlociuMecanism: tractiune (fibroza in jurul adenopatiilor tuberculoase)Morfologie: imagine de aditie;

forma conica, in deget de manusa;colet larg; fara staza;

Diverticuli epifreniciMecanism: pulsiune;Sediu: deasupra SEI, proiectie pe partea dreapta a conturuluiesofagian;Morfologie: imagine de aditie, contur net;Complicatii:

- inflamatie;- fistulizare;

52.Stenoze esofagiene benigne-diagnostic imagistic.Stenoze esofagiene benigneEtiologie:

- post ingestie de substante caustice;- peptice (reflux gastro-esofagian);

Caustice:

25



Examinare cu contrast (hidrosolubil primele zile, baritat > 3 sapt.):- sediu: oriunde, mai frecvent la nivelul strimtorilor fiziologice;

Clasic:- stenoza în axul esofagului (centrata), traiect lung, contururi nete,

trecere lenta spre esofagul normal;- dilatatie supraiacenta, cu staza baritata;

Variante:- stenoze multiple: etajate sau in diferite portiuni esofagiene;- inelare/tubulare;- contururi neregulat dintate;

Tratament:• dilatatie endoscopica,• dilatatie endoluminala cu cateter cu balonas,• chirurgical;

Stenoze peptice

Sediu:- 1/3 inferioara a esofagului;- asociere cu ulcerul peptic;- stenoza centrata în axul esofagului, trecere lenta spre esofagul normal;

Ulcerul peptic: - imagine de aditie, dimensiuni mici, situata pe portiunea stenozata;

Varice esofagieneEtiologie: Hipertensiunea Portala (HTP)

Examinare cu suspensie viscoasa de sulfat de Bariu;- sediu: 1/2 inferioara a esofagului;- imagini lacunare in banda, sinuoase;- imagini lacunare cu caracter “vermiform”- modificare la manevra Valsalva;

53.Stenoze esofagiene maligne:diagnostic imagistic.

Tumori maligne esofagiene

- carcinom epidermoid;- adenocarcinom (metaplazie gastrica);

Infiltrant:- stenoza excentrica fata de axul esofagului;- jonctiune asimetrica cu esofagul supraiacent;- absenta distensiei la trecerea bolului opac;- dilatatie supraiacenta a esofagului;

Vegetant:- lacuna/defect de umplere;- stenoza neregulata, excentrica a lumenului;- ulceratii in lacuna;- obliterare completa a lumenului;

Ulcerant: Nisa maligna:

26



- nisa plata, incastrata;- nu proemina/foarte putin din contur;- burelet periulceros, umeri simetrici;

Forme mixte: evolutie spre stenoza, obstructie;

54.Stomac-metode de explorare,aspect normal.

Explorari imagistice stomac

Examen cu substanta de contrast:- pregatirea pacientului;- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;- examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite;- contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita, postoperator precoce;

Ecografia transparietala: ingrosarea peretelui gastric, structurile din jur;Eco-endoscopia: evidentierea

straturilor parietale, adenopatii regionale;Examinarea computer-tomografica: stadializarea tumorilor;Metode izotopice: hemoragii;

55.Herniile diafragmatice ale stomacului.

Anomalii de pozitie stomac

Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni dinstomac prin orificiul hiatal;Clasificarea Ackerlund:

- tip I: brahiesofag + HH;- tip II: paraesofagiana (rostogolire);- tip III: alunecare;

Dg. Radiologic:- Rdgf. simpla: camera cu aer in mediastinul posterior;- Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate,

reflux gastro-esofagian;

Amprente si deplasari gastrice- hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice;

Stomac in cascada- compresiunea polului superior gastric prin colon meteorizat;- marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara;

- profil: “stomac obscen”;Volvulusul gastric

- longitudinal: dupa axul cardio-piloric;

27



- transversal (mezenterico-axial);

56.Ulcer gastric.ULCERUL GASTRIC

- Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal;- semne directe + semne indirecte

Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor;- sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi;

- profil : imagine de aditie;- forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita;- dimensiuni variate: 5-10 mm – mari (nisa Haudeck);- contur precis, cu/fara colet;- delimitata superior/inferior: dig periulceros;- semnul Hampton: banda transparenta subcavitara;

- fata: imagine “in cocarda”;Semne indirecte

- triada Barclay: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie;- gastrita hipertrofica de insotire;- semnul “indicatorului”: la nivelul marii curburi gastrice;- rigiditatea micii curburi;- spasm antral, spasm piloric;

Aspecte particulare in functie de localizare - nisa in lacuna (pe marea curbura);

- nisa subcardiala # diverticul subcardial;- nisa la unghiul micii curburi: fenomene de rigiditate;

Ulcerul canalului piloric- nisa + spasm piloric = imagine de “perla pe ata”;

EVOLUTIE, COMPLICATIIFavorabila - sub tratament: diminuare, disparitie, cicatrice;

Nefavorabila:- marirea ulcerului: nisa Haudeck;- stenoza gastrica;- penetratie (pancreas, ficat, mezocolon);- perforatie: pneumoperitoneu (rdgf. simpla); ex. contrast hidrosolubil;- hemoragie digestiva superioara;

57.Cancer gastric infiltrativ si vegetant.

CANCERUL GASTRICDebut (“early gastric cancer”)

Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara

sau metastaze la distanta.- tip I: proeminent (h > 0,5 cm);- tip II: superficial:

- II a: elevat;

28



- II b: plat;- II c: depresionat;

- tip III: excavat;

Dg.: endoscopie + ecoendoscopie

CANCER GASTRIC AVANSAT

Vegetant:- masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie;- defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;

Infiltrant:- ingrosarea peretelui;- rigiditate, absenta peristalticii;- distrugerea mucoasei;- ingustatarea lumenului gastric » schir gastric;

58.Cancer gastric-nisa maligna,aspecte radiologice.

Ulcerant:- nisa maligna;- profil: “menisc”, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig

periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate oprite la distanta de nisa;59.Stenoza mediogastrica.

60.Stomac operat-complicatii precoce si tardive.

RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT

Interventii conservatoare:

- vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva;- gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;

Rezectii gastrice:

- partiale;- subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala,

gastro-jejunala;- totale – anastomoza eso-jejunala;

Complicatii precoce

- dezunirea suturilor » peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic(rdgf. abdominala simpla);

- ocluzii: rdgf. abdominala simpla;- fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila;

Complicatii tardive

Sindroame functionale

- reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara;- sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta;- sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata

si distensia accentuata a eferentei;29



Sindroame organo-functionale

- gastrita bontului;- stomita, jejunita;

Afectiuni organice

- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente;- prolapsul mucoasei gastrice;- ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm);- cancerul pe bont: recidiva; primitiv

61.Ulcer duodenal.

Ulcerul bulbar duodenal

Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor) Forme anatomo-radiologice:Edematoasa:

- bulb nedeformat;- nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”;

Forma edemato-scleroasa:- contur bulbar cu incizuri si ancose;- nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa

Forma sclero-edematoasa- deformarea bulbului: stenoza, biloculare,

dilatatie pre-stenotica (“diverticul Cole”);- identificare dificila a nisei;

Fenomene de insotire: - triada Barclay;

Complicatii:- perforatie: pneumoperitoneu; penetratie- hemoragie digestiva;

Ulcer duodenal post-bulbar - obs. Sdr. Zollinger-Ellison;- sediu: D2 supravaterian;- nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”);

62.Intestin subtire-metode de examinare imagistice.

EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE

Radiografia abdominala simpla: distensia anselor, nivele hidro-aerice

Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata,contrast simplu/dublu contrast;-pozitia anselor, pliuri, calibru;

30



Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;»modificatori de comportament:

• acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;• inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;

-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;

Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata): examinarea ultimelor anse ileale;

Examinare computer-tomografica- umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;- nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse;

Explorare izotopica:• Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;• Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;

Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic;Semeiologia radiologica a ISSemne functionale:

- hiper/hipotonia;- tonus alternant;- hiper/hipokinezia;- aeroenteria;- imagini hidro-aerice;

Semne organice:- alterarea reliefului mucoasei: relief “de baraj”, edematos;

- rigiditatea segmentara:- stenoza;- lacuna;- imagini de aditie;

63.Clisma baritata.

Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata,contrast simplu/dublu contrast;-pozitia anselor, pliuri, calibru;

Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;»modificatori de comportament:

• acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;• inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;

-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;

64.Ocluzia intestinului subtire-aspecte radiologice.

OCLUZII INTESTINALEEtiologie:

- mecanica (obturarea lumenului digestiv);

31



- functionala (disparitia peristaltismului)

Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) – 5 intrebari:1. Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice);2. Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia intregului tract digestiv)3. Sediul obstructiei? (->intestin/colon)4. Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus)5. Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei)

OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRESemne generale:

- bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting sifosa iliaca dreapta; - arcul gazos (imagine “in magnet”); - imagine “in retorta”;

- dispozitie, numar : unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale:vertical (“tuburi de orga”); anse ileale: orizontal( “trepte de scara”);

- pliuri vizibile (functie de distensia ansei);Etiologie:- strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon;

- obstructii: ileus biliar (+aerobilie); - invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini “in trident”;

65.Ocluzia intestinului gros-aspecte radiologice.

Ocluziile colonuluiSemne generale:

- bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime; - arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic; - boseluri: dilatatii haustrale;

- distantarea pliurilor: aparitia “pliurilor de flexiune” la cuduraanselor destinse;Etiologie:

• Strangulatie:- volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa

intreg abdomenul;- volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie para-

vertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte;• Obstructie: tumorala;

66.Boala Crohn.

Boala CrohnAfectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar;Sediu: predilect ileon terminal;Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagisticasectionala (ecografie, CT);

Evolutie: Debut:

- edemul mucoasei: aspect fin granular;

32



- ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare;- hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse,

contururi poligonale, “nodul de alarma”;- ulceratii: initial “aftoide”: eroziunea mucoasei de acoperire afoliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine deaditie (profil);

- aspect ulcero-nodular: “pavaj cu dale” (“cobblestone”);

Scleroza si stenoza:- semnul corzii “string sign”: ingustare tubulara a lumenului;- stenoze scurte, etajate, “in clepsidra”;- dilatare in amonte a anselor;- cecul nu se opacefiaza: semnul “saltului”;- ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl.

limfatici;- fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica);

Caracteristici fundamentale:

- gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: “skip lesions”;- tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;

Imagistica sectionala• Ecografia:

- ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor;• Computer-tomografia:

- ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului;- hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale;- adenopatii mezenterice;- abcese interanse si extraintestinale;

67.TBC ileo-cecala.

Tuberculoza ileo-cecala

Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala acolonului;Cale de diseminare: hematogena, alimentara;Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;

Debut:- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate,

neregulate;- hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul

de alarma; Perioada de stare:

- ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor;- ulceratii multiple, in “buton de camasa”;

- “string sign”

Evolutie:- reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene

obstructive asociate;- retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvula

ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant; Examinarea CT:

33



- ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctie-aspiratie cu ac fin;

68.Rectocolita ulcero-hemoragica.

Rectocolita ulcero-hemoragicaAfectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;

Dg. Imagistic:• Radiografia abdominala simpla:

- prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata);• Clisma baritata:

- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii;- modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea

haustrelor;- modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei;- ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);

- profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublu

al colonului;- modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerareamucoasei);Cronicizare:

- disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor;

- stenoze tubulare (microcolon);Complicatii:

- megacolon toxic;- perforatii (in peritoneu sau organele vecine);- stricturi;

- potential de malignizare;

69.Tumori maligne intestine gros-diagnostic imaistic.

70.Tumori benigne ale colonului.

71.Anomalii de pozitie ale colonului. splenomegalie, hepatomegalieAnomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite;

Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta;Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in dreaptaabdomenului, ileon si colon anterior si la stinga;

Sindrom Chilaiditi:- interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm

Hernie diafragmatica a colonului:- congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita;

Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace;Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat;Cec in pozitie inalta, subhepatica;Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata;Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate;tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular);

72.Anomalii de lungime si calibru ale colonului.Mega dolico colon

34



73.Ficat-metode de examinare imagistica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD2.ULTRASONOGRAFIA3.COMPUTER TOMOGRAFIA4.SCINTIGRAFIA5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM)

6.ARTERIOGRAFIA7.PORTOGRAFIA

RADIOGRAFIA STANDARDINDICATII:-REDUSE=>informatii putine:

-calcificari patologice (CHH,hematom,tbc);-hepatomegalia;-suspiciune abces,chist hidatic;-orice abdomen acut=>examineaza si ficat !

ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal;

-ultrasonografiaULTRASONOGRAFIA

INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICAMOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor,structurii,contururilor,impedantei acustice etc.MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale;

-caracterizarea vaselor tumorale;-control post-terapeutic:

-shunt porto-sistemic chirurgical;-rad.interventionala-control dupa: -chemo-embolizare tumori maligne;

-TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt)

PORTOGRAFIAMETODE DE ABORD PRIN CATETERISM:

-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA;-PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARASCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice;

-tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prinmetode de rad.interventionala:

-embolizarea varicelor;-shunt portosistemic trans-jugular(TIPSS)

74.Pancreas-metode examinare imagistica.1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL3.ULTRASONOGRAFIA4.CT

5.IRM(+MRCP)6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP)7.ARTERIOGRAFIA8.CPT

35



RADIOGRAFIA STANDARD& BARIU-PASAJ G-D

INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>”ansa sentinela”PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente,

-deformari cadru duodenal;CANCER=>deformari (“cauciuc pe janta”);

-stenoze D IIULTRASONOGRAFIA

INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICAMOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA

-VIZUALIZEAZA DIRECT :-dimensiuni,contur,structura,vase vecine;-rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS).-ghideaza punctia dg.& terapeutica.

MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica.-vena porta, vena cava inf., vena mezenterica

COMPUTER TOMOGRAFIA

CT= METODA STANDARD ETALON (“Gold standard”)INDICATII:-pancreatita, pseudochist (fuzare);-tumori secretante (> 1 cm): gastrinom,insulinom,VIPom, glucagonom;

-cancer:extenzie loco-regionala +metastaze;-ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICAINDICATII: IDEM CT.

MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography-evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol.

din pancreatita (pseudochist,fistule etc);INLOCUIESTETOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA.DEZAVANTAJ:-PRET PROHIBITIV;

-ACCESIBILITATE REDUSA;WIRSUNGOGRAFIA

ENDOSCOPICAERCP=Endoscopic Retrograde Pancreato-ColangiographyINDICATII:-diagnostic & tratament- litiaza canalara:

sfincterotomie, extractie calculi;-ampulom Vaterian (biopsie);-fistule post-pancreatita;

DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument);-riscuri: hemoragie, pancreatita acuta.

ARTERIOGRAFIAINDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI:

-hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm;-VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI

VASCULARE DIN CANCER;-FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER

AL METASTAZELOR HEPATICE.DEZAVANTAJE:- invaziva;

- se foloseste daca diagnosticul CT esteincert (tot mai rar in epoca Angio-RM).

36



75.Splina-metode de examinare imagistica.

RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD ECOGRAFIACOMPUTERTOMOGRAFIA

ANGIOGRAFIASCINTIGRAFIA

IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICAMETODE DE EXPLORARE

ECOGRAFIA ESTE METODA INITIALA => eficace 85%- detecteaza modificarile de volum si de structura ale splinei - in patologia traumatica evidentiaza

modificarile de structura, lichidul liber perisplenic sau intraperitoneal - studiuDoppler( color, duplex Doppler, Power Doppler) – util pentru evaluarea vaselor spleniceCOMPUTERTOMOGRAFIAExaminarea CT, este o metoda foarte utila in studiul patologiei splenice, efectuandu-se nativ (vizualizareacalcificarilor) si cu substanta de contrast.

Indicatie majora – Traumatismele abdominale!!

RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD1. Ruptura splinei sau hemoragia pot determina cresterea “umbrei” splinei, normal delimitata de grasimea

perisplenica 2. Splenomegalia determina ascensionarea hemidiafragmului stang, deviatia spre liniamediana a camerei cu aer a stomacului – semne indirecte 3. Calcificarile

pot fi determinate de: calcificari arteriale, anevrism, chisturi calcificate, infarct splenic, infectii cronicegranulomatoase

SCINTIGRAFIAUtilizarea technetiului-99m sulfur coloid permite evaluarea sistemului reticuloendotelial .

Indicatii: infarct splenic, anomalii de dezvoltare, postoperator.

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICASenzitivitatea examenului prin rezonanta magnetica de a detecta leziunile focale si infiltrative ramanecontroversat.

ANGIOGRAFIA SI PROCEDURILE INTERVENTIONALE 1. Embolizare terapeutica – hipersplenism , anemia microsferocitara Minkovski-Chaufard, etc2. Drenaj percutan al abceselor splenice – alternativa eficienta a gestului chirurgical

76.Caile biliare intra- si extrahepatice-metode de examinare imagistica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA2. COLECISTOGRAFIA PER OS3.ULTRASONOGRAFIA (US)

4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC)5.COLANGIOGRAFIA- PANCREATOGRAFIA RETROGRADA ENDOSCOPICA(CPRE)(engl.ERCP)6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE7.COLESCINTIGRAFIA8.CT9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM

(CPRM)(engl.MRCP)

37



Radiografia ABDOMINALA STANDARD Metoda de orientare:evidentiaza:-calculi opaci (30%;70%=transparenti rx);-vezicula “de portelan” (calcificari parietale);-bila calcica (“milky bile”);-aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi)

COLECISTOGRAFIA ORALATEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore

inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic).-Radiografia hipoc dr.-Prînz colecistokinetic (BOYDEN);-radiografii seriate la 15’,30’,45’,60’.

METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA(metoda “istorica”);

In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE.COLANGIO-COLECISTOGRAFIA

Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare sicolecistului.Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)-dimer acid care ,injectat I.v. se elimina

preferential prin bila;Iotroxat-meglumina( Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai crescuta sitolernta buna,Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp.

-se executa radiografii hipocondrul dreptla 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei.Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie.METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP –METODE NOI, NEINVAZIVE.

ULTRASONOGRAFIA (US)METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE.

ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutuluicolecistului.;-caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile leziuniasociate;-primul examen in examinarea pacientilor cu icter;-metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara;-ieftina;-rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare.

DEZAVANTAJ :metoda este operator –dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea mediculuiexaaminator.Colangiografia percutana

CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagisticIndicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj percutannechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze hemoragiceTehnica:-reperaj US/fluoroscopic;-anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%);-punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA);-injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare;-radiografii/fluoro digitale;CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare.

38



Colangiografia endoscopicaERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography

INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie prealabila;-icterele sec.pancreatitei cronice.TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de scopie !);-injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml);-floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS.

COLESCINTIGRAFIA-Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.;

-preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila;-scanare cu gamacamera la intervale de 10’;-colecistul+c.b. apar normal la 30’;-excretia in intestin la 60’.In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h.

77.Litiaza biliara-diagnostic imagistic.

78.Metode de radiologie interventionala in patologia biliara.

drenaj biliar percutan transhepatic-extern

- intern transtumoralw endoprotezare biliarã percutanã :

-proteze material plastic; -proteze metalice

Drenaj biliar percutan transhepatic:Indicatii:-cai biliare dilatate (US);

-caz inoperabil tehnic,riscuri majore;-icter recidivat dupa interv.chir;

Contraindicatii:-metastaze hepatice;-diateza hemoragice necorectata; -ascita cantitate mare -alergie majora(s contrast iodata)

Drenaj biliar percutan transhepatic:Tehnica:-colangiografie perutana ac fin(ghidata ecografic &/fluoroscopic;

-punctie ac-cateter si fir ghid in calea biliara ;-extragere ac si introducere cateter-dren cu orificii multiple in calea biliara:-pretumoral(drenaj extern-bila colectata) sau -transtumoral(drenaj intern-bila trece induoden).

Rezultate:-diminuarea/disparitia icterului (scade bilirubina) ,disparitia pruritului ,ameliorarea stariigenerale; Complicatii:-hematom ,dislocare cateter,hemobilie

COMPUTER TOMOGRAFIAINDICATII:-icter obstructiv,in cazul esecului US(10%);

-decelarea sediului & etiol.obstacolului biliar;-extenzia loco-regionala a cancerului VB/CB;-decelare metastaze hepatice

TEHNICA:-examen nativ +contrast-sectiuni pt intregul ficat ,colecist,pancreas.

COLANGIOGRAFIA cu RM

MRCP=Magnetic Resonance ColangioPancreatographyMETODA NOUA DE VIZUALIZARE DIRECTAANATOMICA PRIN RECONSTRUCTIE COMPUTE-RIZATA A COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE

39



AVANTAJE:-ULTRARAPIDA & NEINVAZIVA;-FIDELITATE ANATOMICA;

-asociere cu ex.RM a ficatului,pancreasului.DEZAVANTAJ:-pret prohibitiv;

-accesibilitate redusa.

Sub 79.Rinichi-metode de examinare imagistica.

UROGRAFIA INTRAVENOASĂ(UIV)ULTRASONOGRAFIA (US)TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ(CT)IMAGISTICA cu REZONANŢA MAGNETICA(IRM)PIELOGRAFIA ANTERO/RETROGRADĂCISTOGRAFIAURETROGRAFIASCINTIGRAFIA

1.RADIOGRAFIE RENALA SIMPLAPe o radiografie renala simpla, trebuie analizate urmatoarele elemente:

Schelet : ultimele coaste, coloana vertebrala lombara, basinul; Psoas: margini regulate, simetrice Rinichi: forma, pozitie, marime Ficat, Splina - margini inferioareGaz intestinal - distributie, daca exista nivele hidro-aerice;Opacitati calcare – proiectate/nu-pe aria reno-uretero-vezicala

2. UROGRAFIA INTRAVENOASĂ Pregătirea bolnavului --functie renala- (uree, creatinina), antecedente alergicerepaus alimentar(6 ore preexaminare);evacuare colon.Substanţe de contrast - non-ionice + ionice.Doză 30-40grame I (1 ml/kg corp - Odiston 75%)Tehnicăa) Radiografii standard: abdomen în inspir + arie renală în expir,pre-injectare;

b) se injectează substanţa de contrast si se executa radiografii/fluorografii:- la 1 minut - arie renală în expir - apare nefrograma- la 5 minute - arie renală în expir - apare pielograma- compresiune ureterala la nivelul promontoriulul sacrat : (excepţii-sugar, postoperator, suspiciunea

de obstrucţie, traumatism, ATS, etc),apoi radiografie- la 10 minute - arie renală în expir - la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune- post micţiune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical .

Variante ale UIV standard1.UIV limitată - pentru urmărirea unor anomalii preexistente :

- radiografie control si la 15 min.+ post micţional2.UIV în urgenţă: -colica renală

- radiografie de control+ la 15 min.+ în funcţie de patologie.

40



Se aplica regula timpului dublu: dacă la 2 ore e vizibilă nefrograma atunci următoarea radiografiese face la 4 ore.

3.Suspiciunea de obstrucţie a joncţiunii pielo-ureterale:- după radiografia la 15 min.în UIV standard- injecţie 20mg furosemid; apoi radiografie la 15

min.post furosemid.- pacient normal - se elimină tot contrastul; distensia sistemului pielo-calicial - indică obstrucţie.

4. Nefrotomografie: vizualizare mai bună a conturului renal, utilă în traumatismele renale şi cînd concentraţiacontrastului este mică.5. Insuficienţă renală - UIV =contraindicata la uree>0,80mg/%0

UIV-ANATOMIE NORMALADiametrul longitudinal renal L= 13 cm Diametrul transversal renal B = 6 cm.

1 - Inclinarea axelor renale - 10°, fata de axul longitudinal2 - Distanta polilor renali fata de axul corpului:

- 4-5 cm - polul superior - 6-9 cm - polul inferior

3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm.

(VALORI MEDII = ADULT)3. ULTRASONOGRAFIA

Rinichi - indicaţii- diferenţierea maselor solide de cele chistice

diagnosticul tumorilor benigne si maligne;- identificarea dilataţiei sistemului pielo-calicial;

-studiul a.renale si ramurilor-US Doppler color;- monitorizarea rinichiului transplantat;- ghidarea punctiei percutane diagnostice/terap.;

Vezica urinară-diagnostic in tumori, diverticuli, litiaza;

Prostată – adenom,abcese,chisturi,cancer. NB.Examinarea US a pelvisului este optimala prin metoda endosonografica-transrectala

4. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂIndicaţii: TOATA PATOLOGIA RENALA.

- traumatisme- diagnosticul pozitiv şi stadializarea tumorilor maligne;controlul post-nefrectomie in cancer;- ghidarea punctiilor/drenajelor percutane;

- controlul rezultatelor embolizarii renale ;- CT spiral - detecţia calculilor ureterali

- studiul vaselor renale( in HTA, etc.)

5. ANGIOGRAFIA cu RxIndicaţii:

-evaluarea stenozei art.renala-in HTA reno-vasculara;-diagnosticul si tratament interventional in leziuni vasculare: fistulă AV, angiom, anevrism-in procedurile intervenţionale: angioplastie, embolizare.

- la donatorul de rinichi înaintea transplantului;- chirurgia rinichiului în potcoavă;-in diagnosticul litigios prin alte metode neinvazive din tumori,chisturi complicate,abcese etc.

6. FLEBOGRAFIA Indicaţii:- aprecierea extensiei tumorale în VCI;-reperaj in recoltarea de renină din vena renală;- localizarea unui testicul necoborât.

41



7. IMAGISTICA CU REZONANŢA MAGNETICĂIndicatii:

- diagnostic si stadializarea tumorilor maligne;- studiul arterelor renale in HTA (Angio-RM);- infectiile acute si cronice;-URO-IRM-poate inlocui UIV la cazurile care au contraindicatii pentru injectarea substantelor de contrastiodate;- evaluare excelenta a vezicii,pelvisului si regiunilor ganglionare retroperitoneale8. SCINTIGRAFIA

- Apreciază cu ce procent participă fiecare rinichi la funcţia renală globală;- Deceleaza zone hiper sau afixatoare;

9. PIELOGRAFIAPielografia retrogradă

Indicaţii: ren mut UIV;diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicată, ;- sonda în ureterul distal prin cistoscopie,de catre urolog;se injecteaza contrast iodat 3-8 ml;- se executaradiografii; - se vizualizează: ureterul, bazinetul, caliciile;

Pielografia anterogradă

- sub fluoroscopie si US se introduce un ac fin în grupul calicial inferior/mijlociu,pe care seinjecteaza contrast iodat-3-8 ml;- indicaţii: leziune obstructivă ureterală care nu a fost evidenţiată prin alte metode, fistule ureterale;

prin ac se recolteaza si urină pentru citologie, bacteriologie;se efectuiaza teste urodinamice ale tractuluiurinar superior.10. CISTOGRAFIA Post-urografica: ultim timp al UIVRetrogradă

- umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter;- detalii de anatomie;- evidentiaza un reflux vezico-ureteral pasiv- extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator

Micţională: evidentiaza un reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical11. URETROGRAFIA

la bărbaţi:- ascendentă (detalii de anatomie) + descendentă ( detalii despre colul vezical şi uretra

posterioară, stricturi, diverticuli, tumori).la femei:

- necesită un cateter special cu două balonaşe - unul plasat în colul vezical, celălalt produce ocluziameatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretral. Sub 80.Urografia intravenoasa. ----------------- Vezi sus

Sub 81.Anomalii congenitale renale de numar ,marime,pozitie.

DE NUMĂR 1. Agenezia renală - poate fi:

- bilaterală - incompatibilă cu viaţa.- in utero - echografie -> oligohidramnios- la naştere - sdr.Potter: hipertelorism, micrognaţie, inserţie joasă a urechilor.

- unilaterală - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic .Dg.pozitiv: echo + angiografie.

2. Rinichiul supranumerar :- exista un al treilea rinichi (sau chiar al patrulea in caz de bilateralitate), mic, rudimentar, situat inloja renala sau ectopic.

- rinichiul are parenchim si capsula proprie, sistem excretor si vascularizatie separata.

42



DE MĂRIME1.Rinichiul hiperplazic – rinichi marit de volum, la care se exclude orice cauza dobandita de hipertrofie;taliarenala si marimea cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma, topografie si functie normala;hiperplaziacongenitala trebuie diferentiata de hiperplazia compensatorie ce insoteste agenezia sau hipoplazia renala.

2.Rinichiul hipoplazic:- scădere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial si functie renalanormale;artera renală este mică, ureterul este normal.

Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza vasculara sau inflamatorie (post-nefritic).

DE POZIŢIE1.Ectopia renala

- ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera renală emergenta din art. iliace,ureterul este scurt. Dg.diferential: ptoza renală,in care ureterul are lungime normala .

- rinichiul intratoracic mai frecvent pe stânga şi trebuie diferenţiat de o eventuală poziţie anormalăcauzată de o hernie diafragmatică.

- ectopia încrucişată - unul din rinichi migrează în partea controlaterală şi de obicei se uneşte cu

polul inferior al celuilalt rinichi;ureterul se varsă normal în vezica urinară.2. Malrotatia- relaţia anatomică bazinet - parenchim renal este anormală: bazinetul este rotat anterior, eventual

lateral.Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia rinichiului.

ANOMALII DE FUZIUNERinichiul in potcoava:

- rinichii sunt uniţi la polul inferior prin istm parenchimatos sau fibros.- UIV - rinichii au poziţie verticală cu axul divergent,

- bazinetul este rotat anterior ( hidronefroză moderată)

- caliciile sunt orientate postero-intern- ureterele au emergenta atipica- CT - apreciază istmul: fibroză sau parenchim(capteaza contrast iodat daca este functional;

- evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumoriVascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat de ramuri din a. iliaca

comuna;harta vasculara preoperatorie este obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau aortografie princateterismSeldinger

Sub 82.Boli chistice renale-diagnostic imagistic.

RINICHIUL POLICHISTICTIP INFANTIL – boala autosomal recesiva ce determina dilatatii chistice ale tubilor colectori;afecteaza sificatul – fibroza periportala si dilatatii ale cailor biliare intrahepatice;boala este agresiva, se manifesta de lanastere si determina o supravietuire de doar 4-8 ani fara dializa/transplant renal.

- UIV - rinichi măriţi de volum cu nefrogramă intarziata, densă, cu aspect striat şi vizualizare slabă aarborelui pielo-calicial; uretere cu aspect normal.

- US - rinichi măriţi de volum, simetric, bilateral, forma nemodificată, echogenitatea crescută.Vizualizarea afectarii hepatice.

Are valoare deosebită pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi măriţi de volum, echogenitatecrescută, oligohidramnios, lipsa fluidelor în vezica urinară.

RINICHIUL POLICHISTIC

43



TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin HTA, hematurie, durere – nefromegalie; 1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10% pacienti au sianevrisme cerebrale.

- UIV - rinichi măriţi de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite şi curbate dupădimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la nefrotomografie - chisturile nu comunică cu caliciile.

-US - imagini transsonice cu pereţi subţiri şi întărire de ecou posterioară.- CT - multiple formaţiuni cu densitate apropiată de cea a apei care nu îşi cresc densitatea post-

contrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii, hemoragii intrachistice şi degenerare malignă- IRM:diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si cazurilor cu uremie

secundara,fara riscuri

Sub 83.Malformatii pielo-ureterale.

MALFORMAŢII ALE CAILOR URINAREDuplicitatea pielo-caliceala:cea mai frecventa malformatie a aparatului urinar.

- UIV : vizualizarea a două bazinete şi două grupuri caliciale în cadrul aceleiaşi mase parenchimatoase. ;ureterele se pot uni înainte de a ajunge la vezică ( ureter bifid ) sau pot avea orificiiseparate - duplicitate completa -ureterul care drenează partea superioară a rinichiului se va insera distal şimedial la nivelul abusarii vezicale de cel ce drenează partea inferioara;pielonul superior este de regulahipoplazic,malformat.

MALFORMAŢII ALE CAILOR URINAREViciu de jonctiune pielo-ureterala - cauze:

- funcţionale (50%) - diferenţă de calibru între bazinet şi ureter fără obstacol vizibil.- organice (50%) - stenoză fibroasă, inserţie înaltă a ureterului, plicatură, polip fibrosDiagnostic – US (si la fat,in utero) si UIVUS antenatală evidenţiază dilataţia pielo-calicială.UIV - aspect variabil în funcţie de gradul obstrucţiei - excreţie tardivă, calicii dilatate şi chiar absenţaexcreţiei în obstrucţiile severe;mărirea dimensiunilor rinichiului este dependentă de gradul obstrucţiei.

MALFORMAŢII URETERALE1.Ureterul dublu2.Ureterul bifid3.Ureterocelul : prolaps al ureterului distal dilatat în lumenul vezicii urinare la locul obişnuit de inserţie aureterului în trigon:UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de “cap de şarpe” şi halou radioopac în

jur.4.Ureterul retrocav : ureterul drept trece posterior de VCI în dreptul vertebrelor L3-L4.5.Megaureter congenital : segment fără peristaltică a ureterului distal cu apariţia obstrucţiei funcţionale şidilataţie a ureterului proximal.

Sub 84.Litiaza ap urinar-diagnostoc imagistic.

Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu;compoziţia calculilor determină radiodensitateaCalculi radioopaci:

- 70%- oxalat şi fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mărime şi forme diferite;

44



- 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociaţi cu infecţii,sunt neomogeni şi mai puţinopaci;

- 1% - cistinăCalculi radiotransparenţi:

- calculi de acid uric - pacienţi cu hiperuricemie primară/sec.;- calculi de xantină - insuficienta oxidare a purinelor.

Radiografia simplă – pentru decelarea calculilor radioopaciUIV : confirmă poziţia calculilor şi existenta obstrucţiei,tradusa prin nefrogramă densă, pielogramă tardivă,dilataţia sistemului pielo-calicial;US:imagini hiperechogene cu con de umbră posterior;CT spirala : ideală pentru localizarea calculilor in orice sediu

Sub 85.TBC ap urinar-diagnostic imagistic.

Este secundară unui focar pulmonar sau osos; diseminare hematogena post-primara in corticala sub capsular.Clinic :antecedente tbc, piurie, hematurie, disurieDebut in corticala ,extenzie posibila in ureter, vezică, vezicule seminale, epididim,testicul.Evolueaza in urmatoarele stadii:Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizează imagisticStadiul II - noduli productivi situaţi în zona papilelor caliciale;

CT - mici zone hipodense in medulara,jonctiune cu corticala; Angiografie : distorsiunea arterelor arcuate

NB.In aceste stadii boala nu se deceleaza deoarece este pauci/asimptomatica .

Stadiul III : prima leziune vizibilă UIV - eroziunea (ulceratia) papilei.- Bacilul Koch urmează “drumul urinii” :- apar calicii neregulate, ectazii caliciale, amputaţii

caliciale, dilataţia şi apoi stenoza bazinetului, ureter în “şurubelniţă”;în parenchim: nodulii care nucomunică cu arborele pielo-calicial - caverne confluate,pe topografie caliceala.Stadiul IV: UIV - rinichi mut =autonefrectomie : rinichi mare cu cazeum blocat in caverne;cazumul secalcifica treptat ( rinichi” mastic”=CHIT in lb.Franceza).

Sub 86.Tumori maligne renale-diagnostic imagistic.

CANCERUL RENAL PARENCHIMATOSUIV - sdr. tumoral: în timpul vascular - deformarea conturului renal, în timpul tubular - lacună nefrografică;modificări pielo-caliciale - compresiune, alungire, amputaţie; calcificări - centrale şi polimorfeUS - masă solidă, hiperechogenă, omogenă sau heterogenă; Doppler - neovascularizaţie intratumorală,semnale arteriale cu modulaţie sistolo-diastolică, semnale de tip venos, şunt.CT - masă solidă, izo sau hipodensă cu creştere precoce a densităţii apoi încărcare difuză mai mică decât a

parenchimului, limita de separaţie cu parenchimul adiacent - imprecisă.

CANCER RENAL PARENCHIMATOSAngio - masă hipervascularizată cu vase tortuoase, calibru neregulat,dilataţii pseudoanevrismale, şunturiAV, timp venos precoce

BILANŢUL EXTENSIEI TUMORALE - extensie locală - prezenta sau absenţa distrucţiei capsulei- extensie regională - prezenţa sau absenţa invaziei viscerelor vecine- extensie venoasă - invazia VR şi VCI

45



- extensie ganglionară - pedicul renal şi lombo-aortic- extensie la distanţă - existenţa sau nu a metastazelor

CARCINOMUL TRANZIŢIONAL- frecvent multicentricUIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite impreciseAngio - hipovascular

Echo- masă hiperechogenăSARCOMUL RENAL- punct de plecare capsular cu dezvoltare extrarenală sau sinusal- importante calcificări- hipovascular la angiografie, îşi creşte puţin densitatea la CT

METASTAZE RENALE - se produc pe cale hematogenă de la cancer:

pulmonar, sân, rinichi, colon.- unice sau multiple LIMFOAME - Diagnostic: Radiologic - US + CT- forme: leziune unică, noduli multipli, forma infiltrantă, extensie prin contiguitate, afectare perirenală.

Sub 87.Pielonefrita cronica-diagnostic imagistic. PIELONEFRITA CRONICA (nefrită interstiţială nesupurativă)UIV : rinichi mici, corticala subţiată; calicii distorsionate; întreruperea liniei interpapilare şi reducereadistanţei dintre calicele superior şi corpul vertebral adiacent; multiple cicatrici pe contur.

Diagnostic diferential: cicatrici + calicii normale = etiologie vasculară.US: atrofie parenchimatoasă localizată, zone de fibroză;CT: neregularităţi pe contur şi zone triunghiulare hipodense cu localizare corticalăSub 88.Hidronefroza-diagnostic imagistic.

CAUZE:

- bazinet: calcul, tumoră, infecţie, compresiune extrinsecă- lumen ureteral: litiază, cheag, puroi, corp străin- perete ureteral: obstrucţia congenitală a JPU, tumoră, strictură inflamatorie sau infecţioasă, edem,

ureterocel- extrinsec: fibroză retroperitoneală, endometrioză, lipomatoză pelvină, sarcină, tumori maligne de

vecinătateObstrucţia acută: nefrogramă densă, pielogramă întârziată, mărire de volum a rinichiului, dilataţia moderatăa sistemului pielo-calicialObstrucţia cronică: dilatare majoră a sist. pielo-caliceal, rinichi mic sau mare, nefrograma nu persistă,corticala subţiată, pielogramă vizibilă dependentă de funcţia renală

Sub 89.Tumori benigne osoase.

1. OSTEOMORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign.

CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza !SEDIU: sinus frontal, oase craniene.ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac, omogen, oval / rotund, contur policiclic;DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic.VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi sustin ca este o displazie sau osteita cronica si

nu tumora…!SEDIU: diafiza os lungASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS), cu sechestru mic central; hiperostoza / scleroza in jur,

bombeaza subperiostal, in partile moi.46



2. FIBROMORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos

SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi-mandibula=>”epulis”

ASPECT RADIOLOGIC:-zona osteolitica, cu inel net de scleroza in jur;-contur ciclic-osul adiacenr nemodificat-fara reactie periostala.

3. HEMANGIOMORIGINE: VASCULARA; BENIGNA.

HISTO.PAT.: tip capilar, tip cavernosSEDIU:-CRANIU- tip capilar; VERTEBRE- tip cavernos;ASPECTE RADIOLOGICE:-Tip capilar=osteoliza, rotunda, circumscrisa de inel opac, cu septuri opace radiare (“spite de roata”)-Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure, palisada, grilaj), forma (turtire cranio-

podala,”butoi”); discuri vertebrale intacte; SE COMPLICA CU FRACTURA INTRASPONGIOASA/

INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALVÈ).4. OSTEOCONDROM

ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICATSEDIU: oase tubulare: falange, matacarpieneTIPURI: -central = encondrom

-periceric = eccondromASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata, cu inel fin de sleroza periferica; absentareactiei periostale.Condroame multiple = boala Ollier

5. TUMORA CU MIELOPLAXE (CELULE GIGANTE)SEDIU: epifiza oase lungi(tibie, femur), os plat.ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine, (“bule de sapun”), bombare periostica epifizo-metafizara,-aspect multiloculat, contur net corticala subtiata dar vizibila, aspect de “os suflat”EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc, dispar; corticala poate fi lizatacomplet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna.DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos essential

Sub 90.Tumori maligne osoase.

1. OSTEOSARCOMORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze

TIPURI: osteolitic, osteoplasticSEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moiASPECT RADIOLOGIC: TIP OSTEOLITIC:- la debut- perferic sau central; lacuna cu contur neregulat-pinten sarcomatos CODMANN (“triunghiul mortii”)=reactia periostala limitata + decolarea periostului /distructie periostala;TIP OSTEOPLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu aspect radiar (“spiculi perpendiculari pediafiza”,in perie”); respecta epifizaEVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat)

- fracturi patologice; invazia articulatiei vecine.

2. CONDROSARCOM

47



ORIGINE: tesut cartilaginos (..condrom..?); exostoze osteogenice (b. Ombredanne)SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coasteASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa tumorala; invazie de parti moi

3. FIBROSARCOM OSOSORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !)

ASPECT RADIOLOGIC:Tip central = osteoliza os lung;Tip periferic = sarcom periostal (parostal)

4. SARCOM EWINGORIGINE: SARCOM MEDULOGEN; reticulosarcom infantil

SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coaste;ASPECT RADIOLOGIC:-osteoliza central medulara

-uzura compactei din interior -reactie periostala “in foi de bulb de ceapa” (mansoane fine, concentrice);

-”suflare”, “in butoi” a diafizei (OEDOSTOZA).EVOLUTIE: -metastazeaza in acelasi os si in alte oase, in viscere.

5. RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER Pacient adult, afebril

SEDIU: diafiza os lungASPECT RADIOLOGIC: osteoliza diafizara + spongiozarea compactei=>uzura pe ambele fete

-osteoscleroza endostala + periostala anarhica, intrerupta, discontinua (“mansonzdrentuit”);

-rar aspect spicular EVOLUTIE: metastaze ganglionare, plamin6. MIELOM (PLASMOCITOM)

ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI

ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala) -marker: proteinurie BENCE JONES.SEDIU: -maduva hematogena=>adultTip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER Tip solitar => PLASMOCITOM (rara)ASPECT RADIOLOGIC:-zone osteolitice -aspect de “panou gaurit” (tipic la craniu)

-tasari vertebrale;coaste, os lung cu aspect suflat

Sub 91.Osteomielita acuta si cronica.

• ETIOLOGIE: stafilococ auriu, streptococ;• MECANISM: - embol microbian in artera nutritiva;

- contiguitate (fracturi deschise, artrite etc);• SEDIU: - os lung=>metafize (debut);

- extenzie diafizara, epifizara, articulara;- monostica, monotopa: tibie, femur cca 75

ASPECTE RADIOLOGICE• DEBUT: osteoporoza localizata metafizar; dg.dificil=>IRM,

scintigrafie polinucleare marcate Ga-67;STARE:-osteoliza “patata”;

-tumefactie de parti moi;-necroza septica=>halou + sechestre;-periostita=>mansoane, grosiera, extenzie diafizara;-abces subperiostal;

48



-fistulizare in partile moi periosoase.

EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode;-reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia

endosteala / periosteala; focare osteolitice mici, sechestre mici;COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ;

-fracturi=>scurtari de os;-tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiperplazii unilaterale de membru;-septico-pioemie:abcese viscerale secundare;

Osteomielita cronica,in puseu de acutizare: microgeode, micro-sechestreOSTEOMIELITA COMPLICATII: artrita sold,necroza capului femural,subluxatie coxo-fem.secundara,tulb.de crestere femur.FORME PARTICULAREABCES OSOS CENTRAL (BRODIE):-SEDIU: tibie, metafiza superioara;-ASPECT Rx:-geoda ovala, inel scleroza; fara sechestre/r.periostala-EVOLUTIE: cronica, cu pusee de acutizare.PANARITIU OSOS (osteita / osteomielita=>contiguitate de la p.moi)

-SEDIU:-falange terminale-ASPECT RADIOLOGIC:-liza osoasa din afara spre canal medular; -fara reactie periostala.

Sub 92.TBC osteoarticulara.MECANISM: reactivare BK in sinoviala articulatiilor mari =>adolescent, adult; ANAT.PAT.: osteoartritasupurata cronica.ASPECTE RADIOLOGICE:DEBUT: -osteoporoza regionala;-pensare spatiu articular;STARE:-geode / carii osoase ”in oglinda” pe extremitatile articulare, osteoliza progresiva=>caverneepifizare, abcese reci articulare;

EVOLUTIE: -prabusiri articulare;disparitia spatiului articular; topiri osteolitice”=>sechestre mici;-ankiloze;-blocuri articulareFORME TOPOPGRAFICE1).TBC VERTEBRALA=MORB POTT:-vertebre pereche;”fus” paravertebral (abces rece fuzat=>psoas);-

bloc vertebral, cifoza;2)COXITA (coxalgia): distructie cap femural si acetabul; anchiloza / protruzie in pelvis;3)”TUMORA ALBA DE GENUNCHI: artrita, fistule, ankiloza.

Sub 93.Artrita reumatoida.POLIARTRITA REUMATOIDA.CLINIC: -boala artritica cu teste inflamatorii pozitive-etiologie incerta=> componenta autoimuna probabila.DEBUT:-articulatii mici: interfalangiene, carpiene;-osteoporoza; largirea spatiului articular; chisturi, microgeode subchondrale pe epifize;EVOLUTIE:-subluxatii falangiene, deviatii cubitale “in grifa”, ghiara, ”feuille au vent”;-ankiloza fibroasa /

punti osoase interfalan-giene; osteoscleroza secundara-extenzie la alte articulatii: picior, coxo-fememurala, genunchi etc.SDR.CLINICE INCLUZIND P.R.: 1)Sdr.Still-Chaufard: copil, splenomegalie, adenopatii periferice,febra;2)Sdr.Felty: idem, adult; 3)Sdr. Reiter-Fiesenger-Leroy: PR, uretrita, conjunctivita (virala?); 4)Sdr.Kaplan-Colinet: PR +pneumoconioza;5)Sdr. Goujerot-Sjögren:PR.-artic.mari+uscare secr. salivare,

lacrimale (xerostomie)

Sub 94.Spondilita anchilozanta.

49



1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV)DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1)ASPECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;-osteoporoza;

STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale);TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> “bat de bambus”,”sina de tramvai”;-

cifoza dorso-lombara larga=> “pozitia schiorului”;-artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi.

Sub 95.Hiperparatiroidism primar.

Sub 96.Osteonecroza aseptica.

MECANISM:-modificari ale vascularizatiei locale-post-traumatice-embolii gazoase (boala de cheson).

1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGG- CALVE-PERTHES):-distructie progresiva acapului fem.; spatiu articular pastrat, cavitate cotiloida normala

--evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONG): -cioc,”nas de tapir”, decolare si osteosinteza (realipire) sau detasare de fragment(“soricel..”).3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN)

-vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii intraspongioase (noduli Schmorl),(platouri vertebrale ancosate)

-evolutie--spondilartroza precoce.

Sub 97.Boala Paget.

Distrofie a oaselor lungi si craniu cu evolutie cronică:-oase lungi- debut diafizar, cu decalcifierea (os cu aspect sters); -compacta se ingroasa prinapozitie periostala,remaniere spongioasa ( “se spongiozeaza”)= structura fibrilara cu trabeculegroase. Oasele lungi se alungesc, se ingroasa, se curbeaza, apar fracturi.-craniu- creste in dimensiune--demineralizat, cu zone transparente---se condenseaza, oasele boltii se ingroasa pe seama tablieiexterne-vertebre- aspect scamosat, patat de atrofie hipertrofica, tutite

--vertebra cu chenar, vertebra de fildes-bazin- structura scamosata, vatoasa

--oasele sunt moi---deformare in inima de carte de joc

Sub 98.MTS osoase.

METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta sin, prostata, pulmon, tiroida, rinichi etc).LOCALIZARE: coloana vertebrala, basin, coaste.TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOPLASTICE, MIXTEOSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare fara delimitare, fara reactie periostala

-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (“pete de ceara” descrise de REBOUL), confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sinului.MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.

50



II.LEUCEMII;LIMFOAME1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil)2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult)3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI=>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRA”DE IVORIU”

Subiecte Rezolvate Radiologie suub

Documents

Transcript of Subiecte Rezolvate Radiologie suub