STADIUL ECONOMIEI MONETARE A SOCIETĂŢII GETO-DACICE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. A L Π-LEA t e. n.

de O C T A V I A N I L I E S C U

A u t r e c u t mai bine de o sută de a n i de l a apariţia p r i m e l o r c e r c e ­tări dedicate s t u d i u l u i monedelor emise de către geto-dac i ^ ş i , cu tot p r o g r e s u l r e a l i z a t între t i m p , a rămas încă neelucidată o problemă de un in te res c a p i t a l , aceea a r o l u l u i pe care l - a u îndeplinit în viaţa s o ­cietăţii locale emis iuni le monetare p r o p r i i ale d i v e r s e l o r t r i b u r i sau uniuni t r i b a l e geto -dac i ce . Ev ident , de o adevărată economie monetară, în sensul s t r i c t a l aceste i noţiuni, ca re cere o largă f o l o s i r e a b a n i ­l o r , cu funcţii mult ip le în procesu l economic, nu poate f i vorba,dacă ţ i ­nem seama de organizarea socială a g e t o - d a c i l o r , păstrîhd,pîhă l a B u ­r e bis t a , vechi le t i p a r e t r i b a l e . Într-adevăr, inexistenţa unui stat o r ­ganizat , adoptîhd unul d i n modelele bine cunoscute ale antichităţii, a reprezentat timp de două secole un obstacol de netrecut îh calea înf ir i ­pării şi dezvoltării unei asemenea economi i . Se pune însă întrebarea: ce r o l aveau totuşi monedele emise îh cantităţi d i n ce îh ce mai m a r i de aceste t r i b u r i sau un iun i t r i b a l e geto -dac ice , îh c a d r u l economic dat ? . I n această privinţă, u n i i a u t o r i au mers pîhă l a a cons idera că moneda nu reprezenta pentru geto -dac i decît "o formă mai pract ică , numoidală, a mărfii meta l " . Oare numai l a aceasta să se f i redus r o l u l monedei -f ie ea importată d in lumea greco-macedoneană, f ie provenind d in e m i ­s iun i l e p r o p r i i - îh societatea geto-dacică ? P o r n i n d de l a o ipoteză , formulată cu aproape p a t r u deceni i îh urmă, vom încerca astăzi să g ă ­sim un răspuns l a întrebarea de mai s u s .

I n toamna anulu i 1943, am avut p r i l e j u l să examinăm,într-o colecţie particulară d i n Bucureşti , o monedă "barbară"^ de un t i p mai puţin o¬bişnuit. Ea se încadra îh grupa mai largă a emis iun i lor locale d in D a ­c i a , ca re au ca model îndepărtat te tradrahma l u i F i l i p a l Π-lea cu r e ­prezentarea călăreţului r e g a l pe r e v e r s ^ . Foarte stil izată, moneda examinată îh 1943 prezenta şi o p a r t i c u l a r i t a t e de o r d i n metro log i c , ceea ce ne -a determinat s ă - i consacrăm un studiu mai a tent , m a t e r i a l i ­zat mai îhtîi îhtr-o comunicare^ şi apoi într-o notă care a văzut lumina t i p a r u l u i exact acum un s f e r t de veac . U l t e r i o r , ca urmare a i n t e r ­venţiilor c e l u i care s c r i e aceste rînduri , această-monedă a i n t r a t îh colecţ ia Muzeului r e g i o n a l a l Ol ten ie i d i n Craiova , pe lîhgă care se pro iec ta c rearea unui mare Cabinet numismatic . Vom vedea îndată care e r a u particularităţile acestei monede şi îh ce măsură j u s t i f i c a u ele un s tudiu a p a r t e .

7

www.mnir.ro

Din punct de vedere iconograf ic^, exemplarul îh discuţie prezintă pe avers , într-un cerc de p e r l e , un cap uman, cu barbă, îh p r o f i l spre dreapta, redat foarte s t i l i z a t ; aşa cum arătam îh d e s c r i e r e a iniţială,se poate distinge cu greu un profil .omenesc d in l i n i i l e îhcQcite care îl a l ­c ă t u i e s c ^ .

Pe r e v e r s , este înfăţişat un călăreţ spre stîhga, aplecat puţin spre spate; mîinile l i psesc . Calu l are c o r p u l zve l t , coama îh vîht ş i p ic ioarele anter ioare înălţate, îhtr-o at itudine cabrată. Două s i m b o l u r i completează acest t i p de r e v e r s : sub c a l , o ramură de pa lm, i a r îna­poia călăreţului, o cruce îh formă de X , de t i p u l denumit " c rucea s f îh -t u l u i A n d r e i " 1 1 , dar cu braţele terminate îh g l o b u l e 1 2 ( f i g . 1 ) .

F i g . 1.Drahmă getică de t ip Dumbrăveni; greutate : 2,94 g .

Greutatea monedei descr ise mai sus este de 2,94 g , ceea ce o în ­scr ie îh categoria drahmelor «nominal ce reprezintă unitatea îh s i s ­temele greco-macedonene adoptate şi adaptate şi de către g e t o - d a c i , pentru nevoile l o r p r o p r i i .

Cum e r a f i r e s c , la data cîhd am examinat această monedă,am cău­tat să - i găsim ana log i i . L a vremea aceea, strădaniile depuse îh acest scop ne-au permis să identificăm p a t r u exemplare de t i p s i m i l a r , toate avînd pe r e v e r s călăreţul spre stîhga: Dessewffv 1^" n r . 2 2 3 , a cărui provenienţă nu este cunoscută, cîhtărind 7,28 g 1 , P i n k 1 ~ ,nr .111 ,pre -zumat a proveni de l a G i u r g i u şi avîhd greutatea de 7,26 g'tym a l t r e ­i lea exemplar, ined i t , af lat la acea dată îh colecţia L . G a t t o r n o 1 ^, cu greutatea mai redusă: 6,10 g 1 ^ . Un a l t exemplar, tot cu călăreţul spre stînga, fusese publicat mai de mult de către doc toru l G .Severeanu ,dar fără indicarea provenienţei şi a greutăţi i 2 ^; judecind îhsă după modu­l u l l u i . poate f i încadrat, de asemenea, în categoria d idrahmelor ge to -dacice .

Comparînd exemplarul descoperit îh 1943, îh greutate de 2,94 g , cu cele enumerate mai sus , a căror greutate se ridică l a 6 ,10 , 7,26 ş i 7,28 g, am ajuns la concluzia că pr ima monedă reprezintă drahma,dec i unitatea sistemului monetar, îh vreme ce toate celelalte pat ru exem­p l a r e , cunoscute de no i l a acea vreme, e rau didrahmele aceluiaşi s i s ­tem monetar a u t o h t o n 2 1 . Cum, pe de altă p a r t e , existenţa unor tezaure cuprinzîhd nominaluri evident dif«*rite - tetradrahme,didrahme şi drafe—

8

www.mnir.ro

m e 2 2 - e r a un ind i c iu c l a r că geto -dac i i puteau să le deosebească f oar te uşor unele de ce lă la l te 2 ^, am considerat că moneda descoperită în 1943 const i tu ia dovada f o l o s i r i i de către geto-daci a unui sistem monetar p r o p r i u , cu v a l o r i nominale d i f e r i t e - în cazul n o s t r u , drahme şi d i -drahme - emise îh acelaşi timp şi îh acelaşi loc şi circulînd s i m u l t a n 2 4 . P r i n u r m a r e , ce l puţin pentru o anumită treaptă a evoluţiei economice cunoscute de societatea geto-dacică, argumentele prezentate ne îndrep­tăţeau să admitem c r e a r e a unui sistem monetar p r o p r i u , cu două n o m i -n a l u r i de v a l o r i d i f e r i t e : drahma şi didrahma geto-dacice .

De l a apariţia acestei lucrări , a n i i au t r e c u t , fără ca teza de mai sus , formulată încă d in 1944, să trezească vreun ecou îh l i t e r a t u r a de spec ia l i ta te . Dar îh 1955, Constantin Da i cov i c iu , pornind de la consta­tarea că monedele geto-dacice nu poartă legende sau semne c a r a c t e r i s ­t ice ale unei autorităţi de stat - de a l t f e l , inexistentă îh societatea l o ­cală pînă îh s e c i î . e . n . - a f i r ma , aşa cum am amintit l a început, că a¬ceste monede nu reprezentau decît "o formă mai pract ică, numoidală, a mărfii m e t a l " 2 ^ . Ev ident , o asemenea concepţie ducea la negarea totală a o r i căror forme de economie monetară îh Dacia , f ie ele cît de rudimen­tare şi sporadice . O dovadă concludentă a faptu lu i că însuşi autorul c i ­tat ş i - a dat seama de c a r a c t e r u l extrem a l tezei sale şi de incons isten­ţa e i poate f i găsită îh t recerea e i sub tăcere de către acelaşi C o n ­stantin Daicovic iu îh s inteza pe care a r edac ta t - o , cu c i n c i ani mai t î r -ziu - îh 1960 - , despre civilizaţia geto -dac i lor^ . Tot îh acelaşi an , l u ­area îh discuţie a t eze i l u i Constantin Daicovic iu îi oferea l u i Constan­t i n Preda p r i l e j u l de a formula rezerve serioase asupra temeinic ie i e i 2 ^ ; ne exprimăm însă nedumerirea pentru faptul că în cadru l acestei l a r g i discuţii , au toru l c i t a t omite totuşi să amintească teza care a d m i ­tea existenţa unui sistem monetar p r o p r i u l a geto-daci şi care a apărut încă d i n 1947 într-o publicaţie de special i tate uşor accesibilă unui c e r ­cetător român. Vom regăsi această omisiune şi îh r e l u a r e a discuţiei a¬supra teze i l u i Constantin Da i cov i c iu , îh monografia consacrată mone­delor geto -dac i lor 2 ®.

I n ce ne priveşte, ne-am o p r i t d i n nou asupra punctului de vedere expus în 1944/1947 cu p r i l e j u l publicării unor note sumare despre t e ­zaurul descoperit îh 1938 l a Mîhăstirea (azi îh jud.Călăraşi ) . Am a¬rătat atunci că monedele geto-dacice d i n acest tezaur au ca protot ip autohton o ser ie de tetradrahme geto-dacice de t i p u l I Mo is i l - ^ , denu­mit astăzi curent t i p u l P r u n d u - J i b l e a ^ 1 , cm- o greutate medie de 1 2 , 5 0 g , t i p care îşi încheie evoluţia cu didrahmele de t ip Vîrteju, avînd o g r e u ­tate medie de 6,50 g ~. Cum monedele d i n tezaurul de l a Mîhăstirea au greutatea medie de 8,50 g , s-a i v i t problema încadrării l o r ponderale, între cele două l i m i t e : tetradrahmele de t ip Prundu-J ib lea şi d idrahme­le de t i p Vîrteju. Negăsind o soluţie convingătoare, ne-am exprimat u¬nele rezerve faţă de teza noastră anterioară, considerîhdcă geto-daci i , adoptînd un anume etalon ponderal , l - a u adaptat şi ajustat l a nevoile e¬conomiei autohtone, ceea ce a generat variaţii de greutate frecvent în--

9

www.mnir.ro

t f l n i t e . S-a s trecurat IhsS a i c i o eroare de raţionament, asupra c ă ­r e i a vom reven i la t impul p o t r i v i t .

în 1966, Iudita Winkler publică un interesant studiu despre mone­dele de valoare măruntă ale sistemului monetar geto—dacic . E x a m i -nfhd întregul mater ia l cunoscut pîhă l a acea dată, autoarea împarte m o ­nedele de modul şi greutate r e d u s e ^ , găsite în Dac ia , îh c inc i grupe t i ­pologice , i a r d in punct de vedere metrologic , deosebeşte două n o m i -n a l u r i : drahme, mai numeroase, şi hemidrahme, mai r a r întUnite, dar a căror existenţă i se pare neîndoielnică^. Reţinem deci că,după p ă ­r e r e a Iud i t e i Winkler , sistemul monetar geto-dac ic a cunoscut nu numai tetradrahme şi didrahme, a căror emitere locală e unanim admisă, c i şi drahme şi chiar hemidrahme, între nog i ina lur i le de v a l o r i d i f e r i t e e x -istîhd uneori concordanţe tipologice .

Ajungem îh sfîrşit l a ultima monografie de importanţă majoră, d e ­dicată studiului monedelor emise de geto-daci şi realizată de Constan­t i n Preda -^ . Rod a l unor cercetări laborioase, care au durat peste un deceniu 4 ^, această amplă sinteză are ca obiectiv un mater ia l foarte bo­gat şi extrem de complex, cercetat de autor f ie d i r e c t , îh numeroase colecţii d in ţară şi d in străinătate, f ie ind i rec t p r i n parcurgerea p u ­blicaţiilor de specialitate care îi consemnează existenţa. Ça metodă a¬utoru l a a les , ca şi,îh t r e c u t , R . Former , Const. Mo i s i l şi Κ. Pink , i a r mai recent Iudita Winkler , t ra tarea mater ia lu lu i numis ­matic grupat pe t i p u r i . A p l i c ind această metodă, succesiunea şi înlăn­ţuirea t i p u r i l o r este determinată de c r i t e r i i s t i l i s t i c e c a r e , uneor i , pot re leva şi o departajare cronologică a emisiuni lor respect ive . Urmă-r indu-se însă t ra tarea fiecărui t i p îh p a r t e , mater ia lu l numismatic p r e ­zent în acelaşi tezaur este studiat d ispersat , după t i p u r i l e d i f e r i te ce se înt Une sc laolaltă, ceea ce implică îh unele c a z u r i r i s c u l săv î r -şirii unor e r o r i de c rono log ie 4 ^. Un capito l f inal aJLlucrării de care ne ocupăm reuneşte, sub t i t l u l : Consideraţii generale , contribuţiile de sinteză ale autoru lu i , formulate pe baza s t u d i e r i i numeroaselor t i p u r i monetare geto-dacice. i n cadrul acestui cap i to l , e inclus un paragraf ce tratează despre Nominal şi modul . A i c i , autoru l procedează l a o trecere îh revistă a nominaluri lor emise de geto-daci , îh c u r s u l între­g i i perioade de act ivitate a monetăriilor locale . A s t f e l , n i se spune încă de la începutul paragrafului în discuţie că "urmărind . . . emis răni­le din Dacia se constată că în special greutatea l o r variază îh funcţie de epocă" 4**. Mergînd mai departe, autoru l arată că "toate monedele emise îh s e c a i ΠΙ-lea şi la începutul s e c a i Π-lea î . e . n . au diametrul constant de c i r c a 23-26 mm şi o greutate v a r i i n d între 13-15 g " 4 ^ Fac excepţie: emisiunile de t ip Larissa-Amphipol is şi cele aşa-zise "fără bărbie", care au un diametru mai mic , dar greutatea între aceleaşi l i ­mite, şi imitaţiile de t i p u l tetradrahmelor Alexandru ce l Mare - F i l i p al ΠΙ-lea, cu un diametru de 27-30 mm şi greutatea de 15-17 g 5 0

# Aceste v a l o r i ponderale coboară îh cursu l s e c a i Π-lea î . e . n . , ajungîhd l a 5¬7 g pentru t ipur i l e Adîncata şi Vlrteju-Bucureşti şi l a *»Ş-6 g pentru

10

www.mnir.ro

t i p u l Inoteşti-Răcoasa . A u t o r u l subliniază aspectul par t i cu lar , d in punct de vedere metro log i c , a l monedelor de t ip Dumbrăveni, care în ­globează piese în greutate de 10-11 ş i 4—6 g ; cu toată această d i f e r e n ­ţă de v a l o r i ponderale , nu crede că are temeiur i suficiente pentru a considera pe cele d i n urmă ca f i ind subdiv iz iuni ale ce lor d i n t î i 5 2 . C i -teată cazul monedelor de t i p Răduleşti-Hunedoara, Pete lea , Chereluş, cu d iametru l de 31-34 mm şi cîntărind 12 pîhă l a 6 g , monede conside­ra te a f i te tradrahme, cu toată diferenţa de greutate ce se constată-'-' . I n s f irş i t , autoru l examinează pe l a r g emisiunile de monede mărunte, admiţîhd "prezenţa în rîndul monedelor geto-dacice a unor s u b d i v i z i ­u n i " , dar nu acceptă existenţa unor hemidrahme^ 4 . Constantin Preda nu examinează însă deloc posibi l i tatea ca geto-daci i să f i adoptat, la un moment d a t , un sistem monetar p r o p r i u ; ceva mai mul t , s ingura dată (

cînd foloseşte îh l u c r a r e a sa sintagma "s is temul monetar a l daco-ge-ţilor"55 (semnele citării aparţin l u i C . P . , n . n . ) , ea reprezintă un s i m ­plu citaigdin t i t l u l : Drahma şi hemidrahma în sistemul monetar a l daco -geţilor . De a l t f e l , îh indicele de l a sfîrşitul monografiei Tui Con¬s tan t i n Preda nu se găseşte vocea: sistem monetar.

Acesta e ra s tad iu l problemei îh anul 1979, cînd va lo r i f i carea l i ­near documente inedite p r i v i t o a r e l a t ezauru l de la Comana^? ne-a r e ­adus-o îh obiect ivul imediat a l preocupări lor . U l t e r i o r , descoperirea şi publ icarea unor no i tezaure de monede geto-dacice şi compararea lor cu a l t e l e , cunoscute mai de mul t , dar insuficient exploatate sub a s ­pectul care ne interesează a i c i , ne-a îndemnat să reluăm examinarea teze i expuse în 1944/1947, pentru a vedea dacă, într -adevăr,geto-da­c i i au fo los i t vreodată un sistem monetar p r o p r i u , cu două sau mai m u l ­te nominal u r i de v a l o r i d i f e r i t e , dar avînd un anumit r a p o r t , unele faţă de a l t e l e .

Să începem cu examinarea t e z a u r u l u i descoperit îh anul 1915 la C o m a n a - , frecvent menţionat îh b ib l i ogra f ia de s p e c i a l i t a t e ^ , dar care a făcut pîhă acum obiectul numai a l unor cercetări parţiale. P o ­t r i v i t informaţiilor înregistrate îh 1916 de către Const .Mo is i l , acest tezaur e r a alcătuit d in c i r c a 300 monede geto-dacice, imitaţii ale t e -t radrahmelor l u i F i l i p a l Π-lea, avînd pe avers capul degenerat a l l u i Zeus , i a r pe r e v e r s un ca l inform şi îh loc de călăreţ , două sau t r e i globule; mai departe , autoru l c i tat precizează că din aceste monede, cea mai mare parte au i n t r a t îh colecţia Academiei Române . C e r c e -tînd r e g i s t r u l inventar a l colecţi i lor Cabinetului numismatic pe a n i i 1911-191 6 6 3 , am constatat că l a înregistrările 833 din 1 iunie şi 845 din 10 iunie 1915, Const .Mo is i l consemna i n t r a r e a unui număr de 159, respect iv 48 monede d i n tezaurul de l a Comana , deci în total 207 piese, aproximativ 70% d i n to ta lu l pre zum a t . Toate aceste monede au fost evacuate îh 1917, împreună cu întreaga colecţia a Cabinetului n u ­mismatic , l a Moscova, de unde au fost r e s t i t u i t e îh 1956 şi repart izate în 1959 I n s t i t u t u l u i de arheologie d i n Bucureşti, îh a cărui colecţie vor putea f i ident i f i cate , ca urmare a unor v i i t oare cercetări .

11

www.mnir.ro

Celelalte piese provenind d in acest tezaur , pîhă l a to ta lu l p r e z u -mat de c i r c a 300, au luat drumul colecţi i lor p a r t i c u l a r e , unde, pentru cele mai multe, l i s-a pierdut or ice urmă . Fac excepţie două sau poate t r e i grupurLmai compacte, care au putut f i regăsite îh colecţia dr .G .Severeanu , deşi informaţiile ce s-au păstrat asupra p r o v e n i ­enţei l o r nu sîht întotdeauna precise şi s i gure . P o t r i v i t cercetări lor întreprinse de Constantin Preda , în această colecţie se mai găsesc ur ­mătoarele l o t u r i de monede ce fac parte d in tezaurul de l a Comana: 46 didrahme geto-dacice de t ip Adîhcata ;33 didratune geto-dacice de t ip Vîxteju £ didrahme geto-dacice de t ip Cojasca ; 72 drahne ge to -dac i ­ce de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea ş i , p r o b a b i l , 29 tetradrahme geto-dacice de acest ultim t i p ^ 2 .

In t o t a l , d in tezaurul de la Comana, s -ar mai păstra astăzi îh c o ­lecţia Severeanu 182 piese, de t i p u r i l e specificate mai sus . Dacă l a a¬cestea se mai adaugă cele 207 exemplare achiziţionate de Academia Română în 1915, precum şi un număr i n c e r t , in t ra te l a aceeaşi dată îh alte colecţii par t i cu lare^ , reiese că tezaurul de l a Comana depăşea tota lul de c i r c a 300 piese, indicat de Const .Mois i l în cronica sa din 1916, trecîhd ch iar şi peste 400 piese componente^ . Mai importantă n i se pare însă part i cu lar i ta tea de a îngloba emisiuni autohtone ce r e ­prezintă t r e i nominal u r i d i f e r i t e : didrahme, drahme ş i , " p robab i l , t e ­tradrahme .

A l doilea tezaur l a care ne vom r e f e r i , îh c a d r u l acestei c e r c e ­tări, este ce l descoperit îh 1912 l a Sadova ( jud.Dolj )^-*. N i d acesta nu a fost publicat in tegra l pîhă astăzi, d a r , comparîhd informaţiile r i ­s ipite într-o seamă de lucrări , se pare că e l cuprindea: tetradrahme geto-dacice de t i p u r i l e Cr i c iova , Medieşu A u r i t , Dobreşti^e ş i F i l i p a l ΙΠ—lea^, precum şi didrahme geto-rdacice de t i p u r i l e Adîhca­t a 8 " şi Vîrteju . Observăm deci că a i c i s-au găsit împreună două c a ­t e g o r i i de nominaluri autohtone; tetradrahme şi didrahme, ch iar dacă tetradrahmele nu au ca bază acelaşi etalon ponderal® 2 .

Un alt tezaur ce ne interesează, îh legătură cu problema dezbă­tută a i c i , este cel descoperit în 1971-1977 (îh l o t u r i succesive) l a O p -tăşani ( j u d . O l t ) 8 3 ; cuprinde 93 monede geto-dacice şi anume: 82 t e t r a ­drahme şi 11 drahme, toate de t ip F i l i p a l ΙΠ-lea . Dè data aceasta, două nominaluri d i f e r i te ,dar de acelaşi t i p şi emise pe baza a c e l u ­iaşi etalon ponderal .

Ult imul tezaur a fost descoperit îh 1940 (?) la U r s e i u (jud.Dîm­boviţa)*^ şi face obiectul unui studiu monografic îh curs de pub l i ca ­re*' . Din datele comunicate pîhă la redactarea acestor r i h d u r i ^ , r e ­iese că acest tezaur cuprinde peste 400 monede geto-dacice , cele mai multe didrahme de t ip Adîhcata, i a r îh două l o t u r i mai m i c i , t e t r a d r a h ­me de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea şi drahme de un t i p nedeterminat, denumit pro ­v i z o r i u de autorul comunicării " t i p U r s e i u " ° 8 , dar care redă probabi l într-un mod rudimentar t ipu l drahmelor l u i F i l i p a l ΠΙ-lea. De data a¬ceasta avem de-a face îh mod cert cu u n tezaur alcătuit din t r e i cat»

12

www.mnir.ro

t e g o r i i de nomina lur i autohtone: te tradrahme, didrahme şi drahme. L a descoper i r i l e înşirate mai sus pot f i însumate o ser ie de alte­

ţe zaure cu c a r a c t e r i s t i c i s imi lare - avînd în compunerea l o r emisiuni locale de nomina lur i d i f e r i t e - , care s-au găsit în dreapta Dunării , îh B u l g a r i a . Vom amint i a i c i doar cîteva: Glavat i (Vraţa), imitaţii de t e ­tradrahme şi de drahme de t ip F i l i p a l ΙΠ- lea 8 ^; P irgovo (Ruse), d i ­drahme de t i p Vîrteju şi imitaţii de tetradrahme de t i p F i l i p a l ΙΠ-lea^ 0; Radanovo ÎTÎrnovo), imitaţii de tetradrahme şi de drahme de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea^ ; Ruse, imitaţii de tetradrahme de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea şi d i ­drahme de t i p Adîhcata

Ce rezultă d i n compararea acestor tezaure găsite atît în stîhga, cît şi îh dreapta Dunării ? Dacă facem abstracţie-de t i p u r i l e r e p r e z e n ­t a t e , constatăm că ele au următoarele trăsături comune:

1 . toate au în compunerea l o r exc lusiv emis iuni autohtone; 2 . aceste emis iuni înglobează nominalur i bine determinate , care

au c i r c u l a t şi au fost tezaurizate împreună, îh compunerea aceluiaşi tezaur intrîhd două sau c h i a r t r e i nominalur i d i f e r i t e : tetradrahme şi didrahme (Sadova-Dol j , Pirgovo şi Ruse în Bulgar ia ) ; tetradrahme şi drahme (Optăşani-Olt, Glavaţi şi Radanovo în B u l g a r i a ) ; te tradrahme, didrahme şi drahme (probabi l Coma n a - G i u r g i u , Urseiu-Dîmboviţa) ;

3 . toate aceste tezaure cupr ind monede care au fost emise în ace ­eaşi ' perioadă şi anume, îh l i n i i m a r i , îh a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . ;

4 . toate tezaurele menţionate mai sus se răspîndesc pe o a r i e r e -.strîhsă, atît îh n o r d u l , cît şi îh sudul Dunării^ 3 .

în lumina constatări lor expuse îh rîhdurile precedente, se poate considera a z i că îh sîhul societăţii geto-dacice de pe ambele m a l u r i ale Dunării s-a ajuns în a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . l a un s t a ­d i u de dezvoltare economică înaintată, care a determinat crearea şi f o l os i rea curentă a unui sistem monetar p r o p r i u . Acest sistem era ba ­zat pe două sau t r e i n o m i n a l u r i , cu r a p o r t u r i prec ise unele faţă de a l ­t e l e . Oscilaţiile de greutate ce se îhtîlnesc l a monede care au aceeaşi valoare nominală nu pot împiedica dist ingerea l o r , îh procesul de c i r ­culaţie, de nominalur i le ce se află pe treapta superioară sau pe cea i n ­f er ioară . Cu alte cuv inte , diferenţa d in t re drahme şi diadrahme, între acestea şi te tradrahme, e r a apreciată cu uşurinţă de către geto -dac i , oric ît de mare ar f i fost ecartamentul d in t re greutăţile maxime şi cele minime ce se constată la f iecare nominal îh p a r t e . Aceste diferenţe se datoresc unor imperfecţiuni tehnice ş i sîht foarte frecvente chiar în c a ­zul monedelor emise de state puternic dezvoltate ale antichităţii: ce tă ­ţile greceşt i , r e g a t u l Macedoniei ş i cele e len is t i ce , Roma republicană ş i , mai tîrziu, I m p e r i u l roman.

Argumentele expuse mai sus aduc dec i conf irmarea tezei f o r m u l a ­te încă d in ani i 1944/Ί 947 despre c rearea şi f o los i rea de către geto -d a c i , l a o anumită dată, a unui adevărat sistem monetar p r o p r i u , c u n o ­m i n a l u r i de v a l o r i determinate . Dar d i n examinarea tezaurelor citate

13

www.mnir.ro

a i c i , a reieşit c l a r că atît îh 1944/1947, cît şi £h 1965,îh raţionamen­t u l nostru s—a s trecurat o eroare de concepţie cu efect r e s t r i c t i v . Ea consta din postularea existenţei unor s e r i i de nominalur i d i f e r i t e , a -vîhd acelaşi t i p . Asemenea cazur i pot f i îhtflnite şi îh numismatica geto-dacică; aşa, de exemplu, monedele de t i p Dumbrăveni pot f i încadrate unele în categoria tetradrahmelor , altele - cele mai multe - ca d i d r a h ­me ş i , în sfirşit, a t r e i a categorie este reprezentată de drahme . Un alt exemplu n i - 1 oferă tetradrahmele şi drahmele geto-dacice de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea dip tezaurele de la Comana, Optăşani şi U r s e i u , despre care am vorb i t a n t e r i o r . Nu era îhsă absolut necesar ca nominaluri le de v a l o r i d i fer i te să reproducă acelaşi t i p ; aceeaşi funcţie - r e p r e ­zentarea unor v a l o r i d i f e r i t e - putea f i îndeplinită tot atît de bine ş i de nominaluri ce se deosebeau din punct de vedere iconograf ic : didrah— mele de t ip Adîhcata sau Vîxteju, îh r a p o r t cu tetradrahmele şi d r a h ­mele de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea. A r f i dec i greşit să restrîngem existenţa sistemului monetar geto-dacic numai l a s e r i i l e de t i p Dumbrăveni sau F i l i p a l ΠΙ-lea.

O a doua concluzie ce se degajează, din examinarea mater ia lu lu i numismatic de care dispunem astăzi, impune, aşa cum s-a arătat mai sus, circumstanţierea apariţiei s istemului monetar p r o p r i u îh soc ieta ­tea geto-dacică: îh t imp , a D-a jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . ; t e r i t o ­r i a l , pe o ar ie ce se întinde l a nord de Dunăre de l a J i u pîhă l a P r a ­hova, cu jaloane s imetrice la sud de Dunăre, de l a Glavaţila apus pîhă la Ruse îh răsărit . Nu vom încerca îhsă, dată f i ind l ipsa unor izvoare mai concludente, să atr ibuim paternitatea acestei iniţiative de politică monetară unui anumit t r i b sau unei anumite uniuni t r i b a l e geto-dacice ; în stadiul actual a l cercetărilor o ast fe l de încercare ar f i , după p ă ­rerea noastră, prematură.

In legătură cu emiterea de către geto-daci a nominalului c e lu i mai mărunt n i se pare necesar a face două precizări . Mai îhtîi, indi ferent de t i p u l adoptat - F i l i p a l I I - l e a , Alexandru ce l Mare sau F i l i p a l EQ-lea^ - , ca şi de oscilaţiile de greutate , este vorba îh toate cazur i le de acelaşi nominal şi anume de drahma geto-rdacică, unitatea s i s temu­l u i monetar autohton. De acord cu părerea exprimată în ultima vreme de Constantin Preda , considerăm că geto—dacii nu au emis,alături de acest nominal, şi hemidrahme. aşa cum au presupus anter io r Corne l iu Secăşanu 9 şi Iudita W i n k l e r ' 1 ' . Oricît de intensă ar f i fost dezvo l ta ­rea economică cunoscută de societatea geto-dacică îh a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . , nu credem că ea ar f i putut atinge acel stadiu care să creeze condiţiile necesare pentru emiterea şi a unor monede div iz ionare , a unor hemidrahme. Cele t r e i nominaluri identif icate a s ­tăzi cu certitudine - tetradrahma, didrahma şi drahma, ultima repre— zentînd unitatea sistemului monetar geto—dacic - erau de bună seamă suficiente pentru a exprima diferenţele de valoare ce apăreau îh cadrul schimbului economic Chiar şi îh acest caz, concepţia economică l a ca­re ajunsese societatea geto-dacică, îh a doua jumătate a sec .a l Π-lea

14

www.mnir.ro

î . e . n . şi c e l puţin.în l imi te le t e r i t o r i a l e precizate mai sus , n i se pare cu t o t u l remarcabilă, deoarece ea vădeşte mult iplele funcţii pe care le îndeplineau b a n i i , a i c i şi a tunc i , în viaţa de toate z i l e l e .

A doua prec i zare este sugerată de particularităţile răspîhdirii a¬cestor monede mărunte, a drahmelor geto-dacice. Examinîbd l ista d e s ­c o p e r i r i l o r de acest gen, publicată îh u l t i m i i an i de Constantin P r e d a 1 se constată că monedele d i n această categorie s-au găsit mai mult izolate şi anume, în nu mai puţin de 16 localităţi 1 ^ 1 şi în n u ­mai t r e i tezaure : Comana, Cugir şi Oancea 1 , la care se adaugă alte două, Optăşani şi U r s e i u , ce erau necunoscute în momentul în care a u ­t o r u l c i ta t î ş i redacta l u c r a r e a l a care ne-am r e f e r i t . în rîndul des ­c o p e r i r i l o r izolate îhtflnim c i n c i c a z u r i în care drahme geto-dacice au fost găsite ch iar îh aşezări geto-dacice şi anume l a Căscioarele , C e r -n a t u , Popeşt i , Tinosu şi Zimnicea . Acest fapt este deosebit de semni f i cat iv , deoarece ne arată că moneda măruntă, drahma s i s temu­l u i monetar autohton, pătrunsese adîhc îh mecanismul schimbului eco ­nomic l o c a l , căpătînd o pondere însemnată îh acest proces . N i se oferă as t fe l o mărturie cum nu se poate mai grăitoare despre stadiul de dez ­vo l tare l a care ajunsese economia monetară a ge to -dac i l o r , îh a doua jumătate a s e c . a l Π-lea î . e . n . şi mai cu seamă spre sfîrşitul acestui seco l . I n aceste condiţii şi cu aceste particularităţi se încheia u l t i m u l act a l evoluţiei monetăriei geto-dacice de t i p tradiţional, creîndu-se premisele necesare pentru t recerea la o nouă fază, dominată de data aceasta de o altă monedă puternică a l u m i i ant ice , denarul Romei.

N O T E

1 Ca punct de plecare îh studierea sistematică a monedelor geto -dac i ­ce poate f i cons iderat , după părerea noastră, a r t i c o l u l publicat de C . B o l l i a c , A r h e o l o g i a , îh "Trompeta Carpaţilor" , 9, 1871 ,nr . 939 d i n 9/21 septembrie , p . 4 . O t recere îh revistă sumară a c e r c e t ă r i ­l o r de numismatică geto-dacică, întreprinse atît îh ţară, cît şi în străinătate, l a Constantin Preda , Monedele ge to -dac i l o r , E d i t . A c a ­demie i , Bucureşti , 1973, p . 13-18 (cu completările aduse de Iudita Wink le r , Observaţii şi rectif icări la"Monedele geto -dac i l or " ,îh A M N , 12, 1975, p . 9 6 ) .

2 Constantin D a i c o v i c i u , Dac i i d i n munţii Oră şt i e i şi începuturile s t a ­ t u l u i sclavagist dac , îh SCŞ C l u j , 1 , 1950, p .117 , V şi c r i t i c a a¬dusă acestei teze de către Iudita Winkler , O mincfch Dâku a Gétu, în N S b , 5, 1958, p .21 ; Constantin P r e d a , Probleme de numisma­ tică geto-dacică, îh S C N , 3, 1960, p . 5 5 .

3 "barbară" , îh sensul clasic a l t e rmenu lu i , c a r e , la a u t o r i i a n t i c i , desemna tot ce nu e r a grec sau r o m a n .

4 Se ştie că F i l i p a l Π- lea, regele Macedoniei (359-336 î . e . n . ) p emis două t i p u r i de tetradrahme de a r g i n t , ambele avînd pe avers caoul

15

www.mnir.ro

laureat a l l u i Zeus: p r i m u l t i p reprezintă pe r e v e r s pe Însuşi r e g e ­le emitent, călărind spre stîhga şi a fost emis între a n i i 359-349/ 348 î . e . n . , a l doi lea t i p are pe revers călăreţul olimpic nud spre dreapta şi a fost emis începînd d i n 348/347 î . e . n . pîhă la sfîrşitul domniei l u i F i l i p a l Π-lea şi ch iar după moartea l u i . V . în acest sens Georges le R i d e r , Le monnayage d 'argent et d ' o r de Phil ippe Π frappé en Macédoine de 359 à 294, E .Bourgey , P a r i s , 1977, p . 5. Ambele t i p u r i ale acestei tetradrahme au s e r v i t ca modele pentru e¬misiunile autohtone d in Dacia timp de aproape două secole.

5 Octavian Uiescu, Sisteme naţionale în economia monetară dacă, c o ­municare prezentată l a şedinţa Societăţii Numismatice Române d i n 6 februarie 1944 (darea de seamă a şedinţei îh CNA, 18,1944, p. 231 şi îh z i a r u l " U n i v e r s u l " d in 9 februar ie 1944, p . 3 ) .

6 Oct . I l i e s c u , Sisteme naţionale îh economia monetară a d a c i l o r , îh BSNR, 38 -41 , 1944-1947, p . 2 9 - 3 4 .

7 Ibidem, p .33 . 8 Cf . Const .Mois i l , Un cabinet numismatic a l O l t e n i e i , îh CNA, 16,

1942, p . 6 - 9 . 9 In 1947, nu am avut la îhdemînă o reproducere fotografică a acestei

monede; ea apare astăzi pentru pr ima dată. 10 'Oct . I l i escu , o p . c i t . , p . 33 . 11 Pentru această denumire, v . F r i e d e r i c h F r e i h e r r v . Schr f l t t e r ,

WSrterbuch der M Un zk unde, B e r l i n - L e i p z i g , 1930, s . v . K r e u z . C f . Iudita Winkler , recenz ie , în S C I V , 2 1 , 1970, p .524 .

12 Neavîhd posibi l i tatea de a revedea moneda examinată îh 1943, des ­c r i e r e a de mai sus cuprinde elementele redate l a p.33 din l u c r a ­r e a noastră citată supra , în nota 6.

13 Ibidem. 14 Dessewffy: Gr6f Dessewffy Miklés, Barbar pénzéi. Budapesta,

1910-1915. 15 Cf . Constantin Preda , Monedele geto -dac i lor , p .194 , sub .3 . G i u r ­

g i u . 16 Pink ; K a r l P i n k , Die MUhzprăgung der Ostkelten und i h r e r N a c h -

barn (Dissertationes Pannonicae, s e r . Π , 15),Budapesta, 1939. 17 Oc t . I l i e s cu , op . ş i l o c . c i t . ; Constantin Preda , op . ş i l o c . c i t . 18 L u i g i Gattorno, cetăţean i ta l ian d in Bucureşti, a adunat îh a n i i 1939¬

1944 o mare colecţie de monede greceşt i , geto-dacice şi romane ,ob ­ţinute adesea d in peregrinările sale cu automobilul îh judeţul Brăila şi în Dobrogea. Nu este deci exclus ca exemplarul c i tat să provină din estul Munteniei . Ales membru activ a l Societăţii Numismatice Române în şedinţa din 21 noiembrie 1939 (CNA, 15, 1 9 4 0 , p . 2 9 5 ) , L . Gattorno a publicat îh CNA din a n i i 1940-1943 t r e i ar t i co le de n u ­mismatică. In 1950, a emigrat îh I t a l i a , decedîhd îh 1952. Colecţia sa a fost vîndută l a licitaţie în 1953 l a New York, multe d in piesele care o compuneau f i ind achiziţionate de către Societatea Numisma­tică Americană.

16

www.mnir.ro

19 O c t . I l i e s c u , op . ş i l o c . c i t . 20 D r . G . S e v e r e a n u , Symboles r e l i g i e u x sur les monnaies celtiques,îh

B S N R , 21 ,1926 , p . 5 2 , ρ Ι . Π , 17; tot aco lo , o monedă de t i p s i m i ­l a r , cu ace laş i s i m b o l , dar cu călăreţul spre dreapta ; p .52 şi p l . Π, 15 .

21 O c t . D i e s c u , o p . c i t . , p . 3 3 - 3 4 . 22 D i n l i s t a t e z a u r e l o r monetare c i ta te ibidem , p . 3 0 - 3 1 , t rebu ie az i

să se excludă c e l descoper i t l a T u r n u S ever i n £h 1923,ca unul ce cuprinde nu tetradrahme ş i d idrahme , c i numai t e t radrahme , atît grece—macedonene, c i t şi ge to -dac i ce . Despre acest t e z a u r , v . mai recent O c t . I l i e s c u , Prec i zăr i cu p r i v i r e l a prezentarea unor t e z a ­ure de monede greceşt i găsite îh România, îh S C I V A , 27 , 1976, p . 56-57 (cu întreaga b ib l i ogra f i e anterioară) .

23 O c t . D i e s c u , Sisteme naţionale p . 3 0 - 3 1 . 24 I b i d e m , p . 3 3 - 3 4 . 25 V . m a i s u s , nota 2 . 26 C . D a i c o v i c i u , fin I s t o r i a României ,Edit .Academiei ,Bucureşt i ,1960,

p . 2 7 1 . 27 Constantin P r e d a , Probleme de numismatică geto -dac i că ,p .55 -57 . 28 Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r . p . 3 8 2 . 29 O c t . U i e s c u , Monede geto -dac i ce . T e z a u r u l de l a Mîhăstirea ( r . O l ­

teniţa) , în "Creş terea c e l e c ţ i i l o r . Caiet se lec t iv de i n f o r m a r e " ( B i -bl ioteca Academie i R e p u b l i c i i Soc ia l i s te România), 13-14 , 1965, p . 6-12 + p l . I .

30 C o n s t . M o i s i l , Μ o nete le d a c i l o r , îh B S N R , 15, 1920, p . 6 8 . Modelul o r i g i n a l a l a ces tu i t i p este te t radrahma l u i F i l i p a l Π-lea" cu c ă l ă ­reţul r e g a l pe r e v e r s ,

31 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 149 -150 . 32 O c t . U i e s c u , o p . c i t . , p . 9 . 33 Ib idem. 34 I u d i t a W i n k l e r , Drahma şi hemidrahma în s is temul monetar a l daco-

geţ i lor , Sa A M N , 3, 1966, p .75 -89 + p l . I ş i 2 f i g . 35 Denumite de autoare "monede d i v i z i o n a r e " , i b idem, p.76 şi passim,

în concepţia s a , această denumire este adoptată pentru a desemna: nominalur i le mărunte îh r a p o r t cu cele m a r i , tetradrahme şi d i d r a h ­me . Termenul nu este îhsă adecvat, îh cazul îh care se aplică d r a h ­melor : se ştie într-adevăr că drahma este unitatea oricărui sistem monetar f o l o s i t îh lumea greacă antică ş i , ca a t a r e , nu poate f i considerată ca o monedă divizionară. Tetradrahmele şi didrahmele sînt m u l t i p l i a i aceste i unităţi şi numai hemidrahma, t e t robo lu l , t r i -o b o l u l , t r i h e m io b o l u l , d iobo lu l şi obolul - acolo unde aceste n o m i ­n a l u r i s -au emis e fect iv - intră în categor ia monedelor ' ' i v i z i o n a r e . în consecinţă, numai hemidrahmele geto-dacice - dacă asemenea no­m i n a l u r i există cu adevărat - pot f i considerate monede d i v i z i o n a ­r e . Asupra acestui u l t im aspect , a se vedea observaţiile j u d i c i o a ­se ale l u i Constantin P r e d a , o p . c i t . , p .379-382 (unde îhsă denumi -

17

www.mnir.ro

rea de "monede d i v i z i o n a r e " are aceeaşi aplicaţie ca ş i la autoarea mai sus citată). λ

36 Iudita Winkler , o p . c i t . , p . 8 2 . I n legătură cu t ipo log ia acestor mo­nede, stabilită de autoarea citată, este necesar să facem o r e c t i f i ­care , şi anume: moneda provenind d i n Bucureşti, cu greutatea de 2,94 g , menţionată l a p .81 ca f i i n d .bătută după drahmele sau h e m i -drahmele l u i Alexandru c e l Mare , este îh r e a l i t a t e o drahmă de t i p F i l i p a l I I - l e a . în nota 47 de l a p.81 autoarea t r i m i t e , pentru a¬ceastă monedă, l a l u c r a r e a noastră publicată în 1947 (Sisteme n a ­ţionale c i t . s u p r a ) , p . 3 4 ; dar l a p .33 a acestei lucrăr i , am redat o descr iere destul de amplă, cu prec i zarea că este vorba de t i p u l F i l i p a l Π-lea (t ip cunoscut a z i sub numele de " t i p u l Dumbră -v e n i " : Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 185). De la I u d i t a Winkler a¬ceastă eroare a fost preluată tale-quale de Constantin Preda ,op . c i t . , p .332 , sub n r . 6 , Bucureşti .

37 Iudi ta Wink ler , o p . c i t . , p .88 (ν. ş i r emarca de mai s u s , nota 35) . 38 Ib idem. 39 Constantin Preda , Monedele geto—dacilor. 40 Ibidem, p . 1 1 . 41 Robert F o r r e r , Kel t i sche Numismatik der Rhein-und Ponaniande ,

' S t r a s b u r g , 1908, X I + 373 p . , i l u s . + 1 p l . ; Ergahzte Neuausgabe, Redaktion Κ a r e l C a s t e l i n , G r a z , Akademische D r u c k - und V e r l a -ganstal t , 2 v o l . , 1 9 6 8 : V I p . + 5 f . + 373 p . , i l u s . ( l ) ; 245 p . , i l u s . + 20 p l . + 1 hartă (Π).

42 C o n s t . M o i s i l , Monetele d a c i l o r , îh B S N R , 15, 1920, p . 5 9 - 7 8 , cu 20 f ig. în t e x t .

43 K a r l P i n k , Die MuhzprSgung der Ostkelten und i h r e r Nachbarn (Dissertationes Pannonicae, s e r . H , 15) , Budapesta,1939,160 p . + 15 p i . + 1 hartă.

44 Iudita Winkler , T i p u r i l e monetare ale daco-geţi lor şi a r i a l o r de răspîndire, îh A M N , 5, 1966, p .33-49 şi p l . I - V I ; 6, 1969, p.67-91 şi ρ Ι . νΠ-ΧΙΠ.

45 Un exemplu îh acest sens n i - 1 oferă t ezauru l descoperit îh 1923 la ' H inova, lîhgă Drobeta T u m u Se v e r i n , care cupr inde : tetradrahme postume purtînd t i p u r i l e ş i numele l u i A lexandru c e l Mare şi i m i ­taţii ale unor emisiuni s i m i l a r e ; tetradrahme emise de Seleucus î ş i imitaţii ale acestor emis iun i ; tetradrahme geto-dacice de t i p A -po l lo -Amphipo l i s . Aceste d in urmă sîht prezentate de a u t o r u l c i ta t în c a d r u l t i p u l u i "Lar i s sa -ApoUo Amphipo l i s , const i tuind s e r i i l e b şi c (p . 133-134) pentru acest t i p , se propune o datare generală: sfîrşitul s e c a i ΠΙ-lea - începutul s e c a i Π-lea î . e .n . " (p .142 ) . Imi ­taţiile tetradrahmelor emise îh numele l u i Alexandru c e l M a r e , p r o ­venind din acelaşi t ezaur , sfi it menţionate de autor în c a d r u l t i p u l u i Alexandru cel M a r e - F i l i p a l ΠΙ-lea A r i d e u l (p. 333,343) . După pă-. r e r e a sa, primele imitaţii de acest t i p a r data de l a sfîrşitul sec. a l ΠΙ- lea- începutul se c .a l Π-lea î . e . n . Dar tezauru l de la Hinova

18

www.mnir.ro

a fost îngropat (după IGCH 452) pe l a 275-250 î . e . n . , ceea ce con-* feră ş i monedelor geto-dacice d i n componenţa l u i o cronologie mult mai t i m p u r i e dec f t cea propusă în Monedele g e t o - d a c i l o r , după c r i ­t e r i i s t i l i s t i c e . Despre t e z a u r u l de l a H inova , v . ş i nota 22 de mai s u s .

In treacăt spus , remarcăm o oarecare inconsecvenţă în modul f o l o s i t de autor pentru a desemna t i p u l c e l o r mai numeroase monede geto—dacice d i n t e z a u r u l de l a Hinova : t i p L a r i s s a ( p . 4 7 6 , s . v . H i -nova) ; L a r i s s a - A m p n i p o l i s ( p . 142); L a r i s s a - A p o l l o (p . 141): L a -r i s s a - A p o l l o Amphipol is (p .136) . Această terminologie fluctuantă trădează, f i reşte , o oarecare incer t i tud ine îh conv inger i l e a u t o ­r u l u i , d e ş i , după părerea noastră, problema determinării t i p u l u i r e s p e c t i v a fost de mult rezolvată . C f . ş i observaţiile formulate de I u d i t a W i n k l e r , Observaţii ş i r e c t i f i căr i . . . , ( supra , nota l ) , p . 1 0 0 .

46 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p.363—432. 47 Ib idem, p . 3 7 7 - 3 8 2 . 48 Ib idem, p . 3 7 7 - 3 7 8 . 49 Ib idem, p . 3 7 8 . 50 I b i d e m . 51 I b i d e m . 52 I b i d e m . 53 Ib idem, p . 3 7 9 . 54 Ib idem, p . 3 8 2 . 55 Ib idem, p . 3 8 1 . 56 Iud i ta W i n k l e r , o p . c i t . , s u p r a , nota 3 4 . 57 O c t . U i e s c u , Date n o i despre o veche descoper ire de monede geto -

dac ice ; t e z a u r u l de l a Comana, mss , 1979, 26 p . + 5 p l . 58 Comana, loca l i tate îh jud .V laşca , a z i îh j u d . G i u r g i u . 59 C o n s t . M o i s i l , Colecţiunea numismatică , îh "Creşterea colecţiuni-

l o r " (Bib l io teca Academiei Române), 27 , 1915, p . 2 0 2 - 2 0 3 , n r . 62¬65; Idem, Monete şi tezaure monetare d i n România ş i ţinuturile româneşti învecinate (Vechiu l t e r i t o r i u geto-dac) , îh B S N R , 1 3 , 1 9 1 6 , p . 4 2 . n r . 5 9 ; idem.Monetele d a c i l o r ,BSNR, 15,1920,p.71 nota 1 ; K a r l P i n k , o p . c i t . , p . 7 7 ; C o r n e l i u Secaşanu, Monete ş i camée,înj C N A , 17 , 1943, p . 166; Bucur M i t r e a , Penetrazione commerciale e c i r co laz ione monetaria ne l la Dacia p r i m a délia conquista , îh " E -phemeris Dacoromâna" , 10, 1943 (1945), p . 3 4 , n r . 8 4 ; Iud i ta W i n ­k l e r , Contribuţii numismatice l a i s t o r i a D a c i e i , îh SCŞ - C l u j , 6 , 1955, 1-2, p . 7 8 , n r . 4 6 ; idem, O mincfch Dâku a Gétu. p . 2 8 , n r . 4 6 ; Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 166, 1 9 9 - 2 0 1 , 203, 207, 211-212,116, 222-226,236, 2 4 1 , 243-244, 333, 336, 339, 341-342, 365.

60 C o n s t . M o i s i l , Monete şi tezaure m o n e t a r e . . . , p . 4 2 , n r . 5 9 . 61 "Imitaţii ale s t a t e r i l o r de a rg in t a i l u i F i l i p Π" l a C o n s t . M o i s i l , l o c .

c i t . I n temeiul unei c lasi f icări mai v e c h i , a z i abandonată, a u t o r u 1

c i ta t denumeşte s t a t e r i monedele de a r g i n t ale l u i F i l i p a l I I - l e a , care au îh r e a l i t a t e va loarea de tetradrahme în s is temul monetaz.

19

www.mnir.ro

adoptat de acest rege a l Macedoniei . 62 Ib idem. 63 Deşi colecţiile Cabinetului numismatic a l Academiei au luat fiinţă

încă d in anul 1871, p r i m u l r e g i s t r u inventar a l acestor colecţi i a fost c reat abia în 1911 de către C o n s t . M o i s i l , angajat în acel an ca numismat ajutor a l Academiei Române. Acest r e g i s t r u se încheie în 1916, cînd colecţiile au fost împachetate spre a f i evacuate mai îhtîi l a Iaşi , apoi la Moscova, cu inventar cu t o t . A fost r e s t i t u i t în 1956, împreună cu o mare parte d in vechile colecţ i i ale Cabinetului n u ­mismatic .

64 Reg i s t ru l inventar pe a n i i 1911-1916, p .102-103 . 65 Această împrejurare explică de ce t e z a u r u l de l a Comana nu a făcut

pîhă astăzi obiectul unei publicări i n t e g r a l e . I n legătură cu cele r e ­latate mai sus, v . O c t . U i e s c u , Date n o i despre o veche descoperire de monede geto-dacice: t ezauru l de l a Comana, m s s . c i t . s u p r a , nota 57.

66 După informaţiile consemnate într-un manuscris inedit a l l u i Wilhelm Knechte l , monede provenind din t ezauru l de la Comana a r f i fost a¬chiziţionate îh 1915 de următorii colecţionari : Wilhelm Knechte l , 8 e x . ; M i h a i l C .Sutzu , 3 e x . ; d r . C o n s t a n t i n I s t r a t i , 3 e x . ; Pe t re M i ¬

' hăescu, 2 e x . ; arhiepiscop Raymund Netzhammer, 1 ex . V. şi nota de mai sus .

67 Constantin Preda , o p . c i t , şi l o c . c i t . supra , îh nota 59. 68 Ibidem, p . 199-201, 203, 207. 69 I b i d e m , p . 2 3 6 , unde t o t a l u l monedelor de t i p Vîrteju este c i ta t ca r i -

dicîndu-se la 134 piese ; urmărind însă c las i f i carea v a r i a n t e l o r a¬cestui t i p , redată de autor l a p .216 , 222-226, nu am putut i d e n t i f i ­ca decît 33 ex . ca făcîhd parte d in colecţia d r . G . S e v e r e a n u .

70 Ibidem , p .203 , t i p denumit de autor " cu capul Romei" şi încadrat ca ser ia a V l - a în c las i f i carea var iante l o r de t ip Adîhcata; v . şi j u s ­t i f i c a r e a acestei denumir i la p .204 . îh r e a l i t a t e , e f ig ia de pe avers nu poate avea n i c i o analogie cu capul Romei de pe d e n a r i i romani r e p u b l i c a n i , cum crede autoru l c i t a t , deoarece nu se întrezăreşte' n i c i o urmă din co i fu l zeiţei Roma, element fundamental şi ca atare ne l ips i t în iconografia romană, cînd este vorba de reprezentarea a¬cestui subiect . în ce ne priveşte, ne r a l i e m părerii mai v e c h i , care presupune influenţe iconografice exercitate.de capul l u i Dionysos de pe aversu l tetradrahmelor emise de oraşul Thasos; v . în acest sens Cons t .Mo i s i l , Tetradrahmele oraşului Thasos şi ale r e g i u n i i Macedonia Primă, în CNA, 17, 1943, p.160 şi nota 14; idem, Les tétradrachmes de Thasos et de la Macédoine I -ëre et l e u r c i r c u l a ­ t ion en Dacie , i h " B a l c a n i a " , 7 / 1 , 1944, p . 16 şi nota 1 . părere care nu este menţionată de Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 2 0 4 .Am de­numit acest t i p "Co jasca" , după numele unei localităţi d in jud.Dîm­boviţa, unde s-a găsit îh 1936 un tezaur în care s -au ident i f i cat pentru pr ima dată monede geto-dacice de acest t i p . Despre acest

20

www.mnir.ro

t e z a u r , v . O c U l l i e s c u , Prec izăr i cu p r i v i r e l a prezentarea unor t e z a u r e . . . , p . 5 8 - 6 0 .

71 Constant in P r e d a , o p . c i t . , p . 333 , n r . 1 2 : Comana. 72 Ib idem, p .336 , n r . 4 0 : Vlaşca ( fostul judeţ) . 73 V . mai sus , nota 66 . 74 Număr indicat de V i l h e l m K n e c h t e l , m s s . c i t a t , s u p r a , n o t a 66. 75 C o n s t . M o i s i l , Monete ş i tezaure monetare găsite îh România . . . ,

în B S N R , 10, 1913, p . 6 3 , n r . 2 2 ; Od6n Gohl,Barbârpénz-leletek , în "Numizmat ika i k o z l o n y " , 14 , 1915, p . 7 2 ; Leon Ruz i cka , Die F r a g e d e r dacischen MUnzen , îh B S N R , 17, 1922, p . 1 3 ( t e x t ger¬man) ş i 38 (versiune românească) ; K a r l P i n k , o p . c i t . , p .47 , 7 1 , 7 7 - 7 8 , 83 , 118, 144; Bucur M i t r e a , Penetrazione commerciale e c i r co laz ione monetaria . . . , loc, c i t . , p . 7 2 ; Iud i ta W i n k l e r , C o n ­ tribuţii n u m i s m a t i c e . . . , φ . 9 0 , n r . 1 3 8 ; idem, O mine ic h Dâku a Gétu, p . 35, n r . 1 3 8 ; Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 6 2 , 209, 238¬239, 282, 286, 2 9 1 , 293, 335, 341-342; Iud i ta W i n k l e r , Observa ­ ţii şi rect i f i căr i . . . , p . 1 0 1 .

76 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 6 2 . 77 Ib idem, p . 2 9 1 , n r f c : Sadova ( j u d . D o l j ) . 78 Ib idem, p . 2 8 2 , n r . 2 0 : Sadova ( j u d . D o l j ) , unde se afirmă că "în

c u p r i n s u l t e z a u r u l u i descoper i t l a Sadova îh 1912 s -au găsit şi 37 monede de t i p A n i n o a s a " . D a r Leon Ruz i cka , l o c . c i t . , afirmă că cele 37 monede e r a u de t i p u l M o i s i l f i g . 7 , ceea ce ne t r i m i t e l a t i ­p u l Dobreşt i . între emis iuni le de t i p Aninoasa şi cele de t i p D o -breşti există diferenţe evidente de o r d i n atît s t i l i s t i c , cît şi p o n ­d e r a l .

79 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 3 3 5 , n r . 2 9 : Sadova ( j u d . D o l j ) . 80 Ib idem, p . 2 0 9 , n r . 2 9 : Sadova ( j u d . D o l j ) . 81 Ib idem, p .238-239 , n r . 3 3 : Sadova ( j u d . D o l j ) . A u t o r u l formolează

r e z e r v e asupra realităţii prezenţei unor monede de acest t i p (25 e x . ) îh t e z a u r u l de l a Sadova.

82 Diferenţele de greutate sîht îh funcţie de t i p u l e m i s i u n i l o r respec ­t i v e .

83 M a r i a Co jocărescu , T e z a u r u l de tetradrahme-imitaţii de t i p F i l i p ΠΙ A r i d e u l descoperit l a Optăşani ( j u d . O l t ) , în B S N R , 67-69,1973¬1975, p . 6 9 - 7 4 ; Carmen Mar ia Peto lescu , Notă preliminară p r i v i n d un t ezaur de monede de t i p Alexandru - F i l i p ΠΙ Arideul , în " A p u -l u m " , 13 , 1975, p . 6 3 7 ; idem, T e z a u r u l de monede de t i p F i l i p a l ΙΠ-lea A r r h i d a e u s descoperit l a Optăşani, j u d . O l t , îh "Cercetăr i numismat i ce " , 3, 1980, p .11 -32 + I X p l .

84 V . d e s c r i e r e a integrală a t e z a u r u l u i l a Carmen M a r i a Petolescu , T e z a u r u l de monede de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea A r r h i d a e u s . . . , p . 1 2 - 2 1 .

85 B u c u r M i t r e a , Découvertes monétaires en Roumanie (XIX),în " D a ­c i a " , 20 , 1976, p . 2 8 9 , n r . 4 5 b i s ; idem, Découvertes monétaires en Roumanie, 1979 (ΧΧΠΙ), în " D a c i a " . 2 4 . 1 9 8 0 . p . 3 7 3 . n r . 2 8 .

86 Constantin Preda şi Va lent in D r o b , T e z a u r u l de l a U r s e i u , în S C N , 8, sub t i p a r .

21

www.mnir.ro

87 Constantin P r e d a , T e z a u r u l monetar geto—dacic descoperit l a U r - s e i u , comunicare prezentată fh şedinţa Societăţii Numismatice Re— mine d in 20 decembrie 1981 .

88 Aceeaşi t r i m i t e r e . 89 Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r , p . 3 3 6 , n r . 4 8 . 90 Ib idem, p .337 , n r . 5 6 . 91 Ib idem, p .337 , n r . 5 8 . 92 Ibidem, p .337 , n r . 6 0 . 93 V . h ar ta publicată de autoru l c i t a t , ib idem, p . 3 3 9 . 94 Ibidem, p.186 şi 193 (cu toate rezerve le exprimate de a u t o r ) . 95 O încercare generală de a a t r i b u i emisiuni le monetare locale unor

anumite t r i b u r i sau uniuni de t r i b u r i geto-dacice l a Constantin P r e d a , o p . c i t . , p .407 -432 . V . şi Iud i ta Wink ler , Observaţii ş i r e c t i f i c ă r i . . . , p . 1 0 5 . %

96 Imitaţiile de t i p Alexandru ce l Mare şi cele de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea , cu toate că au aceleaşi t i p u r i de avers şi r e v e r s , reprezintă îh r e ­a l i tate emisiuni d i f e r i t e şi ,ca atare , nu pot f i încadrate îh aceeaşi grupă.

97 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 3 8 1 . · 98 Corne l iu Secăşanu, o p . c i t . 99. Iud i ta Winkler , D r ahma ş i h e m i d r a h m a . . . , p . 8 8 . 100 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p .332 -340 . 101 Ib idem, p . 332-335. 102 Ib idem, p .333-334 . 103Ibidem, p .332-335.

A b r e v i e r i ; AMN: " A c t a Musei Napocensis" ; BSNR: " B u l e t i n u l S o c i e t ă ­ţii Numismatice Române 1 1 ; CNA: 'Cron i ca numismatică şi arheologică "; IGCH: An Inventory of Greek Coin Hoards , editors Margaret Thompson, Otto M^rkholm, Co l in M . K r a a y , New Y o r k , 1973; NSb : "Numismaticky s b o r n i k " ; SCIV, SCIVA: " S t u d i i şi cercetăr i de i s t o r i e veche ( ş i a r ­heologie)" ; SCN: S t u d i i ş i cercetăr i de numismatică; S C Ş - C l u j : " S t u d i i şi cercetări şt i inţi f ice"-Cluj .

L E STADE DE L'ECONOMIE MONETAIRE DANS L A SOCIÉTÉ GÉTO-DACE DURANT LA SECONDE MOITIE DU Π β S I E C L E A V . N . È .

Résumé

L 'auteur reprend l a discussion d 'une thèse q u ' i l avait communi­quée en 1944 et faite imprimer en 1947 et qui postulait l a création par les Géto-Daces, à une certaine époque, d ' u n système monétaire p r o ­p r e , comprenant au moins deux nominaux différents,à savoir l a drachme et la didrachme géto-daces (voir O c t . U i e s c u , Sisteme naţionale în e¬conomia monetară a d a c i l o r , dans " B u l e t i n u l Societăţi i Numismatice

www.mnir.ro

! Române, 3 8 - 4 1 , 1944-1947, p . 2 9 - 3 4 ) . Mettant à p r o f i t l ' é tude comparée de quelques t résors comprenant

des monnaies géto—daces - notamment Comana, 1915; Sadova, 1912 ; Optăşani, 1971-1977 et U r s e i u , 1940 ( ? ) , dont l e d e r n i e r est encore inédit - l ' a u t e u r souligne l e f a i t que tous ces t résors englobent des pièces q u i représentent deux ou t r o i s nominaux dif férents. En e f fet , le trésor de Comana est composé de drachmes , didrachmes et , t rès pro ­bablement, de tétradrachmes provenant d 'émissions l o ca les ; c e l u i de Sadova comprend des tétradrachmes et des didrachmes géto-daces de p lus ieurs types ; le t r é sor d 1 Optăşani englobe des tétradrachmes et des drachmes géto—daces du même t y p e , Ph i l ippe ΠΊ Arrhidée , tandis que le t r é s o r découvert à U r s e i u nous o f f re des tétradrachmes et des drachmes de ce d e r n i e r type et des d idrachmes , émissions tard ives d ' u n prototype l o c a l qui.- à l ' o r i g i n e , avai t p r i s comme modèle le té-v tradrachme r o y a l de P h i l i p p e Π de Macédoine. L a d i f fus ion de-ces t r é ­sors embrasse un t e r r i t o i r e qu i s ' étend au nord du Danube à 1 ' est de l a r i v i è re J i u l jusqu 'à l ' o u e s t de l a r iv ière P r a h o v a . O n trouve é¬galement au sud du Danube, en B u l g a r i e , des t résors à une compo­s i t i on s i m i l a i r e et q u i , du point de vue de l e u r d i f f u s i o n , représentent un pendant symétrique de ceux cités un peu plus haut . Tous ces t r é ­sors datent grosso modo de l a seconde moitié du I I e s ièc le a v . n . è .

Les constatations fournies par 1 ' étude de ces découvertes p e r ­mettent à 1 1 auteur d ' étayer plus solidement l a thèse élaborée en 1944/ 1947 et d ' admettre l a création par les géto-daces d ' un système moné­t a i r e p r o p r e , basé s u r l ' émiss ion locale de t r o i s nominaux d i s t i n c t s : des tétradrachmes, des didrachmes et des drachmes , ces "dernières représentant l 'unité de ce même système. L'événement a dû avo i r l i e u à p a r t i r du m i l i e u du I I e s ièc le a v . n . è . , mais avant l a f i n de ce s ièc le . Quant au t e r r i t o i r e de l ' anc i enne Dacie q u i a connu un t e l stade de 1 ' économie monétaire, i l est délimité p a r l a d i f fus ion des trésors qu i ont occasionné l a r e p r i s e de ces r e c h e r c h e s .

E n ce qu i concerne l e nominal l e plus pet i t émis par les Géto -Daces , 1 1 auteur souligne en conclusion deux aspects d i s t i n c t s . E n p r e m i e r l i e u , se rangeant à l ' o p i n i o n exprimée p a r Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r . B u c a r e s t , 1973, p . 3 8 1 , i l estime que ce nominal était, une drachme, donc l 'unité du système monétaire autochtone, et que, en dépit de l ' é c a r t par f o i s considérable des v a ­leurs pondérales de ces monnaies, les Géto-Daces n ' o n t jamais émis une monnaie d i v i s i o n n a i r e , une hémidrachme. A son a v i s , l ' o p i n i o n c o n t r a i r e , q u i avait été exprimée d ' a b o r d p a r C o r n e l i u Secăşanu (Mo­ nete ş i camée. dans " C r o n i c a numismatică ş i arheologică" , 17 , 1943, p . 166) et acceptée ensuite par Iud i ta Wink ler (Drahma şi hemidrahma în s i s temul monetar a l daco-geţ i lor . dans " A c t a Musei Napocensis" ,3 , 1966, p . 8 8 ) , doit a u j o u r d ' h u i ê tre abandonnée.

E n second l i e u , 1 ' auteur met en évidence l a particularité de la di f fusion de ces drachmes géto -daces , q u i ont été découvertes plus

23

www.mnir.ro

fréquemment isolées que dans l a composit ion d ' u n t résor monétaire «En effet , on en connaît à présent 16 t r o u v a i l l e s isolées contre 5 trésors .

I l faut encore noter que p a r m i les t r o u v a i l l e s i so lées , on compte des dé­couvertes de drachmes géto -daces , effectuées sur les s i tes d ' a n c i e n ­nes habitations géto -daces . L e f a i t est d 'une importance considérable, car i l montre l ' e m p l o i fréquent de l a drachme dans le mécanisme i n ­time des échanges économiques. H s ' a g i t donc d 'une étape qu i précède et prépare l a pénétration dominante en Dacie du denier romain répu­b l i c a i n .

E X P L I C A T I O N DE L A FIGURE

F i g . 1 . -Drachme gétique de type Dumbrăveni; poids 2 ,94 g .

24

www.mnir.ro