T-valoarea Nucleolul Multimea Weberbranzeir/TJ2011/TJ_Curs11_09.pdfPas 3: se reprezinta grafic...

24
T-valoarea Nucleolul Multimea Weber

Transcript of T-valoarea Nucleolul Multimea Weberbranzeir/TJ2011/TJ_Curs11_09.pdfPas 3: se reprezinta grafic...

  • T-valoareaNucleolul

    Multimea Weber

  • Τ-valoarea (Tijs, 1980)

    ● T-valoarea e un compromis admisibil intre 2 vectori: M(v) = (M

    1(v),...,M

    n(v)) – vectorul marginal (utopie)

    Mi(v) = v(N) – v(N-{i}) – contributia marginala a lui i la N

    m(v) = (m1(v), ..., m

    n(v)) – vectorul dreptului minim

    mi(v) = max(v(S) – Σm

    j(v)) – dreptul minim al lui i

    j Є S\{i} R(S,i) – restul pentru i in SM(v) si m(v) sunt margine superioara si inferioara pentru elementele samburelui

  • T – valoarea. Teorema

    ● Fie xЄC(v). Atunci mi(v)≤x

    i≤M

    i(v), oricare iЄN

    ● Dem.: (i) x

    i = x(N) – x(N\{i}) = v(N) – x(N\{i}) ≤ v(N) – v(N\{i}) = M

    i(v)

    (ii) dem ca: daca iЄS, atunci v(S) – ΣMj(v) ≤ x

    i

    jЄS\{i} (i)

    ● Obs: xi = x(S) – x(S\{i}) ≥ v(S) – x(S\{i}) ≥ v(S) – ΣM

    j(v)

    jЄS\{i}

  • T-valoarea

    ● E(v) – {xЄRn | Σxi = v(N) , i=1,n} (hiperplanul vectorilor

    eficienti pentru v)● Def: este cvasi-balansat daca:

    (i) m(v) ≤ M(v) (mi(v)≤M

    i(v), oricare iЄN)

    (ii) Σmi(v) ≤ v(N) ≤ ΣM

    i(v), i=1,n

    Notatie QN – multimea jocurilor cvasi-balansate● Def: pentru vЄQN, t(v) este unicul vector de plata eficient

    pe segmentul [m(v), M(v)] situat in hiperplanul E al vectorilor eficienti

    ● QN include BAN (multimea jocurilor cu jocuri balansate - cu C(v) nevid)

  • Exemplu

    ● Vanzator – jucatorul 1● Cumparatori potentiali – jucatorii 2 si 3● Valoarea bunului: v(1)=0, v(1,2) = 100, v(1,3) = 200,

    v(1,2,3) = 200, v(S) = 0 in rest● M(N,v) = (200, 0, 100)● m(v) = (100, 0, 0)● t(v) = (150, 0, 50)

  • T-valoarea

    ● Def: f:QN->RN are proprietatea dreptului minim daca f(v) = m(v) + f(v – m(v)), oricare vЄQN

    ● Def: f:QN->RN are proprietatea de proportionalitate restrictiva daca f(v) e un multiplu al lui M(v) in cazul cand m(v) = 0

    ● Teorema – o caracterizare a t-valorii (Tijs, 1987)fie f:Qn->R

    ● f = t f eficienta f are proprietatea dreptului minim (iii) f e proportionala restrictiv

    (vЄQn => w = v – m(v) Є Qn)

  • Alte proprietati

    ● (i) Rationalitate individuala: t(i) ≥ v(i), oricare iЄN ● (ii) Proprietatea jucatorului fictiv: t(i) = v(i), i=jucatorul fictiv● Anonimitate ● Invarianta la echivalenta strategica (S-eq)● Dem:

    (i) vЄQN => m(v)≤t(v)≤M(v). Deci ti(v)≥m

    i(v)≥R({i},i)=v(i)

    (ii) daca i este jucator fictiv, atunci v(i) = R({i},i) ≤ m

    i(v) ≤ t

    i(v) ≤ M

    i(v) = v(i)

    (iii) t(v) = m(v) + α(M(v) – m(v)) = αM(v) daca vЄQn

    0 = {vЄQn | m(v) = 0}

  • T-valoarea pentru jocurile de tip cost

    ● M(c) – marginal cost vector M

    i(c) = c(N) – c(N\{i})

    ● m(c) = maximal contribution vector m

    i(c) = min(c(S) – ΣM

    j(c))

    S:iЄS jЄS\{i} ● Def: este un joc quasi-balansat daca:

    ΣMi(c) ≤ c(N) ≤ Σm

    i(c) i=1,n

  • T-valoarea pentru jocurile de tip cost

    ● Proprietatea marginilor pentru samburele jocului: Pentru toti xЄC(c) = {xЄRn | x(N) = c(N), x(S)≤c(S), SЄ2N} (*) M(c) ≤ x ≤ m(c) (pe coordonate)

    ● Jocurile de cost balansate sunt quasi-balansate Dem: luam xЄC(v). Atunci (*) implica

    Σmi(c) ≤ Σx

    i = c(N) ≤ Σm

    i(c), i=1,n

    Mi(c) ≤ x

    i ≤ m

    i(c), oricare iЄN

  • σ-valoarea (Tijs, 1980)

    ● Def: este semibalansat daca (i) v(i) ≤ M

    i(N,v), oricare iЄN (i(v)=(v(1),...,v(n))≤M(N,v))

    (ii) Σv(i) ≤ v(N) ≤ ΣMi(N,v)

    iЄN iЄNSBN = {vЄGN | v este semibalansat}

    ● Def: σ:SBN -> RN (σ-valoarea) definita prin σ(v) = αi(v) + (1-α)M(N,v), oricare vЄSBN, unde αЄ[0,1] este unic determinat prin Σσ

    i(v) = v(N), iЄN

  • Exemplu

    ● Vanzator (jucatorul 1) ● Cumparatori potentiali (jucatorii 2 si 3)● v(1,2) = 100, v(1,3) = 200, v(1,2,3) = 200 si v(S) = 0 in rest● i(v) = (0, 0, 0) M(N,v) = (200, 0 ,100) ● σ(v) = (400/3, 0, 200/3) t(v) = (150, 0, 50)● D.p.d.v geometric, σ-valoarea σ(v) a unui joc semibalansat

    este unicul punct de intersectie al segmentului [i(v), M(v)] cu hiperplanul E(v) = {xЄRn | Σx

    i = v(N), iЄN} al vectorilor

    eficienti pentru v● Pentru orice joc convex are loc σ(v) = t(v)● SBN include BAN (multimea jocurilor balansate = cu C(v)

    nevid)

  • Nucleolul (the nucleolus – D. Schweidler, 1969)

    ● Nu(v), vЄGN: I(v) nevida● xЄRN, oricare SЄ2N\{null, N}:

    e(S,x) = v(S) – x(S), cu x(S) = Σxi, iЄS – excesul lui S

    cu privire la alocatia xS

    1, S

    2, ..., S

    2n-2 – ordine fixata

    (e(S1,x), e(S

    2,x),...,e(S

    2n-2, x)), oricare xЄI(v)

    rearanjam componentele vectorului exceselor celor 2n-2 coalitii in raport cu x astfel incat:

    Θ(x) = [... ≥ e(S,x) ≥ ... | S nevid si diferit de N]

  • Nucleolul

    ● In definitia nucleolului ordinea lexicografica ≤L pe RP joaca un

    rol important: x, yЄRp: x ≤

    L y daca x

    1 < y

    1 sau

    x1 = y

    1, x

    2 < y

    2 sau

    p = 2n-2 x1 = y

    1, x

    2 = y

    2, x

    3 < y

    3 sau

    ...● Exemplu: N={1,2,3} v(1)=3, v(2)=6, v(1,2)=10

    S={1} {2} {1,2}x1=(4,6) -1 0 0 v(S)-x1(S) Θ(x1)=(0,0,-1) x2=(3,7) 0 -1 0 v(S)-x2(S) Θ(x2)=(0,0,-1) x3=(31/2, 61/2) -1/2 -1/2 0 v(S)-x3(S) Θ(x3)=(0,1/2,1/2) Θ(x3)≤

    LΘ(x1) Θ(x3)≤

    LΘ(x2) Nu(v)={x3}

    ● N(v) = {xЄI(v) | Θ(x)≤LΘ(y), oricare yЄI(v)}

  • Nucleolul

    ● Teorema: fie un joc cu C(v) nevid. Atunci Nu(v)ЄC(v)

    ● Dem: xЄI(v). Atunci xЄC(v) e(S,x) = v(S) – x(S) ≤ 0 oricare S Θ(v)≤0 Θ(v)≤

    L0

    Luam zЄC(v). Atunci Θ(Nu(v)) ≤LΘ(z)≤

    L0

    ● Caracterizari axiomatice: C. Snijders ● Calcularea nucleolului este mai dificila decat calcularea

    valorii Shapley sau a t-valorii● Pentru jocuri speciale: procedura grafica● Pentru toate jocurile cu I(v) nevid, multimea

    {Θ(x) | xЄI(v)} este compacta si exista un singur element x'ЄI(v) astfel ca Θ(x') este minimul lexicografic pentru {Θ(x) | xЄI(v)}

  • Nucleolul

    ● Fie cu N = {1,2} si r=v(1,2) – v(1) – v(2) > 0● Atunci fiecare element al lui I(v) este de forma

    xα = (1-α)f1 + αf2 cu αЄ[0,1], unde f1=(v(1,2) – v(2), v(2)) si f2=(v(1), v(1,2)-v(1)) Θ(xα) = (0, -αr, -(1-α)r) daca αЄ[0,1/2] (0, -(1-α)r, -αr) daca αЄ[1/2,1] (intrucat e({1},xα) = -(1-α)r; e({2}, xα)=...=-αr Θ(x1/2) = (0, (-1/2)r, (-1/2)r)≤

    LΘ(xα). Deci Nu(v)=x1/2

    Mai mult, Nu(v) = 1/2(f1 + f2) = Φ(v) = t(v)

  • Determinarea nucleolului unui joc

    ● Metoda generala: rezolvarea unei succesiuni de programe liniare (prin utilizarea algoritmului simplex primal/dual)

    ● Folosirea samburelui C(v) si/sau a proprietatilor nucleolului privind jucatorii simetrici si jucatorii fictivi

    |C(v)| = 1 => η(v) = C(v)C(v) consta din vectori plata care sunt functii liniare de

    un parametru => η(v) are componente aceleasi functii liniare de acel parametru

  • Determinarea nucleolului unui joc

    ● Metoda grafica (cand componentele nucleolului depind de un parametru)

    ● Pas 1: determinam valorile parametrului din conditia η(v)ЄI(v)● Pas 2: se calculeaza excesele tuturor coalitiilor SЄ2N\{null,N}● Pas 3: se reprezinta grafic functiile exces in intervalul

    determinat in Pas 1● Pas 4: se traseaza graficul functiei maximul functiilor exces si

    se determina valoarea parametrului pentru care aceasta functie isi atinge minimul

  • Determinarea nucleolului unui joc Exemplu

    ● 3 jucatori● 2 resurse in cantitatile (0,3), (1,1), (5,9)● un produs cu cost 50/unitate fabricat in 1 unitate + 2 unitati● v(3) = 200, v(1,2) = 50, v(1,3)=v(2,3)=250, v(1,2,3)=300,

    v(S) = 0 in rest ●η

    1(v) = η

    2(v) -> η

    3(v) = v(N) – η

    1(v) – η

    2(v), deci

    η(v) = (x, x, 300-2x). Pas 1 => 0 ≤ x ≤ 50, ..., Pas 4 => x = 100/3

  • Criteriul lui Kohlberg (1971)

    ● Fie vЄGN si xЄI(v) cu xiv({i}) oricare iЄN. Notam cu

    ε1, ε2,..., εk(x) excesele coalitiilor SЄ2N\{null,N}{i},iЄN cu privire la x ordonate descrescator si cu Bi multimea coalitiilor asociate cu excesul εi, iЄ{1,2,...,k(x)}. Imputatia x este nucleul jocului v pentru toti 1≤j≤k(x),

    UBt, t=1,j este o colectie balansata (echilibrata)● Exemplu (Rafels & all, 1999):

    aratati ca x = (10/3, 10/3, 70/3) este nucleolul jocului v(1)=v(2)=0, v(3)=20, v(1,2)=5, v(1,3)=v(2,3)=25, v(1,2,3)=30

  • Exemplu - rezolvare

    ● Verificam ca xiv({i}), i=1,2,3

    ● Calculam excesele coalitiilor SЄ2N\{null,N} S= {1} {2} {3} {1,2} {1,3} {2,3} e(S,x;v) -10/3 -10/3 -10/3 -5/3 -5/3 -5/3

    ● Ordonam excesele descrescator si identificam multimile Bi pentru εi:Excese ε1 = -5/3 ε2=-10/3 Multimi de coalitii B1={{1,2}, {1,3}, {2,3}} B2={{1},{2},{3}}

    ● Verificam daca multimile B1 si B1UB2 sunt echilibrate B1 = { {1,2}, {1,3}, {2,3} }ponderi ½ ½ ½ B1UB2 = { {1,2}, {1,3}, {2,3}, {1}, {2}, {3} } ponderi 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3 1/3

    ● Prin criteriul lui Kohlberg => x=(10/3, 10/3, 70/3) este Nu(v)

  • Multimea Weber (Weber set - 1982)

    ●Φ(v) = (1/n!)Σmσ(v), σЄπ(N) - valoarea Shapley●W(v) = conv{mσ(v) | σ: {1,...,n} -> N}●Exemple:

    1) N={1,2,3} Φ(u{1,2}

    ) = (1/2 ,1/2, 0) W(v) = C(v) = conv( { (1,0,0), (0,1,0) } ) 2) N={1,2,3} v(1,2) = 0, v(1,3) = v(2,3) = v(1,2,3) = 1, v(i) = 0 (LLR game)

    C(v) = { (0, 0, 1) } Φ(v) = (1/6, 1/6, 4/6) W(v) = conv{ (0,0,1), (1,0,0), (0,1,0) } include strict C(v)

  • Multimea Weber

    ● Teorema (R. Weber, 1988): fie vЄG N. Atunci C(v) este inclus in W(v)

    ● Dem: prin inductie dupa numarul jucatoriloretapa 1: daca |N| = 1, atunci I(v) = C(v) = W(v) = {(v(1))} pentru |N| = 2, consideram 2 cazuri: 1) I(v) = null. Atunci C(v) inclus in I(v) = Φ inclus in W(V) 2) I(v)null. Atunci

    C(v)=I(v)=conv(f1,f2}=conv{mσ | σ:{1,2}->{1,2}} = W(v) etapa 2: |N| = n > 2 si C(v) inclus in W(v) pentru orice joc cu cel mult n jucatori. Deoarece C(v) si W(v) sunt multimi convexe se dem. Din xЄExt(C(v)) => xЄW(v)

  • Solutii bazate pe exces

    ● : e(S,x) = v(S) – x(S), xЄRN, x(S) = Σxi, iЄS

    ● I*(v) = {xЄRN | e(N,x) = 0}● I(v) = {xЄRN | e(N,x) = 0 si e({i}, x)≤0, oricare iЄN}● C(v) = {xЄRN | e(N,x) = 0 si e(S,x)≤0 oricare S nevid}● Nu(v) = {xЄRN | e(N,x) = 0, Θ(x) ≤

    L Θ(y), oricare yЄI(v)}

    ● KC(v) = { xЄC(v) | sij(x) = s

    ij(x), oricare xy}, unde

    sij(x) = max{e(S,x) | S inclus in N, iЄS, j nu Є S} – surplusul

    lui i impotriva lui x w.r.t. x

  • Solutii bazate pe exces

    ● B inclus in 2N\{null,N}; numai coalitiile SЄBU{N} determina solutia jocului

    ● B-core: CB(v) = {xЄRN | e(N,x)=0, e(S,x)≤0, oricare SЄB}● B-kernelore: KCB(v)={xЄCB(v) | s

    ijB(x) = s

    jiB(x), oricare ij}

    unde sijB(x) = max{e(S,x) | sЄB, iЄS, j nu Є S}

    ● B-nucleolus: NB(v) = {xЄI(v) | ΘB(x)≤LΘB(y), oricare yЄI(v)}

    unde ΘB(x) = [...≥e(S,x)≥...|SЄB] este vectorul cu |B| componente constand din excesele coalitiilor SЄB w.r.t. x aranjate in ordine descrescatoare

    Slide 1Slide 2Slide 3Slide 4Slide 5Slide 6Slide 7Slide 8Slide 9Slide 10Slide 11Slide 12Slide 13Slide 14Slide 15Slide 16Slide 17Slide 18Slide 19Slide 20Slide 21Slide 22Slide 23Slide 24