1.Localizarea si caracterizarea judetului

Constana(greac:TTom, latinTomis Constantiana, n italian i, din ea, n alte limbi latine Constanza,bulgar:,turc:Kstence) este un municipiu aflat pe coasta Mrii Negre, n partea de sud-est a Romniei, n regiunea istoric Dobrogea, reedin a judetului cu acelasi nume i cel mai mare ora al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constana este oraul cel mai vechi atestat de pe teritoriul Romniei. Prima atestare documentar dateaz din 657 .Hr.cnd pe locul actualei peninsule (i chiar sub apele de azi, n dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greaca numit Tomis.

1.1.Scurt istoric

Constana se afl n judeul cu acelai nume, n partea de sud-est a Romniei. Se situeaz pe coasta Mrii Negre, ntr-o zon lagunar la est, deluroas la nord i n partea central, i de cmpie la sud i vest. Oraul Constana posed o plaj proprie n lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului,Mamaia, cea mai populat staiune turistic de pe Litoral, se afl pe malul unei lagune, avnd o plaj de 7 km lungime, plaj care continu cu ali 6 km pe teritoriul oraului Nvodari.
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Constana se ridic la 283.872 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 310.471 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt romni(83,11%). Principalele minoriti sunt cele de tatari(2,6%) i turci (2,3%). Pentru 10,36% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut.Constana a fost fondat n urma colonizarii grecesti a bazinului Mrii Negre (greaca Pontos Euxeinos) de ctre coloniti milezieni n secolele VII-V .Hr., sub numele de Tomis. Acest nume este probabil derivat din cuvntul grecesc (tom) nsemnnd tietur,despictur. Conform legendei,Iason i argonautii si ar fi poposit aici dup ce fuseser trimii n Caucaz s fure Lna de Aur.Milezienii au gsit pe aceste locuri o aezare getic, noul ora ajungnd la nivelul unui polis de-abia n secolul IV-III .Hr.. Portul folosit de greci pentru comerul cu locuitorii acestor regiuni (daci,celi) a permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Tomis a devenit o parte a Imperiului Roman n anul 46, fiind redenumit Constantiana.Publius Ovidius Naso, poetul roman, i-a gsit exilul ntre anii 8-17. i-a petrecut n Constantiana ultimii opt ani din via. n timpul Evului Mediu, Constana a fost una dintre pieele comerului genovez n bazinul Mrii Negre. Negustorii i armatorii genovezi erau stabilii n peninsul. Pn n zilele noastre a rmas din acele timpuri o temelie pe care a fost cldit farul zis Genovez. n secolul XV, Dobrogea mpreun cu Constana au fost cucerite de armata Imperiului Otoman. Importana localitii a sczut, fiindc turcii rupseser relaiile comerciale cu italienii.n1865, cnd flota anglo-francez pornit spre Crimea mpotriva Rusiei, poposete aici pentru a lua ap i merinde (carne de oaie), Constana se ntinde numai pe peninsul, la sud-est de actuala strad Negru-Vod; la nord-vest de aceast limit erau stne, mori, puni i vii. n ora locuiau pescari greci, lipoveni i turci, negustori i meteugari greci, romni, turci, armeni, evrei i maltezi, oieri romni i ttari, grdinari romni, bulgari i gguzi. Dominaia turc a luat sfrit dup Rzboiul de Independen al Romniei, cnd, prin decizia Congresului de la Berlin de la 1878, Dobrogea a devenit o parte a statului romn. Dup 1878, populaia romneasc a sporit semnificativ odat cu sosirea armatei, administraiei, nvmntului i marinei romne.n perioada 1873-1883 s-au adugat populaiei constnene coloniti de origine german, cunoscui ca germani dobrogeni Majoritatea au prsit localitatea n 1940, fiind strmutai cu fora n Germania nazist, sub lozinca Heim ins Reich (Acas n Reich).1.2.Asezare geograficaMunicipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul Marii Negre, avand coordonatele: 440 11`- latitudine nordica, 280 39`- longitudine estica. Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 km2.
La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al IV ca importanta in Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu).
Cota Portului Comercial Constanta si a Portului de Agrement Tomis este de + 2, 50 m altitudine. Judetul Constanta este situat in partea de sud - est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. Ca suprafata, judetul Constanta ocupa locul 8 intre judetele Romaniei. Forma de relief predominanta este podisul, cu altitudine joasa (sub 200 m), doar in nordul judetului atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud, care seamana cu o campie inalta cu aspect calcaros.
Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).
Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, in timp ce in subsol sunt importante resurse minerale (minerale feroase, ape mineralizate, materiale de constructii, izvoare mezotermale, roci comune si fosfatice etc). Suprafata podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale.
Din punct de vedere al resurselor, un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi, cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.1.3.Cai de acces

n Judeul Constana converg numeroase ci de acces - terestre, navale i aeriene. Cile rutiereDrumuri naionaleDN2A:Pod Giurgeni-Hrova-Constana- 94 km E60

DN3:Ostrov-Constana- 133 km

DN3C:Centura Vest Constana-Ovidiu- 15,5 km

DN22:Mihai Viteazu-Ovidiu- 48 km E87

DN22A:Hrova-Limita Judeului Tulcea- 21 km

DN22C:Cernavod-Medgidia-Basarabi- 54 km

DN38:Techirghiol-Negru Vod-Frontiera Bulgaria- 54 km E675

DN39:Intersecia Cumpna-Mangalia-Vama Veche- 63 km E87

Drumuri judeeneDJ 222 Limita jud. Tulcea-Rmnicu de Jos-Grdina-Cheia-Trguor-Mihail Koglniceanu-M. Vod-Medgidia-Petera-Pietreni

DJ 222 DN 22A Grliciu-limita jud. Tulcea

DJ 223 Saraiu-Cloca-Horia-Tichileti-Topalu-Capidava-Dunrea-Seimeni-Cernavod-Cochirleni-Rasova-Vlahii-Aliman-Floriile-Ion Corvin

DJ 223A Vulturu-Limita jud.Tulcea

DJ 223B Petera-Ivrinezu Mare-Ivrinezu Mic-Rasova

DJ 223C Cernavod-DN 22C

DJ 224 DN 22C-Tortomanu-Silitea-Bltgeti-Crucea-Vulturu

DJ 225 DN 22C-Tortomanu-Dorobanu-Nicoale Blcescu-Trguor-Mireasa-Pantelimon-Runcu-Vulturu-Dulgheru-Stejaru-Saraiu

DJ 226 DN 22-Lumina-Nvodari-Capul Midia-Corbu-Scele-Istria-Sinoe-Mihai Viteazu

DJ 226A Cetatea Histria-Nuntai-Tariverde-Cogealac-Rm. de Jos

DJ 226B DN 2A-Pantelimon-Pantelimon de Jos-Grdina-Cogealac

DJ 228 DN 22C-Nazarcea-DN 2A

DJ 307 Deleni-Sipote

DJ 388 Ciocrlia de Sus-Lanurile-Mereni

DJ 381 DN 38-Potrnichea-Brganu-Ciocrlia de Sus-Valea Dacilor-Medgidia

DJ 391 DN 39-Albeti-Cotu Vii-Negru Vod-Cerchezu-Viroaga-Negreti-Cobadin-Ciobnia-Osmancea-Mereni-Topraisar-Biruina-Tuzla

DJ 391A Oltina-Rzoare-Bneasa-Vleni-Sipotele-Tufani-Furnica-Olteni-Viroaga

DJ 392 Mangalia-Pecineaga-Amzacea-G-ral Scrioreanu-Plopeni-Movila Verde-Independena-Dumbrveni

DJ 393 Techirghiol, Moneni-Pecineaga-Albeti-Frontiera Bulgaria

DJ 394 23 august-Dulceti-Pecineaga

Cile ferateDintre cile ferate se pot aminti:Bucureti-Feteti-Cernavod-Constana- 225 km

Tulcea-Medgidia-Constana- 179 km

Negru Vod-Medgidia-Constana- 92 km

Mangalia-Constana- 43 km

Cile navaleExist posibilitatea accesului spre Constanta pe apprin intermediul Dunarii (porturile Cernavod i Hrova)

prin intermediul Canalului Dunre-Marea Neagr(porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu i Agigea);

prin intermediul Marii Negre (porturile Constana, Agigea, Mangalia i Midia)

Cile aerieneAeroportul Internaional "Mihail Koglniceanu", situat la aproximativ 25 km de Constana, asigur accesul spre litoral pe calea aerului.

1.4.Nivelul de dezvoltare economico-socialaConform recensmntului din 2011,Romania are o populaie de 20121641 de locuitori i este de ateptat ca n urmtorii ani s se nregistreze o scdere lent a populaiei ca urmare a sporului natural negativ.Principalul grup etnic n Romnia l formeaz romnii.Ei reprezint, conform recensmntului din 2011, 88,9% din numrul total al populaiei.Dup romni, urmtoarea comunitate etnic important este cea a maghiarilor care reprezint 6,5% din populaie, respectiv un numr de aproximativ 1300000 de ceteni.Durata medie a vieii, pe sexeAniiAmbele sexeMasculinFeminin

Constana

1995-199767,4663,4871,91

1998-200068,8265,2072,72

1999-200169,6565,7873,80

2000-200269,8766,1173,89

2001-200369,7466,0573,68

2002-200470,2766,6474,11

2003-200571,0267,5074,69

2004-200671,5868,1175,14

2005-200771,8368,2675,52

2006-200872,2268,5776,02

2007-200972,5668,8876,37

2009-201072,7669,0876,57

2010-201173,0969,4576,84

2011-201273,5369,9677,16

Micarea natural a populaiei, pe medii, n anul 2012

Judeul ConstanaTotalUrbanRural

Date absolute (numr)

Nscui-vii753548992636

Decese779652892507

Sporul natural-261-390129

Cstorii413929361203

Divoruri1181907274

Nscui-mori23158

Decese la o vrst sub 1 an734231

Nscui-mori la 1000 nscui(vii+mori)3,03,13,0

Decese la o vrst sub 1 an la 1000 nscui-vii9,78,611,8

Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n anul 2012

TotalUrbanRural

Constana

Sosii1361478305784

Plecai1308489274157

Sold530-10971627

Populaia i densitatea populaiei la recensminte

Judeul ConstanaNumrul locuitorilorLocuitori / km2

29 decembrie 193026102836,9

25 ianuarie 194831106244,0

21 februarie 195636994052,3

15 martie 196646575265,9

5 ianuarie 197760881786,1

7 ianuarie 1992748769105,9

18 martie 2002715151101,1

20 octombrie 201168408296,7

Populaia, pe grupe de vrst, la 1 iulie

numr persoane

AniiTotalPe grupe de vrst

0 - 14 ani15 - 59 ani60 ani i peste

Constana

199574683916080348928996747

2000746041136676499326110039

2001746908132214502809111885

2002713783121546480533111704

2003713563115976484540113047

2004713825111422488001114402

2005715148106795492958115395

2006716576106020493957116599

2007718330105799494140118391

2008720303106784493289120230

2009722360108030489760124570

2010723796109749484576129471

2011724276110526480328133422

Populaia, pe sexe i medii, la 1 iulie

AniiTotal
(numr persoane)Urban
(numr persoane)Rural
(numr persoane)Locuitori / km2

Ambele
sexeMasculinFemininAmbele
sexeMasculinFemininAmbele
sexeMasculinFeminin

Constana

19957468393698023770375513342704982808361955059930496201105,6

2000746041366408379633541698262956278742204343103452100891105,5

2001746908366318380590541842262647279195205066103671101395105,6

2002713783348977364806506077244162261915207706104815102891100,9

2003713563348348365215504681242846261835208882105502103380100,9

2004713825348292365533507731244099263632206094104193101901101,0

2005715148348609366539507031243429263602208117105180102937101,1

2006716576349163367413506852243134263718209724106029103695101,3

2007718330349731368599505937242222263715212393107509104884101,6

2008720303350418369885504462241120263342215841109298106543101,9

2009722360351184371176504667241011263656217693110173107520102,2

2010723796351679372117504448240602263846219348111077108271102,4

2011724276351404372872502835239304263531221441112100109341102,4

Ratele de fertilitate, pe grupe de vrst, n anul 2011

Judeul Constana

Rata general de fertilitate38,8

Grupa de vrst (ani)

15-1942,0

20-2460,2

25-2976,2

30-3458,1

35-3924,8

40-444,1

45-490,1

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului

II. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

Valorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric in turism s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim numai la apele minerale sau asezamintele religioase din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, cu vocatie turistica interna si internationala, si care sa permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.

Potentialul turistic, in sens larg, cuprinde dotarile tehnico-edilitare, servicii turistice si structura tehnica generala. Printre componentele potentialului turistic a unei zone litorale trebuiesc mentionate resursele naturale, in primul rand: frumusetile litoralului, clima, relief, vegetatie, fauna, factori de cura din statiunile balneo-climaterice. Intr-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta primara, constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse in circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mana omului, sau oferta turistica secundara, menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea rationala a potentialului turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta turistica efectiva.

Potentialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, si culturale, care in urma unei activitati umane, pot deveni obiective de atractie turistica. Prin urmare, este vorba de acele valori, a caror punere in functiune necesita lucrari de amenajare si echipare, investitii de capital si un volum considerabil de cheltuieli, de munca umana.

Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului 19, dar a capatat o mare amploare dupa 1956, cand s-a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere, in baza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex a permis construirea in cele 12 statiuni, a unei puternice baze materiale de cazare, tratament, si alimentatie publica, litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.

Resurse turistice naturale

RELIEFUL

Relieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul Marii Negre. Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o panta mai inclinata in apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la 50 metri, pe aripa nordica si sudica se ridica pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape intreg teritoriu (podisul Dobrogei), litoralul Mrii Negre (Dobrogea maritima) si valea Dunarii.

Relieful acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse etajat, cu altitudini de 100-200 metri si cu martori de eroziune in partea centrala a teritoriului. Pe laturile dunareana si marina se intalnesc, de asemenea, sub forma etajata, mai multe terase de abraziune lacustra si marina ce scad altitudinal spre Dunare si tarmul marii. Aproximativ in partea mijlocie a teritoriului, cu directia vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono - eroziv, drenat de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborata de pe teritoriul judetului.

Dupa geneza, structura petrografica si aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se imparte in Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de o linie tectonica ce uneste Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud se afla in sudul Podisului Dobrogei, invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunarii, la sud granita cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Podisul s-a format prin sedimentare in neogen, si are o structura de platforma cu inclinare de la est la vest.

Relieful acestui podis este usor ondulat, intrerupt pe alocuri de unele abrupturi stancoase si are ca subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-vest Podisul Oltinei-209 metri, cel mai inalt, impadurit, fragmentat de mici afluenti ai Dunarii; in sud-est Podisul Negru Voda -194 metri, neted si putin fragmentat; paralel cu tarmul zona litorala inalta, sub 100 metri, se termina spre mare cu mici abrupturi numite faleze si se prelungeste in mare cu platforma continentala, (o veche campie litorala, invadata de apele marii in holocen, datorita topirii ghetarilor) care pleaca lin de la tarm, avand adancimi de 50-200 metri. In nord se afla depresiunea de pe valea raului Carasu, vale inclusa in traseul Dunare Marea Neagra (Cernavoda - Agigea).

Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de abraziune lacustra si fluviala, este de fapt, partea vestica a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin si Oltina. V. Mihailescu denumeste aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si Prispa Harsovei (in sectorul podisurilor Casimcei si Medgidiei) si platforma litorala levantina (in sectorul podisurilor Cobadin si Oltina). Caracteristic acestei zone este reteaua de vai ramificate, ce fragmenteaza puternic aceasta zona. Pe marginea dinspre Dunare, vaile se termina cu limane fluviale, formate in depresiuni golfuri. Aceste limanuri, ca forma, prezinta aspecte diferite: vai puternic meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite, datorita formarii lor la gurile de varsare in Dunare a raurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni), forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina). In cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa, sculptati, in functie de altitudine, de abraziune lacustra sau de eroziune fluviatila.

Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de abraziune marina si de eroziune, se desfasoara intre limita nordica si cea sudica a judetului. V. Mihailescu denumeste aceasta unitate de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in sectorul podisurilor Babadag si Casimcea nordica, Prispa Fantanele, in sud-estul podisului Casimcei, podisul litoralului, intre Tasaul si limita sudica a judetului, corespunzator podisului Topraisar si zonei Mangaliei.

Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime), cu salinitate redusa (17-18 la mie la tarm) si temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romanesc al Mrii Negre se intinde pe o suprafata de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), intre bratul Chilia si Vama Veche. Relieful este format din litoral si fundul marii. Litoralul cuprinde tarmul si platforma continentala, aceasta fiind o veche campie litorala invadata de apele marii in holocen. Platforma litorala coboara lin de la plaja ( pe o fasie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice factor de risc. Marile intinderi de plaja sunt pavate cu nisip auriu de o finete deosebita. Peste tot plajele sunt orientate spre rasarit. Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali care ar permite aerisirea apelor din adanc. De aceea, in adancimile apelor Marii Negre nu exista viata.

Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular, inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii Negre, in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.

SOLURILE

Desi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga raspandire de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol al judetului sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Constantei, soluri ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.

Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si cele halomorfe avand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane si cele castanii de padure xerofile apar la noi in tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu rendzine, rogosoluri si litosoluri.

Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare, argile, cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.

Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de constructie, calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).

In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona, datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.

CLIMA

Pe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei si respectiv, a judetului Constanta prezinta anumite particularitati, legate de pozitia geografica intre baltile si Delta Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Caracterul continental al climei se accentueaza in a doua jumatate a verii si la inceputul toamnei, cand predomina timpul senin si secetos, care rareori este intrerupt de cate o ploaie torentiala de scurta durata.

In cursul unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai mult de 300 de ore lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia razelor solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri patrati. In decembrie-ianuarie, cand zilele sunt mai scurte energia solara este mai redusa. Acesta se intensifica in mai-septembrie, cand zilele sunt mai lungi, valorile maxime inregistrandu-se in zona litorala.

Vara regimul metereologic este mai stabil decat in celelalte anotimpuri. Cele mai mari temperaturi ale aerului se produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul rece (toamna-iarna) prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp ce in sezonul cald (primavara-vara) o coboara. Temperatura medie anuala este de 11 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice slabesc spre litoral, astfel in sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade. In sezonul cald, temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de grade Celsius, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride.

Pe teritoriul judetului cad anual, in partea de sud si est 400 milimetri, iar in partea de nord 400-500 milimetri de apa sub forma de precipitatii atmosferice, in numai 50-75 de zile, asemenea cantitatii fiind cele mai mici de pe teritoriul tarii. Aici regimul de ploi este neregulat, fiind intalnite secete frecvente. Zona litorala este limitata de izohieta de 400 milimetri, cu directia aproximativa sud-nord.

Vanturile dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele marine. Numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 11 metri pe secunda, se constata ca este redus in lunile extreme (ianuarie, iulie), inregistrandu-se mai multe numai la Constanta. Totodata, numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 16 metri pe secunda este extrem de redus atat in ianuarie cat si in iulie.

Regimuri climatice

In nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11 grade si precipitatii de 400-500 mm, in partea de vest climat de campie moderata, iar in partea de sud climat de campie accentuata. Influenta marii nu patrunde in interiorul regiunii mai mult de 12-20 km., datorita predominarii circulatiei atmosferice din sectorul de vest. In partea de est, clima are influente pontice cu ierni blande, veri lipsite de canicula.Datorita caracterului continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza pozitiv valorificarea litoralului romanesc in timpul verii.

APELE

Pe teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful, precipitatiile, evapo-transpiratia si vegetatia sunt factorii principali ce determina caracteristicile apelor (subterane si de suprafata). Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice aproape de suprafata si prin ape de adancime, iar cele de suprafata prin paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin lacuri (limane fluviatile, fluvio-maritime si lagune). Hidrografia judetului se caracterizeaza prin lipsa aproape completa a unei retele hidrografice permanente. De asemenea, prin adancimea mare la care se afla panza de apa freatica, mai ales in sud-estul judetului, fantanile au aici, in mod frecvent adancimi intre 30-70 metri. In patul vailor si in imprejurimile lacurilor, apa freatica se afla la adancimi mai mari, fapt care a atras stabilirea in aceste locuri a majoritatii asezarilor omenesti din judet. In Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari parti a teritoriului judetului, apele subterane se gasesc in depozitele de la baza loesului, ca si in placa sarmatica, la adancimi foarte variate. Izvoarele aici sunt ascendente si descendente. Pot fi grupate in izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale (pe vaile Casimcei, Topologului etc.)

2.2 Resurse turistice antropice

Constanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim, important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea distantei dintre extremitatile litoralului romanesc si in acelasi timp la jumatatea distantei dintre cele doua mari porturi ale Marii Negre, Odesa si Istanbul.Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o puternica inflexiune, arcuita, cu concavitatea spre est, care incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul sudic al lacului Suitghiol Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul bizantin Constantin cel Mare unui vicus (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci Constantiana, si este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa politica de Thematibus. Un nume mai apropiat de cel de astazi este inscris in harta topografica a lui Sutter (1690)- Constanta, iar in harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de astazi- Constanta.Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de un intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate.O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern romanesc, cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei resedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean.O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot fi admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11, realizata si ea la inceputul secolului.Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta portului Constanta, montat intr-un turn de piatra, cu o inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului Constanta, precum si o placa cu inscriptia: Portul Constanta, marit si aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I. O mentiune aparte merita noul far, construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .In municipiul Constanta se poate admira Edificiul roman cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata Ovidiu, fiind un complex vast care, in antichitate, facea legatura intre orasul antic si cel al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiul era grandios, intinzandu-se pe o suprafata de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu modele ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba si colorata, precum si marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea perioada.Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str. Muzeelor. Este o constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m.Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu cele romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in Dobrogea. Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care a apartinut sultanului Abdul Hamid.Geamia Hunchair (B-dul Tomis, in zona peninsulara). Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil maur, care respecta forma originala a asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor. Mineratul sau are o inaltime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai pastreaza inca urmele ornamentilor specific orientaleBustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe faleza Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost montat in apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie Mai am un singur dor. A fost inaugurata la 15 august 1934. Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope.Farul genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania Danubius and the Black Sea intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8 metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind asezata o cupola metalica.Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat intreg portul Tomis . Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana in anul 1940. Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene.Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr. 32) - cuprinde peste 16.000 de exponate din colectia populara, caracteristica intregii tari - in special icoane, tesaturi, ceramica, port popular, obiecte de podoaba, ustensile casnice.Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) - are expuse peste 100 de lucrari de sculptura si grafica, in cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost influentat in opera sa de motive biblice, istorie si mitologie.Expozitia Din bogatiile si frumusetile Oceanului planetar (b-dul Mamaia nr.225) adaposteste o colectie de fauna si flora atat din Marea Neagra, cat si din alte mari ale lumii. Un loc aparte este rezervat unor curiozitati acvatice: cea mai mare scoica de pe glob, scheletul unei balene ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici.Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898. Imbinand elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul timpului, Casa cu lei a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojii Masonice din Constanta. Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera sfarsitului de secol XIX, fiind un exemplu de arta neogotica.Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea gazduieste trei institutii de cultura: Teatrul Dramatic, Filarmonica Marea Neagra, Opera Constanta, se afla in centrul orasului intr-un frumos parc, strajuit de grupul statuar Faun si Nimfa conceput de sculptorul Constantin Baroschi.Cazinoul- construit la inceputul secolului XX (1910) de catre arhitecti francezi, in stil secession; cladirea a ramas un simbol al orasului Constanta. De-a lungul timpului, Cazinoul nu s-a indepartat de menirea sa, fiind renumit in Europa pentru jocurile sale de noroc. In timpul primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si transformata in spital militar. In prezent restaurantul Cazino, cu arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de cocteiluri si seri festive.Biserica romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in stil romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce dateaza din 1885. Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si are un turn patrat.Biserica greaca Schimbarea la Fata , la intersectia dintre Str. Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A fost construita intre anii 1863 si 1865, cu contributia coloniei grecesti din oras, care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului; scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.Muzeul Marinei Romane Constanta - Str. Traian nr. 53. Orar: 1 mai 1 septembrie marti - duminica 10 18, 1 septembrie - 1 mai marti - duminica 09 17. S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de astazi. Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul Tomis numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si contemporana, de la finele veacului trecut pana in prezent.Muzeul de arheologie (situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai de seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datand din sec. I-III, capitele, baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc..Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei specii de delfini din Marea Neagra, apa din bazinul in care sunt ingrijiti fiind luata direct din mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o expozitie de pasari, precum si o microrezervatie de animale care gazduieste specii din Delta Dunarii.Planetariu este situat in vecinatatea delfinariului, este dotat cu un observator astronomic si o statie de observatii solare.Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pesti din reteaua hidrografica a Dobrogei si anume: din Delta Dunarii, exemplare din Marea Neagra, specii din lacurile litorale. Un loc care nu trebuie uitat de turisti este Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock, precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului intr-un adevarat loc de sarbatoare. Stravechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani, actual municipiul Mangalia are o populatie de 45000 locuitori. Localitatea este si statiune balneoclimaterica permanenta, aflandu-se pe aceeasi latitudine cu renumitele localitati Nisa, Monaco, San Remo. Mangalia, al carui nume deriva din bizantinul Pangalia si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un punct de atractie istoric, datorita vestigiilor sale: Bazilica de tip sirian, descoperita in 1959, necropola romano-bizantina, ruinele cetatii Callatis ( sec. VII i Hr.), geamia Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie Callatis adaposteste, de asemenea, o importanta colectie de amfore si sculpturi, precum si fragmente de sarcofage din epoca elenistica.Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este un loc care nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic unde pot fi admirate frumoasele exemplare de cai arabi si pur sange arab. Herghelia nu este doar un punct de atractie turistica dar si centru de agrement, dispunand de un hipodrom care permite initierea in arta echitatiei.Oras port, situat la 60 km. de Constanta, Cernavoda este o localitate bogata in vestigii istorice. Intemeiat de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele descoperiri importante privind comuna primitiva, si anume celebrele statuete de lut din epoca neolitica Ganditorul de la Cernavoda si Femeia Sezand, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a fost mult influentata de constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre marele inginer roman Anghel Saligny.Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este cunoscut din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian, in anul 103 d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica se mai vad in prezent temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras se afla rezervatia geologica Canaralele de la Harsova, un complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in localitatea Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante: colectia de arta Dinu si Sevastita Vintila, cu un patrimoniu de 228 de lucrari apartinand marilor pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu, Octav Bancila, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere ale unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici poate fi vazut si reciful de la Topalu, un complex de corali datand din jurasic, ocrotit de lege.Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele, statiunea balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in activitate balneologica. Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a dezvoltat ca urmare a proprietatilor curative ale apei lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale namolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn construita in secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul unui ansamblu de chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si camere.Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase, o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din aceasta zona este un produs turistic foarte important pentru valorificarea turistica a acestui judet.

Principalele trasee turistice in zona

1. CONSTANTA ADAMCLISI - PESTERA SFANTUL ANDREI - MANASTIREA DERVENT (133 km. de-a lungul DN3)

Acest traseu ne poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale celor care au trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra istoriei si culturii romanilor. Traversand valea Carasu, drumul trece pe langa Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de aparare construite in epoca feudala in aceasta zona, ducand pana la Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot degusta vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24 km. de Constanta, Murfatlar se bucura de un climat generos, care face posibila productia unor soiuri remarcabile de vinuri- Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Traminier, Riesling Italian. Amplasat in mijlocul viilor, intr-un superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera turistilor momente de neuitat. Degustarea vinurilor si a mancarurilor traditionale este asociata programelor artistice care reunesc interpreti de muzica populara din Dobrogea.

Cei interesati de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala Fantanita-Murfatlar. Nu trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important monument arheologic ce atesta prezenta crestinismului in Dobrogea inca din cele mai vechi timpuri. Ansamblul este format din bisericute si cripte sapate in creta in secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de inscriptii cu caractere gotice, germanice, grecesti, slavone care atesta faptul ca alaturi de populatia autohtona traiau si alte populatii crestine ( nu este inclus in circuitul turistic).

Cel mai important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat intre anii 106-109 d.Hr. la comanda imparatului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una dintre cele mai sangeroase batalii.Traseul se termina cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu poate fi vizitat de turisti datorita accesului dificil, dar reprezinta o zona cu importante marturii arheologice, incepand din timpul daco-getilor, epoca feudalismului pana in timpul dominatiei otomane.

2. CONSTANTA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea Targusor)

Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, strabatand valea raului Casimcea, impresionand prin frumusetea peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase, cu o vegetatie si fauna specific de stepa.

Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul international cu acelasi nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervatii care impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea Targusor adaposteste rezervatia Gura Dobrogei, un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar, precum La Adam si Pestera Liliecilor cu specii de plante deosebite, dar si descoperiri arheologice importante, care atesta prezenta vietii omenesti pe aceste meleaguri din timpuri foarte indepartate, inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.). Masivul Cheia isi desfasoara cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu acelasi nume pana la Casimcea. Rezervatia este formata din calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si flora de interes deosebit.

Alaturi de frumusetile naturale, zona este presarata si cu numeroase urme arheologice, in special gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica.

Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce spre ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o serie de materiale arheologice datand din secolul al II-lea d. Hr.

3.CONSTANTA- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la Tariverde si apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria).

Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluvio- maritime, ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km. distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se intinde pana in apropierea marii. Trecand de comuna Tariverde, un loc care merita vazut sunt Baile Nuntasi. Plajele intinse, precum si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri minerale au dus la amenajarea unui stabiliment balnear in aceasta zona, cu multe atractii turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu ambarcatiuni pescaresti.

CONSTANTA - MANGALIA, TUR DE LITORAL

Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un pamant al fagaduintei, ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din totalul de 244 km. ce formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si Mangalia se intinde parca un singur oras, o complexa statiune, adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a varstelor traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor.

Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de tratament, dar si posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi de-a lungul tarmului romanesc al Marii Negre prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus, Jupiter, Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific. Pe parcursul excursiei turistii pot servi pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca alternativa se poate lua vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gusta preparate cu specific pescaresc.Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta. Insa ar trebui diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini. De asemenea, ar trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei potentialilor turirsti romani si straini

3.Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de serviciiValorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.

Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic, potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:

-sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-artistice etc.)

-sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baz materiala si de infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.

Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale nu se pot realiza, prin urmare, fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, menite sa puna in valoare resursele turistice naturale si antropice de care dispune un teritoriu. In general, motivatiile turistice sunt subiective si deci foarte diferentiate; preferintele si mai ales atitudinile turistilor fata de ofertele agentilor economici difera chiar in cadrul unei anumite tipologii de clientela. Din aceasta cauza, resursele naturale si cele antropice pot participa in cele mai diverse combinatii posibile la conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la promovarea calatoriilor turistice. Managementul firmelor turistice isi formuleaza obiectivele de profitabilitate pornind tocmai de la acest considerent prioritar: asigurarea continuitatii fluxurilor turistice in arealele in care isi desfasoara activitatea. Pe baza acestor criterii pot fi mai usor intelese si preocuparile pentru evaluarea atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu preferintele clientelei.STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZARELegatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.

Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista suficiente posibilitati de cazare si odihn a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de baza tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la serviciile obiectivelor de cazare.

Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico - materiale a turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei materiale indeplinesc functii mult mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la incasarile provenite din activitatea turistica.

In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea) in care sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire (innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in domiciliu temporar (alimentatie, agrement, igiena).

Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cat mai exacta a investitiilor necesare dezvoltarii bazei materiale de cazare, a capacitatii de primire a fiecarui obiectiv in parte, a gradului de confort preconizat si, mai cu seama, a esalonarii in timp a realizarii obiectivelor prevazute a se executa, necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea exacta a specificului pietei turistice si a previziunilor de dezvoltare a circulatiei turistice, urmand ca, pe baza lor, sa fie definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de dezvoltarea ansamblului activitatii turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a fiecarei statiuni in parte.

Aprecierile privind politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de lunga durata ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii circulatiei turistice, in particular.

In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de cazare o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asigura cazarea in camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama larga sau mai restransa de servicii.

Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate cat mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o proportie mai mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor, unitatile hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu 3 paturi. La parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie publica, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar bufet.

Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele (Palm Beach, Scandinavia din Mamaia) , de 4 stele (Palas, Yaki, Majestic, Savoi -Mamaia, Britania-Eforie Nord), 3 stele (Hora - Saturn, Doina - Neptun), si de 2 stele (Arad, Crisana- Olimp, Siret, National- Mamaia).

Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de vacanta. Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul neorganizat si cel semiorganizat. Ca forma de cazare complementara a reusit sa satisfaca in buna masura cererile individuale sau de grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai unui contact cat mai direct cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente in varf de sezon, nereusind sa satisfaca pe deplin cererea existenta.

Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe litoral. Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanta, constituind o forma intermediara, din punct de vedere al confortului, intre hotel si camping.

Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este coeficientul de utilizare a capacitatii.

Acest coeficient indica gradul de ocupare a unitatii hoteliere intr-o perioada determinata, de obicei un an calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel mai ridicat si constant coeficient de utilizare. Aceasta se datoreaza, in primul rand faptului ca el ofera cel mai ridicat grad de confort posibilitatii de cazare in tot timpul sezonului, indiferent de starea vremii, iar ca numar de turisti cazati in aceeasi perioada de timp detine ponderea cea mai mare.

Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata, ceea ce conduce la cheltuieli suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea prematura a constructiei si instalatiilor aferente.

Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un numar masiv de turisti, mai ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este maxima.

Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai mic. Fata de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin tarife mai mici practicate.

Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din practica s-a constatat ca un teren de campare este ocupat in intregime o perioada mult mai scurta de timp fata de hoteluri si chiar fata de vile si casute. El este solicitat mai mult in varf de sezon, cand timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si organizatoric, campingul este ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte forme de cazare. Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita cheltuieli mai mici pentru amplasare si intretinere, se exploateaza usor si completeaza cererea de locuri de cazare, mai ales in cazul turismului neorganizat.

Experienta de pe litoral a aratat ca terenurile de campare existente sunt insuficiente in varf de sezon si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul sezonului. Ar fi necesar sa existe posibilitati de completare a spatiilor de cazare in varf de sezon prin folosirea complexa a unor terenuri pregatite in prealabil.

Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este necesar a se investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile sa satisfaca cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca orientarea dinamicii dezvoltarii infrastructurii se fundamenteaza pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare a evoluat astfel:

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Din graficul de mai sus se poate observa o crestere a numarului de unitati cu peste 152 de unitati din anul 2003 pana in 2006, si de asemenea se observa o crestere constanta a capacitatii de cazare cu peste 1.601 de locuri, din anul 2003 pana in anul 2006.

Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare capacitate de cazare o are hotelul, numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la 271 (2003) la 331 (2006), si peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mica capacitate de cazare o are motelul, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.

Analizand capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se observa ca proprietatea privata are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unitati si aproape 55.000 locuri de cazare, numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea mai mica capacitate de cazare o are forma de proprietate cooperatista, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 14 unitati si 780 de locuri cazare.In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea mai mare capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in ultimii ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici se pot caza peste 25.000 turisti. Cea mai mica capacitate de cazare se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian, numarul unitatilor de aici fiind constant in ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare.

In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii. Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanta acestora, de organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.

3.2. STRUCTURI TURISTICE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE PUBLICA

Alimentatia publica este o componenta de baza a servirii turistice, incadrandu-se in grupa serviciilor de baza. Dupa cazare, hrana reprezinta prima necesitate a turistului. Dinamica alimen-tatiei publice este din ce in ce mai mult pusa in legatura cu evolutia dimensiunilor circulatiei turistice. Dezvoltarea turismului intern si international, perspectivele ce se contureaza in aceasta privinta au impus sporirea preocuparilor menite sa asigure alinierea dinamicii serviciilor de hrana la aceea a volumului si exigentelor cererii. Sectorului de alimentatie publica ii revine sarcina de a asigura ansamblul conditiilor necesare pentru ca turistul sa-si poata procura hrana necesara pe tot parcursul calatoriei sau numai a sejurului. El are menirea sa organizeze productia proprie din preparate culinare si sa asigure servirea consumatorilor in cele mai bune conditii. Complexurile de hoteluri si restaurante, structuri organizatorice frecvent intalnite pe litoral, confirma tendinta de asociere a actvitatii de hrana cu aceea de cazare si implicit de turism.

Dezvoltarea retelei de unitati, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea ponderii productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt cateva din coordonatele ce caracterizeaza dinamica alimentatiei publice. Reteaua de alimentatie publica pe litoral este organizata asemanator intreprinderilor comerciale cu amanuntul. Astfel, ea are in componenta unitati operative, cum sunt: unitati de productie de produse si desfacere (restaurante), unitati de productie (laboratoare), unitati de desfacere (bufete, cofetarii, unitati racoritoare etc.), depozite (alimentare, frigorifice), unitati auxiliare cu caracter gospodaresc (ateliere de intretinere, reparatii).

In functie de obiectivul activitatii, unitatile de alimentatie publica de pe litoral pot fi clasate in:

a) unitati culinare, concepute ca unitati prin excelenta producatoare de preparate culinare si desfacere a acestora, in scopul satisfacerii necesitatilor zilnice de hrana ale consumatorilor;

b) unitati cu caracter recreativ, care au drept scop principal asigurarea unor conditii de agrement pentru consumatori, prin organizarea de programe distractive;

c) unitati de tipul cofetarii, patiserii, braserii, berarii care se caracterizeaza in principal prin profilul produselor desfacute.

O alta caracteristica a unitatilor de alimentatie publica de pe litoral consta in regimul de preturi aplicate. Astfel, majoritatea unitatilor aplica la desfacerea produselor sale preturi cu regim special, cote de adaos speciale si preturi categoria I. Diferentierea preturilor se face prin aplicarea unor cote de adaos diferite pentru fiecare tip de unitate si grupe de produs. Pentru acestea se iau in consideratie o serie de factori, cum sunt: gradul de confort (mobilier, vesela, decoratii interioare), conditii de servire (varietatea si calitatea preparatelor, bauturilor), calificarea personalului (pregatire profesionala, tinuta vestimentara), mijloace de agrement (programe artistice, muzicale).

Restaurantele au in dotarea interioara un salon mare pentru servirea turistilor (pe baza de bonuri), o terasa, si mai rar, o gradina anexa, unde se servesc preparate la comanda. Aceste unitati de alimentatie publica au bucatarie spatioasa, cu masini de gatit electrice, marmite cu abur pentru prepararea ciorbelor, ceainice incalzite cu abur, mese calde, pentru pastrarea veselei la temperatura preparatelor culinare, masini electrice pentru curatat zarzavat, cartofi. In dotare intra, de obicei, barul, bufetul, camerele frigorifice, magaziile anexe. In perioada de iarna raman in functiune cateva restaurante, dintre care unele pentru asigurarea necesitatilor de hrana a turistilor veniti la tratament balnear, iar altele pentru deservirea populatiei din orase si a turistilor in tranzit. Restaurantele cu specific, amplasate in statiuni servesc preparate culinare specifice: vanat, pescarie, specialitati gastronomice locale. Dotarea interioara a acestora este astfel realizata incat subliniaza specificul profilului respectiv. Aceste unitati de alimentatie publica sunt foarte solicitate atat de turistii romani cat si de turistii straini, dar sunt insuficiente fata de cerere. Astfel de restaurante se gasesc pe tot litoralul romanesc. In Mamaia, Satul de Vacanta reuneste 19 constructii specifice unor zone folclorice ale tarii. O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurantul Nunta Zamfirei (Eforie Nord), care organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditiile locale. Amatorii de preparate din peste sunt asteptati la restaurantul Insula, din Neptun, iar Complexul International ii asteapta pe cei pasionati de bucataria italiana si germana. O seara deosebita, in atmosfera placuta a folclorului romanesc poate fi petrecuta la Crama Neptun, Restaurantul Rustic sau Hanul Calul Balan ( statiunea Neptun) sau restaurantul Poienita din Costinesti. De asemenea, este celebru si Hanul Piratilor din Mamaia,unde seara de seara au loc spectacole cu diferiti interpreti romani.

Restaurantul cu autoservire foloseste un sistem de servire rapida, durata unei mese reducandu-se la circa 20-30 minute. Acest sistem de servire prezinta o serie de avantaje pentru consumatori, cat si pentru intreprindere: posibilitatea servirii mesei la preturi accesibile si intr-un timp scurt, garantia prospetimii produselor, realizarea unui volum de vanzari superior unitatilor de servire, specializarea productiei culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje, exista foarte putine restaurante cu autoservire, amplasate in statiuni. Unele dintre aceste unitati au regim de functionare permanent (in tot cursul anului), deservind populatia orasului si respectiv, salariatii societatilor. Avand in vedere cresterea prezenta, cat si viitoare a turismului neorganizat si chiar cererea pentru produse culinare cat mai diversificate a turistilor care au hrana asigurata prin biletul de voiaj, este necesara suplimentarea acestei forme de alimentatie publica prin infiintarea de noi unitati.

Unitatile de alimentatie publica, tip braserii, berarii sunt amplasate in toate statiunile si au rolul de a completa necesitatile de hrana a turistilor intr-un timp relativ scurt si la un pret acceptabil.

Cofetariile, patiseriile, placintariile completeaza reteaua de alimentatie publica cu racoritoare, dulciuri si produse de patiserie. In general, aceste unitati sunt apreciate de turisti, dar nu sunt in permanenta aprovizionate cu produsele cele mai solocitate. In afara de produsele clasice ale acestor unitati, ar trebui sa se diversifice mai mult sortimentul de praparate de patiserie si placintarie specific locale cum ar fi: placinta dobrogena, suberec, etc. Un rol important al cofetariilor este acela de a asigura si micul dejun pentru turistii care solicita acest serviciu. Se poate spune ca mai sunt necesare unele masuri pentru dezvoltarea si diversificarea acestor tipuri de unitati de alimentatie publica. Turistul este dispus si doreste sa serveasca oricand si rapid produse cat mai diversificate, mai ales daca unitatile sunt astfel amplasate si aprovizionate incat sa-l atraga.

Barurile de zi se afla, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul receptiei si altul la celalalt capat al hotelului. Barul de noapte, amplasat intr-o constructie separata de hotel, se deosebeste de cel de zi prin faptul ca serveste si preparate culinare, are program distractiv, capacitate mare de functionare diferit de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxa la intrare si se practica preturi mai mari.

Discoteca este o unitate destinata in special turistilor tineri, oferind un mijloc de distractie potrivit varstei lor, fara a servi preprate culinare. Un aspect relativ neplacut in aceste unitati este faptul ca predomina o atmosfera destul de incarcata si zgomotoasa. Au aparut in ultimii ani unitati de acelasi profil, dar cu un cadru mai intim, mai putin zgomotos si programe muzicale diferite (cafe-concert, dans).

Un alt tip de unitate de alimentatie publica o constituie bufetul. Unitatile de acest tip sunt amplasate in majoritatea lor pe plaja, purtand denumirea de dotari plaja. Aceste bufete, restaurantele cu autoservire si braseriile sunt unitati in care se pot servi preparate culinare (gratare, preparate reci) in tot timpul zilei. Unitatile de acest tip sunt amplasate si fac parte de obicei, din unitatile de cazare si alimentatie publica, insirate de-a lungul falezei, purtand denumirea acestora. In timpul zilei aceste unitati sunt cele mai solicitate dintre toate unitatile de alimentatie publica ale retelei.

La capitolul alte unitati sunt incluse: chioscuri de racoritoare, tonete mobile pentru vanzarea unor produse preambalate, masini de fabricat si de debitat inghetata, vata de zahar, gratare pentru mici, bere etc. Acestea completeaza reteaua de alimentatie publica a societatii si se inscriu in categoria denumita comert stradal. Ele au avantajul ca sunt mobile, usoare si se pot amplasa pe aleile de circulatie a turistilor in drumul lor spre plaja sau hotel.

Lipsesc din dotarea retelei automatele, care ar fi necesare, avand in vedere rapiditatea servirii, economia de timp, de spatiu si de personal.In ceea ce priveste numarul unitatilor de alimentatie din judetul Constanta (restaurantele, barurile, hotelurile cu restaurante), numarul acestora a evoluat .

Se poate observa o crestere a unitatilor de alimentatie in ultimii 4 ani de la 993 la 1.233 (240 de unitati alimentare), ceea ce demonstreaza faptul ca s-au diversificat si s-au dezvoltat. Numarul restaurantelor a crescut cu 213 unitati in ultimi 4 ani, iar cel al hotelurilor cu restaurant a crescut cu 27 de unitati din 2002 pana in 2005. Aceasta crestere se poate observa si in graficul urmator:

Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

Dezvoltarea retelei de unitati de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea ei, cresterea productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ sunt cateva din coordonatele care atrag potentialii turisti pe litoralul Marii Negre. Sursa de valuta pe care o ofera turismul international este un motiv suficient pentru a investi fonduri necesare in vederea diversificarii retelei de alimentatie publica, stiind ca motivatia turistica a celui care viziteaza litoralul nu este numai marea, ci si dorinta de destindere, de a vedea si de a cunoaste locuri si lucruri noi.

SERVICII DE AGREMENT- TRATAMENT

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de transport, cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau ale organizatorului. Astfel, in concordanta cu cerintele turistului, agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatii sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul, de la simpla plimbare pana la realizarea unor performante, detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului.

Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. Stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. Dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc de asigurare a competitivitatii statiunilor turistice. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste in procesul de amenajere de o strategie a agrementului, care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raportului om - natura, sa asigure o dimensionare ponderat - rationala a dotarilor, o adapatare a acestora la configuratia spatiilor verzi si peisajelor.

In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si practicarea sporturilor nautice, organizarea agrementului inseamna amenajarea plajelor pentru o cura activa (tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in practicarea sporturilor nautice si punctelor de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri etc.); realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste componente se intalnesc si in dotarea litoralului romanesc, iar lor li se mai pot aduga alte mijloace de agrement ca: parcuri de distractii, sali de spectacole, terenuri de sport etc. O forma particulara de agrement si corespunzator, de vacanta, in care tara noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea turistilor, o reprezinta echitatia. Existenta unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizeaza dezvoltarea acestei forme de agrement, careia i se asocieaza plimbarile cu trasura si alte mojloace hipo.

Strategia de dezvoltare a agrementului tine seama, pe de o parte, de motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitatie terenuri si sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a.). Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de puternica sezonalitate, durata mare a sejurului, motivatia deplasarii, intensitatea circultiei turistice etc. Principalele dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:

-plaje amenajate si dotari aferente;

-plaje cu circulatie libera;

-agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement, teleschi

nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing);

-parcuri de distractii;

-minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;

-piscine acoperite si in aer liber;

-saune, solarii, minigolf;

-sali de gimnastica si aerobic;

-stadioane, cinematografe in are liber sau acoperite;

-teatre de vara;

-terenuri de sport;

-sali de conferinta;

-acvariu - delfinariu;

-cluburi, baruri de noapte;

-echitatie si menaj pentru copii;

-emisiuni Radio Vacanta;

-plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc.;

-excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunarii, Nordul Moldovei, Bucuresti ).

Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de agrement este asigurarea implicarii turistului in desfasurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de spectator la cea de participant activ, aceasta constitiuind o caracterisitica a conceptiei moderne de agrementare a statiunilor; se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati eficiente.

Serviciile suplimentare sunt prestate intr-o gama relativ variata. Astfel, odata cu sosirea turistului, este necesar sa i se puna la dispozitie, prin receptia hotelului, transportul bagajelor, cumpararea unor publicatii, diferite informatii privind locurile de distractii, pastrarea valorilor in casa de valori, convorbiri telefonice interurbane sau internationale si altele. Ghizii, interpret si dispecer, insotesc turistii straini de la aeroport pana la hotel si pe toata durata sejurului. In general, se poate spune ca societatile comerciale de pe litoral ofera o gama larga de servicii, dar nu suficienta si organizata. Din categoria serviciilor suplimentare fac parte si excursiile. In fiecare statiune sunt amplasate birouri care se ocupa cu programarea si efectuarea acestora, in tara si in strainatate, cu plata in lei sau in valuta. Astfel, se efectueaza excursii in Delta Dunarii sau pe canal, la Cetatea Histria, Adamclisi, Murfatlar, Bucuresti precum si in Bulgaria, Turcia, Grecia. Aceste excursii se organizeaza cu autocare (in tara), iar in Turcia sau Grecia cu avionul sau vaporul. Evident, mai sunt multe trasee turistice care pot fi vizitate, mai exista deficiente de organizare, dar calitatea acestor servicii se poate imbunatati. Pentru turistii romani si straini ar prezenta interes vizitarea nu numai a obiectivelor turistice si a monumentelor arheologice ale judetului Constanta, ci si obiectivele industriale din tara, cum ar fi: Barajul de la Arges, Portile de Fier, Transfagarasanul etc.

Desi structura agrementului a cunoscut in ultima perioada o dezvoltare substantiala, ea nu este suficienta si, mai ales, destul de diversificata pentru a face fata cererii din ce in ce mai mari. Spre exemplu, terenurile de minigolf sunt prea putin folosite, mai ales de turistii romani, din cauza lipsei de instructori pentru acest sport, care se practica la noi pe o scara restransa. Multe dintre aceste terenuri stau nefolosite in majoritatea timpului, fara a li se da o alta destinati .In bowling-uri exista sali special amenajate pentru jocuri mecanice, care au fost aduse din import inca de la inceputul dotarii statiunilor respective. Pana in anul 1989 automatele de poker erau nefolosite din cauza uzurii pe care au suferit-o, dupa 1990 s-au dotat sali cu jocuri mecanice noi, de alt tip si cu mese de biliard etc. Pana in 1989 centrele de echipament sportiv erau aproape inexistente. Sporturile nautice se limitau doar la plimbari cu hidrobicicleta si cu barca (si acestea insuficiente). In statiunile de pe litoral nu se practic schiul nautic, nu se faceau plimbari pe mare cu ambarcatiuni usoare, iar parcurile de distractii erau rudimentare si destinate copiilor. Turistii romani se limitau numai la restaurant, bar sau discoteca, unitati de agrement ce aveau in general, programe asemanatoare. Dupa 1989 a inceput initiativa de piata (hoteluri - restaurante luate in locatie de gestiune), luandu-se masuri pentru realizarea de prestatii suplimentare pentru diversificarea si dezvoltarea infrastucturii, ceea ce a condus, in prezent, la marirea gradului de atractivitate a statiuni.Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Intre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionm: orientarea plajei spre sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din : Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia.

Costinesti :Statiune balneo-climaterica estivala aflata in extremitatea sud-estic a Romaniei (la 28 km sud distanta de Constanta), in raza Comunei Tuzla, pe tarmul Marii Negre, la 10 m deasupra nivelului marii. Durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiatia solara si apa marii. Plajele sunt intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie, orientate spre sud, si cu expunere la soare in tot cursul zilei (specific de care beneficiaza putine plaje din Europa). Este denumita si Statiunea Tineretului, in 1940 fiind amenajata aici prima tabara de copii. In anii care au urmat, baza turistica a fost construita special pentru acest tip de turism - in special vile bungalow, casute de lemn si de piatra, discoteci. Are o capacitate de cazare de aproximativ 6.000 locuri - in vile, hoteluri, casute de piatra si lemn. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, in stare latenta, stari de slabiciune, anemie secundara, rahitism etc. Statiunea gazduieste un modern complex de vacanta pentru tineret, si o tabara studenteasca internationala, careia i se datoreaza renumele statiunii. Atmosfera tinereasca este intregita de numeroasele manifestari cultural - artistice ce se desfasoara aici, de bazele de agrement moderne, de antrenantele emisiuni transmise de Radio Vacanta. Hotel Forum pune la dispozitia oamenilor de afaceri si o sala polivalenta, cu o capacitate de circa 300 locuri. Localitatea Costinesti da posibilitatea celor care prefera turismul rural si de agrement sa se cazeze in cele 4 pensiuni omologate pentru aceasta forma de turism, si anume Leo, La Rodica, Junona Tour, Stefania.

Eforie Nord: Statiune cu sezon permanent, integrata orasului Eforie, aflata la extremitatea sud-estica a Romaniei(Constanta -Techirghiol), pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra, la 6-20 m peste nivelul marii, la 14 km distanta de Municipiul Constanta. Statiunea si-a inceput activitatea in 1894, cand Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu. A doua statiune a litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata Europa datorita tratamentelor cu factori naturali existenti aici. Vara, data fiind nebulozitatea redusa, soarele straluceste 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magnezica, hipotonica (mineralizare medie 15,5 gr), apa sarata a Lacului Techirghiol (grad mediu de mineralizare de 70-80 gr), namol sapropelic extras de pe fundul lacului, radiatie solara si aerosoli salini. Plajele au un nisip fin si sunt amenajate pentru helioterapie si talasoterapie. Pe malul Lacului Techirghiol exista un Complex - Sanatoriul Efosan - pentru tratament in aer liber. Acesta este dotat cu instalatii pentru impachetari cu namol rece provenit din lac sau din mare, instalatii pentru tratament ginecologic, cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital, Boicil si Pell Amar. Exista zone delimitate pentru bai in lac. Statiunea dispune de doua baze de tratament (una conectata la reteaua de hoteluri: Meduza, Delfinul si Steaua de Mare, si cealalta la Clinica de 120 de locuri a Institutului de Balneofizioterapie si Recuperare Medicala, o unitate specializata a Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti). Functionand pe tot parcursul anului, clinicile sunt dotate cu aparatura moderna pentru diagnosticare si tratament. O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurant Nunta Zamfirei, care organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditii locale. Farmecul marelui parc natural in care este situata statiunea, frumoasa plaja (3 km lungime si latime ce ajung la 100 metri), terenurile de sport, piscinele, accesorile pentru activitati nautice confera statiunii o atmosfera originala. Tot aici s-a inaugurat primul port turistic privat de pe litoralul romanesc in golful de pe plaja Belvedere. Investitia in valoare de peste 800.000 euro, este un port pentru nave usoare de agrement, iahturi de croaziera, veliere si ambarcatiuni sportive. Portul turistic Europa Yacht Club situat in golful artificial al plajei Belona din Eforie Nord ocupa o suprafata de aproximativ 2 hectare, acvatoriul putand adposti la cheiuri aproximativ 60 de ambarcatiuni usoare cu un pescaj maxim de 3 metri.Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, aflata in extremitatea sud-estica a Romaniei, pe fasia de litoral cuprinsa intre Marea Neagra si Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul marii, la 5 km distanta de Eforie Nord si la 19 km distanta de Constanta. Construita la inceputul secolului XX, statiunea a purtat initial numele de fosta poeta a Reginei Maria a Romaniei - Carmen Sylva. Este o statiune balnoclimaterica a carei minunata riviera maritima coboara in trepte succesive spre plaja, lunga de aproximativ 2 km. Fosta statiune Carmen Sylva detinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importanta baza turistica a litoralului romanesc. Se fac simtite brizele de mare si de uscat, cu viteze reduse.Aici exist un sanatoriu pentru copii - centrul balnear Bai Reci - cu afectiuni reumatologice, cu regim permanent, care trateaza indeosebi slabiciunea fizica si rahitismul. Faleza litorala (de la a carei inaltime de 25-35 m se deschide o splendida panorama), discotecile, teatrul in aer liber, sunt atractii ale acestei statiuni ce uimeste prin multimea florilor sale.

Jupiter - Cap Aurora:La 40 km. de Constanta si la 4 km de Mangalia, Jupiter - Cap Aurora sunt statiuni climaterice estivale ce s-au dezvoltat in jurul lacului artificial Tismana, intre padurea Comovora si tarmul marii. Jupiter, una dintre statiunile noi ale litoralului romanesc (a fost inaugurata in iulie 1968), dispune de 8.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-2 stele, vile, casute. Aceasta dispune de numeroase restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping, cinematograf, teatru, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie, ambarcatiuni pe lacul Tismana etc. In lunile de var cerul ramane in mare parte senin, iar soarele straluceste in medie 10-12 ore. Plaja statiunii se intinde pe o distanta de 1 km intr-un golf pitoresc. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanta preferat si un loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni. Posibilitati multiple de distractie, practicare a sporturilor nautice, excursii in interiorul tarii si in strainatate etc.In continuarea sa, pe o lungime de 1 km se intinde statiunea Cap Aurora, cea mai tanara si cea mai mica statiune a litoralului romanesc, cu o capacitate de 2.500 de locuri de cazare. Statiunea atrage nenumarati turisti prin frumusetea peisajului si a hotelurilor sale cu nume de pietre pretioase cum ar fi: Opal, Granat, Onix, Safir, Rubin, Agat, Cristal, Diamant, cu o arhitectura originala, cu descresteri volumetrice, pana la nivelul plajei. Atrag atentia in aceste statiuni 2 localuri deosebite: barul Paradis din Jupiter si restaurant Catunul in Cap Aurora, renumite pentru arhitectura lor specific dobrogeana.

Neptun - Olimp :Aflate la o distanta de 38 km de Constanta si 9 km de Mangalia, cele doua statiuni Neptun si Olimp - se numara printre statiunile noi ale litoralului, ambele fiind construite dupa 1972. La o altitudine de 5 - 20 metri, asezate pe pragul de nisip dintre mare si padurea Comovora, complexul turistic este o oaza de liniste si prospetime, o adevarata gradina a litoralului romanesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea si eleganta, atat in ceea ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin serviciile de alimentatie publica pe care le ofera .Asezata intre Padurea Comorova si Lacul Tatlageac, intr-o zona cu o vegetatie relativ bogata (paduri cu specii de arbori din zone meridionale), Olimp poate fi considerata statiunea cu cel mai inalt confort hotelier de pe litoralul romanesc, remarcandu-se prin eleganta arhitectonica a ansamblului hotelier de 3 stele: Amfiteatru, Panoramic, Belverde si grupul de hoteluri purtand denumirile provinciilor romanesti: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.

Statiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, asezata intre lacul cu acelasi nume si frumoasa padure Comovora, poate fi considerata o adevarata gradina a litoralului. Spatiile de cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, casute de vacanta si camping.Oferta de agrement pentru turisti este foarte variata: practicarea de sporturi nautice - yole, sky-jet, sky nautic, debarcaderul cu ambarcatiuni pentru plimbari cu barca sau hidrobicicletele pe cele 2 lacuri din statiuni, teren de echitatie, 5 terenuri de tenis, 3 terenuri de minigolf, bazine (8 bazine in aer liber si 4 bazine acoperite), Bowling Neptun si Bowling Olimp, Gradina de vara Olimp, Gradina de vara Neptun - pentru filme si spectacole in aer liber. De asemenea exista cabarete si cluburi, parcuri de distractie.Alaturi de oferta de agerment deosebit de variata, statiunea Neptun - Olimp prezinta facilitati pentru turismul balnear. Astfel, Complexul balnear Doina (functioneaza in regim permanent) este prevazut si cu o baza de tratament, dotata cu cabinete medicale moderne, sali de masaj, hidroterapie, electroterapie, tratamente cu namol, sauna, sala de gimnastica, piscina aco