ANEXA A (informativă)

Consideraţii privind coeficienţii parţiali de siguranţă referitori la execuţie

(1) Dacă într-o ţară se doreşte a se lega clasa sau clasele de coeficienţi γM conform pct. 2.4 de

controlul execuţiei, trebuie avute în vedere următoarele considerente în diferenţierea claselor

la coeficienţii γM:

- disponibilitatea constructorului de a angaja personal calificat şi cu experienţă pentru

verificarea lucrărilor;

- disponibilitatea unui personal calificat şi cu experienţă independent de conducerea

constructorului, pentru inspectarea lucrărilor;

Notă: In cazul contractelor de Proiectare – Execuţie, Proiectantul poate fi considerat ca o persoană

independentă a organizaţiei de construcţii, în ceea ce priveşte inspectarea lucrărilor, cu condiţia ca Proiectantul

să fie o persoană calificată care raportează conducerii superioare independent de echipa de execuţie din şantier.

- impunerea unor proprietăţi ale mortarului şi betonului pe şantier;

- modul în care mortarele sunt amestecate şi materialele sunt dozate, de exemplu prin

măsurarea greutăţii sau prin utilizarea unor cutii de măsurare adecvate.

A9

ANEXA B (informativă)

Clasificarea condiţiilor de microclimat de expunere a zidăriei

Clasa Microclimatul de expunere a zidăriei Exemple de zidărie în astfel de condiţii

MX1 În mediu uscat În interiorul clădirilor de locuit normale si de birouri,

inclusiv stratul interior al pereţilor dubli cu gol între

straturi care nu prezinta probabilitatea de a se umezi.

Zidăria tencuită din pereţii exteiori, neexpusă la

acţiunea moderată sau severă a ploii, şi izolată

împotriva umezelii din zidăria sau materialele

adiacente

MX2

MX2.1

MX2.2

Expusă la umiditate şi umezire

Expusă la umiditate dar neexpuse la

cicluri de îngheţ – dezgheţ sau la surse

exterioare cu nivel ridicat de sulfaţi sau

substanţe chimice agresive

Expusă la umezire severă dar neexpusă la

cicluri de îngheţ – dezgheţ sau la surse

exterioare cu nivel ridicat de sulfaţi sau

elemente chimice agresive

Zidărie interioară expusă la un nivel ridicat de vapori

de apă cum ar fi într-o spălătorie. Zidăria pereţilor

exteriori adăpostită de streaşini sau coronamente

neexpusă la ploi severe sau la îngheţ.

Zidărie aflată sub adâncimea de îngheţ în pământ bine

drenat şi neagresiv.

Zidărie neexpusă la îngheţ sau la substanţe chimice

agresive poziţionată în: pereţi exteriori cu copertine şi

streaşini fără jgheaburi; în parapeţi; în pereţi

independenţi (simplu aşezaţi); în pământ; sub apă.

MX3

MX3.1

MX3.2

Expusă la umezire şi la cicluri de

îngheţ/dezgheţ

Expusă la umezire şi la cicluri de îngheţ/

dezgheţ dar neexpusă la surse exterioare

cu nivel ridicat de sulfaţi sau substanţe

chimice agresive

Expuse la umezire severă şi la cicluri de

îngheţ /dezgheţ dar neexpusă la surse

exterioare cu nivel ridicat de sulfaţi sau

substanţe chimice agresive

Zidărie ca în clasa MX2.1 expusă la cicluri de îngheţ

/dezgheţ

Zidărie ca în clasa MX2.2 expusă la cicluri de îngheţ

/dezgheţ

MX4 Expusă în aer salin saturat, la apă de

mare sau alte ape agresive

Zidărie în zone de litoral (pe malul mării) sau în zone

în care iarna, apa sărată poate afecta zidăria

MX5 In mediu agresiv chimic Zidărie în contact cu pamânt natural, cu umpluturi

sau cu apa subterană unde sunt prezente umezeală şi

sulfaţi.

Zidărie în contact cu pamânturi cu aciditate mare, cu

pământ sau cu apa subterană contaminate.

Zidărie în apropierea zonelor industriale unde există

în aer substanţe chimice agresive.

Nota 1: La stabilirea tipului de expunere al zidăriei va fi luat in considerare si efectul finisajelor şi straturilor

de protecţie.

A10

ANEXA C (Informativă)

C.1A Metodă simplificată pentru calculul excentricităţii încărcărilor în afara planului

(perpendicular pe plan) la pereţi

(1) La calculul excentricităţilor încărcărilor pe pereţi, legătura între perete şi planşeu poate fi

simplificată folosind o secţiune transversală nefisurată şi acceptând o comportare elastică a

materilelor; se poate folosi o schemă de calcul de cadru sau o schemă cu un singur nod.

(2) Schema de calcul cu un singur nod poate fi simplificată aşa cum este arătat în figura C.1;

pentru cazurile când sunt mai puţin de 4 bare (elemente) cele care nu există vor fi ignorate.

Capetele barelor care ies din nod se vor considera încastrate cu excepţia acelora la care se

cunoaşte că nu pot prelua momente încovoietoare care vor fi considerate articulate.

Momentul încovoietor în bara 1, M1, poate fi calculat din ecuaţia (C.1) iar momentul în bara

2, M2, în mod similar dar utilizând E2I2/h2 în loc de E1I1/h1 la numărător:

M1= (C.1)

unde:

ni - factorul de rigiditate al barelor, luat egal cu 4 pentru bare încastrate la ambele

capete şi cu 3 în caz contrar;

En - modulul de elasticitate al barei n, unde n = 1,2,3 sau 4;

Notă: Este de regulă suficient să se ia valorile lui E egale cu 1000fk pentru toate tipurile de corpuri

de zidărie

Ij - momentul de inerţie al barei j unde j = 1,2,3 sau 4 (în cazul pereţilor dubli cu gol

între straturi în care numai un strat este portant, Ij trebuie luat numai pentru stratul

portant);

h1 - înălţimea liberă a barei 1;

h2 - înălţimea liberă a barei 2;

l3 - deschiderea liberă a barei 3;

l4 - deschiderea liberă a barei 4;

w3 - încărcarea de calcul uniform distribuită pe bara 3, folosind coeficienţii parţiali

de siguranţă din reglementarile specifice, efectul defavorabil;

w4 - încărcarea de calcul uniform distribuită pe bara 4, folosind coeficienţii parţiali

de siguranţă din reglementarile specifice, efectul defavorabil;

A11

Notă: Modelul simplificat de cadru folosit în figura C.1 nu este considerat corespunzător când se

utilizează planşee cu grinzi din lemn. Pentru astfel de cazuri se va vedea paragraful (4) de mai jos.

Figura C.1 Schema simplificată a cadrului

(3) Rezultatele unor astfel de calcule sunt de regulă acoperitoare datorită faptului că gradul de

încastrare real al îmbinării perete/planşeu nu poate fi determinat, (respectiv raportul între

momentul încovoietor real transmis in nod si momentul care ar putea exista dacă nodul ar fi

perfect rigid). Este permis ca în proiectare să se reducă excentricitatea obţinută din calcule

conform paragrafului (1) de mai sus, prin multiplicarea acesteia cu un factor, η, cu condiţia ca

efortul unitar vertical de calcul ce acţionează pe nodul (îmbinarea) în cauză să fie mai mare de

0.25 N/mm2 dacă se face media pe toată grosimea peretelui.

η se poate obţine experimental, sau poate fi luat egal cu (1-k/4),

unde:

k = (C.2)

(4) Dacă excentricitatea calculată conform paragrafului (2) de mai sus este mai mare decât 0.4

din grosimea peretelui, calculul se poate efectua conform paragrafului (5) de mai jos.

A12

(5) Excentricitatea încărcării utilizată în calcul se poate calcula considerând încărcarea de calcul

ce poate fi preluată pe adâncimea minimă necesară de rezemare de la faţa peretelui, care nu va fi

luată mai mică decât 0.2 din grosimea peretelui; pe adâncimea de rezemare valoarea efortului

unitar de compresiune se va considera egală cu rezistenţa de calcul la compresiune a materialului

(vezi figura C.2); acest mod de lucru este corespunzător în special la planşeele de acoperiş.

Notă: De reţinut că, determinând excentricitatea conform prezentei anexe se poate produce o

rotaţie suficientă a planşeului sau a grinzilor, care să provoace apariţia unor fisuri pe faţa peretelui

opusă celei la care se aplică încărcarea.

Figura C.2 Excentricitatea obţinută considerând încărcarea de calcul preluată

printr-un bloc de eforturi de compresiune

A13

A14

A15

A16

ANEXA E (informativă)

E.1 Factorul de reducere a capacităţii de rezistenţă în funcţie de zvelteţea peretelui şi de

excentricitatea încărcărilor la mijlocul înălţimii peretelui

(1) Factorul de reducere Φm, ce tine seama de zvelteţea peretelui şi de excentricitatea încarcărilor

la mijlocul înălţimii peretelui, poate fi determinat, pentru E = 1000fk aşa cum s-a arătat pct.

6.1.3, utilizând o simplificare a principiilor generale date la pct. 6.1.1:

Φm = A1 (E.1)

unde:

A1 = 1-2 (E.2)

u = (E.3)

emk,hef,t şi tef sunt definite la pct. 6.1.3, iar “e” este baza logaritmului natural.

(2) Valorile lui Φm determinate cu ecuaţia (E.1) sunt date în tabelul E.1 pentru diferite

excentricităţi, şi sunt reprezentate grafic în figura 6.2.

(3) Ecuaţiile (E.1) şi (E.2) se pot aplica pentru orice modul de elasticitate E şi rezistenţă

caracteristică la compresiune a zidăriei nearmate fk, dar cu valoarea coeficientului u luată

conform relaţiei:

u = (E.4)

unde:

λ = (E.5)

A17

Tabel E.1: Factorul de reducere a capacităţii, Φm, pentru E=1000fk

Coeficientul de zvelteţe

hef/tef

Excentricitatea emk

0.05t 0.10t 0.15t 0.20t 0.25t 0.30t 0.33t0 0.90 0.80 0.70 0.60 0.50 0.40 0.3412345

0.900.900.900.900.89

0.800.800.800.800.79

0.700.700.700.700.69

0.600.600.600.600.59

0.500.500.500.500.49

0.400.400.400.400.39

0.340.340.340.330.33

678910

0.880.880.860.850.84

0.780.770.760.750.73

0.680.670.660.650.63

0.580.570.560.540.53

0.480.470.450.440.42

0.380.370.350.340.32

0.320.310.290.280.26

1112131415

0.820.800.790.770.75

0.720.700.680.660.64

0.610.590.570.550.53

0.510.490.470.450.42

0.400.380.360.340.32

0.300.280.260.240.22

0.240.220.200.180.16

1617181920

0.720.700.680.650.63

0.610.590.570.540.52

0.510.480.460.440.41

0.400.380.350.330.31

0.300.280.250.230.21

0.200.180.160.140.13

0.150.130.110.100.08

2122232425

0.600.580.550.520.50

0.490.470.440.420.39

0.390.360.340.320.29

0.290.260.240.220.20

0.190.170.160.140.12

0.110.100.080.070.06

0.070.060.050.040.04

2627282930

0.470.450.420.400.37

0.370.350.320.300.28

0.270.250.230.210.19

0.180.170.150.130.12

0.110.100.080.070.06

0.050.040.040.030.03

0.030.020.020.010.01

A18