SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE DE LA VITANEŞTI, JUD. TELEORMAN

de V A L E R I U L E A H U şi G E O R G E TROHANI

Λ In vara anului 1976, Muzeul de Istorie a l R . S . R o m a n i a a efectuat

cercetări arheologice fn vastul complex funerar tumular situat pe t e r i t o ­r i u l satului Vităneşti,comuna Purani,judeţul Teleorman.

Satul se află pe te rasa stingă a rfului Teleormanul, afluent a l V e -de i , terasă c a r e , spre răsărit, se transformă fn cfmp. Lunca Te leor -manului, lată de 1-2 km, este mărginită spre apus de o terasă fnaltă cu un platou lat de 4 -5 km, care apoi coboară fn pante repez i formfnd t e ­r a s a Vedei,

Pe toată coama platoului dintre Vedea şi Teleorman, de l a nord spre sud, precum şi pe cfmpul de la răsărit de Teleorman, a i c i pe mai multe rfnduri şi uneori neregulat se Înşiră numeroşi tumuli,fn major i ­tate mari şi mij locii ; tumuli mici sau aproape aplatizaţi sfnt fn număr redus .

Din acest cfmp de tumuli au fost cercetaţi doi, aflaţi l a c i r c a 750m est de S .M .A . Puran i , pe stfnga drumului de exploatare ce porneşte din incinta instituţiei menţionate, şi la c i r c a 800 m sud de şoseaua naţională Bucureşti-Alexandria (fig . 1 ) .

TUMULUL I . De formă rotundă neregulată, măsura fn diametru i n i ­ţial 10,50 m pe direcţia nord-est-sud-vest şi 11 m pe direcţianord-vest-sud-est. In prezent, pr in aplat izare , a re diametrele de 15, respectiv 13,50 m, o Înălţime de 0,75 m faţă de nivelul actual a l solului şi 1,10 m faţă de nivelul de construcţie (fig. 2 ) .

Sub stratul vegetal -arabi l de culoare negricioasă, slab cenuşie pr in uscare , devenit uşor a rg i los , bulgăros colţos, gros de0 , 1 0-0 , 2 0 m urmează o depunere brună cu pete negricioase şi vineţii, argiloasă, bulgăroasă, cu o grosime de 0 , 70 -0 , 80 m, ce alcătuieşte pămîntul adus pentru r id ica rea tumulului. O porţiune din acesta depunere,ce constituia partea superioară a tumulului, s - a s cu r s avînd fn prezent o culoare ne -gricios-vineţie cu pete rug in i i , fiind argiloasă şi bulgăroasă. In afara tumulului, sub stratul a rab i l şi suprapunîhd fn parte pămîntul s cu r s de pe tumul se află o depunere groasă de 0 , 5 0 - 0 ,70 m de culoare negr i -cioasă-cenuşie mată, argiloasă,foarte compactă. Sub toate aceste n ive ­lu r i de pămînt se află un nisip lutos de culoare gălbuie, compact 1 , ce constituie la partea superioară nivelul de construcţie a l tumulului.

In acest tumul, fn zona cu înălţimea maximă actuală ce corespunde şi centrului iniţial, s - au descoperit t re i morminte de înhuma ţie.

Mormfntul n r . 1 - secundar, situat fn zona centrală a tumulului, l a capătul de vest a l S.ÏÏ, este orientat ve s t - e s t2 .

127

www.mnir.ro

Groapa de formă rectangulară (2,10 χ 1 ,80 m) are latura nordică oblică şi prevăzută cu un gîrlici. Pe fundul e i , la adfncimea de 0,72 m sub solul actual, erau depuse un schelet de bărbat adult,de c i r c a 45-50 anP şi părţi din scheletul unui ca l (fig.3/3).

Scheletul uman e ra aşezat cu capul la vest şi picioarele la es t , fn decubit dorsa l . Membrele superioare, paralele la corp, intrau cumeta -carpienele Ή Ι Κ ar ipi le îliacelor. in dreptul capului şi, parţial, pe j u ­mătatea superioară stfngă a scheletului uman se afla depus - pe un pat de pămfnt amenajat - un craniu de c a l , cu masivul facial Îndreptat spre vest .

Tot pe stfnga scheletului uman, parţial peste t ib ia , au fost găsite fragmente din cele patru membre ale ca lu lu i . Lfhgă tibia stfngă a echc -letului uman s - au găsit şi fragmente dintr-un membru posterior de oaie.

Este de menţionat şi faptul că fn pămîntul s cu r s de pe tumul, fn c e ­le patru secţiuni principale (ΐ-IV), aproape de margine, s - a u descoperit patru falange de c a l , care însă,la contactul cu ae ru l , s - a u d i s t rus .Es te probabil ca ele să fi făcut parte din ritualul fnmormfntării personaju­lui din acest mormfnt.

Ca obiecte de inventar s - au descoperit: un vfrf de săgeată din f ier , un cuţit de f ier , un amnar de f ier cu o aşchie de s i l ex , o cataramă, două scări de şa şi o zăbală din f i e r .

Din analiza l o r , precum şi din cea a r itului şi r itualului fnmormfn­tării a reieşit că mormfntul respectiv aparţine unui călăreţ nomad (pe­ceneg) din prima jumătate a s e c . a l XI - l e a e . n .

Mormfntul n r . 2 - situat fn zona centrală a tumulului, l a capătul de nord al S . I V , fiind orientat ve s t - e s t .

Mormînt secundar, groapa sa începfnd imediat de sub pămîntul a¬rab i l şi avînd o formă dreptunghiulară cu laturile de nord şi est rotun­j i t e . In pămîntul de umplutură a l gropii se află o lentilă de pămfnt galben. Fundul gropii se află la adfncimea de 1 ,25 m sub solul actual ,direct pe e l fiind depus corpul celui fnmormîntat (fig.3/2).

Mormfntul conţine scheletul unui bărbat adult ( c i rca 45 ani ), cu c a ­pul la vest şi picioarele la est , fn poziţie chircită.

Craniul f ragmentar- doar partea inferioară dreaptă - , cfteva frag­mente fiind descoperite împrăştiate probabil de către rozătoare. Coloa­na vertebrală dreaptă. Membrele superioare paralele pe lîngă corp cu matacarpienele stingi sub femure. Membrele inferioare îndoite (chircite) spre stîngă, Metatarsienele drepte d i s t ruse .

Pe craniu,în regiunea umerilor, a bazinului şi a palmei stîngi ur ­me de ocru roşu.

Mormîntul n r . 3 - situat la capătul de nord a l S . I V , sub mormfntul n r . 2 , fiind orientat nord-est - sud-vest .

Constituie mormfntul principal pentru care s-a r idicat tumulul .Groa­pa , de formă dreptunghiulară,cu colţurile rotunjite,este prevăzută cu o mică treaptă în partea de nord-est şi a re fundul la adfncimea de 2 ,05 m faţă de solul ac tua l .D i rect pe fundul gropii a fost depus corpul celui fn­mormîntat (fig. 3/1).

Mormfntul conţine scheletul unei femei adulte (35-40 ani ) cu capul l a nord-est şi picioarele la sud-vest fn decubit do rsa l .

128

www.mnir.ro

F i g . 1 . - P u n c t e l e a r h e o l o g i c e p e t e r i t o r i u l s a t u l u i V i t ă n e ş t i .

www.mnir.ro

su

/ I

/

3

y L . Contur actual

_ . _ Contur artic

ΠΠΤΠΙ Arabil

ι ι Ramnt brun-npgncjcfc tumul

— nogrcios-vmetiu scurs Γ - - Η — negrluos-cenuşiu !'•···· 1 — gălbui viu 0 3<n

S I V

I I l i l l l l l U U I I

Tumulul 1

' ' · Κ · ^ · - , l ' l i imi l >îl μι'υΠΙιΊΐ' s c i ( ίιιπίΙυΓ In i su l t ; Γι Β tumulul I

F i g . 2 . - Planul şi profilele secţiunilor trasate fn tumulul I .

130

www.mnir.ro

metal

F i g . 3 . - Planul mormintelor 1 , 2 şi 3 din tumulul I şi a mormfn» din tumulul II.

131

www.mnir.ro

Ώ

G*>u) Ş a n ţ ri! uni

Π Τ Π Ι Arabil

Κ~~ •} Pciminl ncgritms-castaiiulumul

t I — negricios vhplii ţ c u r s

F i g . 4 . - Planul şi profilele secţiunilor trasate fn tumulul I I .

1 3 2

www.mnir.ro

Craniul'puţin căzut pe stîngă. Coloana vertebrală dreaptă. Mem­brele superioare paralel-pe lîngă corp . Metacarpienele policelui stîng sub bazin. Membrele inferioare în poziţie normală, semnalînd şi p re ­zenţa în aceeaşi direcţie a metatarsienelor, cu menţiunea că metatarsie-nele drepte sînt căzute pe cele stîngi.

Unele falange şi carpiene sînt mutate de la locul lor de către roză­toare, care au distrus şi un fragment de c ran iu .

In privinţa datării mormintelor n r . 2 şi 3 din acest tumul Ieste greu a ne pronunţa, dată fiind l ipsa oricărui obiect de inventar.Ţinînd seama însă de această din urmă împrejurare am putea admite o încadrare p ro ­babilă în perioada dintre sfîrşitul eneoliticului şi sfîrşitul epocii bron­zu lu i .

TUMULUL I I . Nesăpat în întregime, are o formă ovală, cu diame­tre le iniţiale de 14,40 m pe direcţia nord-vest - sud -es t . Astăzi, pr in aplat izarea sa, are pe direcţia nord-est - sud -vest diametrul de 1 5 m o înălţime de 0 ,30 m faţă de nivelul actual a l solului şi de 0,85 m faţă de n i ­velul de construcţie ( f ig.4) .

Sub stratul vegetal -arabi l de culoare negricioasă ,slab-cenuşie pr in usca re , a rg i los , bulgăros-colţuros, gros de 0 , 1 0 - 0 , 2 5 m urmează mai f h -tîi un pămfnt negricios cu pete castanii,argilos,bulgăros,gros de

0 , 3 0 - 0 . 4 0 m,iar apoi unul brun slab-roşcat, arg i los , mijlociu compact gros de 0 , 15 - 0 , 2 0 m, s t ratur i de pămînt ce alcătuiesc mantaua tumulului.

Pămîntul scurs din tumul are o culoare negricios-vineţie cu pete brune, este argi los şi bulgăros.

In afara tumulului, sub stratul arabi l şi suprapunfnd fn parte pămfn-tul s c u r s , se află o depunere de pămfnt, groasă de 0 , 5 0 - 0 ,80 m,de c u ­loare negricios-cenuşie mată, argiloasă, foarte compactă.

Sub aceste s t ratur i se află un nisip lutos de culoare gălbuie, com­pact, ce constituie la partea lui superioară nivelul de construcţie a l t u ­mulului.

In secţiunile I şi III s - a constatat existenţa unui şanţ c i r cu la r de formă tronconică, cu baza în su s , a cărui groapă porneşte de sub s t r a ­tul a r ab i l . Acest şanţ este umplut cu pămînt asemănător cu ce l s cu r s de pe tumul.

în zona centrală a tumulului s - au descoperit două morminte de fn-humaţie, i a r în S . I I , în afara tumulului, cîteva fragmente ceramice din s e c a i X V I I - l e a .

Mormîntul n r . 1. - secundar,situat fn zona centrală a tumulului,es­te orientat vest -sud-vest -est -nord-est^.

Groapa in formă dreptunghiulară (2,20 χ 0 ,96 m) conţine depuse la adfncimea de 0 ,96 m, pe fundul e i un schelet uman asociat cu părţi d in -t r - u n schelet de ca l (fig. 3/4).

Scheletul uman, de bărbat adu l t , c i r ca 55 an i? , se afla fn decubit do r sa l , cu membrele superioare paralele l a corp .

Pe un pat de pămfnt amenajat, suprapunfnd membrul superior stfng a l scheletului uman, e r a depus un craniu de ca l cu masivul facial spre ve s t - sud - ve s t . Sub craniu l de ca l şi lingă tibia stingă a scheletului uman e rau depuse fragmente din cele patru membre ale calului.

133

www.mnir.ro

De asemenea,pe femurul sting a l scheletului uman au fost găsite părţi dintr-un membru anterior de oaie.

Legat de r itualul înmormfntării stă aflarea în S . I I , în afara tumu­lu lu i , a unui astragal de ca l (?) , precum şi existenta şanţului c i r c u l a r .

Inventarul se compune din: fragmente de pungă din ţesătură de c î -nepă cu două torţi mici din cupru şi un şiret din piele, un topor din f ier , un amnar din f i t r cu o bucată de iască şi o aşchie de s i lex , un cuţit, o c a ­taramă şi o zăbală din f ie r .

Pe baza tuturor acestor ca rac te r i s t i c i , aces t mormînt, ce se a ¬seamănă cu mormfntul nr.1 din tumulul I , aparţine tot unui călăreţ nomad (peceneg) de la mijlocul s e c . a l X I - l e a e . n .

Mornuntul nr .2 - situat fn centrul tumulului constituie mormfntul pr incipa l pentru care s - a înălţat complexul funerar respect iv .

Strat igraf ia fn zona mormfhtului a fost rad ica l modificată de către mormfntul secundar nr.1 şi, mai a les ,de jefuitori în s e c a i X V I I - l e a .

Groapa, astăzi de formă neregulată, cu praguri şi o nişăfn partea sudică,conţine oasele răvăşite ale unei femei adulte (35 ani^ ) . Fundul gropii , spre care se coboară în mai multe trepte, se află la 2,95 m sub solul actual (fig.5).

In poziţia lor anatomică nu s - au păstrat decît membrul inferior stfng şi parte din ce l drept (de la genunchi în jos ) . După poziţia acestora s - a putut stabil i că orientarea mortului e r a nord-sud (capul la nord, p i ­c ioare le la sud) şi e r a pus în decubit dorsa l . In restu l gropii s - au de s ­coperit , răvăşite la diferite adîncimi, următoarele oase:fragmente din bazin,claviculă, coaste,humerus, cubitus şi femurul drept.

Ca obiecte de inventar au ieşit la iveală: un şirag de mărgele din pastă de sticlă, rozete şi t re i tuburi din aur pe tibia dreaptă (fig.6/1 - 7 ) , mărgele din pastă de sticlă, cuie din f ier (fig.6/3-11) şi rozete d in aur fn juru l bazinului, două strecurători-afumători din lut a r s ( f ig.7/1-2) , 0 cană (fig.7/3), fragmente de amforă (fig.7/4),cuie de f ier şi plăci din bronz (fig.6/l 4-1 8) cu urme de lemn, doi butoni (fig.6/1 2-13) semisfer ici din bronz, ver ig i şi piese din fier (fig. 6/l 9-22) , fragmente de vase din sticlă, precum şi fragmente de vase feudale provenind de la jefuitorii mor-mfntului - toate acestea împrăştiate în groapa mormîntului.

Pentru a putea stabil i datarea şi apartenenţa etnică a mormfntului vom trece fn cele ce urmează la anal izarea pieselor de inventar.

Astfel rozetele din aur , fn număr de 17, mici , rotunde, plate, au fn centru o umflătură semisferică. Marginile, decorate cu caneluri curbe, sfnt prevăzute cu or i f ic i i pentru p r indere . Descoper irea lor fn zona p i ­c ioare lor confirmă ipoteza lui V . P . S i l o v 9 asupra utilizării lor la t i v i -r e a marginilor hainelor rituale de înmormîntare ale sarmaţilor din s e c , 1 f . e . n . - I e . n . (fig.6/6).

O altă rozetă tot din aur , dar mai mare, de formă hexagonală, este decorată cu ornamentaţia a şase rozete mici ce înconjurată o a şaptea a¬flată fn centru (fig.6/7). 1

Obiecte de aur de acest tip apar în morminte sc i t i ce încă din s e c .

134

www.mnir.ro

F i g . 5 . - P l a n u l mormîntului n r . 2 din tumulul Π.

www.mnir.ro

F i g . 6 . - O b i e c t e d e m e t a l d e s c o p e r i t e £n m o r m i n t u l 2 d i n t u m u l u l I I .

1 3 6

www.mnir.ro

F i g . 7 . - Vase ceramice descoperite în mormîntul 2 din tumulul II,·

137

www.mnir.ro

V I - V î .e .n . , fiind apoi preluate de sarmaţi în primele secole ale e re i n o a s t r e 1 1 şi de vandali în s e c . a l I V - l e a e . n . 1 ^

Situaţia este oarecum asemănătoare şi pentru celelalte obiecte de aur - aplicele dreptunghiulare (nouă bucăţi) (fig.6/3-4) cu caneluri la c a ­pete, decor romboidal ciocănit Γτ centru şi patru ori f ici i de prindere,pre-cum şi florile (două bucăţi) din foaie de aur (fig.6/5) cu precizarea,însă, că ele predomină Γτ mormintele sarmatice de la începutul e r e i noastre 1 3.

Mărgele din pastă de sticlă, de formă paralelipipedică,sfnt obiecte de podoabă fntflnite fn diferite epoci şi la diverse populaţii.Prin urma­r e , ele nu pot contribui l a încadrarea cronologică şi etnică a mornun-tului descoperit la Vităneşti.

De asemenea, plăcile din bronz se întîlnesc,în afara complexelor s a r m a t e , 1 ^ fn diferite contexe arheologice.

In schimb, dacă cele două strecurători-afumători din lut a r s , de forma unui trunchi de piramidă, cu fundul cvasipătrat ale cărui laturi sînt mult a rcu i te , cu ori f ic i i le de scurgere dispuse,cfte t re i fntr-un caz şi patru în celălalt, pe două rfnduri pe pereţii corpului, nu-şigăsesc analo­gi i in zonă, celelalte vase ceramice sfnt specifice s e c , I I I - I V e . n .

Astfel cana cu gftul relativ fnalt şi pereţii arcuiţi, cu umărul p r o ­eminent, corpul globular, dar compartimentat fn două etaje, fundul inelar şi cu o toartă lată cu marginile fngroşate ce porneşte din buză pfnă pe u¬măr este un tip de cană din pastă fină, bine arsă,de culoare cenuşiu d e s ­c h i s , lucrată la roată, tip ce se întflneşte fn s e c . I I - I I I e . n , cu precăde­re fn lumea carpică 1 5 .

Amfora din pastă cărămizie-gălbui,de calitate inferioară,are c o r ­pul alungit spre piriform, cu s t r i u r i la exterior.Torţile înalte cu cane -l u r i vert icale şi p iciorul tubular sînt specifice tipului IV de amfore din s e c . a l I I I - l e a e . n . , mai precis de pe la mijlocul acestui s eco l 1 ^.

Din studiul obiectelor de inventar se observă că dacă cele din aur sfnt folosite un timp fndelungat de către sciţi,sarmaţi şi vandali,din sec. a l V I - l e a f . e . n . pfnă în s e c a i IV - l ea e . n . , piesele ceramice sfnt speci­fice mijlocului s e c . a l I I I - l e a e . n . O r i se ştie că după anul 245,cfnd cade l imesul Transalutanus, are loc o pătrundere a sarmaţilor fn vestul Munteniei.

Demn de remarcat este insă faptul că mormfntul de l a Vităneştyxe-văzut cu praguri şi nişă, se află fntr-un tumul r idicat imediat după fn-mormfntare .Pr in aceasta , respectiva descoperire reprezintă primul mor­mînt sarmatic cu tumul descoperit în România. Dar prin prezenţa amintitelor praguri şi a nişei din groapa mormîntului,precum şi prin l ipsa obiectelor specif ice sarmaţilor roxolani - oglinda cu tamga,pumnalul e t c . - s tab i ­liţi în Cîmpia Română în s e c . I I - I I I e . n . , acest mormînt tumular fl a¬tribuim unui prim val de sarmaţi alani din s e c a i I I I - l ea e . n . 1 ^ , mai s i ­gur de la sfîrşitul l u i . A lan i i , ultimul val de sarmaţi,vor deveni fnsă o prezenţă efectivă fn zona cfmpiei muntene doar fn secolele următoare, cînd sînt întîlniţi în numeroase necropole de tip Sîntana.

Această datare mai t impurie , la sffrşitul s e c a i I I I - l ea e . n . , a mor­mîntului de la Vităneşti se poate explica şi pr in păstrarea nealterată a

138

www.mnir.ro

r itului şi r itualului tradiţional de fnmormfntare specific zonelor de baş­tină din nordul Mării Negre.

N O T E

1 C O N S T . D.CHIRIŢĂ, C O N S T . P A U N E S C U , D . T E A C I , Soluri le Ro ­mâniei, Bucureşti, 1967, p.151, p l . 71 .

2 V . L E A H U şi G . T R O H A N I , SCTVA ,29 , 1978,4 ,p . 529-538. 3 Ta l i a 1 ,75 m (Breit inger) . Ca rac te r i s t i c i de europoid-mongoloid - i n ­

formaţie L A U R A G E O R G E S C U . 4 Ta l ia 1,70 m (Breit inger ) . Estimat mezobrahicefal specif ic zonei Voi -

ga-Nipru - informaţie L A U R A G E O R G E S C U 5 Ta l i a 1,57 m (Breit inger ) . Ca rac te r i s t i c i de europoid - informaţie

L A U R A G E O R G E S C U . 6 V . L E A H U şi G . T R O H A N I , op.cit. (publicat sub numerotaţia m.2) . 7 Ta l ia 1,68 m (Breit inger ) . Ca rac te r i s t i c i de europoid-mongoloid- i n ­

formaţie LAURA G E O R G E S C U . 8 Ta l i a 1,61 m (Breit inger) . Ca rac te r i s t i c i europoide din zona B a s a r a ­

biei - informaţie L A U R A G E O R G E S C U . 9 V . P . S I L O V , MIA, 60 ,1959,p .325 . 10 Vezi în acest sens descoperir i le de la Szentes -Vekerzug la M. PAR -

D U C Z , "Acta A rchaeo log i ca " , IV ,1957 ,p .28 ,p l .V l/ l3 -16 (m.27 ) şi p.31 ,p l .V I l/20 -24 (m.31).

11 M . P A R D U C Z , "Acta Archaeologica" , V I I ,1956, 1 - 4 , p . 1 4 4 , p l . X V I l / 5-8 (Szentes-Nagyhegy,m.20) ; I . V . S I N I T I N , MIA,60,1959, p. 134, fig.45 (Molcianovka,turn.2,bronz); V . P . S I L O V , op .c i t .

12 In zona T i s e i din Ungaria şi la Cejkov în Cehoslovacia s - au descoperit morminte vandale cu piese mai complicate,dar care păstrează e l e ­mentele de decor anterioare (Muzeul Naţional din Budapesta).

13 M . P A R D U C Z , op . c i t . , p. 1 4 4 , p l . X V I I l / 2 - 3 , 9 - 1 2 , 1 7 - 1 8 . 14 K . F . S M I R N O V , M I A , 60,1959,ρ.295,fig.33/16. 15 GH . B l CHIR - Cultura carpică, Bucureşti, 1973, grupa, Β. I I , tipul d, 1 6 . G . P O P I L I A N , " D a c i a " , N . S . 18,1974,p. 141 - 1 4 2 , p l . 1/8 17 Vezi fn acest sens G H . B I C H I R , " D a c i a " , N . S . ,21 ,1977,p . 1 9 4 - 1 9 6

cu bibliografia

L E S F O U I L L E S A R C H E O L O G I Q U E S D E VITĂNEŞTI, DÉP. D E T E L E O R M A N

Résumé

Du champ de tumulus situé tout près des rivières Vedea et Te leo r ­man ont été fouillés, pendant l'été 1976, deux qui se trouvent su r le ter ­r i to i re du village de Vităneşti, com. Puran i , dép de Teleorman.

139

www.mnir.ro

L e Tumulus I , d 'une forme ronde irrégulière, mesurait en diamètre 10,50-11 m. A présent, à cause de l 'aplatissement, i l a un diamètre de 13,50-15 m et une hauteur de 0,75 m au-dessus du so l actuel et de 1 ,10 m au-dessus du niveau de construction.

Dans la zone centrale de ce tumulus on a découvert trois sépul­tures d'inhumation.

L a sépulture no.1 , secondaire, orientée ouest -est , contenait le squelette d 'un adulte (45-50 ans) à côté duquel étaient déposés des frag­ments du squelette d 'un cheval , d'une brebis a ins i que des objets d ' i n ­ventaire .

P a r tout c e l a , l a sépulture appartient à un cheval ier nomade - pé-tchénègue - de l a première moitié du X I è m e siècle (note 2) .

L a sépulture no .2 , de même secondaire, orientée ouest-est , c o n ­tenait le squelette d 'un adulte (environ 45 ans ) , accroupi ,avec des t r a ­ces d ' o c r e rouge.

L a sépulture no.3 constitue l a tombe principale pour laquelle a on élevé le tumulus. Orientée nord est -sud ouest, elle contenait le sque ­lette d'une adulte (environ 35-40 ans ) .

E n ce qui concerne la datation des sépultures no.2 et 3 les auteurs sont d ' avis qu ' i l est difficile de l a préciser à cause du manque d ' objets d ' inventa i re . Mais compte tenant du caractère tumulaire, de l a position accroupie et de l a présence de l ' o c r e rouge dans l a sépulture no .2 , qui superpose l a sépulture no .3 , on peut admettre de les l imiter, avec p ro ­babilité, dans l a période comprise entre l a fin de l'énéolithique et l a fin de l 'âge du bronze.

L e Tumulus I I , d ' une forme ovale, avec les diamètres initiales de 11 ,30 -14 ,40 m, a aujourd'hui le diamètre de 15 m, une hauteur de 0 ,30 m au-dessus du so l et de 0,85 m au-dessus du niveau de construction.

Dans l a zone centrale on a découvert deux sépultures d'inhumation, L a sépulture no.1 , secondaire, orientée ouest-sud ouest-est nord

est , contient un adulte (55 ans) ayant a côté de lui des fragments d 'un squelette de cheval et de brebis , a ins i que des objets d ' inventa i re .

L ' ex i s t ence d 'une fosse c i r cu l a i r e dans ce tumulus doit être mise en l ia ison avec le r i tue l de l 'enterrement,

L a sépultures appartient, à base des objets d ' inventaire et du r i ­tuel , à un cheval ier nomade - pétchénègue - du milieu du x j . ê m e siècle.

L a sépulture no.2 constitue l a tombe principale pour laquelle a été haussé le respecti f complexe funéraire.

E l l e contient des fragments d 'un squelette d'une adulte (35 ans) accompagné d'objets de parure en or , de vases céramique et de pièces en fer et bronze. I l est à noter que l a tombe a été violée pendant le X V I I f e m e siècle.

A base des objets d ' inventaire , du type de l a fosse - prévue avec plusieurs seui ls et une niche - et compte tenant des événements h is to ­r i ques , les auteurs attribuent l a sépulture*avec le tumulus d ' au -dessus d ' e l le a une première vague de sarmates alains de la fin du Illume siècle.

140

www.mnir.ro

L E G E N D E D E S F I G U R E S

Fig .1 . - L e s découvertes archéologiques sur le terr i to ire du village de Vităneşti.

F i g . 2 . - L e plan et les profils des sections tracées dans le Tumulus I . F i g . 3 . - L e s plans des sépultures no.1 ,2 et 3 du Tumulus I et de la sé ­

pultures το·1 du Tumulus I I . F i g . 4 . - L e plan et les profils des sections tracées dans le Tumulus I I . F i g . 5 . - L e plan de la sépulture no.2 du Tumulus I I . F i g . 6 . - Objets en métal découverts dans la sépulture no.2 du Tumulus I L F i g . 7 . - Vases céramiques découverts dans la sépulture no.2 du T u ­

mulus I I .

141

www.mnir.ro