WP2-EUREPII-body-final v2...

Actori implicati in experientele educationale de succes care promoveaza integrarea romi-lor in si prin educatie

UP!ROM

20122013

RAPORT EUROPEAN ΙΙVocile comunitatii

!

Organizația coordonatoare: • Asociația Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen (SPANIA)

Organizații partenere: • AMALIPE-Centrul pentru Toleranță și Dialog Interetnic (BULGARIA) • KEKPA Diek-Utilități pentru protecție socială și solidaritate - Institutul de Formare Municipal din Volos (Grecia) • Centrul de Cercetare în teorii și practici pentru depășirea inegalităților de la Universitatea din Barcelona (SPANIA) • Generalitat de Catalunya, Departamentul de Asistență Socială și Familie (SPANIA) • Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (ROMÂNIA) • Centrul Pavee Point Travellers (IRLANDA) • ERIO - Biroul de Informare al Romilor din Europa (BELGIA) NUMAR PROIECT: 357568- LLP-1-2011-1-ES-KA1-KA1NWR

TITLU PROIECT: ROM-UP! Incluziunea romilor prin intermediul experiențelor

educaționale calitative și de success

European Report II Vocile comunitatii

Actori implicati in experientele educationale de succes care promoveaza

integrarea romilor in si prin educatie.

Acest raport are ca scop sa completeze informatiile despre experientele selectate in “Raportul European 1: Experientele educationale de succes care promoveaza integrarea romilor in/si prin educatie” precum si sa disemineze experientele prin intermediul principalilor actori si agenti. Cele 11 experiente, asa cum este descris in Raportul European anterior au fost validate de catre Grupul de Evaluare a Calitatii (QEG) si de catre Counsiliul European Consultativ (EAC). Contributiile QEG si EAC au fost incluse in acest al doilea raport unde au fost colectate vocile principalilor actori.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru orice utilizare care poate fi fabricată din informațiile conținute de acestea.

Vocile comunitatii

Actori implicati in experientele educationale de success care promoveaza integrarea romilor in si prin educatie

Partenerii ROM-UP! au produs acest raport european prin colectarea de

sentimente, impresii si puncte de vedere ale actorilor implicati in experientele de

succes selectate. Raportul va fi tradus in limbile nationale si in limba Romani. Prin

acest lucru ne vom asigura ca grupurile tinta vor avea acces la raport, actorii

relevanti si cei interesati de integrarea educationala a comunitatii rome.

CONTINUT

Voci despre Grupurile interactive (Spania).................................................................................................8!Experienta selectata....................................................................................................................... 8!Vocile participantilor....................................................................................................................... 9!Voici despre Cenacluri literare de dezbatere (Spania)...........................................................................17!Experienta selectata..................................................................................................................... 17!Vocile participantilor..................................................................................................................... 17!Referinte ......................................................................................................................................... 25!Voci despre Participarea decisiva a familiei/comunitatii (Spania) .......................................................27!Experientele selectate .................................................................................................................. 27!Vocile participantilor..................................................................................................................... 27!Referinte ......................................................................................................................................... 37!Voci despre Intalnirile elevilor romi (Spania) ............................................................................................38!Experienta selectata..................................................................................................................... 38!Vocile participantilor..................................................................................................................... 38!Referinte ......................................................................................................................................... 42!Voci despre Educarea familiei si comunitatii (Spania) ............................................................................43!Experienta selectata..................................................................................................................... 43!Vocile participantilor..................................................................................................................... 43!Voci despre scaderea ratei abandonului scolar al copiilor romi (Bulgaria) .........................................52!Vocile participantilor..................................................................................................................... 52!Experienta selectata..................................................................................................................... 52!Voci despre Folclorul etnic Folclorul rom (Bulgaria) ................................................................................60!Vocile participantilor..................................................................................................................... 60!Experienta selectata..................................................................................................................... 60!Referinte ......................................................................................................................................... 66!Voci despre Locul femeilor in Aliveri (Grecia) ..........................................................................................69!Experienta selectata..................................................................................................................... 69!Vocile participantilor..................................................................................................................... 69!

Voci Familiile rome invata (Irlanda)...........................................................................................................78!Experienta selectata..................................................................................................................... 78!Vocile participantilor..................................................................................................................... 78!Voci despre Un start bun (Romania) ..........................................................................................................82!Experienta selectata..................................................................................................................... 82!Vocile participantilor..................................................................................................................... 82!Index ............................................................................................................................................... 90!

ROM-UP! Successful educational experiences promoting the integration of Roma in and through Education 8

Voci despre Grupurile interactive (Spania) Clase eterogene de abilități cu reorganizarea de resurse

Contact: [email protected]

Experienta selectata Documente de lucru: Studii de caz ale proeictelor locale care lucreaza pentru coeziunea

sociala in Europa. Prima runda - Spania. Proiectul INCLUD-ED. Strategii pentru incluziune si

coeziunea sociala in Europe prin educatie, 2006-2011. Al 6 - lea Program cadru. Cetateni si

guvernanta intr-o societate bazata pe cunostinte. CIT4-CT-2006-028603. Directoratul General

pentru Cercetare, Comisia Europeana.

Grupuri Interactive este o Actiune Educationala de Succes implementata din ce in ce mai mult

in scoli. Aceasta actiune este dezvoltata in Scolile drept Comunitati de Invatare. Grupurile

interactive au inregistrat succesul educativ in randul tuturor copiilor, inclusiv al celor care provin

din grupuri vulnerabile, cum sunt copiii romi.

Grupuri Interactive este o forma de organizare a clasei care promoveaza atat imbunatatirea

rezultatelor academice, cat si o coeziune sociala mai buna. Consista in aranjarea elevilor in

grupuri mici eterogene (in termeni de gen, cultura, participare scolara, nevoi speciale, etc) si

includerea in clasa a resurselor umane care deja exista in scoala si in comunitate, dar care in

multe cazuri nu sunt utilizate corespunzator. Prin aceste resurse ne referim la familii, voluntari,

profesori de sprijin, etc. Diverse activitati sunt propuse de profesor si fiecare grup mic lucreaza

pe acest subiect cu ajutorul unui membru al familiei sau al unui voluntar care devine parte

din grup. Acest adult aditional in fiecare grup are rolul de a motiva interactiunile de studii

intre elevi.

Grupurile interactive implica organizarea clasei in grupuri mici eterogene de elevi (de ex: patru grupuri

a cate cinci elevi) si incluzand cativa adulti, unul pe grup. Fiecare grup lucreaza pe o anumita activitate

care implica invatarea instrumentala pentru o perioada de timp (de ex: 20 de minute). Apoi, grupurile

se rotesc si lucreaza pe o activitate diferita cu un alt adult. Acesti adulti sunt alti profesori, membrii ai

familiei, voluntari din comunitate si alti voluntari; ei sunt responsabili cu cresterea interactiunilor intre

copii in timpul rezolvarii sarcinilor, si de asemenea ii expun la o arie mai larga si mai bogata de

interactiuni de invatare.

In grupuri interactive copiii invata prin interactiunea cu colegii, care au diferite nivele de abilitati,

unele fiind mai puternice din punct de vedere academic. Grupurile ofera mai multe oportunitati

pentru ajutor mutual intre copiii cu diferite nivele de invatare, si de asemenea, printr-o varietate de

adulti care participa.

Vocile participantilor Scoala CEIP Mare de Déu de Montserrat a inceput sa organizeze Grupuri Interactive odata cu

preluarea proiectului Comunitati de Invatare in anul scolar 2001-02. Din acel moment, grupurile au

fost folosite la cursurile de matematica, de spaniola, catalana si engleza. Din anul 2005-06 de

asemenea au fost folosite in cadrul orelor de educatie fizica. Elevii isi exprima preferinta de a

participa la clasele unde se organizeaza grupurile interactive, decat la clasele traditionale unde

participa doar profesorii si elevii, deoarece simt ca progreseaza la invatare si acest lucru este

confirmat de alti membrii din comunitate. Cand un baiat rom a fost intrebat de ce ii place mai

mult sa participe la Grupurile Interactive el a raspuns „Pentru ca asa ei te ajuta si inveti mai

multe”.1

In aceasi ordine de idei, un focus group2 cu elevi de scoala secundara care au participat la

Grupuri Interactive a fost organizat in cartierul basc din Sansomendi, un cartier cu numar mare de

romi si cu probleme mari, cu resurse socio-economice reduse. In acest grup elevii au reflectat

despre grupurile interactive. La un moment dat un copil ne-rom este intrebat ce crede, daca in

celelalte scoli din zone, se incearca sa-i ajute pe toti copiii, inclusiv pe cei romi, sa invete la fel.

Elevul a raspuns: „Astfel ei incearca si obtin mai mult. Se presupune ca romii ar avea mai putine

abilitati, dar asta nu este adevarat. Vedem ca nu este adevarat, in acest liceu. Ei progreseaza,

chiar mai bine decat mine, si eu sunt ne-rom.”.3 (GAI_SA). In aceasta declaratie putem sa

observam cum grupurile interactive sunt o forma de organizare in clasa care promoveaza

incluziunea elevilor si permite tuturor sa invete in acelasi mod. In ceea ce priveste familiile, si in

acelasi cartier (Sansomendi), datorita unei comunicari zilnice a unei femei rome, putem confirma

1"Citat"original:"«"Perquè'així't’ajuden'més'i'aprens'més.”"

2"MIXTRIN."Formas"de"agrupación"del"alumnado"y"su"relación"con"el"éxito"escolar:"“Mixture,"Streaming"e"Inclusion”."[Grouping"stuH

dents" forms" and" their" relationship" to" school" success:" "Mixture," Streaming" and" Inclusion"]." RTD" National" Plan." " 2008H2011." Ref."

EDU2008H04098)""

3"Citat"original:"“En"este"se" intenta"y"se" logra"más."Supuestamente" los"gitanos"tienen"menos"capacidad,"pero"eso"no"es"cierto."En"

este"instituto"se"está"viendo"que"no."Están"saliendo"adelante,"incluso"mejor"que"yo,"que"soy"payo.”"


ca familiile se implica in totalitate voluntar si ca se bucura sa fie cu copiii lor si cu ceilalti elevi. „Am

inceput in al doilea an (…). Eram speriata de moarte, pentru ca, Doamne, nu stiu, eram speriata

de moarte, sa va spun adevarul, prin exercitiu a inceput sa-mi placa, imi placea foarte mult.”4

(RFI_PM1). Mai mult, aceasta mama ne povesteste cum a putut vedea ca datorita GI conflictele

intre elevi au fost calmate si au fost promovate retele de solidaritate intre acestia, chiar au fost

stabilite relatii puternice intre ei: „copiii pe care i-am vazut erau foarte destepti, si mi-am zis,

Doamne, acesti copii incearca sa se ajute intre ei, sunt ca un clan, se ajuta unul pe altul, isi explica

unul altuia, mi-a placut asta!”5 (RFI_PM1).

In aceasi poveste, mama roma ne povesteste despre cum multumita GI cei cinci copii ai sai (sunt

toti la aceasi scoala) invata multe lucruri si cum este foarte mandra de asta. „Invata, multe, multe,

multe. De exemplu, Vanesa, care are doar trei ani, este cea mai mica, stie numerele, culorile ,

numerele in engleza, (...) si te uimeste. Maria Antonia, care este in anul doi, citeste cu punct,

virgula, semnul intrebarii, la cei sapte ani, te surprinde. Quico care are noua ani, nu stia cum sa-l

faca pe A, si acum, priviti schimbarea. Quico nu stia, nimic, nimic, va garantez asta, nici macar sa

scrie A. Vroiam sa-l schimb la alta scoala (inaint sa inceapa GI si alte actiuni de succes). Maria

Antonia, la cei sapte ani ai ei, iti citeste o poveste si dupa aceea ii spui, hai sa vedem Maria

Antonia, ce ai citit, si ea iti spune: „pai, este vorba despre o printesa, si asa si asa” si iti explica, a

inteles-o, si se opreste la virgule, sau daca este un semn de intrebare o spune sub forma de

intrebare, deci, sunt foarte fericita”6 (RFI_PM1).

In final, un grup de mame rome care au participat la un grup de discutii (de asemena in cartierul

basc Sansonmendi) ne-a spus cum copiii lor si-au imbunatatit semnificativ nivelul academic

datorita GI „de 2 ani au progresat si poti observa ca s-au schimbat mult. Copiilor li se dadeau foi

inainte, acum primesc caiete, carti, (...).

4"Citat"original:"“comencé"en"segundo"(...)"Yo"estaba"muerta"de"miedo"porque"decía"señor"si"no"sé,"y"estaba"muerta"de"miedo" la"

verdad,"pero"nada"conforme"fue"la"marcha"me"encantó,"me"gusto"muchísimo”"

5"Citat"original:"“los"chiquillos"vi"que"eran"muy"listos,"y"decía"madre"mía"señor"que"chiquillos"que"tratan"de"ayudarse"que"son"como"

una"piña." Los" chiquillos" son" como"una"piña," que" veía"que"habían"antes" se"peleaban"más" entre" sí" y" cuando" yo"hice" lo" de"grupos"

interactivos"vi"que"eran"como"una"piña,"que"ellos"mismos"se"ayudaban,"que"se"explicaban"ellos"mismos,"me"encantó.”"

6"Citat"original:"“Están"aprendiendo"mucho,"mucho,"mucho."Por"ejemplo"Vanesa"que"es"la"de"tres"añitos,"que"es"la"más"chica,"sabe"

los"números," los"colores," los"números"en" ingles," (…)"y" te"quedas"sorprendida."La"María"Antonia"que"va"a"segundo," te" lee"con"sus"

puntos,"sus"comas,"sus"interrogaciones,"con"siete"años"que"tiene"y"te"quedas"sorprendida."Quico"con"nueve"años"no"sabía"ni"hacer"

una"A,"y"dices"mira"el"cambio."Quico"no"sabía"nada,"nada,"te"lo"prometo"ni"sabía"la"A."Yo"quería"cambiarlo"de"colegio"(antes"de"que"

empezaron"con"los"Grupos"Interactivos"y"otras"actuaciones"de"éxito)."María"Antonia"con"siete"años"te"lee"un"cuento"y"luego"le"dices"

vamos"a"ver"María"Antonia"que"has"leído,"y"te"lo"dice,"“pues"era"un"príncipe"qué"tal”,"y"te"lo"explica,"lo"ha"entendido,"y"se"para"en"sus"

comas,"si"hay"interrogación"te"lo"dice"con"interrogación,"bueno"yo"estoy"contentísima.”"

Cand au inceput la aceasta scoala primeau doar foi pentru teme. Acum nu. Progreseaza; in

aceasta scoala fac multe lucruri. Grupuri interactive, le fac la clasa intai, a 2-a, a 3-a, a4-a. Femei

ne-rome participa, femei rome; tatii romi si ne-romi. De asemenea sunt marocani, cateva persoane

de culoare...cu totii vin la grupurile interactive”7 (GFI_SM). Mai mult, aceste mame ne-au spus ca

datorita organizarii claselor in GI, multe mame si multi tati, romi si ne-romi si-au imbunatatit relatia

dintre ei, dar si relatia dintre familie si scoala.”La ce participi? La engleza, literatura, matematica.

Oricare ar fi, te suna si iti spun: asculta, poti sa vii la ora trei sa facem ora de literatura? Sau

matematica sau limba basca...Da, mergem”8 (GFI_SM).

Vocile profesorilor si ale altor actori educationali

Cresterea participarii a dus la o interactiune mai mare si la largirea spatiilor de invatare pentru

copii. Ore de sprijin sunt oferite inafara programului scolar, grupurile interactive se fac la clasa, ore

suplimentare extracurriculare de citire, si comitete pentru fiecare subiect sau planuri de bun venit

pentru studenti straini, printre alte activitati. Toate acestea se reflecta in educatie si in modul in

care functioneaza scoala la acest moment. Asadar, in legatura cu primul si al doilea an scolar,

profesorul de engleza declara urmatoarele: „avand un ajutor la clasa i-a ajutat pe elevi sa invete

mai multe lucruri, si in primul rand a adus un sprijin pozitiv pentru elevii care s-au alaturat de curand

[…] Faptul ca profesorul lucreaza cu un ajutor la clasa si in mod deosebit, datorita grupurilor

interactive, procesul educativ al elevilor este unul pozitiv. Am fost capabili sa avansam mai mult

decat anul trecut si sa abordam niste teme in profunzime. Elevii au fost capabili sa lucreze atat pe

partea de exprimare scrisa cat si pe partea de exprimare orala, deoarece au avut ocazia de a

participa mai mult”9 (Raport Anual 2005- 06: 25).

7"Citat"original:"“desde"hace"2"años"van"avanzando"y"se"nota"que"ha"cambiado"mucho."Antes"a"los"niños"le"daban"hojas"y"ahora"le"

dan" cuadernos," libros" (...)" Es" que" cuando" empezaron" en" esta" escuela" daban" sólo" hojas" para"hacer" los" deberes."Ahora," no." Están"

avanzando;"en"esta"escuela"se"están"haciendo"muchas"cosas."Grupos"interactivos,"se"están"haciendo"en"1º,"2º,"3º"y"4º."Van"madres"

payas,"madres" gitanas;" padres" payos" y" padres" gitanos." También" vienen"marroquíes," algún" negro...vienen" todos" a" hacer" grupos"

interactivo.”"

8"Citat"original:"“¿Dónde"participáis?"En"inglés,"en"lenguaje"o"matemáticas."Lo"que"sea,"te"llaman"por"teléfono"y"te"dicen:"Hoye,"¿os"

podéis"venir"a"las"tres"a"dar,"a"lo"mejor,"lenguaje?"O"matemáticas"o"euskera..."Pues"sí,"que"vamos.”"

9"Original"version:"el'fet'de'treballar'amb'un'reforç'a'l’aula'ha'afavorit'molt'l’aprenentatge'dels'alumnes,'sobretot'ha'estat'un'reforç'

molt' positiu' pels' alumnes' nouvinguts.[…]' el' fet' de' treballar' amb' un' reforç' a' l’aula' i' sobretot' gràcies' als' grups' interactius'

l’aprenentatge'dels'alumnes'ha'estat'molt'positiu.'Hem'pogut'avançar'molt'més'que'el'curs'anterior' i'aprofundir'molt'en'alguns'

aspectes.'Els'alumnes'han'pogut'treballar'tant'l’expressió'i'escrita'com'l’oral'i'han'pogut'participar'molt'més.'


Aici este vorba mai exact despre aceiasi copii care ii ajuta pe ceilalti sa invete o buna parte din

timp in cadrul grupurilor interactive, ceea ce este foarte diferit de ce se intampla in alte scoli care

impart clasa in grupuri cu ritmuri diferite de invatare si cu invatare diferita. (CEHT1, 4, 58).10

Invatare intersubiectiva

Este important de subliniat ca elevilor le place sa invete atunci cand inteleg ceea ce invata. Acest

lucru contribuie la imbunatatirea atmosferei in scoala si ceea ce trebuie accentuat este faptul ca

acest lucru are repercursiuni asupra rezultatelor academice ale elevilor si asupra comunitatii.

Intotdeauna dau exemplul profesoruIui care este singur, deoarece sunt in birou si pot sa vad

copiii cum se agita pe hol sa ajunga la toaleta, dar ei merg la toaleta des din cauza plictiselii

pe care o simt la clasa, nu pentru ca au un comportament nepotrivit, dar se plictisesc si

incearca sa iasa putin, o nevoie fizica se creaza, dar cand participa la grupurile interactive,

unde exista un voluntar in clasa care ii ajuta sa citeasca, de exemplu, holurile sunt goae, nu

mai sunt copii care merg la toaleta, si asta este un lucru important, copiii nu mai simt nevoia

aceasta deoarece sunt in clasa, sunt bine, se simt usurati si invata, profita de timpul pe care il

au la dispozitie (PEMT6, 2, 4).11

10"Citat"original:"“Aquí'justament'els'mateixos'nanos'ajuden'als'altres'nanos'a'aprendre'moltes'vegades'en'els'grups'interactius'i'

això' és' una' gran' diferència' amb' altres' escoles' que' van' segmentant' el' grup' classe' amb' diferents' ritmes' amb' diferents'

aprenentatges.”"

11"Citat"original:"“Jo'sempre'poso'un'exemple'quan'el'mestre'està'sol,'jo'que'estic'al'despatx'veig'molt'sovint'nanos'que'passegen'

que'passegen'pel'passadís'per'anar'al'lavabo'però'van'al'lavabo'moltes'vegades'per'la'desdiria'que'tenen'dins'de'les'classes,'no'es'

perquè'es'portin'malament'si'no'que'estan'avorrits'mirant'de'sortir'una'mica'i'els'gènera'aquella'necessitat'fisiològica,'però'quan'

estan' fent'grups' interactius,'quan'hi'ha'un'voluntari'dins'de' la'classe'que'els'ajuda'a' fer'una'mecànica'de' lectura'per'exemple,'

aquests'passadissos'desapareixen'de'gent'anant'al'lavabo,'es'important,'el'nano'ja'no'autogenera'aquesta'necessitat'perquè'està'a'

classes,'està'bé,'s’hi'troba'a'gust'i'està'aprenent,'i'aprofita'el'temps.”"

Principiul solidaritatii

Dupa cum explica profesorii, organizarea dialogata a activitatilor la clasa, pe langa impactul

pozitiv asupra activitatii scolare, are de asemenea si o repercursiune asupra achizitiilor si

consolidarilor unor valori de catre elevi. In cadrul Grupurilor Interactive s-a demonstrat ca succesul

scolar nu duce la dezvoltarea competitiei in randul elevilor, ci dimpotriva, genereaza solidaritarea.

Dinamica, care este generata prin colaborarea voluntarilor este de a promova in mod constant

interactiunea dintre diferiti colegi din grup, precum si ideea de a ajuta reciproc. Succesul este atins

atunci cand toata lumea il obtine, si nu atunci cand se realizeaza in mod individual. In consecinta,

solidaritatea este unul dintre elementele care ar trebui sa fie privit mai profund, si faptul ca elevii

sunt dispusi sa-i ajute pe colegii lor.

Atunci cand lucreaza, incerci sa te asiguri ca cel care ajuta, ideea grupurilor interactive, nu

este utilizat doar cand grupurile interactive sunt realizate, ci cand cineva termina un exercitiu

il ajuti pe celalalt, incerci sa-l ajuti, copiii se ofera cand termina, deja si-au facut un obicei din

a se gandi: „deja am terminat, deci pot sa-l ajut pe cel de langa”, asta este un lucru

palpabil, sa se ajute intre ei, si asa mai departe (PEHT3, 4, 23-24).12

Includerea tuturor resurselor in clasa

Abandonarea practicilor segregationale si mentinerea intregului grup in sala de clasa implica

concentrarea tuturor eforturilor. Introducerea tuturor resurselor care ar putea fi necesare, cele

destinate pentru sprijin in invatare si cele pentru sprijinirea studentilor straini veniti recent, sau care

au nevoie de educatie speciala, implica schimbari pozitive, ceea ce inseamna schimbul de

aceeasi dinamica in clasa cu colegii dvs., indiferent daca sunteti mai avansat sau mai in urma.

Sentimentul de solidaritate creste in randul copiilor, precum cresterea semnificativa a stimei de sine

si a motivatiei de a invata in consecinta.

Motivarea elevilor si rezultate scolare mai bune

Ca parte a procesului de transformare a scolilor in comunitati de invatare, o respingere [rogresiva

a streaming-ului are loc, daca a fost folosit in trecut si este inlocuit de actiuni incluzive, cum sunt

cele realizate in ultimii cativa ani in cadrul scolii CEIP Mare de Déu de Montserrat. Ca o consecinta

a punerii in aplicare a practicilor incluzive, profesorii intervievati marturisesc ca exista o crestere a

motivatiei elevilor pentru invatatura. In plus, acestia confirma faptul ca accelerarea invatarii este

12"Citat"original:"“A'la'hora'de'trabajar'intentas'que'el'que'ayuda,'la'idea'del'grupo'interactivo,'no'se'hace'sólo'cuando'hay'grupos'

interactivos,' cuando'uno'acaba'una' faena'pues'bueno' te'pones' a' ayudar' ' aquel,' inténtalo' ayudar,' se'ofrecen' los' niños' cuando'

acaban'ya'han'cogido'el'hábito:'“Oye'ya'he'acabado'puedo'ayudar'a'aquel”,'bueno'eso'se'palpa,'la'ayuda'entre'ellos'y'tal.”"


insotita de un grad mai mare de integrare pentru studentii care au o oportunitate egala de a

participa la acelasi proces de invatare. Prin urmare, o schimbare in comportamentul si rezultatele

elevilor pot fi observate, subliniind niveluri mai ridicate de copii au interes in procesul de invatare.

Da, observ o mare imbunatatire. Copiii sunt mai motivati, sunt mai interesati. Se

concentreaza pe ceea ce au de facut si invata mai mult. Si nu numai cei care invata mereu,

pentru ca le este mai usor, ci si cei care gasesc ca este mai greu si care nu ar continua sa

mearga la scoala, daca, sa zicem, nu ar fi implicati intr-un proiect ca al nostru. Ei ar fi lasati in

urma si s-ar afla la un alt nivel. Am vazut mult progres. Sunt copii care de-abia au ajuns aici, si

dupa un an si jumatate poti sa vezi ca deja vorbesc, poti sa observi ca s-au integrat deja in

clasa, pot urmari lectiile impreuna cu ceilalti copii, pe cand inainte acesti copii erau scosi din

clasa, erau cumva separati, si atunci cand erau in clasa erau copiii pasivi care...nu aveau

oportunitatea sa invete asa de mult ca ceilalti. Acum pot face lucrul acesta. Acum pot

petnru ca sunt integrati in clase si urmaresc lectia. (PEMT2, 2, 2).13

Incluzinea tuturor elevilor in clasa

In liniile urmatoare, profesorii care lucreaza in Comunitatile de Invatare si care organizeaza

Grupurile Interactive au subliniat ca pe baza experientelor lor zilnice, scoaterea elevilor de la clasa

pentru a lucra cu ei separat nu ii ajuta sa-si imbunatateasca invatatura, ci atunci cand cineva vine

la clasa procesul de invatare se dezvolta pentru toti copiii. Inca odata, profesorii confirma

imbunatatirea pe care respingerea progresiva a practicilor segregationale, si implementarea altor

practici incluzive, o aduc. Aceste practici incluzive au fost acompaniate aditional de cresterea

spatiului pentru acordarea de sprijin in scoala (biblioteca pentru meditatii, marirea programului

scolii, etc) avand ca focus accelerarea procesului invatatrii pentru toti copiii. In aceste spatii care

sunt deschise pentru toti elevii, cei care au nevoie lucreaza pe materia pe care o au in ziua

urmatoare, accelerandu-si ritmul de invatare si astfel nu vor mai ramane in urma celorlalti. Setul

format din aceste doua practici au un impact pozitiv asupra rezultatelor academice, avand in

vedere ca suportul aditional este oferit la clasa, activitatile extracurriculare de invatare sunt

orientate nu numai spre sprijin pentru invatare, ci, de asemenea, spre anticiparea muncii care va fi

efectuata in sala de clasa, astfel incat toata lumea sa poata fi atenta.

13" Citat" original:" “Sí,' yo' noto' mucha' mejora.' Los' niños' están' más' motivados,' los' niños' tienen' más' interés.' Trabajan' más'

concentrados'y'aprenden'más.'Y'aprenden'más'no'sólo'los'que'van'bien'siempre'porque'son'niños'que'tienen'más'facilidad,'sino'

los'que' les' cuesta'mucho'y' los'que'no' seguirían'en'una'escuela'que'digamos'no'estuviera'en'un'proyecto' como'el' nuestro.' Se'

quedarían'atrás'y'estarían'en'un'nivel'bastante'diferente.'Yo'he'encontrado'muchos'avances.'Hay'niños'por'ejemplo'que'acaban'de'

llegar'y'en'1'año'y'medio'ves'que'pueden'hablar,'ves'que'se'han'integrado'en'la'clase,'pueden'seguir'con'los'demás'cuando'antes'

se'cogía'a'los'niños,'se'les'sacaba'de'la'clase,'se'les'tenía'como'apartados'y'cuando'estaban'dentro'del'aula'eran'niños'pasivos'que'

no…'que'no'tenían'posibilidades'de'aprender'lo'mismo'que'los'demás.'En'cambio'ahora'sí.'Sí'porque'están'integrados'dentro'de'la'

clase'y'van'siguiendo.”"

Ceea ce facem noi este includerea de persoane in sala de clasa, dar sa scoti copiii pentru a

face diviziuni, nu! Am făcut acest lucru pentru multi ani si tocmai in acest an ne-am oprit,

calendarele sunt consolidate astfel incat niciunul dintre cadrele didactice nu a avut timp

pentru a lua trei copii separat pentru a-i ajuta sa-si imbunatateasca activitatea, pentru ca

am vazut ca nu au rezultate atunci cand sunt scosi afara, ci mai degraba acestia isi

imbunatatesc activitatea cand vine cineva in sala de clasa pentru a ajuta putin cate putin,

si ceea ce noi promovam este ajutarea copiilor care au anumite dificultati si pot ramane in

bibliotecă pentru ca acolo, uneori, oferim ajutor pentru teme si pentru accelerarea invatarii

(PEMT6, 2, 81).14

14"Citat"original:"“El'que'fem'és'incorporar'persones'dins'de'l’aula'però'treure'nens'per'fer'divisions'no!.'Això'ho'hem'fet'molts'anys'

i'justament'aquest'any'no,'ja'ven'consolidar'els'horaris'de'manera'que'cap'mestre'tenia'espai'per'agafar'tres'nens'per'ajudarWlos'a'

millorar'perquè'hem'vist'que'no'milloren'més'per'treure’ls'si'no'que'quan'milloren'és'quan'entra'algú'a'la'classe'per'ajudar'de'mica'

en'mica,' i'el'que'sí'que'fem'és'potenciar'els'nens'que'sí'que'tenen'certes'dificultats'es'puguin'quedar'a' la'biblioteca'tutoritzada'

perquè'és'allà'on'de'vegades'fem'ajudes'per'poder'fer'els'deures'i'una'acceleració'd’aprenentatges.”"


Referitor la sprijinul pentru invatare, Comunitatea de Invatare CEIP Mare de Déu del

Montserrat prioritizeaza asta in timpul scolii si se asigura ca se implementeaza la clasa si doar

in momente sau cazuri exceptionale elevul este scos din clasa. Un reprezentant al autoritatii

declara ca exista beneficii foarte mari ale acestei practici in mentinerea grupului unit si

pentru eliminarea barierilor care impiedica copilul sa invete intr.-o clasa obisnuita.

Unele activități de vară, care, desigur, implică activități de sprijin de invatare pentru nu stiu

ce, sunt fie adresate unor oameni specifici- in sala de clasa obisnuita nu exista nici un proces

de diviziune sau de clasificare – de-a lungul acestor linii este evident faptul ca aceste cursuri

au scopul de a accelera procesul de invatare, lucru pe care il facem pentru trei saptamani

pe parcursul lui iulie - sunt destinate unui anumit grup cei care raman in urma, acum nu as

clasifica asta ca, segregare, dimpotriva le oferim un impuls spre integrarea lor in anul scolar

urmator (AEHT3, 2 54).

Invatare maxima pentru toti elevii

Voici despre Cenacluri literare de dezbatere (Spania)

Experienta selectata

Cenaclurile literare pentru dezbateri au ca grup tinta adultii care nu au ajuns la nivelul de

educatie universitar. Oricine este interesat poate participa; nu este numai un mod de a invata,

ci si de a deschide scoala si a o aduce inspre comunitate. Aceste intalnire se organizeaza de

asemenea cu copiii, in afara orelor de scoala, sau ca parte a programei scolare. Participantii

aleg clasicii pe care vor sa ii citeasca si cate pagini vor citi in fiecare sesiune. Participantii citesc

paginile alese acasa si aleg un paragraf pe care vor sa il impartaseasca cu ceilalti. Odata

stransi la intalnire, cei care au ales un paragraf cer sa vorbeasca moderatorului. Este

moderatorul cel care da randul de a vorbi. Apoi vorbitorul isi citeste paragraful si explica de ce

si-a ales acest paragraf. Dupa care incep discutiile intre acele persoane care vor sa-si

impartaseasca parerile despre acelasi paragraf, si tot asa pana cand sunt citite si discutate

toate paragrafele.

Vocile participantilor Dovezile (Valls, Soler, si Flecha, 2008; Pulido si Zepa, 2010; Ramis, si Krastina, 2010; Serrano, Mirceva,

si Larena, 2010; INCLUD-ED, 2011) arata ca „intalnirile literare pentru dezbateri” (DLG) au un mare

impart in depasirea analfabetismului si dezvoltarea abilitatilor de citire, atat pentru adulti cat si

pentru copii, in diferite contexte. Bazandu-se pe invatarea caracteristicilor acceptate de

cercetarile stiintifice anterioare, cum ar fi impactul interactiunilor in promovarea invatarii

(Vygotsky, 1979; Bakhtin, 1981; Bruner, 1988, 2012; Wells, 2001; etc.), sau a “dialogului” ca metoda

de a incuraja si de a face invatatura posibila (Freire, 1998; Flecha, 2000; Wells, 2001; Aubert et al.

2008), DLG ofera un mediu clar in care participantii castiga din aceste interactiuni. Aceasta este o

caracteristica comuna pentru toate DLG-urile existente la acest moment, si DLG efectuate cu

persoane de etnie roma nu sunt o exceptie. Marturii ale elevilor romi implicati in DLG ilustreaza

modul in care aceasta experienta produce un impact atat de mare asupra abilitatilor lor de

lectura (si scris).

ROM-UP! Experiente educationale de success pentru promovarea educatiei romilor in si prin intermediul educatiei 18

DLG include mai multe actiuni de succes identificate de Proiectul Integrat INCLUD-ED (2006-2011).

Cazul CEIP Mare de Déu de Montserrat ilustreaza modul in care DLG are un impact pozitiv asupra

invatarii participantilor. CEIP Mare de Déu de Montserrat este o scoala elementara, cu un procent

ridicat de romi si elevi imigranti. CEIP Mare de Déu de Montserrat a inceput sa organizeze DLG in

2001-2002, atunci cand aceasta scoala a devenit o "comunitate de invatare." Din acest moment,

pana in prezent, media notelor elevilor la citire si scriere s-a imbunatatit semnificativ15(). Citatul

urmator este un exemplu de astfel de interactiuni si comentarii in randul elevilor romi in ceea ce

priveste utilizarea de DLG pentru a creste abilitatile lor de lectura. Acest dialog este extras dintr-un

interviu video inregistrat:

Voice-off: Ne-am schimbat la alta scoala pentru a participa la intalnirile literare, mereu pe

clasic, cum ar fi Odiseea sau Quijote. Aceasta scoala noua este situata intr-un mediu

complex, in zona Montserrat. 70% dintre elevi sunt imigranti. Chiulul se practica. Cu toate

acestea, elevii nu lipsesc niciodata de la adunari.

Elev rom, 9 ani: Citesc mult. Citesc multe pagini in fiecare seara. Imi place la intalniri

deoarece daca nu intelg ceva cand citesc acasa, acolo ii intreb pe colegii mei si ei imi

explica.

Eleva, 9 ani: “Calamitati”. Nu stiam ce inseamna cuvantul asta. Si dupa ce am venit la ore

(participa la intalniri) am intrebat si acum stiu.

Profesor la clasa a 4-a: Sunt elevi care au invatat sa citeasca anul trecut (clasa a 3-a) cu

Odiseea. Aceasta datorita motivatiei de a sti, de a comenta; elevii se ajuta intre ei si cu

familiile lor acasa. (TV3, 2011016.

15""Comunitati"de"invatare"""este"un"proiect"de"transformare"a"unui"centru"educativ"pentru"depasirea"eșecului"școlar"și"eliminarea"

conflictelor."(Flecha,"and"Puigvert,"Las"comunidades"de"aprendizaje."Una"apuesta"por"la"igualdad"educativa."Retrieved"from:""

http://www.cprceuta.es/comun_aprendizaje/archivos/flecha_introducc_CCAA.pdf""

16" Citat" original:"Veu$ en$ off:' Canviem' de' centre' per' assistir' a' una' tertúlia' literària,' sempre' sobre' clàssics,' com' L’Odissea' o' el'

Quitxot.'Aquesta'escola'està'situada'en'un'entorn'complex'al'barri'de'Montserrat'de'Terrassa.'Un'70%'de'l’alumnat'és'immigrant.'

Hi'ha'diversos'casos'd’absentisme.'Els'alumnes'però'no'es'perden'la'tertúlia.'Alumne$gitano$de$9$anys:$Yo'leo'mucho.$Todas' las'noches'leo'muchas'páginas'de'un'libro.'Me'gusta'hacer'la'tertulia'porque'si'yo'no'he'entendido'algo'en'casa'y'un'compañero'sí'lo'

ha'entendido'le'pregunto'y'el'compañero'me'lo'dice.''Alumna$de$9$años:$“Calamidades”.'Aquesta'paraula'jo'no'la'sabía.'I'ara'quan'

he' vingut' a' la' classe' (estan' fent' tertúlia' literària)' i' ho' he' preguntat,' ja'me' la' sé.'Professora$ tutora$ de$ 4rt:' Hi' ha' nens' que' van'aprendre'l’any'passat'(quan'feien'3er'de'primària)'a'llegir'amb'el'llibre'de'l’Odissea.'Això'es'provoca'perquè'hi'ha'una'motivació'

molt'gran,'per'saber,'per'comentar,'entre'ells's’ajuden'molt'a'llegir'i'amb'els'familiars'de'casa."

Putem observa cum prin utilizarea operelor clasice pentru citit copiii romi au acces la un registru de

vocabular elaborat, care ii ajuta sa-si extinda cunostintele in aceasta privinta. Utilizarea operelor

clasice, care este o caracteristica a DLG, face posibila pentru participanti accesarea acestor

„coduri elaborate” (Bernstein, 1993). Acest lucru este crucial in special pentru elevii care nu ar

avea altfel posibilitatea sa foloseasca astfel de cuvinte in activitatile zilnice din diferite motive. DLG

le da acestora oportunitatea sa-si largeasca vocabularul avand acces la tipul de codurile

legitimate de institutiile scolare.

Avand acces la lecturile clasice in contextul DLG de asemenea, elevii isi transforma atitudinile fata

de citit. In acest citat, un elev rom declara: „Imi place la intalniri deoarece daca nu inteleg ceva

acasa, imi intreb colegii si ei imi explica.” Asa cum stim, bazandu-ne pe cercetari stiintifice

anterioare, interactiunea este cruciala in termen de invatare. Invatam vorbind cu alti oameni,

negociand intelesurile, rezolvandu-ne indoielile impreuna, impartasindu-ne felul in care intelegem

pe baza experientelor noastre anterioare si a fundalului fiecaruia. Acest elev subliniaza o

caracteristica specifica DLG: aceasta experienta faciliteaza dialogul si impartasirea intre

participanti, asadar cititul devine o activitate sociala unde toti participantii colaboreaza sa

inteleaga intelesul cititului. Asa cum declara Vygotsky (1979), invatarea este un proces social in

care indivizii isi dezvolta abilitatile potentiale datorita impartasirii cu alti colegi „mai capabili”. In

acest sens, „heterogenitatea” (care este una din actiunile educative de succes identificate de

proiectul INCLUD-ED) apare ca o caracteristica importanta pentru DLG in promovarea acestui

dialog care care construieste si clarifica sensul cuvintelor elaborate pentru toti participantii. In

consecinta, abilitatile la citire ale tuturor participantilor s-au imbunatatit. Mai mult, nu numai

abilitatile de citire au fost imbunatatite, dar DLG au avut si un impact emotional: acest elev rom

sustine ca ii place sa citeasca carti clasice. Citirea clasicilor este o caracteristica cheie a DLG.

In plus, in acest citat explica modul in care el / ea a invatat un nou cuvant „calamitate”

"[calamidad]" datorita dialogului cu colegii lui / ei in DLG. Conform cercetarilor anterioare, dialogul

este o modalitate de a invata proeminent (Bahtin, 1981; Flecha, 2000; Wells, 2001;. Aubert et al,

2008). DLG pare a fi o experienta buna pentru ca avem dovezi ca aceasta experienta a

imbunatatit performanta elevilor in termeni de citire si scriere, folosind un astfel de dialog. Asa cum

a sustinut Soler (2001), DLG, dezvolta aptitudinile academice prin rationalitate comunicativa

inglobate in aceste dialoguri.

"Orientarea invatarii dialogice a cercului literar face ca elevii sa fie mai curiosi si conduce multi

participanti la cercetarea cuvintelor, propozitiilor, sau subiectelor pe care nu le inteleg. De fapt,

participantii solicita foarte rar explicatii pentru sensul unui cuvânt, deoarece de multe ori le cauta


intelesurile acasa. De obicei cauta explicatii de in dictionar despre cuvinte nefamiliare, cauta

informatii necunoscute in enciclopedii sau pe internet, sau intreaba alte persoane (fie colegii de

clasa sau rude) cu privire la aceste nelamuriri, folosindu-si astfel abilitatile lor de comunicare.

Invatarea dialogica consolideaza dimensiunea instrumentala a invatarii si elevii isi asuma

responsabilitatea sa inteleaga profund ceea ce au citit si sa contribuie la dialog ."(Soler, 2001, p..

200).

In acest mod DLG-urile lucreaza pentru promovarea/incurajarea invatarii. Invatarea dialogica

conduce la o consolidare a dimensiunii instrumentale a procesului invatarii. Indivizii (elevii) invata

mai mult. Invatarea are la baza excelenta. Continutul curriculei provine din lecturi clasice, care

extind curricula catre ceea ce academicienii considera „lectura excelenta”. Acele lecturi conduc

elevii catre achizitionarea unui nou vocabular, isi largesc intelegerea sensurilor, si isi dezvolta

fundalul pe baza unor subiecte destul de importante pentru a deveni „lecturi clasice”. Citatul Aniei

ilustreaza perfect aces fapt.

Ania este o fata de 10 ani. Este eleva intr-o comunitate de invatare, in Spania. Aceasta

communitate are un procent foarte mare de elevi romi. Ea a participat la conferinta finala a

proiectului INCLUD-ED, in fata parlamentarilor europeni din diferite tari membre UE, organizata la

Parlamentul European in 6 decembrie 2011. In acest citat, Ania se refera la colegii ei si vorbeste

despre un elev rom:

Ne plac intalnirile foarte mult deoarece (acolo) invatam mai mult. Ne imbunatatim

vocabularul, exprimarea si abilitatile de invatare. Ca exemplu, doi colegi din clasa mea. Pe

unul il cheama Mohamed si pe celalalt Simon, si multumita intalnirilor literare ei au invatat sa

citeasca. Au vrut sa stie ce se intampla la aceste intalniri, sa invete cu noi. Si cum nu puteau,

au facut un efort, au inceput sa citeasca si sa re-citeasca, si cu atata efort au reusit sa invete

sa citeasca. Mai mult, in lecturile dinaintea intalnirilor elevii erau ajutati de familiile lor si de

prieteni. Un alt lucru este ca intalnirile literare te fac sa-ti doresti sa citesti mai mult. De

exemplu, una din fetele din clasa mea pe nume Kaoutaur, care a inceput sa citeasca carti

(...). La intalniri, invat de la colegii mei. Citesc un paragraf si il inteleg in felul meu. Cand alt

elev explica in felul lui, e de parca te razgandesti pentru ca intelegi la ce se gandeste el.17

17" Citat" original:"Nos'gustan' las' tertulias' literarias'porque'aprendemos'más.'Aprendemos'más' vocabulario,' expresión' y' también'

aprendemos'a'leer.'Un'ejemplo'son'dos'niños'de'mi'clase.'Uno'que'se'llama'Mohamed'y'uno'que'se'llama'Simón'que'gracias'a'las'

tertulias'literarias'aprendemos'a'leer.'Ellos'querían'saber'lo'que'pasaban'en'las'tertulias'literarias,'querían'aprender'con'nosotros.'

Conform lui Soler (2001), intr-un DLG participantii folosesc abilitati de comunicare pentru a intelege

lecturile mai bine. Elevii invata unul de la altul, folosind argumentatia (bazata pe supozitii valide si

nu pe relatii de putere). Aceste spatii promoveaza ceea ce Flecha (2000) denumeste “inteligenta

culturala, un concept ce include abilitati practice, academic si de comunicare. Sensul,

intelegerea si invatarea rezulta din interactiunile dintre participanti care contribuie la baza

„inteligentei culturale”. Asta promoveaza intr-adevar invatarea si o si incurajeaza, dupa cum si

Ania scoate in evidenta in citatul ei, cand vorbeste despre colegii ei (Mohame, Simon si Kaoutaur).

Elevii implicati in DLG scot in evidenta un alt aspect importanta legat de DLG (prezentat deja in

Raportul 1 al acestui proiect): reacrearea comunicarii „lifeworld” in cadrul cercului (Soler, 2001).

Participantii la DLG obisnuiau sa lege lecturile lor de experientele zilnice. DLG a devenit pentru ei

un mijloc de a-si revizita „lifeworld” (Schütz si Luckmann, 1978) si sa creeze noi intelesuri. Ania spune:

“Cand un al elev imi explica viziunea sa, e ca si cand iti schimbi parerea pentru ca afli cum

gandeste el”. Prin acest proces interactiv indivizii sunt capabili sa aibe noi abordari asupra unui

anume subiect si sa invete din aceasta diversitate.

Care este parerea profesorilor si a altor actori educationali privind DLG? In acest citat reproducem

un articol publicat intr-unul dintre cele mai populare ziare spaniole pentru profesori (Escuela). Mii

de profesori primesc acest ziar, zilnic, in scolile din Spania. In acest ziar, Ortega (2012), prezinta

cazul lui Manuel, un elev rom care a fost implicat intr-un program DLG. Profesoara sa, la inceputul

anului scolar, i-a sugerat sa isi lase cartea la scoala si s-a oferit sa il ajute cu lectura in tmpul

pauzelor de dimineata, la scoala. A presupus ca Manuel nu avea nici un ajutor la lectura acasa.

Dar Manuel i-a spus ca sora lui obisnuieste sa citeasca impreuna cu el. Acesta interactiune i-a

schimbat parerea profesoarei despre „studentii romi acasa” si „familiile rome”. DLG promoveaza

transformare personala si contextuala (Soler, 2001).

Manuel este un alt fan al intalnirilor literare. In fiecare saptamana isi ia cartea acasa si ii cere sorei

lui sa citeasca cu el si sa se gandeasca la contributia pentru urmatoarea intalnire. Cand a inceput

clasa a 3a, nu stia sa citeasca, dar obisnuia sa ii asculte pe colegii sai de clasa. Era foarte interesat

de problemele abordate, in special de cele legate de cultura roma. Foarte curand, a inceput sa

Y'como'no'sabían,'se'esforzaban,'y'se'esforzaban,'y'lo'leían'otra'vez'hasta'que'al'final'tanto'esforzarse'aprendieron'a'leer.'También'

porque'para'leer'para'las'tertulias'literarias'en'su'casa'tenían'compañía,'familiares'o'amigos'que'venían'a'visitarles.'Una'cosa'que'

hace'también'las'tertulias'literarias'es'que'te'dan'más'ganas'de'leer'más'libros.'Un'ejemplo'es'una'niña'de'mi'clase'que'se'llama'

Kaoutaur'que'gracias'a'las'tertulias'literarias'comenzó'a'leer'libros.'(...)'En'las'tertulias'literarias'aprendo'también'de'lo'que'dicen'

mis'compañeros.'Por'ejemplo,'yo'me'he' leído'un'trozo'del'párrafo'y'tengo'una'manera'de'ver.'Cuando'el'compañero'explica'su'

manera'de'ver'es'como'si'cambiaras'tu'manera'de'ver'porque'entiendes'lo'que'está'pensando'el'otro.'


participe, contribuind cu parerile sale si foarte mandru de identitatea sa si de interventiile sale.

Profesoara lui l-a felicitat de fiecare data cand a venit cu impresiile sale scrise pe o foaie de hartie

si a fost bucuroasa de evolutia lui Manuel cu cititul. Vazand atentia si interventiile sale, sa gandeste

la raspunsurile lui Manuel cand ii propune sa nu ia cartea acasa, presupunand ca nu il ajuta nimeni

sa citeasca. „Manuel, nu lua cartea acasa daca nu vrei. Te pot ajuta eu maine cu cititul in timpul

pauzei ca sa poti participa la intalnire..”. „Nu, doamna profesoara! Iau carte acasa, citesc cu sora

mea.”

Entuziasmul elevilor in jurul acestei activitati genereaza interactiuni care ii ajuta sa participe si sa

invete. (...) Manuel si sora sa si multi altii care prin impartasirea scopului de a invata, isi schimba

relatiile personale in afara scolii18. (Ortega, 2012, p. )

Prin participarea lor la DLG, elevii romi demonstreaza ca pot citi lecturi clasice si ca le pot intelege.

Situatia evidenta o depaseste presupunerea fatalista ca ei (elevii romi) nu sunt in stare sa citeasca

lecturi clasice. De fapt, profesoara citata de Ortega isi aminteste ca Manuel citea si invata multe

cu colegii lui, folosindu-se de experiente de zi cu zi si de mediul in care locuia pentru a face

discutiile si mai adanci, pentru a extinde intelegerea cuvintelor. Asta inseamna, de asemenea, ca

oamenii care nu provin din elita au invataturi valoroase care reies din vietile lor si asta poate

constitui baza pentru o noua intelegere.

Elevii invata mai mult prin folosirea DLG, potrivit experientelor profesorilor. Totusi, participarea la

DLG transforma si cartierul. Urmatoarele citate sunt dintr-un articol pulicat intr-un ziar spaniol numit

El Correo de Andalucía. In acest ziar, Cela (2007) descrie cazul cartierului Las Tres Mil, situat in

imprejurimile orasului Sevilla, sudul Spaniei. Majoritatea populatiei este roma. Articolul descriere

modul in care familiile rome incep sa citeasca literatura clasica prin intermediul DLG.

18"Original"quote:"Manuel'también'es'un'entusiasta'de' la'tertulia' literaria.'Cada'semana'se' lleva'su' libro'a'casa'y'allí' le'pide'a'su'

hermana'que'se'siente'con'él'para'ayudarle'a'leer'y'a'pensar'una'intervención'para'la'tertulia.'Cuando'empezó'3º'de'Primaria'no'

sabía'leer,'pero'escuchaba'atentamente'a'sus'compañeros'y'compañeras'de'clase.'Le'interesaban'mucho'todos'los'temas'que'se'

planteaban,'especialmente'cuando'los'relacionaban'con'la'cultura'gitana.'Pronto'empezó'a'participar'muy'activamente'aportando'

sus'reflexiones'y'sintiéndose'orgulloso'de'su'identidad'y'de'sus'intervenciones.'Su'maestra'le'felicitaba'cada'vez'que'traía'“ideas”'

apuntadas'en'un'papel'y'le'satisfacía'comprobar'la'evolución'de'Manuel'en'relación'al'aprendizaje'de'la'lectura.'Cuando'lo've'tan'

atento'escuchando'a'los'demás'y'argumentando'sus'opiniones,'se'acuerda'de'la'respuesta'que'Manuel'le'dio'al'sugerirle'ella'que'

no'se'llevara'el'libro'a'casa'dando'por'supuesto'que'nadie'le'podría'ayudar'a'leer.'“Manuel,'si'quieres'no'te'lleves'el'libro'a'casa.'

Mañana'en'la'hora'del'recreo'yo'te'ayudo'a'leerlo.'Así'podrás'participar'en'la'tertulia.'“¡Que'va'profe,!'Yo'me'llevo'el'libro'a'casa'

que' lo' leo'con'mi'hermana.”'El'entusiasmo'del'alumnado'en'relación'a'esta'actividad'genera'que'busquen' interacciones'que' les'

ayuden'a'participar'en'ella'y'a'aprender'más.'(...)'Manuel'en'su'hermana'y'tantos'otros'que,'compartiendo'el'objetivo'de'aprender'

transforman'sus'relaciones'personales'más'allá'del'centro'escolar.'

Matamorfoza lui Poligono Sur a inceput prin intelegerea lui Kafka. 5 scoli urbane din zona Sevilliei

sunt implicate intr-unproiect care are ca scop sa-i invete pe parinti sa foloseasca scrierile literare

clasice. Ei cred ca jutarea familiilor inseamna ajutarea copiilor.

“Aici sunt femei care pot canta Romancero Gitano a lui Larca dar nu il pot citi”, explica Víctor

González, unul dintre voluntarii din arealul Tres Mil- cum se poate asa ceva? Este posibil ca, asa

cum spun coordonatorii proiectului care il citeaza pe Touraine, „uneori, cunostinta pleaca de jos in

sus: atunci cand persoane fara studii superioare produc si creaza analiza culturala bazata pe

propria lor experienta”.

Acest principiu exempifica obiectivele acestui proiect- cordonatat de un centru de cercetare al

Universitatii din Barcelona (CREA) si Centrul de Resurse al Profesorilor din Sevilla-, dar nu explica de

ce l-au ales pe Kafka sau Joyce sau Shakespeare pntru a-i alfabetiza pe parinti copiilor. De ce nu

ceva mai usor?

“Alegerea lui Joyce, Tolstoy sau Cervantes nu este o coincidenta”, Adriana Aubert, membru CREA,

“citind The Quixote o persoana fara studii superioare gaseste mai multa motivatie si referente

personale decat citind “El Pirata Garrapata”.

In La Plata, proiectul de invatare in comunitati se desfasoara in doua scoli elementare si un liceu. Si

in Las Tres Mil, intr-o scoala, un liceu si o scoala pentru adulti. Toata lumea este implicata in adunari

literare cu dialog, care sunt studiate sila Universitatea Harvard. Dar la Harvard au studiat despre cei

7 presedinti ai Statelor Unite si in Poligono Sur 4 din 10 parinti nu stiu sa scrie sau sa citeasca.

Tinta care si-au propus-o este sa obtina efecte secundare din clase: recuperarea copiilor care au

parasit scoala prin intermediul mamelor si tatilor lor care atunci cand erau mai tineri nu puteau

merge la scoala. „Oferirea educatiei pentru membrii familiilor care locuiesc cu elevi promoveaza o

invatare mai bogata decat acea pe car eo pot obtine din partea unui profesor”, explica Aubert.

In Spania, procesul de invatare in comunitate are loc in 41 de cetre educationale19.

Echipa CREA observa din Barcelona avansul scolilor din Sevilla. Cele din Piligono Sur au pornit de la

o situatie blocata: abandonul scolar este intalnit in cazul a 4 copii din 10. “Nu am vazut nicodata

baieti de 10 ani sa mearga pentru prima data la scoala la 9 ani”, spune Rosa, voluntar in Tres Mil.

19" In" 2012," exista" déjà" mai" mult" de" 120" de" centre" de" invatare" in" comunitate" si" multe" scoli" asteapta" sa" primeasca" instruire"

corespunzatoare"pentru"a"incepe"sa"implementeze"proiectul"educational"“Scoala"ca"o"comunitate"care"invata”.""


Situatia in Adriano del Valle, din La Plata, esdte complexa din alte motive: in clasa sunt elevi

chinezi, romani, polonezi, marocani, etiopieni, ecuadorieni, bolivieni, chilieni si columbieni.

Diversitatea este cea care uneste cele cinci scoli. (…)

“Am vazut cum o femeie analfabeta a invatat sa citeasca cu voce tare, silaba cu silaba si a ajuns

sa citeasca Ulise de James Joyce de 5 ori”, spune Aubert.

In Sevilla, centrul pentru adulti din Polígono Sur detine conducerea. Acum un an a avut loc prima

adunare literara cu 30 de persoane din cartier, in special femei cu varste intre 50-55 de ani. Una

dintre ele a povestit celorlalte despre ziua cand un om a decis sa se sinucida dand foc unei butelii

cu gaz butan si a aruncat in aer cladirea in care locuia ea, in Las Letanias, in timp ce ea dormea.

Au murit 45 vecini. „Ea de ce sa nu poata intelege Kafka?”, se intreaba Victor.20

Acest articol arata cum implementarea acestui experiment educational intr-un cartier din Sevillia,

cu un mare numar de persoane de etnie roma si cu un SES scazut, are un impact mare in

depasirea neajunsurilor comunitatii rome. Prin folosirea DLG multi romi snt inplin proces de

alfabetizare. Acest fapt imbunatateste media nivelului de educatie al locuitorilor acestui cartier

20"Original"quote:""La"metamorfosis"del"Polígono"Sur"empezará"por"entender"a"Kafka."Cinco"colegios"de"barrios"periféricos"de"Sevilla"

se"han"enfrascado"en"un"proyecto"que"trata"de"enseñar"a"los"padres"de"sus"alumnos"a"leer"a"los"clásicos"de"la"literatura."Esperan"que"

educar"a"las"familias"termine"beneficiando"a"los"hijos."“Aquí"hay"señoras"mayores"que"saben"cantar"el"Romancero"gitano"de"Lorca,"y"

no"saben"leerlo”,"explica"Víctor"González,"uno"de"los"voluntarios"de"las"Tres"MilH"¿cómo"puede"ocurrir"tal"cosa?"Es"posible"que,"cómo"

explican"las"coordinadoras"del"plan"parafraseando"al"filósofo"Alain"Touraine,"“a"veces"el"conocimiento"va"de"abajo"arriba:"cuando"

los" individuos" sin" títulos" producen"e" inventan"análisis" culturales" basados" en" su"propia" experiencia”." Este"principio"dice" cuál" es" el"

objetivo"de"este"proyecto"educativo,"coordinado"por"un"grupo"de"investigación"de"la"Universidad"de"Barcelona"(CREA)"y"por"el"Centro"

de"Profesores"de"Sevilla,"pero"no"explica"por"qué"han"elegido"a"Kafka,"a"Joyce"o"a"Shakespeare"para"sacar"del"analfabetismo"a""los"

padres"de"sus"alumnos."¿Por"qué"no"algo"más"sencillo?"“Elegir"a"Joyce,"Tolstoy"o"Cervantes"no"es"opcional."Son"los"que"garantizan"el"

éxito"del"proyecto”,"replica"Adriana"Aubert,"miembro"de"CREA,"“leyendo"el"Quijote"un"adulto"analfabeto"encuentra"más"motivación"

y" referencias" de" su" propia" vida" que" si" le" damos" “El" Pirata" Garrapata”.En" el" barrio" de" La" Plata," las" llamadas" comunidades" de"

aprendizaje"han"empezado"en"dos"colegios"y"un"instituto,"y"en"las"Tres"Mil,"en"una"escuela,"un"instituto"y"un"centro"de"adultos."Todos"

están"inmersos"en"este"programa"que"actualmente"se"enseña"en"la"Universidad"de"Harvard"(el"de"las"tertulias"literarias"dialógicas)."

Pero"en"Harvard"han"estudiado"siete"presidentes"de"Estados"Unidos"y"en"el"Polígono"Sur"cuatro"de"cada"diez"padres"no"saben"leer"y"

escribir."El"propósito"que"se"han" fijado"es" lograr"un"efecto"carambola"desde" las"aulas:" recuperar"a" los"niños"que"abandonaron" la"

escuela" a" través" de" sus"madres" y" padres" que," en" su" día," no" pudieron" ir." “Formar" a" los" familiares" que" conviven" con" los" alumnos"

fomenta" un" aprendizaje"mucho"más" que" la" formación" que" reciben" del" profesor," explica" Aubert." En" España," las" comunidades" de"

aprendizaje" se" están" ensayando" en" 41" centros" escolares." El" equipo" de" CREA" vigila" desde" Barcelona" el" avance" de" los" colegio"

sevillanos." Los" del" Polígono" Sur" parten" de" una" situación" atrancada:" el" abandono" escolar" atrapa" a" cuatro" de" cada" diez" chavales."

“Nunca"había"visto"a"chicos"de"10"años"que"entran"en"un"colegio"por"primera"vez"a"los"9”,"dice"Rosa,"voluntaria"en"las"Tres"Mil."La"

situación"del"Adriano"del"Valle,"en"La"Plata,"es"compleja"por"otras"razones:"en"los"pupitres"tienen"alumnos"chinos,"rumanos,"polacos,"

marroquíes,"etíopes,"ecuatorianos,"bolivianos,"chilenos"y"colombianos."Es"la"adversidad"lo"que"une"a"esos"cinco"colegios."(…)"“Hemos"

visto"como"una"mujer"analfabeta"aprendía"a" leer"en"voz"alta," silabeando,"y" terminó" leyendo"cinco"veces"el"Ulises"de" Joyce”,"dice"

Aubert."En"Sevilla,"el"centro"de"adultos"del"Polígono"Sur"lleva"delantera."Hace"un"año"estrenó"la"primera"tertulia"con"30"personas"del"

barrio,"la"mayoría"mujeres""de"50"–"55"años."Una"de"ellas"les"narró"a"sus"compañeras"el"día"en"que"un"hombre,"decidido"a"suicidarse,"

prendió" fuego"a"una"bombona"de"butano"e"hizo"explotar" su" edificio," en" Las" Letanías,"mientras" ella" estaba"durmiendo."Murieron"

cuatro"de"sus"vecinos."“¿Por"qué"no"van"a"entender"a"Kafka?,"se"pregunta"Víctor.""

(Las Tres Mil). Mai mult, actorii educationali implicati in acest proiect sustin ca multi dintre cei

implicati in DLG sunt parinti, bunici, unchi, matusi, etc. Ai copiilor care de obicei nu vin la scoala.

Acesti copii vad cum rudele lor isi imbunatatesc nivelul de educatie. Asta ii incurajeaza (pe copiii

romi) sa revina la scoala si astfel, rata absenteismul scade. De asemenea, familiile imlicate in DLG

participa si la alte activitati din scoala. Aceste familii isi incurajeaza copiii, nepotii sa continue sa

merga la scoala si sa nu abandoneze.

Faptele evidentiate in acest articol de catre agentii educationali coincid cu concluziile comunitatii

stiintifice cu privire la impactul DLG. Aceasta situatie duce la imbunatatirea rezultateloracedemice

ale elevilor,precum si a implicarii lor in activitatile educative si a motivatiei catre scoala.

Referinte Aubert, A., Flecha, A., García, C., Flecha, R., y Racionero, S. (2008). Aprendizaje dialógico en la sociedad de la información. Barcelona: Hipatia. Bakhtin, M. (1981). The dialogic imagination: Four essays. Austin: University of Texas Press. Bernstein, B. (1993). Clases, códigos y control. La estructura del discurso pedagógico. Madrid: Morata. Bruner, J. (1988). Desarrollo cognitivo y educación. Madrid: Morata. Bruner, J. (2012). What Psychology Should Study. International Journal of Educational Psychology, 1(1), 5-13. Cela, D. Kafka en las Tres Mil. El Correo de Andalucía. Sunday January 21st 2007. Centre of Research in Theories and Practices that Overcome Inequalities (CREA). 2007. Working Papers: Case Studies of local projects working towards social cohesion in Europe. 1st Round- Spain. INCLUD-ED Project. Strategies for inclusion and social cohesion in Europe from education, 2006-2011. 6th Framework Programme. Citizens and Governance in a Knowledge-based Society. CIT4-CT-2006-028603. Directorate-General for Research, European Commission. Flecha, R. (2000). Sharing words: theory and practice of dialogic learning. Lanham, MD: Rowman & Littlefield. Freire, P. (1998). A la sombra de este árbol. Barcelona: El Roure. INCLUD-ED Consortium. (2011). Actuaciones de éxito en las escuelas europeas (Colección Estudios CREADE, nº 9. ed.). Madrid: Secretaría general técnica. Ministerio de Educación. INCLUD-ED project (2011) INCLUD-ED Final Conference -Video Gallery-. Ms Ania Ballesteros Video. Retrieved from http://creaub.info/included/2012/01/11/ania/ MIXTRIN. Formas de agrupación del alumnado y su relación con el éxito escolar: “Mixture, Streaming e Inclusion”. [Grouping students forms and their relationship to school success: "Mixture, Streaming and Inclusion"]. RTD National Plan. 2008-2011. Ref. EDU2008-04098) Ortega, S (2012). Leyendo juntos. Monográfico Comunidades de Aprendizaje. Nº2. Escuela. Pulido, C., y Zepa, B. (2010). La interpretación interactiva de los textos a través de las tertulias literarias dialógicas. Signos, 43(2), 295-309. Ramis, M., Krastina, L. (2010). Cultural intelligence in the school. Journal of Psychodidactics, 15(2), 239-252. Serrano, M.A., Mirceva, J., Larena, R. (2010). Dialogic imagination in literacy development. Journal of Psychodidactics, 15(2), 191-205. Soler, M. (2001). Dialogic reading. A new understanding of the reading event. MA, USA: Harvard University.


TV3. Televisió de Catalunya (2010) Exemples d'escoles que prioritzen la lectura. Telenoticies 7 de Diciembre. Video issued by Catalan Television and retrieved from: http://www.tv3.cat/videos/3255010/Exemples-descoles-que-prioritzen-la-lectura Valls, R., Soler, M., y Flecha, R. (2008). Lectura dialógica: Interacciones que mejoran y aceleran la lectura. Revista Iberoamericana De Educación, 47, 71-87; 71. Vygostky, L. (1979). El desarrollo de los procesos psicológicos superiores. Barcelona: Crítica. Wells, G. (2001). Indagación dialógica. Barcelona: Paidós.

Voci despre Participarea decisiva a familiei/comunitatii (Spania)

!

Experientele selectate Participarea decisiva a familiei si comunitatii este o Actiune Educationala de Succes

implementata in Scoli ca si Comunitati de Invatare in Spania. Participarea decisiva a

familiei si comunitatii angajeaza mai multi reprezentanti ai diferitelor grupuri de decizie,

implementand astfel o forma de organizare democratica.

In particparea decisiva a familiei/ comunitatii, familia si alti membri ai comunitatii

participa activ la procesul de luare a deciziilor; in cooperare cu profesorii, decid

aspecte legate de invatatura, organizarea scolii si/sau metode de rezolvare sau

prevenire a conflictelor si de organizare a activitatilor scolare. Pareri despre

participarea la procesul de luare a deciziilor.

Vocile participantilor Este dat un exemplu al procesului participativ. Familiile participa la crearea regulilor din scoala.

(…) Anul trecut cand a fost scrisa constitutia scolii, (…) s-au cautat voluntari, organizatii,

servicii sociale, familii, copii, noi, adica toata lumea, toata comunitatea. De asemenea, in

afara de asta, felul in care a fost scrisa, cu posterele, contactarea prin telefon a oamenilor

ca sa vina la scoala, ca sa participe, sa ne dea ideile lor, visurile lor, ei bine...despre visuri este

o alta poveste, dar regulile trebuia sa existe, sanctiunile...nu stiu...era socant sa vezi cat de

stricti sunt copiii daca se incalca vreo regula …(…) felul in care familiile, fiecare venea cu


contributia si rolul lor. Si familiile care nu au participat, am fost la ele acasa.21 (invatator

primar, scoala La Paz)

Participarea comunitatii in comitetele mixte promoveaza imbunatatirea coexistentei:

La inceput existau probleme de caracter foarte serioase. (...) [si] comitetul de coexistenta,

care este responsabil sa se implice in toate aspectele, (...) am chemat membrii familiilor ca

sa poata veni si sa colaboreze, fiind astfel constienti de ce s-a intamplat si capabili sa

colaboreze (...) [si] sa poata contribui (profesor, scoala La Paz).22

Care dintre lucrurile facute ai vrea sa e subliniezi si care dintre ele au ajutat la promovarea

acestei implicari?

Faptul ca se simt indeajuns de increzatori ca sa vina la scoala ca si cand asta ar fi casa lor. Ei

bine, problema legata de ceea ce iti spuneam, ca vin mamele, ca sunt voluntare,

pregatesc festivitati, iau decizii si sunt ascultate la sfarsitul zilei. Ca ele sunt ascultate si ca au

posibilitatea sa decida.23 (profesor, scoala La Paz)

Comunitatea este de asemenea implicata in Comitetele Mixte. O femeie roma, mediatoare in

cadrul unei scoli din La Paz descrie implicarea comunitatii in procedul de luare a deciziilor in cazul;

rezolvarii conflictelor prin comitete in felul urmator:

21Centrul" de" Cercetare" a" Teoriilor" si" Practicii" pentru" depasirea" inegalitatilor" (CREA)," 2008," Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'

proiectelor'locale'in'Europa.''Proiectul'6.'A'3a'RundaW'Spania."Pagina"60.Proiectul"INCLUDH"ED."T5rategii"de"incluziune"si"coeziune"

sociala" in"Europa"prin"educatie,"2006H2011."Al"6lea"Program"Cadru." "Cetateni" siguvernare" intr.Ho"societate"bazata"pe"cunoastere."

CIT4HCTH2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana."

22" Centrul" de" Cercetare" a" Teoriilor" si" Practicii" pentru" depasirea" inegalitatilor" (CREA)," 2008,"Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'

proiectelor' locale' in'Europa.' 'Proiectul'6.'Raportul'9W' Spania." Pagina"59.Proiectul" INCLUDH"ED." Strategii"de" incluziune" si" coeziune"


CIT4HCTH2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana""





Participarea decisiva asiura un spatiu unde familiile se simt mai confortabil sa participle la procesul

de luare a deciziilor si la activitatile scolare:

Avem un comitet de coexistenta in care organizatii precum cea a mea participa, precum si

reprezentantii altor asociatii, de asemena oameni care reprezinta consiliul orasului si profesori s, ei

bine, acest comitet evalueaza modalitate a de rezolvare a conflictului atunci cand acesta se

produce (femeie roma, mediatoare)24

Alti mediatori barbati spun:

Da, fiecare are un reprezentant in comitetul de coexistenta, in cadrul lui se discuta to ce

trebuie facut, daca au idei, (atunci) sunt dezvoltate planurile scolii mai tarziu, ca si parte din

perioada de visare (barbat, mediator).25

Participarea decisiva a familiei/comunitatii include o varietate de activitati, de la participarea

procesele de decizie in scoli, la a te oferi voluntar in activitatile din scoala si pentru a-i ajuta pe








CIT4HCTH2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana"


elevi cu temele sau antrenamentul sportiv, dupa cum explica Miguel, un tata care face voluntariat

la scoala La Paz:

La scoala noi... facem diverse activitati precum grupuri interactive si lectura cu dialog si, de

asemenea, 15 mame voluntare au facut cursul educational si l-au absolvit si, deoarece

mamele purtau niste haine albe, copiii le-au numit „femeile cu haine albe”. Profesorii se

bazeaza pe noi, parintii, printre parinti sarbatorim intalnirile noastre si avem conversatii pe

care niciodata inainte nu le-am avut. Intr-adevar ne salutam dar inainte nu aveam o relatie

si, de cand facem voluntariat in scoala avem o relatie. Am deschis, de asemenea, o

cooperativa de munca pentru aceia care nu au posibilitatea sa munceasca si incep de-

abia acum. Eu sunt si antrenor de baschet, prin intermediul cooperativei si saptamana

urmatoare lucrez loa intretinere la Universitatea Albacete... Avem, de asemenea, si un fond

pentru famliile care nu isi pot plati chiria sau care au nevoi si am constituit un fond ca sa nu

fie alungate din casa (…)Ducem si copiii in tabara si se simt mai motivati pe zi ce trece. Copiii

mei cand aveau teme, nu imi cereau ajutorul si de cand sunt voluntar ma intreaba „Tata,

cum sa fac asta?” (Miguel, voluntar la scoala La Paz)26

Intalnirile au loc mai intai pentru luarea deciziilor si mai tarziu, se tine o intalnire pentru a

informa oamenii ce s-a decis. Nu doar se tine intalnirea si oamenii spun ca o vor p-aia si p-

aia, si asta e tot. Nu! Mai tarziu, parintii sunt informati despre ce s-a decis si despre rezultatele

intalnirii trecute.(…) toata lumea participa la toate intalnirile aici, toata lumea (membru de

familie, Mare de Déu de Montserrat). 27

26"Aprendiendo'contigo"(Invatand"cu"tine)."Sandra"Racionero,"Sara"Ortega,"Rocío"García"y"Ramón"Flecha."Hipatia"Editorial,"2012."Traducere"libera,"

pagina"67."

27" " Centrul" de" Cercetare" a" Teoriilor" si" Practicii" pentru" depasirea" inegalitatilor" (CREA)," 2008,"Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'

proiectelor' locale' in'Europa.' 'Proiectul'6.'Raportul'9W' Spania." Pagina"57.Proiectul" INCLUDH"ED." Strategii"de" incluziune" si" coeziune"

sociala" in"Europa"prin"educatie,"2006H2011."Al"6lea"Program"Cadru." "Cetateni"si"guvernare" intr.Ho"societate"bazata"pe"cunoastere."


Familiile se simt implicate. O mama de familie isi descrie motivatia, varietatea membrilor si

faptul ca vocile tuturor sunt luate in consideratie in felul urmator:

Au fost identificate cateva elemente pentru a gazdui participarea la activitati ca si adunari

familiale si comitete mixte. Flexibilitatea in procesul de participare promoveaza un grad mai ridicat

de implicare comunitara. Rezultatul este acela ca familiile simt ca scoala ia in considerare

problemele si nevoile lor.

Teresa, un profesor invatator care a lucrat in CEIP Mare de Déu de Montserrat (scoala Mare de

Déu de Montserrat) in Terrassa, Spania timp de 17 ani, se exprima in felul urmator. Ea a

experimentat imbunatatirile inregistrate datorita implicarii familiilor in procesul de luare a deciziilor.

Atunci copii vad ca participa la luarea deciziilor, iti dai seama si asta imbunatateste

coexistenta, intelegerea … (Teresa, femeie, profesoara)28

parerea mea este ca oamenii se implica mai ales atunci cand vred ca participarea lor este

reala, nu? Participarea activa, participarea care implica sa fii ascultat si luat in considerare

(…) Propunerile sunt luate in considerare, sunt dezbatute, sunt aduse argumente in favoarea

lorsi parerea comunitatii este cea care face ca lucrurile sa inainteze (Laura, femeie,

director)29

cand spatiul de interactiune este bazat pe dialog egal si cand solicitarile de validitate sunt

preponderente, creste partciparea. Oameniiparticipa atunci cand considera ca participarea lor

este importanta si are un impact real. Scoala ajunge sa fie un spatiu foarte important in cartieir

deoarece toata lumea este implicata. Aleix, membru al echipei de Evaluare a Psihologiei

Educationale asociata cu scoala CEIP Mare de Deu de Montserrat a observat urmatorul aspect in

cazul copiilor:









Tinand cont de parerile lor in procesul de luare a deciziilor consolideaza si promoveaza participarea. Laura, directoare scolii din Montserrat confirma asta:


Dar pentru copii faptul ca stiu ca deciziile au fost luate cu participarea parintilor este si un

mod de a a intelege scoala si de a aintelege ca nu este un loc in afara lor, ca fiecare

participa, ca exista un foarte mare grad de implicare din partea familiilor lor si fie ca vrei sau

nu, acorda o mare importanta educatiei pe care altfel nu o aveau (Aleix, barbat, asistent

educational)

Patricia, o mama din scoala La Paz descrie cum prevederile educationale din scoala Montserrat

sunt imbogatite cand familiile si alte persoane din comunitate se implica in procesul de decizie.

Da da, bineinteles. Pentru ca din tot ceea ce zic parintii, din parerile lor, snt trase concluziile si

mai apoi, activitatile au ceea ce au sugerat ei este dus la indeplinire intotdeauna. (Patricia,

femeie, mama).30

Participarea a dus la cresterea si imbunatatirea relatiilor intre membrii comunitatii. Aceasta

implicare afecteaza pozitiv si resursele pe care scoala le are pentru imbunatatirea nivelului

educational si conditiile de tai ale intregii comunitati.

Bineinteles, ne-am schimbat, unele case, unele blocuri din cartier, unele familii care lucreaza

deja ca voluntari.... Nu cred ca s-a mai vazut asa ceva in acest cartier pana acum, nu-i asa?

Am creat un grup de prieteni. Mereu spuns asta. Numai suntem mame voluntare (...) Sunt

mame care petrec mai mult timp decat profesorii aici. Deci nu...cred ca s-a imbunatatit

foarte mult. (membru familie, scoala La Paz)31

O imbunatatire a comportamentului copiilor este perceput in calsa ca fiind rezultatul acestei

participari democratice in luarea deciziilor. Deci implicare directa a parintilor in luarea deciziilor are

un impact direct asupra copiilor, de exemplu prin micsorarea ratei abandonului.






proiectelor' locale' in' Europa.' ' Proiectul' 6.' Raportul' 9W' Spania.' Contributia' comunitatilor' locale' la' coeziunea' sociala." Pagina" 59."

Proiectul" INCLUDH" ED." Strategii" de" incluziune" si" coeziune" sociala" in" Europa" prin" educatie," 2006H2011." Al" 6lea" Program" Cadru.""

Cetateni"si"guvernare"intr.Ho"societate"bazata"pe"cunoastere."CIT4HCTH2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana""

Copiii oamenilor care participa sunt aceia care rareori lipsesc de la scoala, ceea ce este

evident, datorita implicarii mamei sau tatalui. […] poti observa ca acei copii sunt mai

motivati, vin mai des la scoala. (profesor, scoala Mare de Déu de Montserrat)32

O imbunatatirea a comportamentului copiilor s-a inregistrat si in scoala din La Paz. Daca profesorii

si parintii iau decizii comune atunci se acorda mai multa atentie comportamentului elevilor si asta

determina elevii sa se poarte mai frumos. Adriana, o fata, vorbeste despre consecintele implicarii

familiilor in procesul de luare a deciziilor:

Cu profesorii si cu familiile lucrurile s-ar schimba. (…) de exemplu, dinmoment ce sunt asa

multi profesori si familii s-ar putea uni si noi am putea avea un profesor pentru fiecare ora si

am putea incepe sa ne purtam mai frumos pentru ca deja ne-ar supraveghea. (Adriana, 9

ani, fata). 33

Avem cazul unui copil care s-a imbunatatit mult de cand mama participa la activitatile din scoala:

Participarea influenteaza intr-un mod foarte important. De exemplu, sunt copii care inainte

ca mama sa participe la centru, fugeau din clasa, adormeau in timpul orei... si acum nu stiu

daca este din cauza ca este aicireferinta lui sau pentru ca mama este interesata de scoala,

dar mereu zice „uite, mama”, „uite, mama, am facut asta!” „ai vazut ca m-am purtat

frumos?” „intreab-o pe Conchi ce cuminte am fost!” (...) atunci s-a schimbat cu adevarat. 34

(PTSC- Technical staff al serviciilor comunitare. Scoala La Paz)

Participarea membrilor comunitatii are beneficii, din doua puncte de vedere. Pe de o parte, asa

cum spune o profesoara, diferitele tipuri de interactiuni pe care le au copiii ii ajuta sa invete mai


proiectelor' locale' in' Europa.' ' Proiectul' 6.' Raportul' 9W' Spania.' Contributia' comunitatilor' locale' la' coeziunea' sociala." Pagina" 60."

Proiectul" INCLUDH" ED." Strategii" de" incluziune" si" coeziune" sociala" in" Europa" prin" educatie," 2006H2011." Al" 6lea" Program" Cadru.""

Cetateni"si"guvernare"intr.Ho"societate"bazata"pe"cunoastere."CIT4HCTH2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana.""

33"" Centrul"de"Cercetare"a"Teoriilor"si"Practicii"pentru"depasirea"inegalitatilor"(CREA),"2008,"Working'Papers:'Studiu'de'caz'a'




34" Centrul"de"Cercetare"a"Teoriilor"si"Practicii"pentru"depasirea"inegalitatilor"(CREA),"2008,"Working'Papers:'Studiu'de'caz'a'

proiectelor'locale'in'Europa.''Proiectul'6.'Runda'a'4a."Pagina"74."Proiectul"INCLUDH"ED."Strategii"de"incluziune"si"coeziune"sociala"in"

Europa"prin"educatie,"2006H2011."Al"6lea"Program"Cadru." "Cetateni" si"guvernare" intr.Ho" societate"bazata"pe"cunoastere."CIT4HCTH

2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana."


repede. Dar pe de alta parte, creaza si beneficii semnificative pentru voluntar pentru ca asta

poate fi forta motrice din spatele propriei autonomii.

De aceea, mama aceea care a participat la asta, de exemplu, toti copiii care au mers la

ore suplimentare cu dupa-amiaza si-au accelerat foarte mult procesul de invatare, au

invatat foarte mult. In special unul dintre ei, de exemplu, nu este fiul ei, dar nu conteaza. Un

copil care a fost aici... cand a inceput scoala acum un an nu stia sa scrie si sa citeasa. Ei

bine, multe ore suplimentare si tot asa, nu? Si eram foarte disperata pentru ca tot nu reusea.

Si nici clasa de receptie nu putea (…). Din momentul cand a inceput sa participe la orele de

suport a inceput sa invete sa scrie si sa invete. Ei bine, si isi face toate temele si toate cele.

Atitudinea sa a fost intotdeauna una ca vrea sa faca. E adevarat. Dar cred ca faptul ca o

mama a venit, din cultura lui, pe care nu o vedea ca pe o profesoara, a fost foarte

important. Si daca il intrebi si ii spui: Cum se face ca acum ai invatat acum (…)-iti spuneam

invatat cu Naima. Si, ei bine, eu ii spun ca si el si ceilalti au contribuit cu ceva (ca sa ajute 35

(profesor in scoala, scoala Mare de Déu Montserrat)

35" "Centrul"de"Cercetare"a"Teoriilor"si"Practicii"pentru"depasirea"inegalitatilor"(CREA),"2008,"Working'Papers:'Studiu'de'caz'a'




Ei buine, da, din moment ce toata lumea stie despre asta si a participat, o fac a lor. De

aceea, o respecta mai mult pentru ca au facut-o, cu totii am facut-o.36 (profesoara, scoala

La Paz)

Dupa spusele Sandrei, o alta profesoara din scoala La Paz, asta imbunatateste

complementaritatea dintre scoala si familii realizand munca impreuna pentru educatia baietilor si

fetelor:

In functionarea generala, regulile, rutina etc, obiceiurile care trebuie sa existe in clasa, ei au

participat la ele si le cunosc si in cadrul intalnirilor incercam sa le spunem despre toate cate

se fac, pentru ca este folositor pentru ei, sa stie ce se face aici si apoi sa fie capabili sa faca

la fel si acasa.37 (profesor, scoala La Paz)

Datorita acestui reszultat, in scoala La Paz a avut loc o profunda transformare a unei populatii

pentru care se avea putine asteptari legate de succesul academic. In acest sens, mediatorul scolii

scoate in evidenta ca atunci o scoala ofera training de calitate, primeste sprijinl comunitatii (Sordé,

2006).

Conceptul de educatie s-a schimbat in cartier (...). Inainte, de exemplu, profesorii veneau insotiti la

scoala si acum sunt chiar ei (familiile) cei care ii insotesc, nimeni nu se gandeste macar sa insulte








2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana.""

Implicarea in procesul de luare a deciziilor duce la sentimente de apartenenta si

respect pentru acel proces. Araceli, profesoara din La Paz, descrie asta in felul

urmator:


un profesor in fata comunitatii. Deci, sunt de fapt ei cei care au grija de noi.38 (Membru al

asociatiei interculturale, scoala La Paz)

faptul ca aduc copiii la scoala, ca vin ca voluntari in scoala si la intalnirile cu parintii, nu

putem spune ca are loc indirect. Este direct. Asta nu exista acum 5 ani si acum exista si este o

schimbare fundamentala, mai presusu de orice venire regulata la centru. Faptul ca sunt deja

aici... ca inainte s-ar fi dus la urmatorul curs fara sa fi invatat nimic. Acum sunt aici, invata39

(membru al administratiei)

Familiile si elevii scot in evidenta faptul ca exista o importanta motivatie pentru educatie deoarece

au sentimentul ca invata si asta este folositor.

Participarea a adus multe imbunatatiri. Sunt mame care participa la orele copiilor lor si elevii

sunt foarte bucurosi ca participa si ele. Mai mult, era un baietel care se purta groaznic aici in

scoala si pentru ca mama lui a venit aici ca si voluntar, si-a imbunatatit cu mult

comportamentul40 (sora roma si voluntar la scoala La Paz)




2006H028603."DG"Cercetare."Comisia"Europeana"






proiectelor' locale' in'Europa.' 'Proiectul'6.'Runda'a'4aWSpania."Pagina"74."Proiectul" INCLUDH"ED."Strategii"de" incluziune"si"coeziune"



Un membru al administratie declara, legat de calitatea cursurilor de formare:

Referinte

Video 1 Go to: http://creaub.info/included/2012/01/11/rafael/


Voci despre Intalnirile elevilor romi (Spania) !

Experienta selectata Intalnirile elevilor romi se adreseaza femeilor rome (fete rome, tinere, mame, bunici), in

special celor fara pregatire academica. In cadrul acestor intalniri sunt abordate diverse

aspecte critice ale comunitatii rome. Pana acum au avut loc 13 intalniri, iar ultima editie a

intrunit 200 de participanti din diferite locuri din Catalonia.

Vocile participantilor In cadrul intalnirilor studentilor romi, femeile din comunitatile unde se tine intalnirea sunt direct

implicate in pregatirea agendei intalnirii precum si in diseminarea acesteia. Loli Santiago, femeie

roma care a participat in 12 dintre aceste intalniri ale elevilor romi, vorbeste despre experienta ei in

pregatirea uneia dintre aceste intalniri.

Am participat in organizarea cele de-a 12a editii a Intalnirii Elevilor Romi care s-a tinut in Reus,

in vecinatatea localitatii Sant Josep Obrer, unde locuiesc. Am decis sa particip activ la

intalnire mai mult pentru tineri ca sa nu isi aduca aminte ca au umblat de colo-colo, fara sa

faca nimic cu vietile lor. Am fost implicata in organizarea, pregatirea, organizarea tuturor

detaliilor, am luat legatura cu femeile rome din apropiere, etc. (Loli Santiago, femeie rome,

participanta la cea de-a 12a Intalnire a Elevilor Romi)

Rosa Maria Cisneros, femeie roma si membra a Asociatiei

Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen, a facut urmatoarea

prezentare a intalnirilor Elevilor Romi in cadrul conferintei

finale a Includ-ed la Bruxel:

Stereotipul traditional al barbatilor romi legat de imputernicirea femeilor rome este depasit in

cadrul „intalnirilor romilor”. Multi dintre ei sprijina aceste intalniri si isi incurajeaza fetele, sotiile si

Video 2 Go to video:

http://creaub.info/included/2012/01/11/rosamaria/

surorile, verisoarele ca sa isi continue studiile si sa incerce sa obtina si alte slijbe, nu doar cele

traditionale. De exemplu, acest tata isi incurajeaza fiica sa isi gaseasca un alt loc de munca in

afara de „vanzatoare pe strada”:

“nu este adevarat ca cei din comunitatea de romi pot lucra doar ca „vanzatori pe strada”,

pot lucra orice vr si orice isi aleg si femeile romi pot face orice meserie isi doresc”. (tatal unei

eleve rome care a participat la intalnirile elevilor romi)

Un mediator rom promova participarea femeilor si fetelor din familia lui la aceste intalniri ale elevilor

romi. Si spunea:

“Intalnirile elevilor romi sunt atat de puternice incat ar fi nevoie sa organizam una in foecare

luna! Este foarte important ca femeile, mamele sa lucreze pentru asta si, bineinteles,

impreuna cu fetele ca sa isi promoveze educatia.”

Pe de alta parte, tatal a doua fete participante la intalnirile romilor a spus:

„Acest spatiu pentru dialogul femeilor rome este foarte bun. Sunt tatal a doua fete si imi

doresc tot ce-i mai bun pentru ele. Trebuie sa fie pregatite si sa fie gata si, daca este posibil,

sa mearga mai departe cu educatia. Visul meu este ca fetele mele sa se faca auzite si sa

nu trebuiasca niciodata sa taca”.

Alt tata a aspus ca multi barbati (nu doar cei tineri) au sprijinit educatia pentru toate femeile:

“Familia mea a avut intotdeauna aceasta pozitie; trebuie sa avem o legatura cu societatea

ne-roma, sa muncim si sa studiem. Trebuie sa fim inclusi in societate fara sa ne abandonam

identitatea. Eu intotdeauna imi sprijin fiicele si consider ca este nevoie de un spatiu de dialog

doar pentru femei.„

Si ultima fraza ii apartine unui profesor-cercetator rom care participa la aceste intalniri ale elevilor

romi ca si voluntar, avand grija de copii in timp ce mamele participa la intalnire.

"La intalnirile romilor, mi s-a parut foarte important sa fac vizibil realitatea romilor. A trebuit sa

ascult de multe ori ca barbatii romi sunt sexisti si ca femeile traiesc in ubra lor. Cand am

inceput sa merg ca voluntar la intalnirile rome si ca barbat, am auzit ce deja stiam. Am vazut

multe femei rome procupate pentru viitorul lor din punct de vedere educational. Am vazut

cum sotii lor, copii lor, parintii lor erau acolo avand grija de copii sau pur si simplu le sprijineau.

Am vazut femei rome interesate sa schimbe situatia romilor si asumandu-si rolul de femei

rome. Am vazut multi barbati care sprijineau femeile si faceau aceasta schimbare posibila.

Eu eram unul dintre acei barbati.”


Romii si mai ales femeile fara pregatire academica, devin foarte implicati in organizarea si

desfasurarea acestei activitati, care a devenit un instrument de imputernicire care duce la

angajamentul lor viitor in comunitatea roma, in cartierul lor si in scoala. Intalnirile devin un spatiu de

dialog, mai ales despre educatia femeilor rome. Acestea contribuie la realizarea incluziunii

educationale a romilor in diferite (…), si au un impact semnificativ in ceea ce priveste formarea

unei retele.

Antonia Contreras, femeie roma participanta la cea de-a 9a intalnire a elevilor romi, exprima toate

acestea in felul urmator:

Am participat la Intalnirea Elevilor Romi din 2008 organizata in cartierul Sant Cosme in Prat del

Llobregat. Asociatia care organiza, Asociatia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen prin

Scoala de Adulti unde in acelasi an am fost pentru a ma pregati sa intru la facultate la grupa

pentru persoanele mai mari de 25 de ani, m-a invitat. Am participat in cadrul intalnirii ca si

model explicand parcursul meu educational, experienta mea privind inscrierea la facultate

ca si adult si ce a insemnat si inseamna inca sa-mi indeplinesc unul dintre vise. In aceiasi

intalnire mi-am dat seama ce inseamna pentru multe fete rome sa le dai aripi, sa le faci sa se

implice si sa le incurajezi sa obtine o educatie mai buna prin intermediul educatiei post

cursuri obligatorii.

mi-am dat seama, de asemenea, ca nu sunt singura si ca eram maim ulti cei care vroiam sa

invatam si ca impreuna putem produce schimbari pozitive pentru poporul nostru. Mi-a placut

intreaga intalnire. Am fost impresionata de multe fete rome care spuneau ca nu se simt bine

la scoala, deoarece de multe ori se simt nelalocul lor, avand in vedere ca nu am fost

niciodata luati in considerare ca si cultura si datorita comentariilor care esxista despre cultura

noastra ca sunt discriminatorii. Mi-a placut cand dupa aceste comentarii, aceleasi fete

spuneau ca sunt dispuse sa-si imbunatateasca participarea la scoala si ca sunt dispuse sa

invete in continuare si sa devina profesioniste intr-un domeniu de unde puteau sa lupte

impotriva rasismului si discriminarii care ne afecteaza pe noi, romii (drept, jurnalism etc).

Ii incurajez si pe altii din alte regiuni si tari sa realizeze asemenea expewrience pentru ca

ofera rezultate foarte bune si are un impact imediat. Aceleasi fete care la inceputul intalnirii

nu vroiau sa mearga la scoala sau sa isi continue studiile mai tarziu, dupa ce am lucrat

impreuna si am dialogat in timpul intalnirii si vazand ca multe femei ca mine au fost crescute

in mod asemanator cu el, au fost imputernicite si au explicat ce vor studia pentru a-si

imbunatatii viata si viata romilor. (Antonia Contreras, femeie roma participanta la cea de-a

IX Intalnire a Elevilor Romi)

Loli Santiago, participanta la cea de-a XIIa Intalnire a Elevilor Romi, adauga:

Datorita intalnirii mi-am dat seama ca pot fi facute multe lucruri, putem studia sau ne putem

relua studiile si sa fim in continuare romi. Unul dintre lucrurile care ma-au impactat cel mai

tare a fost sa vad atatea femei rome si fete care vorbeau despre educatie, cautand

alternative, facand propuneri pentru un viitor mai buna. Asta a fostce m-a impresionat cel

mai tare si ce mi-a placut cel mai tare. Cred ca asta ar trebui facuta si in alte zone si tari

pentru ca insufleteste oamenii. Datorita participarii la intalnire incepi sa vezi lucrurile altfel,

mintea iti este mai deschisa, pentruca vezi late lucruri si alte femei ca si tine care lupat pentru

un viitor mai bun. Personal, am realizat ca desi am o fiica si sunt casatorita pot sa continui sa

invat, asta nu este un obstacol, ca pot sa o fac deoarece si alte femei au facut-o deja. (Loli

Santiago, participanta la cea de-a XIIa Intalnire a Elevilor Romi)

Mestipen inseamna „calea catre libertate” in limba romani si aceasta este tinta noastra

pentru toate femeile rome. Dara aceasta cale este lunga si grea, de aceea trebuie sa o

strabatem impreuna, femei rome mai batarane sau mai tinere. Femeile mai in varsta

simbolizeaza coloanele care trebuie sa fie baza care construieste noi generatii. Viitoarul ne

trebuie sa ne scape din maini. Trebuie sa deschidem calea ca sa ne fie recunoscuta munca

de femei si romnii. Vom transforma societatea prin intermediul vorbelor noastre. De aceea ne

ridicam vocea care de atatea ori a fost redusa la tacere.

Fata roma de 14 ani, participanta la ea de-a 4a Intalnire a Elevilor Romi:

“Cred ca toti avem aceleasi drepturi de anu fi discriminati pentru ca nu apartinem aceleiasi

culturi. Vizul meu este de a merge la universitatea si de a avea o educatie cat mai buna cu

pautinta (…). Cred ca asta este foarte important ca sa pot accesa piata muncii si ca sa ma

simt implinita ca femeie. Pentruca sunt de etnie roma, nu cred ca ama aceleasi sanse ca o

fatra care nu este roma (…). In aceasta dupa amiaza, sa vedem femei de varste diferite,

este un exemplu de urmat ca sa avansam, noi, cei mai tineri.

Intalnirile ajuta la formularea si exprimarea necesitatilor si ideilor pentru multe activitati

viitoare pentru a continua lucrul in echipa pentru incluziunea romilor, dupa cum spun

participantii. Femeile rome participante la aceste intalniri spun:


Ca si impact critic al intalnirilor Elevilor romi este important sa scoatem in evidenta Primul

Congres al Femeilor Rome: Celelalte Femei.

Referinte

Video 3 Go to video:

http://www.btv.cat/btvnoticies/2010/10/09/les-dones-

gitanes-debaten-el-seu-present-i-futur/

Voci despre Educarea familiei si comunitatii (Spania)


Educatia familiei si comunitatii se refera la participarea parintilor si membrilor comunitatii la

activitati de invatare oferite de catre scoala si adresate lor. Activitatile educarii familiei si

comunitatii corespund cererii familiilor si membrilor comunitatii (alfabetizare, invatarea

numerelor si calcule, ICT etc.)

Vocile participantilor Dupa cum spune Laura, director al CEIP Mare de Déu de Montserrat (Terrassa, langa Barcelona, Spania) de 8 ani,

Educatia familiei in scoala este... „a la carte”, cu alte cuvinte, in visele lor parintii au decis, au

spus, au exprimat...ce vor si despre ce subiecte vor sa invete si noi incercam sa le oferim un

raspuns la asta. (…) Incercam sa ne asiguram ca educatorii inteleg ca este un curs „a la

carte” si ca principala motivatie trebuie sa fie propriile lor cunostinte, bazate pe nevoile lor

(nevoile parintilor).- Laura, femeie, director 41

Marta, administrator, descrie experienta CEIP la scoala La Paz42 (Albacete, Spania) in felul urmator. De fapt, mamele rome care participa la activitate au contribuit la conceperea activitatii:

41# Centrul# de# Cercetare# a# Teoriilor# si# Practicii# pentru# depasirea# inegalitatilor# (CREA),# 2008,#Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'

proiectelor' locale' in'Europa.' 'Proiectul'6.'Runda'a'2aWSpania.#Pagina#38.#Proiectul# INCLUDE#ED.#Strategii#de# incluziune#si#coeziune#sociala# in#Europa#prin#educatie,#2006E2011.#Al#6lea#Program#Cadru.# #Cetateni#si#guvernare# intr.Eo#societate#bazata#pe#cunoastere.#CIT4ECTE2006E028603.#DG#Cercetare.#

42# http://www.ceiplapaz.es/#


Mamele au realizat o activitate de alfabetizare anula acesta si au facut-o mai mult saumai

putin in felul in care au vrut. In orice caz, au fost facute eforturi si din partea scolii ca sa o

puna in practica (Marta, femeie, ofiter administrare educationala)43

Deschiderea spatiilor pentru ca oamenii sa poata deveni protagonistii propriilor vieti, decizand ce vor sa invete si cum sa faca asta, si solicitand noi materiale este ceea ce Maria, coordonatorul scolii, a scos in evidenta in relatie cu strategia pentru promovarea acestui tip de participare:

Ceea ce se face pentru ca oamenii sa poata veni si sa participe, fie ca sunt ore de

alfabetizare, este, in primul rand, furnizarea oportunitatiip entru ca ei sa vina si sa invete, sa

aiba un loc unde sa se intalneasca si sa discute despre problemele lor, unde pot lua decizii,

pot face cereri, sa intrebe sau sa se gandeasca la lucruri pe care ar vrea sa le invete sau sa

sune parintii sa vina la intalniri seara.44 (coordonator scolar, scoala Mare de Déu de

Montserrat)

Activitatiel sunt intotdeauna adaptate la nevoile de formare ale familiilor. De asemenea, sunt

adaptate programului acestora. De exemplu, scoala CEIP Mare de Deu de Montserrat are diferite

orare in functie de programul participantilor. Nu exista termen limita pentru inscrieri. In consecinta ei

sunt mereu deschisi participarii. Asta inlesneste si implicarea barbatilor, nu numai a femeilor.

Patricia, mama, subliniaza ca orele de limba catalana pentru barbatii sunt seara si astfel ei pot

participa la el deoarece isi termina programul la serviciu si sotiile lor pot avea grija de copii:

Desi este o activitate aici noaptea, pentru barbati, da, iau lectii de catalana sau ceva de

genul asta, dar este ceva aici pentru barbati, seara, deoarece asta este perioada cand pot

veni45 (mama de origine columbiana, voluntar in cadrul scolii, Mare de Déu de Montserrat)

43# # Centrul# de# Cercetare# a# Teoriilor# si# Practicii# pentru# depasirea# inegalitatilor# (CREA),# 2008,#Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'

proiectelor'locale'in'Europa.''Proiectul'6.'Runda'a'2a.#Pagina#39.#Proiectul#INCLUDE#ED.#Strategii#de#incluziune#si#coeziune#sociala#in#Europa#prin#educatie,#2006E2011.#Al#6lea#Program#Cadru.# #Cetateni# si#guvernare# intr.Eo# societate#bazata#pe#cunoastere.#CIT4ECTE2006E028603.#DG#Cercetare.#Comisia#Europeana.#


proiectelor'locale'in'Europa.''Proiectul'6.'Runda'a'3a.#Pagina#55.#Proiectul#INCLUDE#ED.#Strategii#de#incluziune#si#coeziune#sociala#in#Europa#prin#educatie,#2006E2011.#Al#6lea#Program#Cadru.# #Cetateni# si#guvernare# intr.Eo# societate#bazata#pe#cunoastere.#CIT4ECTE2006E028603.#DG#Cercetare.#Comisia#Europeana#



Orarul femeilor care iau ore de catalana si spaniola coincide cu orarul copiilor lor. Aceasta

strategie faciliteaza accesul femeilor la aceste ore si le sporeste frecventa. Aceste ore sunt pentru

toata lumea si femeile isi pot aduce cu ele copiii care nu sunt inca de varsta scolara si asta le ajuta

sa participe la ore. Despre asta vorbeste Antonia, asistenta medicala de la centrul sanitar de stat

asociat cu scoala Montserrat:

La scoala pentru educatia adultilor sunt, dar sunt dati cand trebuie sa facilitezi accesul

acestor femei pana la orice punct necesar, in timp ce copiii sunt la scoala, faci orele in

aceiasi scoala si asta ajuta. (Antonia, femeie, asistenta medicala la centrul sanitar din

cartier)46

Femeile pot fie sa isi aduca copiii cu ele sau sa ii duca la cresa din aprpiere fara a plati nici o taxa.

Laura, directorul scolii La Montserrat, explica despre cum au fost facute orarele pentru cursurile

pentru familii pe baza cererilor facute de familii si cum a fost organizata o cresa in interiorul scolii in

timpul cat dureaza cursurile, astfel incat mamele sa poata participa. Acest serviciu a avut un

impact benefic, facilitand si consolidand participarea mamelor la ore.

De asemenea, este foarte important sa existe un spatiu unde sa isi poata supraveghea copii,

avand in vedere ca toate sunt mame si au copii mici. De aceea, este foarte bine ca acest

spatiu este legat de cursurile pentru aceste femei. (Laura, femeie, director) 47

A fost un foarte... foarte mare pas de asemenea, care a mers foarte bine, pentru ca au avut

pe cineva care sa le vegheze copiii in timpce ele studiau, munceau... […] studiind si a fosat

foarte pozitiv si pentruca mamele insele si-au exprimat aceasta dorinta, nu? Si vor sa

continue si anul viitor (Maria, femeie, director educational) 48

Educatia familiei si comunitatii are efecte benefice atat pentru copii, cat si pentru parinti.

46# # # Centrul# de# Cercetare# a# Teoriilor# si# Practicii# pentru# depasirea# inegalitatilor# (CREA),# 2008,#Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'


47# # # # Centrul# de# Cercetare# a# Teoriilor# si# Practicii# pentru# depasirea# inegalitatilor# (CREA),# 2008,#Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'


48# # # Centrul# de# Cercetare# a# Teoriilor# si# Practicii# pentru# depasirea# inegalitatilor# (CREA),# 2008,#Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'



Pe de oparte, educatia familiei ajuta la transferarea parcticilor educationale din scoala mai

aproape de tehnicile de invatare de acasa. Ii motiveaza pe parinti sa devina mai procupati de

studiile copiilor lor, sa ii ajute cu temele si sa ii motiveze sa invete. Patricia, o mama care este

presedinta asociatiei de parinti din a CEIP Mare de Deu de Montserrat, explica importanta acestor

ore pentru a-i putea ajuta pe copii la teme si pentru a-i ajuta sa isi imbunatateasca limba vorbita:

In cazul in care copilul are probleme, de exemplu la catalana, si din moment ce mama ei

sau lui deja primeste educatie si asta se stie, exista sprijin in interiorul casei. Si copiilor le place

asta si asta ii incurajeaza dupa cum stim, pentru ca pot ajuta copiii si leplace sa invete si mai

mult.49 (mama de origine columbiana, voluntara, scoala Mare de Déu de Montserrat)

De fapt, majoritatea profesorilor din scoala au observat ca de la inceperea cursurilor cu

comunitatea, copiii au inceput sa isi faca temele. Manuela, o profesoara, explica:

In sedintele de staff am discutat uneori ca de fapt tocmai acele familii care participa la

cursuri acum, ei bine, pana acum copiii din aceste familii nu si-au facut temele si acum le

fac.50 (profesoara de engleza, scoala Mare de Déu de Montserrat)

Educarea familiei ajuta familiile sa transmita o atitudine pozitiva fata de invatatura, care se reflecta

mai apoi in dorinta de a invata mai mult si mai bine si intr-o mai buna motivatie de a ainvata.

Araceli, profesoara la scoala La Paz, vede lucrurile in felul urmator:

Faptul ca isi vad mama, pentru ca unele dintre ele (mamele) vin la ore sa invete sa scrie si sa

citeascda, vin si stau la ore, asta ii motiveaza (pe elevi).51

Carmen, mediatoare roma de la scoala La Paz, de asemenea, are simtamantul ca aceste ore sunt

importante pentru familii ca sa ii poata ajuta pe copiii lor si sa ii motiveze sa invete mai mult:


proiectelor'locale'in'Europa.''Proiectul'6.'Runda'a'3aWSpania.'





Parintii invata si apoi isi pot ajuta copiii. Asta inseamna si ca acestia (copiii) isi imbunatatesc

cunostintele si sunt mai motivati sa invete in continuare.52 (mediatoare roma, scoala La Paz)

Educarea familiilor creste si asteptarile familiilor pentru copiii lor. Manuela, profesoara de limba

engleza la scoala Mare de Déu de Montserrat spune:

Din moment ce sunt ore asta inseamna ca parintii si-au largit asteptarile pentru copiii lor ceva

mai mult. Poate ca obisnuiau sa spuna ca este de ajuns pentru copiii lor sa mearga pana in

clasa a patra sau a cincea, iar acum vorbesc despre universitate, (…)cand am venit aici

eram socata ca elevii incepeau sa vorbeasca despre angajare incepand cu varsta de 15, 16

ani. Dar acum spun ca vor sa se faca medici veterinari, ca vor sa mearga la facultate53

(profesoara de limba engleza, Mare de Déu Montserrat)

Mai mult, pregatirea parintilor ii face pe acestia capabili sa isi ajute copiii in procesul lor de

pregatire. Naima este una dintre cele mai bune eleve din anul 4. Apreciaza foarte mult ca mama

ei vine de doua ori pe saptamana la scoala ca sa invete catalana si spaniola. Naima explica:

Mama mea vine la scoala de la 3 la 5 dupa amiaza. Invata catalana si spaniola si...mi-ar

placea sa am....ca sa poat veni si sa ajute copiii... (Naima, 9 ani, fata)54

In principal familiile isi imbunatatesc abilitatile de a citi si scrie vorbind despre scoala cu copiii lor,

promovand cresterea intractiunii academice dintre copii si familiile lor. Maria, coordonatoarea

CEIP la Mare de Déu de Montserrat, vorbeste despre aceasta crestere a interactiunii in felul

urmator:




proiectelor'locale'in'Europa.''Proiectul'6.'Runda'a'3a.#Pagina#47.#Proiectul#INCLUDE#ED.#Strategii#de#incluziune#si#coeziune#sociala#in#Europa#prin#educatie,#2006E2011.#Al#6lea#Program#Cadru.# #Cetateni# si#guvernare# intr.Eo# societate#bazata#pe#cunoastere.#CIT4ECTE2006E028603.#DG#Cercetare.#Comisia#Europeana#




Cand membrii familiei invata inseamna ca exista deja si un alt interes, sa stie limba […] asta ii

face sa devina mai interesati de ceea ce fac si la nivel personal are un impact pozitiv pentru

ca atunci cand copiii vin cu temele acasa sau cand vorbesc despre anumite subiecte stiu si

ei despre ce vorbesc si pot participa mai mult la sarcinile de la scoala ale copiilor. Astfel, pot

deveni participanti si nu doar spectatori la ceea ce fac sau decid copiii (…) si fara sa

participe55 (coordonator scolar, scoala Mare de Déu Montserrat)

Dar familia comunitatii are efecte pozitive asupra tuturor membrilor familiilor, copii si parinti. Ii

determina pe parinti, in special pe mame, sa-si imbunatateasca abilitatile, sansele de includere pe

piata muncii si sa castige incredere in sine. De exemplu, cursurile de alfabetizare le ajuta pe

femeile rome fara educatie sa invete sa scrie si sa citeasca. Ana, o fata roma, explica aceste

beneficii asupra mamei ei si asupra celorlalte femei care sunt implicate in aceste activitati vis-a-vis

de viitoarele activitati in campul muncii:

Pentru ca stiu sa scrie si sa citeasca si daca obtina un loc de munca si li se zice „semneaza

aici” trebuie sa stie sa scrie si sa citeasca. Sau ca sa citeasca e nevoie sa inteleaga ce scrie

acolo. Daca trebuie sa amendeze oameni trebuie sa stie sa scrie. Sau daca sunt

chelnerite...56 (studenta roma, scoala La Paz)

Potrivit lui Jorge, profesor de religie la scoala La Paz, de cand scoala a inceput educatia in

comuni9tate, a observat imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste cursul de asistent la

cantina. Jorge se refera la increderea pe care acest curs le-o ofera mamelor si cum aceasta

incredere in ele le face sa aiba mai multe oportunitati de a gasi de lucru, precum si la beneficiile

aduse de aceasta situatie (o stima de sine crescuta pentru a le face sa se implice in educatia

copiilor lor, mai multa implicare la scoala, imbunatatiri ale situatiei financiare si totodata

imbunatatirea situatiei familiei etc):

(...) se vor simti n siguranta si cand cineva se simte sigur, daca fetele astea gasesc siguranta

unui loc de munca isi vor ridica capul, vor creste ca si indivizi, ca simame in educatia copiilor





lor, bpentru ca ele, membre ale comunitatii din acest cartier, care este intr-o postura dificila,

dar daca esti integrat pe piata muncii si aceste familii se integreaza si mai mult in societate,

se simt bine in cartier pentru ca acum o sursa de venit si totul se imbunatateste, situatia

copiilor se imbunatateste, scoala se imbunateste, munca noastra se imbunateste ,munca

celor care vin din afara se imbunatateste, situatia familiei se imbunatateste si de asemenea,

si relatia noastra cu familiile se imbunatateste. Sunt convins de asta, acum trebuie sa li se

ofere posibilitatea ca acesta sa nu ramana doar un curs.57 (profesor, scoala La Paz)

Succesul si impactul pe care educarea familiilor le are asupra femeilor sunt datorate faptului ca

acestea sunt organizate in functie de nevoiele lor, in principal. Andres, mediatorul scolar de la

scoala La Paz, explica cum a fost acest curs de succes datorita faptului ca femeile participante au

fost facute protagonistele propriului lor progres. Asta a asigurat participarea pe durata intregului

curs si inceperea claselor la timp:

Cred ca este un succes al scolii La Paz, felul in care ele se simt ca facand parte din echipa,

trebuie sa ii multumesc cu adevarat echipei (...) Vazandu-se in halat alb si auzind copiii

spunandu-le doamna profesoara, e ca si cand ai incorona Fecioara, egoul lor este gadilat si

cred ca ele sunt cele mai optimiste in ceea ce priveste cursul. Este surprinzator pentru noi sa

vedem ca ianinte cu doua saptamani de terminarea cursului nici una dintre participante nu

a abandonat, presenta este regulata, ca unele dintre ele au o lipsa maxim doua pentru ca s-

au dus la medic.mai ales daca ne uitam la alte cursuri.58 (mediator scolar, scoala La Paz)


proiectelor'locale'in'Europa.''Proiectul'6.'Runda'a'3a.#Pagina#49.#Proiectul#INCLUDE#ED.#Strategii#de#incluziune#si#coeziune#sociala#in#Europa#prin#educatie,#2006E2011.#Al#6lea#Program#Cadru.# #Cetateni# si#guvernare# intr.Eo# societate#bazata#pe#cunoastere.#CIT4ECTE2006E028603.#DG#Cercetare.#Comisia#Europeana.# 58# Centrul# de# Cercetare# a# Teoriilor# si# Practicii# pentru# depasirea# inegalitatilor# (CREA),# 2008,#Working' Papers:' Studiu' de' caz' a'



Vrei sa implementezi aceasta experienta educationala in scoala

sau in tara ta? CONTACTEAZA

Asociatia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen

[email protected]

ROM-UP! Experiente educationale de success pentru promovarea integrarii romilor in si prin intermediul educatiei 52

Experienta selectata Proiectul “Scaderea ratei abandonului scolar al copiilor romi” este un program de trei ani

implementat de Centrul Amalipe- Bulgaria cu sprijin financiar din partea Fundatiei “America pentru

Bulgaria”. Obiectivul principal al acestuia este scaderea ratei abandonului scolar de catre copiii

romi de varsta scolara. Activitatile din proiect treateaza atat tema absentelor, notele scazute,

numarul relativc mic de elevi romi care isi continua educatia in invatamantul secundar (liceu),

nepasarea parintilor romi de activitatea scolara si conducerea scolii. Scoala este cel mai buna

mediu care poate contribui la integrarea educationala de succes a copiilor romi.

O scoala bine organizata stie cum sa implice parintii; are resursele pentru a oferi o gama larga de

oportunitati educationale in afara oreleor de cursuri si implementeaza metode moderne de

predare (inclusiv educatia interculturala interactiva). Educatia interculturala si interactiva este cea

mai buna baza pentru controlarea problemei abandonului scolar: exemplul in acest sens sunt

scolile care predau materia facultativa “Folclorul etnic- folclorul romilor”.

Voci despre scaderea ratei abandonului scolar al copiilor romi (Bulgaria)

Vocile participantilor Cu asistenta metodologica a coordonatorilor regionali si datorita colabrarii cu cadrele didactice si

directorul scolii, copiii cei mai vulnerabili din "Paisii Hilendarsky" Prima Scoala Primara din Galabovo

au fost tinuti si atrasi inapoi la scoala: unii dintre ei prin intalniri individuale saptamanale si discutii cu

parintii, prin stabilirea mentorilor (elevi de aceiasi varsta), includerea lor in Parlamentul scolii sau in

comitetele de elevi si, in cazurile extreme, cu ajutorul institutiilor abilitate precum Protectia Copilului

si Comisia Locala pentru Combaterea Violentei Juvenile.

Numele meu este Nelly. Ca si coordinator regional am o pozitie constructiva si inaltatoare.

Ma straduiesc sa-i ajut pe copiii romi sa isi ia viata in maine si sa se auto-educe! (Neli

Nikolova – coordonator Amalipe in zona de nord-est)

Sunt foarte mandra sa lucrez pentru Amalipe CIDT, pentru ca pentru mine Amalipe nu este

doar un loc de munca, este o cauza! (Plamena Stefkova – coordonator Amalipe in zona

de nord-vest)

Fiecare scoala cu rol de mentor are cateva scoli pilot atasate- maxim 3 si rolul or este acela de a le

asista in implementarea programelor de prevenire a abandonului scolar. Schimbul de experienta si

cunostinte se face prin participarea cadrelor didactice din scolile pilot la intalniri si seminarii cu

scolile mentor, vizite la fata locului ale profesorilor mentori in scolile pilot, participarea elevilor din

ambele scoli atat cele pilot, cat si cele mentor la serbari, concursuri, expozitii.

Vizitele elevilor de aceiasi varsta de la scolile pilot sau cea mentor aduc un element nou in

climatul scolar. Asemenea vizite sunt parte ale planului de activitati de fiecare zi pentru

fiecare scoala.l sunt de acord cu impactul lor pozitiv: pe de oparte, aduc nerabdare si

emotii pozitive atat pentru elevii scolii gazda cat si pentru cei din scoala vizitatoare; pe de

alta parte, contribuie la ralizarea schimbului de cunostinte. In scoala noastra aceasta

activitate a dus la imbunatatirea mediului scolar si la cresterea motivatiei printre elevi.

(profesor la scoala primara “Vasil Levski”, orasul Vidrare, districtul Sofia).

Atragerea tinerilor si preocuparea pentru angajamentul lor cu scoala a avut in loc in cele mai

multe scoli. S-a constatat ca strategia „de la egal al egal” a avut rezultate facand mai usoara

comunicarea cu elevii care sunt in risc de a abandona scoala. Mai ales daca este un elev in care

ai incredere. Niste exemple de succes in sensul acesta sunt scoala primara din Prof. Ishirkovo,

scoala primara din Sredishte si liceele din regiune. Este interesantca modelul este folosit in scoli

pana la clasa a IV-a, dupa cum este exemplificat in scoala elementara nr 2 din Omurtag.

A fost foarte distractiv si interesant in timpul vizitelor elevilor! Am intalnit o multime de copii

ca si noi! De asemenea, am mers la festivalul „Open Heart” din Veliko Tarnovo. Nu voi uita

acest oras toata viata mea!

(Nevin Shukrieva- elev al scolii primare “Hristo Botev” din Kaspichan, districtul Shumen)

A fost pentru prima data cand copiii mei au iesit din orasul in care locuim. Si nu numai asta.

Cand s-au intors seara vorbeau in continuu despre impresiile lor. Cel mai bun lucru a fost ca

isi doreau atat de mult sa se duca la aceasta scoala si alta data si sa le arate copiilor de

acolo ce au reusit in tot acest timp... Era asa de ciudat... Pana acum eu eram cea care ii

impingea sa mearga la scoala in fiecare zi si sa obtina o diploma. Acum s-au schimbat

lucrurile. Ei erau cei care vroiau sa mearga la scoala si sa la arate celorlalti copii de la


cealalta scoala ce au facut la viitoarea intalnire! (Mama unui baiat si a unei fete inclusi in

vizitele elevilor de aceiasi varste, scoala primara din NV Bulgariei)

Profesorii de la noile scoli pilot sunt noul grup tinta cu scopul de a forma resurse umane capabile sa

lucreze intr-un mediu multietnic. In majoritatea scolilor profesorii si-au imbunatatit atitudinea si s-a

imbunatatit si procesul educational si a dat rezultate.

In timpul cursurilor de formare am reusit sa cream un mediu educational multicultural mai

bun in scoala noastra; eu si colegii mei am devenit mai motivati- am reusit sa motivam un

numar mai mare de elevi sa vina la scoala, prevenind astfel absenteismul si atragand un

numar mare de parinti sa se implice activ in activitatilor din curtea scolii. Functioneaza cu

adevarat!(profesor de la scoala primara “Hristo Botev” din Marchevo, districtul Montana)

Am fost foarte sceptic la inceput cu aceste cursuri deoarece credeam ca fiecare scoala

are problemele ei si nu credeam ca profesorii se confrunta cu aceleasi situatii si reusesc sa

le depaseasca. Aceasta metoda este de succes; pot vedea rezultatele acum. Recomand

aceste cursuri si celorlalti profesori. Va rog sa nu ezitati sa cereti ajutor, daca aveti nevoie

de el! (profesor al scolii primare “Bacho Kiro” din Letnitsa, districtul Lovech)

Impartasirea experientelor si ideilor in cadrul acestei intalniri este foarte folositoare pentru

noi. Mereu cred ca stiu lucrurile astea, dar aici mereu invatam ceva nou si folositor!

(Miroljub Yonkov- reprezentantul scolii primare "Hristo Botev", Dolni Tsibar, districtul Montana)

Intalnirile dintre scoala mentor si scolile pilot nu sunt intalniri pentru profesori, care sunt capabili si

care nu. Acestea sunt intalniri intre colegi care sunt constienti de problemele pe care le are scoala

unde lucreaza si care cauta noi sau redescopera metode de a le rezolva cu ajutorul colegilor care

au experienta dar care si-au pierdut incrderea si nu mai gasesc solutii pentru probleme.

Cel mai important lucru, ca si esenta a monitorizarii muncii noastre este ca am facut scolile

lor mai atractive pentru copiii nostri si Misiunea Amalipe a devenit misiunea si motto-ul

muncii si relatiilor noastre.

(Krasimira Blagoeva, director al scolii primare “V.Levski”, Karadzhovo, districtul Plovdiv)

Datorita acestor cursuri profesorii mei in sfarsit isi dau seama ca vor sa lucreze cu copiii.

(director de scoala, Sud-Centru Balgariei)

O noua initiativa de a sprijini participarea copiilor, cooperarea si intersul elevilor in activitatile

scolare a fost expozitia „Visul meu pentru romi si Bulgaria” care a inceput in septembrie 2011 si a

vizitat scoli din toata Bulgaria imbogatindu-se de fiecare data cu eseuri ale elevilor si cu desene.

Dorinta elevilor de a se implica cu eseuri si desene a fost impresionanta.

Iata ce am aflat cand am ajuns in Veliko Tarnovo: 30 de km de desene si eseuri ale

candidatilor care isi doreau sa fie premiati pentr cel mai bun. Am prezentat materiale

selectate din expozitia ambulanta in ziua inainte de festival, in fata primariei din Veliko

Tarnovo, pe care le-am folosit si ca sa promovam festivalul „Open Heart”. Cetatenii orasului

au avut posibilitatea de a atinge visele copiilor, sa fie pusi pentru moment in locul copiilor si

sa isi aleaga favoritul. (Teodora Krumova – Director adjunct al Centrului AMALIPE)

Pe 9 si 10 iunie 2012 expozitia ambulanta „Visul meu pentru romi si Bulgaria” a fost prezentata la

Festivalul Copiilor Romi in fata a mai mult de 1300 de copii.

Mi-am vazut desenele in poze pe Facebook de la

Expozitia Ambulanta de la scoala din Montana. A fost

foarte amuzant- desenul meu a calatorit in toata Bulgaria

si a mers si la alti copii. Sper ca atunci cand visam

impreuna visele noastre sa fie mai puternice si sa se

implineasca intr-o zi! (eleva, scoala Nikola Kozlevo,

districtul Shumen)

“Fiecare apus ne ofera liniste, fiecare rasarit ne da

speranta si fiecare vis face ca adevarata credinta si

putere sa inainteze. Cand visam separat- este doar un

vis. Cand visam impreuna cu altii este inceputul

realitatii.”

Cu aceste cuvinte, Evgeni Angelov, directorul scolii elementare “Hr.Smirnenski”, din Byala

Slatina,districtul Vratza, a deshis portile scolii pentru expozitia ambulanta.

Figura 1 Moara de vant”- desen de Luis Iliev, scoala “Hr. Botev”, Pavolche , dis-trictul Vratza


Sunt o fetita roma si locuiesc intr-un sat din Bulgaria printre romi si bulgari. Oamenii sunt foarte buni

si prietenosi cu mine. Cel mai bun lucru este ca am o familie, pentru ca sunt multi orfani care

traiesc in saracie... vreau sa invat si parintii mei vor acelasi lucru. Acesta este visul meu. Fiecare

copil, indiferent de origine, bulgar, rom sau turc, are un vis pentru viitor. Visul meu este sa devin

hairstylist, sa fiu buna la ceea ce fac si sa am multi clienti. Cred ca cei care vor sa-si indeplineasca

visul o pot face in Bulgaria atata timp cat vrea si are o dorinta puternica sa si-l indeplineasca!

(Parte dintr-un eseu cu tema „Visul meu pentru romi si

Bulgaria”, scris de Nabaet Sally, clasa a 6a, scoala

primara ”Bratya Miladinovi” , sat Cherna, districtul

Dobrich)

Clubul parintilor. Ceva mai dificil a fost implicarea parintilor si

angajamentul lor in viata scolara. In rice caz, in fiecare scoala

au fost infiintate cluburi ale parintilor unde parinti au ca sarcina

rezolvarea problemelor scolii per total si problemele legate de

elevii cu risc de abandon scolar. Un alt scop este acela de a

crea o conexiune activa intre scoala si comunitatea de parinti.

Parintii sunt implicati in sesiunile de lectura organizata si discutii.

Ceimai activi au fost cei din Kitanchevo, Yasenovets,

Kaspichan, Izgrev, T.Ikonomovo, N.Kozlevo, Varna, Sredishte, Omurtag, Belomortsi, Smolnitsa,

Bozveliysko si altele. Cateva cluburi de parinti si-au organizat propria comunitate si au avut cateva

initiative.

Figura : Elevi – participanti la

expozitia ambulanta

Figura 2 “Inima Roma”- desenat de

Dastyan Temenugkov, clasa a 7a,

scoala primara “Hr. Smirnenski” din

Banica, districtul Vratza

Am organizat o expozitie-targ de Craciun cu motto-ul „Sa ne deschidem inimile si sa facem

bine!”. Fondurile au fost donate copiilor din comunitate care traiesc in saracie crunta. Noi

credem ca impreuna cu profesorii vom reusi sa le oferim copiilor nostri o educatie si o viata

mai buna.

(Membru al clubului de parinti de la liceul Varbitza,

districtul Shumen)

La inceput, ne-a fost foarte greu sa atragem atentia parintilor. Buna interactiune intre scoala si

comunitatea de parinti a avut dupa realizarea unei activitati din proiect, o activitate sportiva

numita „Mama, tata si eu”. Consursul sportiv contine doar activitati de intrecere intre copii,

intre echipe formate de familii si divertisment- partea relaxanta- dansuri intre parinti si copii.

Parintii s-au intors in copilarie si aveau dorinta de a castiga chiar mai mult decat copii lor. Toti

sunt acum membrii ai clubului de parinti si sprijina scoala in diferite activitati. (Directorul scolii

primare “Jordan Jovkov” din Yambol)

Imi place sa merg acolo. Avem intalniri o data la doua saptamani. Stiu ca sunt important. Stiu

ca pot sa ajut. Acum inteleg ca putem spune multe despre cum ar putea fi scoala. Este

scoala noastra. Ar trebui sa vedeti cate lucruri am facut impreuna cu profesorii si elevii.

(Parinte din clubul de parinti din Pestera, districtul Pazardzik)

Figura 4 Intalnire a parintilor in scoala primara

Kaspichan

Figura 3 Intalnirea clubului de parinti din scoala

primara Bozvelijsko


Elevii mentori sunt tineri care au rezultate bune la scoala si au dorinta sa se implice social ajutandu-

si colegii de aceiasi varsta. Aplicarea „educatiei colegilor de aceiasi varsta” ar ajuta la gasirea

punctelor comune cu elevii cu risc de abnadon scolar. Un coleg in care elevul are incredere este

„atasat” celui care este in risc de a abandona scoala, care are rezultate slabe la invatatura sau

are probleme de comportament. Cu ajutorul profesorului de la clasa si/sau consilierului educativ/

directorului mentorul pregateste un plan de actiune pentru elevul vulnerabil (planul este parte a

profilului stabilit pentru elevul vulnerabil). Planul include lucrul cu elevul in si in afara scolii si mai

include masuri propuse de mentor.

Va voi spune o poveste de anul trecut care ne-a schimbat mult si se pare ca am crescut si

am invatat ce inseamna prietenia adevarata. Anul trecut am devenit prietena cu o fata de la

noi din clasa. Era de etnie roma si se numea Ati. Ne intelegeam foarte bine, invatam

impreuna ne faceam lectiile impreuna. De Craciun am invitat-o la mine acasa si a sarbatorit

cu noi si de sarbatoarea lor- Vasilitsa- m-a invitat la ea acasa si am sarbatorit impreuna. Am

inteles atunci ca si ei sarbatoresc ca si noi, ca sunt fericiti si oameni buni.

Celelalte fete din clasa nu erau foarte incantate ca eu eram prietena cu Ati. Radeau mereu

de mine si spuneau ca nu valorez nimic cand stau nas in nas cu o persoana de etnie roma.

Nu le-am dat atentie, dar Ati era mereu trista si imi spunea ca daca vreau pot sa nu mai fiu

prietena cu ea. Era gata sa paraseasca scoala si cred ca datorita faptului ca eram prietena

ei a ramas in scoala. Intr-un final nu a mai vorbit nimeni cu noi. Ne-am facut ca nu ii

observam.

Intr-o zi profesoara noastra ne-a spus ca cele doua clase a cincea vor da un test la limba

bulgara. Toti se ingrijorau pentru rezultate si vroiau sa fie castigatori. Prietena mea a fost

insultata si uni elevi spuneau ca pentru ca nu este bulgara nu o sa poata face testul si va

trage clasa in jos. Ochii lui Ati s-au umplut de lacrimi si a fugit din clasa.

Cand au venit testele toata lumea era ingrijorata si stateau cuminti in locurile lor si au inceput

sa lucreze. Cateva zile mai tarziu ne-am intalnit cu directoarea si ea a anuntat rezultatele

concursului. D-abia asteptam sa le auzim. Ne-a spus ca ambele clase au facut bine, dar ca

exista un singur test fara nici o greseala si datorita ei, clasa noastra a castigat. Dupa aceste

cuvinte, am sarit in sus cu totii si am strigat „Ura!” si eram foarte fericiti. Dupa ce s-a facut

liniste in clasa, directoarea a spus ca testul datorita caruia clasa noastra a castigat este al lui

Ati. In clasa era liniste. M-am uitat la prietena mea. Parea rusinata, ca si cand ii era frica sa

nu o acuze cineva de ceva in continuare. M-am dus la ea si am felicitat-o pentru

prezentarea excelenta. Am vazut, cu uimire, zambetele de pe fetele colegilor mei de clasa.

Dupa asta, au venit toti la banca ei si au felicitat-o.

Dupa acea zi, fetele erau inseparabile. Ati ne-a aratat ca nu ar trebui sa fim impartiti in romi

si bulgari, ci sa fim prieteni si sa traim impreuna.

Si astazi ne aducem aminte de acel test...

Lorita Kemal Kriastorats, clasa a 6a, scoala primara Dobri Voinikov din Pobeda Village,

regiunea Dobrich

Infiintarea Parlamentelor Elevilor a dus in aproape toate scolile

la implicarea elevilor in viata scolara, luarea angajamentului si

imputernicirea studentilor pentru a lua decizii privind

ramanerea lor in scoala. Sprijinul a fost important pentru cei cu

abandon scolar timpuriu, ca si pentru organizarea numarului de

initiative legate de viata scolara, mai ales cele legate de riscul

abandonului scolar.

Am luat la cunostinta despre situatia unei familii cu 13 copii din orasul Dalgopol. Parinti- Berna si

Emran- nu isi permiteau sa cumpere haine si incaltaminte pentru toti copiii, asa ca in fiecare

dimineata, cel care se trezea mai devreme isi pune singura pereche de incaltaminte. Am hotarat

scolile participante la program din NE Bulgariei.

(Membru al Parlamentului Elevilor din scoala primara “L.Karavelov” din Varna)

in fiecare an organizam la scoala Ziua Guvernarii

Elevului. Elevii ar trebui sa decida ei insisi procesul scolar,

sa managerieze problemele din sfera educationala si

administrativa a scolii. La sfarsitul zilei, cel mai bun

guvernator-elev primesc diplome pentru participare

activa si prezentare excelenta de Ziua Guvernarii

Elevului. Este o zi foarte speciala pentru elevi, pentru ca

simt cu adevarat ca sunt responsabil de scoala si

inavata sa fie mai responsabili. Si o mare placere pentru noi, bineinteles!

(Profesoara de la scoala “Hr. Smirnenski” din Byala Slatina)

ROM-UP! Experiente educationale de success care promoveaza integrarea romilor in si prin educatie 60

Experienta selectata Proiectul “Scaderea ratei abandonului scolar al copiilor romi” este un program de trei ani

implementat de Centrul Amalipe- Bulgaria cu sprijin financiar din partea Fundatiei “America pentru

Bulgaria”. Obiectivul principal al acestuia este scaderea ratei abandonului scolar de catre copiii

romi de varsta scolara. Activitatile din proiect treateaza atat tema absentelor, notele scazute,

numarul relativc mic de elevi romi care isi continua educatia in invatamantul secundar (liceu),

nepasarea parintilor romi de activitatea scolara si conducerea scolii. Scoala este cel mai buna

mediu care poate contribui la integrarea educationala de succes a copiilor romi.

O scoala bine organizata stie cum sa implice parintii; are resursele pentru a oferi o gama larga de

oportunitati educationale in afara oreleor de cursuri si implementeaza metode moderne de

predare (inclusiv educatia interculturala interactiva). Educatia interculturala si interactiva este cea

mai buna baza pentru controlarea problemei abandonului scolar: exemplul in acest sens sunt

scolile care predau materia facultativa “Folclorul etnic- folclorul romilor”.

Voci despre Folclorul etnic Folclorul rom (Bulgaria)

Vocile participantilor orele de cultura romilor s-au dovedit a fi un model

de succes pentru introducerea culturii si traditiilor

minoritatilor (romani) in scolile de stat prin materia

„Folclorul etnosului in Bulgaria- folclorul romilor”. Este

un mecanism pentru trezirea interesului si

angajamentului copiilor romi catre scoala prin

recunoasterea traditiilor lor in problemele scolii.

Elevii care participa la orele de cultura

roma, vor sa arate publicului ce au invatat si

ce pot sa faca. Facem reprezentari pentru

diferite sarbatori in special pentru Vasilisca-

anul nou al romilor, dansam dansuri

Figura 5 Poza cu copii romi sarbatorind

“Vasilitza”, la scoala primara “Hristo Botev” din

Banitza, districtul Vratza

traditionale rome si am invatat unele dintre cele mai cunoscute cantece rome! Elevilor le

plac mult aceste ore si sunt cele mai frecventate. In acelasi timp, noi nu doar cantam si

dansam, dar vorbim si despre cultura si istorie, elevii fac multa munca de cercetare, etc.

Deci, practic, am 26 de elevi inscrisi la aceasta ore, dar, de fapt, participa toata scoala la

ore.

(Masha Viktorova, profesoara de cultura roma la liceul “Otec Paisiy” din Medkovetz, districtul

Montana)

La orele de cultura roma am invatat sa fiu un bun ascultator, sa merg in mod regulat la ore

si sa imi mentin antentia concentrata pe subiect. Nu stiam aproape nimic despre traditiile

noastre. Eu si alti elevi din clasa am facut un calendar al etnosului. Obiceiurile sunt foarte

frumoase si foarte asemanatoare. A fost foarte interesant pentru mine sa stiu tot mai multe

despre traditiile romilor, bulgarilor si turcilor si sa le compar. Orele noastre erau foarte

distractive pline de povesti, cantece si legende.

(Elev rom la scoala primara “Hristo Botev” din Kamburovo, districtul Targovishte)

Elevii de la orele de cultura romilor de la scoala elementara “Hr. Smirnenski”, din orasul Byala

Slatina fac in fiecare an diferite bunuri si participa cu ele la diferite expozitii pentru sarbatorirea

zilelor de 1 Martie, Paste, Sf. Gheorghe, Craciun, Vasilitza, etc...

una dintre metodele folosite pentru a face aceste ore interesante si motivante pentru copii este de

a schimba mediul scolar si a-l face intr-unul mai prietenos si mai ca acasa. Asta poate fi facut in

cateva feluri: prin organizarea netraditioanala a clasei, facand un colt cu traditii ale tuturor

grupurilor etnice, aducand chestii de acasa, etc.


Pe deasupra, sunt folosite multe metode si tehnici

interactive in timpul orelor.

Dupa cum se mentiona mai sus, una dintre initiative

este infiinatrea „Muzeului grupurilor etnice” care este si

un mecanism de a atrage parintii.

Parintele unui elev rom de la clasele de cultura roma de la scoala primara din Lomtsi,

districtul Targoviste

Cand Maria mi-a spus prima data ca trebuie sa ia

obiecte rome la scoala, nu mi-a venit sa cred. Cine a

mai pomenit asa ceva? Si apoi am devenit suspicioasa:

de ce vrea profesoara ca fata mea sa vorbeasca romani

si sa ia obiecte rome la scoala? M-am dus sa verific. Nu

mi-a venit sa cred. Erau atat de multe obiecte rome

acolo! Aveau o camera intreaga- erau tot felul de lucruri

acolo- bulgare, rome, turce... Si lucrurile noastre erau ca

si cele ale bulgarilor... M-am simtit mandra- eram la

acelasi nivel cu bulgari... Nu s-a mai intamplat asta

niciodata.

Figura Museum of the different ethnic groups in

school in Koinare, Pleven district

Orele de cultura roma este un mecanism de a trezi

angajarea parintilor romi (a comunitatii) cu scoala. Parintii si

bunicii elevilor sunt implicati in proces prin nararea

povestirilor autentice rome si prin participarea lor la

reprezentatiile copiilor

Sunt foarte mandar de fiica mea! A devenit mai

responsabila la scoala si si-a imbunatatit stima de sine. Nu

mai este o tiganca: este o fata bulgara reprezentanta a

culturii si traditiilor rome!

(Parinte rom la o reprezentare scolare la scola Letnitza)

In timpul anului scolar 2011/2012 materia „Folclorul etnic-

Folclorul rom” (orele de cultura roma) a fost predata in

peste 230 de scoli din toata tara la mai mult de 5 000 de

elevi (de origine bulgara, roma, turca).

s-a realizat un studiu serios pe un esantion de 924 de elevi.

Rezultatele obtinute de acestia in anul scolar 2011/2012

academic 2011/2012, evidentiaza nevoia inserarii materiei

„Folclor etnic- Folclorul romilor” in curriculum national.

Media absentelor elevilor care participa la orele de cultura

roma a fost de 22.55 (incluzand toate absentele, si cele

Figura 6 Ora de cultura roma la scoala primara Hristo

Smirnenski din Vodoley, districtul Veliko Turnovo

Figura 6 Joc interactiv folosit in cadrul orelor de

cultura roma

Figura 6 Poza cu elevi sarbatorind Vasilitza, la scoala primara “Hristo Botev” din

Banitza,districtul Vratza


motivate si nemotivate, la toate materiile) in comparatie cu 110, care reprezinta limita critica

adoptata de Ministerul Educatiei ca si indicator al elevilor cu risc de abandon scolar. Mai mult, rata

abandonului scoalr al elevilor romi care participa la orele de cultura roma a scazut la 0.43% fata

de 2%, media la nivel national.

Calitatea initiativei a fost evaluata de cateva ori de reprezentantii de rang inalt ai Ministerului

Educatiei- Ministrul Educatiei, Ministrul interimar Milena Damianova, experti de la Inspectoratele

Scolare Regionale pe de o parte si de persoanele participante la program: profesori, elevi si parinti.

Datorita Centrului Amalipe ne-am imbogatit cunostintele si abilitatile practice de a lucra

intr-un mediu multicultural. V-am dat increderea noastra; rezultatul a fost ca au avut de

castigat copiii, parintii si societatea. Vom fi foarte bucurosi daca ne veti oferi posibilitatea

de a continua sa lucram impreuna... (Directoarea scolii gimnaziale “Tsanko Tserkovski“ din

orasul Nikola Kozlevo, districtul Shumen)

Ce mai impresionat cel mai mult in munca mea este ca elevii, vazand interesul meu pentru

ei si-au marit si ei interesul fata de scoala. (profesoara de cultura roma, “St.St.Cyril si

Methodius”, orasul Yasenovetz, districtul Razgrad)

Numarul absentelor in ziua cand are loc ora de cultura roma este mult mai mic. In mod

gradual, asta influenteaza si celelalte materii, de asemenea. (directorul scolii “P.Hilendarski”

din Harsovo, districtul Razgrad)

Mai mult, copiii sunt mai motivati sa atinga tinte mai inalte in viata:

Visul meu acum, este sa devin profesoara. Imi place foarte mult aceasta profesie. Profesorul

este cel care le arata copiilor calea cea dreapta. Este persoana care ii ajuta sa acumuleze

cunostinte ajutandu-i sa aiba succes in viata. Meseria de profesor este foarte responsabila

si serioasa- profesorul este mereu un exemplu de urmat. (elev in clasa a IV-a la scoala

primara Hristo Botev din Tarnava, districtul Vratsa)

Numele meu este Miroslava si sunt eleva in clasa I la scoala primara Dobri din satul

Pobeda, regiunea Dobric. Inca nu stiu sa scriu, dar voi invata, promit. De aceea, voi scrie

aceasta scrisoare impreuna cu invatatoarea mea.

Vreau sa va spun cat de frumos este la noi la scoala. Am facut o mare expozitie cu desene

si am interpretat ca si actorii adevarati o poveste. Eu am fost bunicul. Am purtat palarie. Am

vizitat biblioteca si am vazut cat de multe carti sunt acolo. Pentru ca nu stim sa citim inca,

ne-am uitat la poze care erau foarte frumoase...(elev in clasa intai la scoala primara Dobri

Voinikov din Pobeda, districtul Dobrich)

Nu-mi permit sa vin la scoala cu tema nefacuta pentru ca ceilalti isi vor pierde respectul

pentru mine. Am vazut ce inseamna sa fii respectat! (elev la scoala “Hristo Smirnenski” din

Vodoley, districtul Veliko Turnovo)

As vrea sa imi exprim multumirea fata de cei de la Centrul Amalipe pentru ajutorul si

sprijinul acordat liceului “Ivan Vazov” din Varshetz. A fi pionierii unor astfel de activitati este

o chestiune de alegere. Si voi ati facut o alegere buna- sa lucrati pentru imbunatatirea

sistemului educational din Bulgaria, incluzand nu numai elevi bulgari, ci si romi si turci. Ati

dat de dovada de mult profesionalism, ambitie si responsabilitate fata de societate. Va vom

sprijini intotdeauna. (parte a unui mesaj de felicitare scris de Ivan Lazarov, primarul orasului

Varshetz)

Una dintre abordarile folosite in cadrul orelor de cultura roma este ca elevii incep sa se poarte ca o

echipa.


Referinte Multi copii din Bulgaria care ar trebui sa mearga la

scoala, renunta la scoala, dar simai importante

sunt problemele din comunitatea roma- abandon

scolar timpuriu si o lipsa de motivatie pentru a-si

continua studiile. In fiecare an Centrul Amalipe

sprijina scolile cu scopul de a depasi aceste

probleme. Filmul este despre asta. „Misiunea

Amalipe” este un model creat de Amalipe si de

multe scoli din tara pentru a stopa abandonul

scolar al copiilor romi si pentru a face fiecare copil

un invingator, creand experiente bogate prin

inserarea materiei Amalipe „Folclorul etniilor-

folclorul rom” in zeci (chiar sute) de scoli pe tot intinsul Bulgariei. Filmul a fost creat cu ajutorul

Fundatiei „America pentru Bulgaria”, cu subtitrare in limba engleza.

Az Buki Ziarul Ministerului Educatiei (2006). Doua pagini ale modelului o data pe luna din Martie pana in Decembrie 2006. Az Buki Ziarul Ministerului Educatiei (2012). Fiecare scoala cu o strategie pentru depasirea problemei abandonului scolar timpuriu. Editia Nr.4/2012 bTV (2011, Feb.22) Discutie privind reducerea ratei abandonului scolar printre elevii romi. http://www.btv.bg/news/bulgaria/obrazovanie/story/720860026-Obsajdat_preventsiya_za_otpadaneto_na_detsa_ot_uchilishte.html Consiliul de ministri (2006). Planul national de actiune pentru Decada de Incluziune a Romilor. Deyan Kolev. (2007). “Educatie interculturala si orele de cultura roma: cadru pentru integrarea educationala de succes a copiilor romi.” Limba si literatura bulgara Nr.5/2007. http://liternet.bg/publish22/d_kolev/interkulturnoto.htm EUMAP (2007). Accesul egal al romilor la educatie de calitate, Vol. 1 (Bulgaria, Ungaria, Romania, Serbia) Kolev Deyan, Krumova Teodora, Zahariev Boyan (2006). Raportul de evaluare privind implementarea programului Phare BG 0104.01: Integrarea populatie rome” Kolev, D. T. Krumova, M.Metodieva, B.Zahariev, G.Bogdanov (2007). Raport anual privind politicile de integrare a romilor in Bulgaria in 2006. Kolev, Krasteva, Krumova (2003). Razkazani patista: pomagalo za uchenitzite ot 5-8 klas (Drumuri repovestite: manual pentru elevi din clasa a V-a pana intr-a VIII-a). Co-autor. Veliko Turnovo: Astarta. Krasteva, Kolev, Krumova (2003). Istorii kray ognishteto: pomagalo za uchenitzite ot 2-4 klas (Povesti la gura sobei: manual pentru elevi din clasa a II-a pana intr-a IV-a). Co-autor. Veliko Turnovo: Astarta Krumova, Teodora (2009). Raport analitic de constatare a nevoilor, introducerii, monitorizarii si evaluarii noilor/alternative de activitati dupa scoala si extracuriculare pentru cresterea tolerantei in scoala si prevenirea abandonului in cadrul Asistentei tehnice pentru implementarea componentei

Video 4 Here is the link for the film:

https://www.youtube.com/watch?v=dtZ1gPTJEwU&feat

ure=plcp

educationale a proiectului „Imbunatatirea situatiei si incluziunea minoritatilor etnice dezavantajate, in special a romilor” (Europeaid/122905/D/SER/BG) Krumova, Teodora (2011). Construirea unei alternative: modele de succes pentru cresterea calitatii educatiei in zonele rurale. Disponibil la www.osf.bg (in limba bulgara) Ministerul Educatiei si Stiintelor (2010). Strategia pentru integrarea educationala a copiilor si elevilor apartinannd minoritatilor etnice Mai mult de 50 de publicatii pentru implementarea modelului in diferite ziare regionale si nationale Consiliul National pentru Cooperare privind Aspectele Etnice si de Integrare (2012). Raport al activitatilor al CNCAEI pentru 2011. http://nccedi.government.bg/page.php?category=73&id=1706 Consiliul National pentru Cooperare privind Aspectele Etnice si de Integrare (2012). Raport al activitatilor al CNCAEI pentru 2011. http://nccedi.government.bg/page.php?category=73&id=1706 Website initiativa: http://romaeducation.com/index.php/bg/ Център за междуетнически диалог и толерантност “Амалипе” [Amalipe Centrul pentru Dialog Intercultural si Toleranta Center] (2012) Raport anual 2011. Център за междуетнически диалог и толерантност “Амалипе” [Amalipe Centrul pentru Dialog Intercultural si Toleranta Center] (2012) Reducerea ratei abandonului scolar al copiilor romi: editie speciala (iulie 2011)

Vrei sa implementezi aceasta initiativa in scoala sau in tara ta? CONTACTEAZA

AMALIPE-Centrul pentru Dialog Interetnic si Toleranta

[email protected]

Voci despre Locul femeilor in Aliveri (Grecia)

Experienta selectata Experienta Educationala de Succes: Centrele Socio-medicale pentru romi (locul femeilor in Aliveri,

Grecia): a fost infiintat un loc de intalnire al femeilor din Aliveri, organizat de ele insele cu ajutorul

si sprijinul angajatilor centrului. Propria organizare si propriul management al locului de intalnire,

precum si beneficiile educarii acestor femei si a copiilor lor este un exemplu de succes al

rezultatelor bune care se obtin in procesul de participare al familiei si comunitatii in luarea

deciziilor si in activitatile educationale.

Pentru prima data femeile care vin dintr-o comunitate dezavantajata decid sa plece de acasa si

sa se intalneasca.

Vocile participantilor Un membru al echipei si un educator explica cum a inceput totul:

Dupa cum spune Eirini Zafiropoulou (menbra a Locului Femeilor) „A fost pentru prima data cand

femeile din Aliveri au avut ocazia sa se intalneasca si altundeva decat in casele sau gospodariile

noastre. Doar barbatii aveau voie sa faca asta in comunitatea asta...”

“Ca femeie roma sunt constienta ca avem puter si

capacitate dar nu am profitat niciodata de

ele...Scopul nostru principal a fost sa le dam acestor

femei ocazi de a crede in ele insele si in potentialul

pe care il au. Dupa incurajarea si incurajarea

femeilor a fost doar o chestiune de timp pentru ca ele

sa preia initiativa si sa isi imbunatateasca vietile …”

(Eirini Fragouli – Mediator)

Figura 7 Participarea la un festival local

impotriva rasismului


Directia interprinderii municipale au crezut cu adevarat, la vremea

aceea, in femeile din comunitate:

“Am facut eforturi indelungate pentru a integra copiii in

sistemul educational. Pana la urma, ne-am dat seama ca ar fi

de mare ajutor daca ne-am indrepta atentia asupra femeilor

pentru a le imputernici, pentru ca ele sa inteleaga valoarea

educatiei si sa o transmita mai departe la copiilor lor...” Nikos

Antonakis, responsabil al zonei grupurilor vulnerabile din punct

de vedere social al interprinderii municipale DOKPY (1996)

De asemenea, pentru prima data, femeile au decise ele insele

pentru interesele lor. Au realizat un program de interes pentru

ele, si-au inclus prioritatile si l-au implementat.

Femeile descriu cum au lucrat in cadrul intalnirilor. Prin munca in

echipa si cooperare intre ele au dat glas intereselor lor si au

stabilit un set de reguli pentru echipa.

Figura 9. Aceste lectii au fost facute prin

traininguri vocationale, educatori publici sau

tutori informali

Figura 8 Femeile au cerut lectii ca sa

invete sa scrie si sa citeasca

“Tot mentionam lucrurile pe care le vroiam si Eirini le nota pe

tabla.. lectii de greaca, excursii, discutii despre frumusete si

sanatate, articole de artizanat etc. Chiar mi-a placut minca in

echipa, rasetele de acolo...” Sabani Magdalini (membra a Locului

Femeilor).

“Prima noastra prioritate a fost sa invatam limba greaca ca sa

putem citi si scrie” Bafa Athina (membra a Locului Femeilor)…

“Vreau sa invat limba greaca pentru a-mi usura viata mai ales in

ceea ce priveste relatia cu serviciile publice, sa pot vorbi cu

cetatenii greci...” Kolonia Stavroula (membru fondator al Locului

Femeilor)…

“Noi am stabilit regulile. Unele dintre noi vor administra locul si

orice femeie poate veni sa vada ce se intampla aici... Am decis,

de asemenea, ca vom permite si catorva barbati si baieti sa vina

sa participe la cursuri...” Triandafillou Maria (membru fondator al

Locului Femeilor)

Nevoia exprimata de toti participantii a fost educatia. De aceea,

au inceput, cu ajutorul angajatilor centrului, sa organizeze cursuri si

seminarii subventionate.

“A fost minunat sa vezi nevoia lor de educatie. Departe de

influenta comunitatii lor, toate femeile si-au exprimat dorinta de a

invata, pentru a putea citi anunturile din spitale sau preturile de la supermarchet... Cu timpul au

organizat si grupuri de lectie, cursuri de consiliere, cursuri subventioante etc...” Kourteli Tatiana

(profesor – educator)

“Cand ne-am decis sa organzam cursuri subventioante in Aliveri, totul a fost mult mai simplu prin

locul de intalnire al femeilor. Echipa era foarte pregatita si avea un mare interes si am inregistrat

rezultate foarte bune..” Naris Apostolis, responsabil al Institutului de Formare Vocationala

Luarea deciziilor in activitatile educationale Femeile au inceput sa ia initiative importante atat pentru educatia lor, cat i pentru viitorul copiilor

lor. In felul acesta au creat un regim de educatie diferit in functie de ce prima in comunitatea lor.

Femeile, prin implicarea in procesul educational au inteles valoarea educatiei pentru copii lor.

“In timpul activitatilor noastre, educatorul socio-medical ne tine copiii ocupati cu activitati

de creatie si alfabetul grecesc. In momentul in care am realizat cat de usoara a devenit

Figura 10 Femele au cerut seminarii

informale. Motivul pentru care acestea au loc

la Centrul pentru Sprijinul Romilor este ca

majoritatea femeilor nu indeplinesc criteriile

pentru training la centrele oficiale de formare

vocationala


viata pentru noi prin educatie, a fost doar o chestiune de timp sa decim asta si pentru copiii

nostri. Am cazut de acord sa ii inscriem la scoala si, cu timpul, la gradinita si, de asemenea,

la gimnaziu. A luat fraiele situatiei si lucrurile sunt diferite acum...”

Bafa Fani (membra a Locului Femeilor)

O alta participanta descrie activitatile copiilor:

“Am avut activitati impreuna cu copiii nostri la

locatie si in afara ei... A fost foarte frumos sa vezi

femeile ajutandu-si copiii la lectii sau invers. Le-am

oferit copiilor nostri multe stimulente, lucruri pe care

nu le-ar fi vazut sau simtit fara initiativa noastra, de

exemplu vzite la muzeu, vizita la scolile din Pilio

(munte faimos in Volos) si paticiparea la activitati

comune cu elevii non-romi, organizarea

evenimentelor in oras pentru serbarea anuala de 8

aprilie (Ziua Internationala a Romilor) etc.”

Triandafillou Maria (membru fondator al Locului Femeilor)

Un punct de vedere interesant al unui barbat care a participat la lectiile in greaca subventionate,

este prezentat mai jos:

“Am auzit de la sotia mea ca vor accepta si barbati la lectiile de greaca subventionate si

am decis sa particip... Am invatat greaca si am fost si platit pentru asta...Femeile din

comunitatea noastra au facut o treaba excelenta

Kolonias Baggelis (a participat la cursurile subventionate organizate de catre femei)

Educatoarea si profesoara de sport a centrului a vorbit despre schimbarea adusa de femei in

problema educatiei:

“Lucrez de mult timp atat cu femeile, cat si cu

copiii din Aliveri. Schimbarile intervenite in

progresul lor si in perceptiile lor sunt uriase! Copiii

au fost inscrisi la scoala in asa masura invcat acum

este suprapopulata. Au invatat ce inseamna

munca in echipa si cooperarea, si-au dezvoltat

abilitatile si vorbesc limba greaca mai bine, iar

toate acestea au facut ramanerea lor in scoala

mai usoara…O fata chiar a castigat premiul intai la o competitie nationala de

Figura 11 Femeile sunt membrii activi ai

activitatilor noastre cu copiii

fotografie cu scene din comunitatea ei...Cand am vazut femeile imbracate in

costumele traditionale la ora de educatie fizica, am fost foarte mandra de ele si de

vointa lor.”

Patsarouxa Alexia (educatoare si profesoara de sport)

Copiii care au participat la activitati creative in timpul lor liber au participat si la activitatile

educationale din afara orelor de curs:

“Facem jocuri, invatam limba greaca, vizitam muzee. Am invatat sa vorbesc greaca si

mama ma ajuta la teme. Am o multime de prieteni la scoala.”

Bafas Christos (membru al grupului de activitati ocupationale creative in timpul liber-

mama lui merge la Locul Femeilor)

“Am facut lumanari de Paste pentru toti copiii si familiile noastre. De Halloween m-am

plimbat cu mama in costumul meu de Halloween prin centrul orasullui Volos. De

Craciun am cantat colinde pe strada. I fost foarte frumos!

Kaleas Giannis (membru al grupului de activitati ocupationale creative in timpul liber-


Abilitatile copiilor s-au dezvoltat si au fost promovate deschiderea si participarea la activitatile

orasului. Un tanar participant spune:

“ Am participat la o piesa de teatru cu alti copii si parintii nostri au venit sa ne vada.

Doamna Aimilia spune ca am fost foarte bun!!! Am dfost impreuna cu mama si matusa

mea la serbarea Zilei Romilor (8 aprilie), mama a facut chiar si un model de cort

traditional.”

Kalea Maria (membra a grupului de activitati ocupationale creative in timpul liber-


Actiunea a avut diferite efecte la diferite nivele:

educatia ca si valoare a fost promovata in randul

membrilor comunitatii, au crescut inscrierile in clasa

intai, abandonul scolar a fost limitat, unele femei au

obtinut diplome de educatie elementara si au fost

formate sa isi stabileasca propriile interprinderi, au fost

Figura 12 Expozitie cu ocazia Zilei

Internationale a Romilor si jocuri de strada

la Universitatea Thessaly


dezvoltate stima de sine si abilitatile lor.

Timbunatatirea utilizarii limbii grecesti si obtinerea diplomei de educatie elementara a facut viata

femeilor si rutina zilnica:

“Am luat cursuri de limba greaca si mi-am usurat viata mai ales in ce priveste serviciile

publice. Poy sa imi completez cererea cand aplic pentru ajutor social. De asemenea,

imi ajut si copii cu temele.”

Triandafillou Maria (Locul Femeilor - ESFHellas, dupa cum spun Olga, Markos, Irini…, Athens 2009,

paginile 38- 43. Retrieved May 22, 2012, from http://www.esfhellas.gr/english/bp_en/index.html

Dupa cate spune Stavroula, vaoarea educatiei copiilor s-a stabilit in mintile rezidentilor:

“Am decis sa dau examenele si sa imi iau diploma de educatie obligatorie impreuna cu

alte femei. Acum este mult mai usor sa aplici pentru un loc de munca in sectorul public sau

privat. Educatia copiilor este desconsiderata, multi parinti nu isi trimit copiii la scoala.

Kolonia Stavroula (membru fondator al Locului Femeilor)…

Cresterea stimei de sine si increderii in sine a femeilor s-a observat cand rezultatele si activitatile

femeilor au fost adoptate de alte grupuri, dupa cum explica aceasta femeie:

Rolul meu a fost acela de a informa mai multe femei sa participe si sa isi introduca

interesele in programul nostru. Am castigat mai multa incredere in abilitatile mele si in mine.

Am invatat chiar si cum sa folosesc un calculator. Mi-a aduc aminte cand am invitat un

expert in cosmetica sa ne vorbeasca despre protectia pielii si apoi am inceput sa ne facem

masti de frumusete. Ne adunam toate la locul de intalnire si incercam mastile. Locul era

plin de femei de toate varstele. Am aflat mai tarziu ca vestea fusese raspandita si in alte

orase. Femeile din Larissa si Tesalonic faceau si ele masti de fata in cadrul intalnirilor lor.

Karakosta Antonia (membra a Locului Femeilor)

Unul dintre cele mai importante rezultate a fost cresterea numarului de inscrieri la scoala:

“Abandonul scolar a fost limitat drastic. In fiecare vara vizitam familiile in casele lor si le

aducem aminte de inscrierile la scoala si apoi colaboram cu scolile ca sa le ajutam cu

procedura de inscrieri. Copiii vor sa se inscrie chiar si dupa iterminarea sesiunii de inscriere

si, prin urmare, trebuie sa gasim un loc liber.”

Staikou Aimilia (profesor-educator)

Mai mult, dupa cum explica o profesoara de la scoala elementara localizata in apropierea

comunitatii Aliveri, rata abandonului scolar a copiilor care au participat in program a scazut cu

mult:

"Copiii care au participat la activitatile ocupationale din timpul liber erau foarte diferiti de

ceilalti. Venau mai pregatiti la scoala, erau disciplinati, respectau regulile de cooperare si

respect reciproc in clasa cu mai multa usurinta. Lucrul cel mai important este ca acesti

copii lipseau rar de la cursuri. Si mamele lor se purtau diferit de celelalte. Atunci cand

intelegi importanta scolii, asta se vede si in copilul tau indiferent de situatia economica sau

sociala.”

Zafeiroglou Vasilis (profesor la Scoala Elementara numarul 10 din Nea Ionia).

.


Roma

Families Learning

Importanta Implicarii Parintilor in

Educatia Copiilor

Vrei sa implementezi aceasta experienta in scoala sau in tara ta?

CONTACTEAZA KEKPA-DIEK, Roma Support Center in Aliveri

[email protected]


Proiectul RoFal este un proiect al Comenius Regio finantat de Uniunea Europeana. Proiectul a

avut ca scop incurajarea parintilor sa se implice in educatia copiilor prin sprijinirea familiilor ca sa

ajute copiii sa invete, marind perioada de timp in care parintii si copiii interactioneaza in cadrul

activitatilor de alfabetizare si prin sprijinirea parintilor in vederea satisfacerII propriilor nevoi de

alfabetizare si cunostinte matematice. Pe parcursul a doi ani, 55 de parinti au fost incurajati sa

participe la Cursurile de Invatare in Familie. Grupul tinta al proiectului a fost comunitatea roma

din Ennis, Co. Clare. Comunitatea roma de aici este estimata la 300 de membri, inclusiv copii.

Proiectul Invatare in Familie din Clare a lucrat in parteneriat cu multe agentii pentru sporirea

gradului de utilizare a resurselor si a abilitatii de a ajunge la parintii din regiunea Clare. O serie de

agentii statutare si ne-statutare au fost implicate indeaproape in proiect; Scoala Nationala

Educam Impreuna din Ennis, profesori de la Home School Community Liaison, proiectul „Scoala

Terminata din cadrul Colegiului Comunitar din Ennis si Centrul pentru Sprijinul Imigrantilor din

Clare, toate lucrand indeaproape cu comunitatea roma din zona. Proiectul a fost administrat si

implementat prin proiectul Invatare in Familie din Clare, care a gazduit intalnirile lunare ale

proiectului, in Ennis. Organizatia internationala partenera a fost Aydin Il Milli Egitim Mudurlugud in

Provincia Aydin, Turcia.

Voci Familiile rome invata (Irlanda) Importanta implicarii parintilor in educatia copiilor. Vocile parintilor la sfarsitul proiectului

Comenius Regio


Vocile participantilor • Un translator din comunitate a adunat informatia de la parinti in limba lor.

• A avut loc o discutie si comentariile au fost inregistrate.

• Numarul elevilor care au dat feedback: 21

Parintii au participat la orele de Muzica in Familie care au avut loc sambata si au culminat prin a-si

expune cultura in cadrul a trei evenimente de-a lungul verii, in 2012: ultima expozitie a proiectului

RoFal, Targul de Vara organizat la Scoala Nationala „Educate Together” din Ennis si lansarea Simply

Said Event.

Parintii au avut ocazia de a-si petrece timp cu copii lor in cadrul unei activitati foarte importante

pentru ei, muzica si dansul din propria cultura. Aceste aspect inter-generatii a muncii din proiect a

fost foarte apreciat de toti participantii. Toti parintii sunt beneficiari ai alocatiilor de Ajutor Social.

Familiile sunt cebtrul valorilor si traditiilor comunitati rome. Acest proiect le-a permis partenerilor

locali sa lucreze bine impreuna, sa asculte parintii si sa le aloce un spatiu unde sa poata fi ei insisi, in

acelasi timp afland despre ofertele curente ale centrului. S-a inregistrat un progres foarte bun a

parintilor catre alte cursuri, de exemplu limba engleza, fitness si nutritie, cursuri de gatit, cursuri de

sanatatea familiei.

Parintii cehoslovaci care au participat la aceste cursuri au o cunostinta limitata a limbii engleze.

Evaluarile au fost finallizate cu ajutorul traducatorului comunitatii locale care este el insusi rom si

ceh. Engleza lor nu este atat de buna pentru a da raspunsuri detaliate.

Chiar si folosind limba materna, raspunsurile tot scurte au fost. Parintii se concentreaza pe

beneficiile pentru copii decat pentru ei, tipic pentru programele de invatare in familie. Urmeaza

cateva fragmente din cuvintele si expresiile din raspunsurile lor:

Figura 14 Intalnirea grupului irlandez la scoala primara

Arclar din Provincia Aydin, Turcia, din decembrie 2010.

Figura 13 Lansarea proiectului RoFal in Ennis, in

septembrie 2011. Apar participanti de la Scoala Nationala

“Educate Together din Ennis, proiectul Invatarea in Familie

din Clare, proiectul Finalizarea Scolii, Home School

Community Liaison Service, Centrul pentru Sprijinul

Imigrantilor din Clare.


Ce impact au avut orele de invatare in familie asupra

familiei mele?

1. “Imi place ora deoarece copiii au ceva de care sunt

interesati si se intalnesc si cu alti copii. Ii face fericiti asta.”

2. „Da, imi place ora, ajuta copiii. Copiii nostri se intalnesc cu

prietenii lor o data pe saptamana.”

3. ‘Totul ajuta.’

4. „Lucrul manual pentru copii este bun, multumesc foarte

mult.”

5. ‘Acum este mai bine, mi-a ajutat familia.’

6. ‘Copiii se distreaza. Orele ajuta copiii si i sprijina.’

7. ‘Suntem foarte fericiti.’

8. ‘Asta a fost un lucru bun pentru copii. Mi-ar placea sa stiu

mai multe despre Irlanda.’

9. ‘Da, suntem foarte fericiti. Este foarte bine sa fii impreuna cu

prietenii.’

10. ‘Mi-a placut sa ma joc cu copiii. Ma simt mai bine dupa ore.’

11. ‘E mai bine daca este de dopua ori e saptamana. Da,mi-a

placut pentru ca a fost un ajutor bun pentru noi. Am fost

foarte multumita de acest proiect.’

12. ‘Da, multumesc, a fost bine pentru copiii nostri. Ne-a colorat

vietile aici in Irelanda.’

13. ‘Mai mult de doua ori pe saptamana, suntem foarte

multumiti.’

14. ‘Copiii se intalnesc cu prietenii lor. Da, ne ajuta mult.’

15. ‘Ii ajuta pe copii.’

16. ‘Copiii invata sa cante la instrumente.’

17. ‘Multumesc mult de tot.’

18. ‘Imi place sa cant muzica in clasa. Da, ii ajuta pe copiii din

clasele mici.’

19. ‘Imi place din ce mai mult in fiecare zi, maimulte jocuri

pentru familii. Multumesc mult.’

20. ‘Da, cel mai mult beneficiaza familia mea.’

21. ‘Sunem cu prietenii nostri si vorbim mai mult despre

comunitatea noastra.’

Figura 15 Parintii si copiii se bucura de o

calatorie educational la Fota Wildlife Park in

iunie 2012.

Vrei sa implementezi aceasta experinta in scoala sau in tara ta?

CONTACTEAZA

PAVEE POINT TRAVELLERS CENTRE [email protected]


Craiova este localizata in sudul Romaniei si are o populatie roma numeroasa. Proiectul s-a

desfasurat in partea de SV a orasului, in cartierul Mofleni care are 1745 locuitori, dintre care 800

de romi. Proiectul poate influenta politicile locale prin implicare autoritatilor locale si

determinandu-le sa adopte metode si tehnici pe care noi le-am folosit in proiectul nostru in

cadrul proiectelor/activitatile pe care le organizeaza. La nivel central, proiectul poate influenta

politicile in domeniu prin trimiterea catre autoritati a unor recomandari si alternative ce pot fi

folosite in procesul de elaborare a politicilor, curriculumului sau materialelor necesare pentru

aplicarea curricumului. Asta se poate asigura prin trimiterea unui set de recomandari si rezultate

inrgistrate in proiect catre autoritati, impreuna cu raportul de evaluare externa pe care am

planuit sa o realizam la sfarsitul proiectului.

Voci despre Un start bun (Romania)


Vocile participantilor Proiectul a fost bun pentru ca m-a schimbat, m-a facut sa imi dau seama ca trebuie sa

acord mai multa atentie educatiei copiilor mei, cat de mult se poate. Bineinteles ca din

cauza serviciului si din cauza ca nu stiu sa scriu si sa citesc nu ii pot ajuta foarte mult, dar

acum stiu ca au nevoie de mai multa atentie din partea mea.”

Enciu Maria, mama participanta la proiectul Un Start Bun

“Au invatat sa vorbeasca romana la centru pentru ca noi in casa nu vorbim romana,

vorbim doar romani.”

Daniela Udrilescu, mama participanta la proiectul Un Start Bun

“In fiecare zi vin la centru, dupa ce termin activitatile la gradinita. Ma joc cu jucarii, cu

prietenii mei, scriu pictez. Am invatat despre Alba-ca-Zapada.”

Iasmina, copil inclus in programul Un Start Bun

“Parintii mei stiu ca vin la centru. Ii spun in fiecare zi: „mama, pot sa ma duc la centru?” si

ea zice: „Da, dar sa nu intarzii!”. „Bine, nu intarzii.”

“Am invatat foarte multe lucruri. Sunt muylte de spus.(…) Mi-am facut multi prieteni aici...

un, doi, trei, patru, cinci...Cred ca vreo sase prieteni.”

“(...) Pe 1 si 8 martie a facut cadouri pentru mame si le-am dus acasa. S-au bucurat!”

Roberto, copil inclus in programul Un Start Bun

Catalina Vasile, educatoare de etnie roma la centrul deschis in cadrul proiectului: “am

observat ca le placeau povestile foarte mult si am incercat sa ma concentrez pe asta cat

mai mult si le aduceam de fiecare data povesti noi. Cel mai mult pozele le atrageau

atentia. Cand ii intrebam despre o anumita poza, imi spuneau tot desprea ea, fructe,

legume, dar in limba romani. Si atunci le spuneam sa spuna in romani, dar si in romana.

Catalina Vasile, educatoare de etnie roma la centrul deschis in cadrul proiectului

“Cand invatam despre fructe obisnuiam sa le arat o poza si sa ii intreb ce reprezinta. Ei

raspundeau in romani si eu le raspundeam in romana; si asa am inceput sa invatam limba

romana, repetand cuvintele si in romana si in romani”,

“Gabi (coordonatoarea locala), a adus doi dintre nepotii ei care merg la Liceul de Arta. Si

ei au cantat la chitara si la tobe. In felul asta am incercat sa le furnizam modele de urmat,

sa le aratma ca daca se duc la scoala, la gradinita, pot ajunge undeva si pot face ceva

pentru a-si depasi statutul social.”

“E adeveart, sunt si multe dificultati financiare si nu sunt usor de depasit. Cel putin nu mai au

mentalitatea aia „E, si ce fac daca se duc la scoala? Nu le foloseste la nimic pentru ca

multi termina facultatea si nu le ajuta la nimic.”

“Nu stiau sa vorbeasca bine romana, nu stiau sa numere, nu stiau ce e o jucarie sau cum

se numeste, dar acum stiu. Florea Cristina, mama participanta la proiectul Un Start Bun


“Inainte sa vina la centru copiii nu stiau cum sa vorbeasca cu o invatatoare, cu o

educatoare. In comunitate, parintii nu puteau sa aiba grija de ei pentru ca se duceau la

serviciu. Nu au timp sa ii educe.”

Mara Teotoase,mediatoare scolara in cadrul proiectului

„La inceput le era frica, nu stiau despre ce e proiectul si centrul, atat copiii, cat si parintii.

Parintilor le era frica sa isi lase copiii intr-un loc unde nu stiau ce urmeaza sa se intampla.

Era necesar sa mergem in comunitate, in curtile lor ca sa ii convingem sa lase copiii sa vina

la centru.”

“Dupa parerea mea, cea mai mare realizare a acestui proiect este ca am facut

comunitatea sa se deschida catre noi, cei care suntem parte a proiectului ca si factori

educationali. Mediatorul sanitar a fost primit si i s-a dat ascultare. La inceput nu vroiau sa

auda despre doctori, despre spitale, nu acceptau nici o sugestie. Ne intrebau ce le dam.

Pentru ei, asta era un motiv pentru a-si mari stima de sine, se simteau pretuiti. Ca vine

cineva si face activitati de care beneficiaza copiii lor chiar daca sunt diferiti de ceilalti

copii care merg la gradinita sica acum au un avans.”

“Il consider un plus (proiectul) pentru ca li s-a oferit ajutor sa mearga la gradinita si la

scoala si vor fi la acelasi nivel ca restul copiilor si nu vor avea un dezavantaj de la inceput.”

Denisa Padeanu, logoped

“La inceput erau parinti care ziceau ca nu vor, ca nu au nevoie, ca prefera sa isi tina copiii

acasa sa aiba grija de cei mai mici. Sau ca ii tin acasa ca sa pazeasca casa sa nu vina

nimeni cat timp ei sunt plecati la munca. Tot felul de motive...”

“Am invatat matematica, numerele de la 1 la 10 cu cei mici, vecinii numerelor, adunari,

scaderi cu una si doua unitati.”

“Avand in vedere ca vorbim despre copii romi si pentru ca in familiile lor se vorbeste limba

romani, a trebuit sa ne focusam pe limba romana. (…) Erau copii care nu stiau sa tina o

foarfeca, nu stiau ce este plastelina sau sa coloreze. Nu stiau sa tina un creion in mana. Sa

fii clasa intai si sa nu stii sa dai paginile unui caiet sau cum arata o carte. “

Magda Troponete, educatoare la gradinita din Mofleni,

Craiova, participanta la proiect

“N-aveam curaj sa ii trimit aici. Nu eram obisnuita. Acum vin si ii iau cu masina.”

Eugenia Lucan, mama din comunitata

“Suntem saraci si nu avem posibilitatea sa... pentru ca ati vazut distanta din comunitate

pana aici si ca sa vina copiii la scoala, la gradinita...sunt masini, tot felul de lucruri; copiii

suntr mici si ne este frica.”

“Acum s-au obisnuit sa se spele pe maini, sa... fie curati. Nu mai umbla asa cum

obisnuiau.”

Enciu Maria, mama

“Parerea mea este ca a vut un impact pozitiv asupra educatiei copiilor, mai ales. Au

inceput sa le placa sa citeasca, se simt atrasi de carti; le place sa coloreze, sa asculte

povesti, sa citeasca ei insisi povesti, poezii, ghicitori.”

Dana Podaru, mediator sanitar

“Acest proiect a adus ceva ce noi singuri nu puteam sa facempentru copiii nostri,cred eu.

Nu puteam sa ii educam asa cum i-a educat proiectul asta.”

Carmeluta Taniu, mama

“Datorita faptului ca au venit la centru (copiii) si parintii au vazut ce activitati facem aici, si-

au dat seama ca educatia este importanta si au ajuns la concluzia ca e ok sa ii lase sa

mearga la scoala si la gradinita.”

“Relatia s-a intarit, comunicam mai mult. Copiii le spun tot timpul parintilor „vreu sa merg la

centru, vreau sa merg la gradinita”, mai ales la scoala.”

Gabriela Cicea, coordonator local

Interviu 1 – Udrilescu Daniela, Mama roma

Intervievator: cati copii aveti?

Mama: am 4.

I: vin toti patru aici, la centru?

Mama: da.

I: in fiecare zi?

Mama: unul dintre ei nu vine in fiecare zi, dar trei dintre ei vin mereu.

I: va spun acasa ce fac aici la centru?

Mama: da. Canta, se joaca, primesc dulciuri, banane, lucruri care li se dau aici.

Interviu 2 – Eugenia Lucan, Mama roma

Intervievator: ti-ai inscris vreu copilla gradinita anul trecut?

Mama: am doi.

I: inscrisi la gradinita?

M: aici la centru.

I: dar la gradinita?

M: si la gradinita.

I: cum se simt copiii aici, la centru?

M: foarte bine.

I: ce fac aici?

M: se joaca, invata sa citeasca, sa scrie, sa fie civilizati, sa se spele pe maini, pe dinti.

M: m-am schimbat si eu fata de ei. Pentru ca si eu trebuie sa am grija de ei. Nu pot sa se

ingrijeasca mereu singuri, intelegi? Si trebuie sa am grija de ei cat se poate de mult.


Interviu 3 – mame

I: ce vorbiti cu Dana, mediatorul sanitar?

Mama 1 - Florea Cristina: vorbeste cu noi, ne invata de exemplu, pe noi femeile, cum sa ne

protejam si sa avem grija de copiii nostri sa nu se imbolnaveasca, sa mergem la doctor.

Mama 2 – Enciu Maria: cateodata, cand ne strangem in fata portii, e bine, ne intelege, ne ia copiii,

ii aduce inapoi acasa. Si asta e mare bucurie pentru mine si vecinii mei.

Mama 3 – Eugenia Lucan: ne-a invatat cum sa ii crestem, sa ii ducem la gradinita, sa ii spalam, sa ii

inscriem la scoala sila gradinita ca sa invete, ca atunci cand cresc sa poata sa mearga undeva sa

munceasca, sa fie civilizati, sa nu fie analfabeti. Eu nu stiu sa citesc, zau!

Vrei sa implementezi aceasta experienta in scoala sau in tara ta?

CONTACTEAZA Romani CRISS – Centrul Romilor pentru

Interventie Sociala si Studii [email protected]


Index

Figuri

Figura 1 "Moara de vant ”- desen de Luis Iliev, scoala “Hr. Botev” din Pavolche, districtul Vratza.....55!Figura 2 “Inima roma”- desen de Dastyan Temenugkov, clasa a saptea, scoala primara “Hr.

Smirnenski” din Banica, districtul Vratza...............................................................................................56!Figura 3 Intalnirea clubului parintilor la scoala primara din Bozvelijsko...................................................57!Figura 4 ntalnirea clubului parintilor la scoala primara Kaspichan..........................................................57!Figura 5 Poza cu elevi sarbatorind “Vasilitza”, la scoala primara “Hristo Botev” din Banitza, Vratza .60!Figura 6 Poza cu elevi sarbatorind “Vasilitza”, la scoala primara “Hristo Botev” din Banitza, Vratza .63!Figura 3 Ora de cultura roma la scoala primara Hristo Smirnenski din Vodoley, Veliko Turnovo.........63!Figura 4 Joc interactiv folosit in cadrul orelor de cultura roma ...............................................................63!Figura 9 Participare la un festival local impotriva rasismului.....................................................................69!Figura 10 Femeile au solicitat ore unde sa invete se scrie si sa citeasca ...............................................70!Figura 11 Asemenea lectii au fost realizate prin traininguri vocationale, educatori publici sau tutori

informali ...................................................................................................................................................70!Figura 12 Femeile au solicitat traininguri informale. Motivul pentru care acestea au avut loc la

Centrul pentru Sprijinul Romilor este ca femeile nu indeplinesc cristeriile pentru centrele de

formare vocationala..............................................................................................................................71!Figura 13 Femeile sunt membre active in activitatile noastre pentru copii............................................72!Figura 14 Expozitie pentru ziua Internationala a Romilor si jocuri de strada la Universitatea din

Thessaly ....................................................................................................................................................74!Figura 15 Lansarea proiectului RoFal in Ennis, in septembrie 2011. Apar participant de la Scoala

Nationala “Educate Together din Ennis, proiectul Invatarea in Familie din Clare, proiectul

Finalizarea Scolii, Home School Community Liaison Service, Centrul pentru Sprijinul Imigrantilor

din Clare.. ................................................................................................................................................79!Figura 16 Intalnirea grupului irlandez la scoala primara din Acarlar in Provincia Aydin, Turcia,

decembrie 2010......................................................................................................................................79!Figura 17 Parintii si copiii se bucura de excursia educationala la Fota Wildlife Park in iunie 2012. .....80!

!

ROM-UP! este finantat de Comisia Europeana pe o perioada de un an, din Aprilie 2012 pana in Martie 2013. Proiectul include opt parteneri europeni. Principalul scop al ROM-UP! este de a crea o Retea Internationala Romani pentru a creste atentia asupra experientelor educationale de succes care au dovedit stiintific ca sunt eficiente in promovarea integrarii sociale a copiilor romi si a elevilor in general, in termeni de obtinere a succesului educational. Obiectivele specifice ale proiectului: Diseminarea practicilor educationale de succes in promovarea educatiei romilor;Dezvoltarea de strategii pentru implementarea actiunilor de succes in tarile partenere; Implicarea romilor in selectarea experientelor educationale de succes desfasurate in comunitatea lor;Stabilirea unei retele de coordonare intre parteneri, comunitatea roma si agentii educationali cu scopul de a depasi excluziunea educationala. ROM-UP! will contribute to achieve the main goals of the EU Framework for National Roma Integration Strategies up to 2020, offering explicit, detailed and concrete successful educational measures to be trans-ferred and implemented in different European contexts. This will involve a tangible improvement of Roma people's life conditions, especially, the most vulnerable. ROM-UP! will offer concrete successful measures in order to ensure that all Roma children have access to quality education, ensuring primary school completion, reducing the number of early school leavers and promoting the access to tertiary education.

! Organizatia coordonatoare:

Asociatia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen

Website: www.dromkotar.org Contact: Ana Contreras Fernandez

Email: [email protected] !

Centrul pentru Dialog Interetnic si Toleranta (AMALIPE) Website: www.amalipe.com Contact: Teodora Krumova Email: [email protected] Utilități pentru Protecție Socială și Solidaritate – Institutul Municipal de Formare din Volos (KEKPA-DIEK) Website: www.kekpa.org Contact: Nikolaos Antonakis Email: [email protected] Centrul de Cercetare a Teoriilor și Practicilor pentru Depășirea Inegalităților, Universitatea din Barcelona (CREA UB) Website: www.creaub.info Contact: Adriana Aubert Email: [email protected] Guvernul Catalan, Departmentul de Ajutor Social și Familie Website: www20.gencat.cat/portal/ site/bsf/?newLang=en_GB Contact: Violant Cervera Godia Email: [email protected]

Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (Romani CRISS) Website: www.romanicriss.org Contact: Simona Barbu mail: [email protected] Centrul Pavee Point Travellers Website: www.pavee.ie Contact: Frances Keyes Email: [email protected] Biroul European pentru Informații despre Romi (ERIO) Website: www.erionet.eu Contact: Marta Pinto Email: [email protected]!

!Organizatii partenere:

!

!

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru orice utilizare care poate fi fabricată din informațiile conținute de acestea.

WP2-EUREPII-body-final v2...

Documents

Transcript of WP2-EUREPII-body-final v2...