ANRE - Raspunsuri Tehnice
42
pentru nr II nr III_IVA nr III_IV B Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c 1 1 NTE 001/03 Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω art 12.5.3 10 Ω 15 Ω 2 2 NTE 001/03 Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω 10 Ω art 12.5.3 15 Ω 3 3 NTE 001/03 Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: înalt semiînalt art 13.6 jos Ani Dobos:art 13.6 4 4 NTE 001/03 Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se ap lică: instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică instalaţiilor electrice din medii explozive instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1 5 5 NTE 001/03 Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie 6 6 NTE 001/03 Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b
description
UTIL CELOR DEDICATI
Transcript of ANRE - Raspunsuri Tehnice
pentru
nr II nr III_IVA
nr III_IV B
Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c
1 1 NTE
001/03
Valoarea rezistenţei de
dispersie a prizei de pământ naturale
pentru o instalaţie de
paratrăsnete, în cazul
în care priza de
pământ se execută separat faţă de prizele
de pământ pentru
instalaţiile electrice,
trebuie să fie cel mult:
5 Ω
art 12.5.3 10 Ω 15 Ω
2 2 NTE 001/03
Valoarea rezistenţei de
dispersie a prizei de
pământ artificiale pentru o instalaţie de
paratrăsnete, în cazul
în care priza de
pământ se execută
separat faţă de prizele de pământ pentru
instalaţiile electrice,
trebuie să fie cel mult:
5 Ω 10 Ω
art 12.5.3 15 Ω
3 3 NTE 001/03
Staţiile de
transformare
exterioare amplasate în zone poluate
(niveluri de poluare III
şi IV) se realizează în
sistem construcţii de
tip:
înalt semiînalt
art 13.6
jos Ani Dobos:art
13.6
4 4 NTE 001/03
Normativul privind
alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei
şi protecţia
instalaţiilor
electroenergetice de
c.a. împotriva supratensiunilor se
aplică:
instalaţiilor
electrice pentru
tracţiunea
electrică
instalaţiilor
electrice din medii
explozive
instalaţiilor
electrice cu
tensiunea
nominală mai
mare de 1000V art 2.1
5 5 NTE 001/03
Pentru echipamentele
cu tensiunea cea mai
ridicată mai mică sau egală cu 245 kV,
nivelul nominal de
izolaţie se defineşte
prin:
tensiunea
nominală de ţinere la impuls de
trăsnet
art 3.22.a
tensiunea
nominală de ţinere de scurtă durată la
frecvenţă
industrială
art 3.22 a
tensiunea nominală de ţinere
la impuls de
comutaţie
6 6 NTE
001/03
Pentru echipamentele
cu tensiunea cea mai
ridicată mai mare
decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se
defineşte prin:
tensiunea
nominală de ţinere
la impuls de
trăsnet art 3.22.b
tensiunea
nominală de ţinere
de scurtă durată la
frecvenţă industrială
tensiunea
nominală de ţinere
la impuls de
comutaţie art 3.22. b
7 7 NTE 001/03
În zonele cu circulaţie
redusă, valoarea
intensităţii câmpului electric la 1,8m de
suprafaţa solului nu
trebuie să depăşească:
12,5 kV/m art 5.1.3.5 b 30 kV/m 20 kV/m
8 8 NTE 001/03
Coordonarea izolaţiei
echipamentelor din
reţelele electrice
având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us
≤ 245 kV se face
utilizând:
metoda
convenţională art 5.2.1.a
metoda statistică
oricare dintre cele
două metode prezentate la
variantele a) şi b)
9 9 NTE 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din
reţelele electrice
având tensiunea cea
mai ridicată Us > 245
kV se face utilizând:
doar metoda
convenţională doar metoda
statistică
oricare dintre metoda
convenţională sau
metoda statică
art 5.2.1.b
10 10 NTE 001/03
La LEA 110 kV cu
stâlpi sub 40 m
unghiul de protecţie
va fi, pe toată
lungimea liniei, de maxim:
30°
art 6.1.3 45° 60°
11 11 NTE
001/03
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV
mai înalţi de 40 m,
rezistenţa prizei de
pământ măsurată la 50
Hz, nu trebuie să depăşească valoarea
de:
10 Ω 5 Ω
art 6.2.6 b 4 Ω
12 12 NTE 001/03
Protecţia posturilor de
transformare de 3-35
kV cu intrare aeriană,
împotriva loviturilor directe de trăsnet şi
împotriva undelor de
supratensiune de
trăsnet care se propagă
pe LEA se realizează cu:
descărcătoare cu
rezistenţă variabilă pe bază
de oxizi metalici
art 7.2.7
descărcătoare cu
coarne paratrăsnete
13 NTE
002/03/00
Normativul de încercări şi măsurători
pentru sistemele de
protecţii, comandă-
control şi automatizări
din partea electrică a centralelor şi staţiilor
se aplică instalaţiilor
aferente staţiilor
electrice:
cu tensiune până
la 400 kV art 1
cu tensiune până
la 220 kV cu tensiune până
la 750 kV
14 NTE 002/03/00
Verificările asupra
sistemelor de protecţii, comandă-control şi
automatizări aferente
părţii electrice a
centralelor şi staţiilor,
trebuie efectuat:
numai în caz de
avarie
la punerea în
funcţiune (PIF)
art 6 a
în timpul
exploatării
art 6b
15 NTE 002/03/00
Rezistenţa de izolaţie
pentru circuitele de
curent, de măsură şi de protecţie ale
instalaţiilor de
automatizare din
partea electrică a
centralelor şi staţiilor trebuie să fie:
egală sau mai
mare decât 2 MΩ
mai mare decât 2
MΩ
tab V egală cu 2 MΩ
16 NTE
002/03/00
Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru
circuitele de curent, de
măsură şi de protecţie
ale instalaţiilor de
automatizare din partea electrică a
centralelor şi staţiilor
se referă la măsurarea
rezistenţei de izolaţie
a circuitelor
primare ale
transformatoarelor de curent
a circuitelor
independente
(nelegate galvanic) între ele
cap V pct 3
între circuitele
independente şi
pământ cap V pct 3
17 NTE 002/03/00
Verificările preliminare comune
ale instalaţiilor de
automatizări din
partea electrică a
centralelor şi staţiilor se referă la:
verificarea
corespondenţei
între datele din
proiect şi cele ale
instalaţiei cap V pct 1
verificări
funcţionale
verificarea
corectitudinii marcajelor pentru
panouri, dulapuri,
echipamente,
şiruri de cleme ale
instalaţiei verificate
cap V pct 1
18 NTE 002/03/00
În cazul protecţiilor
prin relee în centrale şi staţii, pentru releele /
funcţiile minimale,
valoarea coeficientului
(raportului) de
revenire:
nu trebuie să fie mai mică decât
valoarea indicată
de fabrica
constructoare
nu trebuie să fie
mai mare decât valoarea indicată
de fabrica
constructoare
art 1.1.2 probe
trebuie să fie egală obligatoriu cu
valoarea indicată
de fabrica
constructoare
19 NTE
002/03/00
În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a
barelor colectoare din
centrale şi staţii, la
verificarea în regim de
sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare
fază trebuie:
să fie mai mare
decât curentul de
sarcină
să corespundă
curentului de
sarcină
art 1.16 probe
să fie mai mică
decât curentul de
sarcină
20 NTE 002/03/00
În cazul protecţiilor
prin relee în centrale şi
staţii, pentru releele/ funcţiile maximale,
valoarea coeficientului
(raportului) de
revenire:
nu trebuie să fie
mai mică decât valoarea indicată
de fabrica
constructoare
art 1.1.2 probe
trebuie să fie egală
obligatoriu cu valoarea indicată
de fabrica
constructoare
nu trebuie să fie
mai mare decât valoarea indicată
de fabrica
constructoare
1 24 21 NTE 006
Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie
din circuitele electrice
de joasă tensiune,
valoarea reactanţei
este.
neglijabilă numai
pentru aparate cu
izolaţie în SF6
neglijabilă
axa 10 se calculează pe
bază de formulă
2 25 22 NTE 006
Contribuţia
motoarelor asincrone,
la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în
cadrul reţelelor de
joasă tensiune, poate fi
neglijată dacă nu este
mai mare cu ……. faţă de curentul de
scurtcircuit iniţial
calculat fără influenţa
motoarelor:
10% 5%
art 14 15%
3 26 23 NTE 006
Raportul de
transformare RT/XT
în funcţie de mărimea transformatorului:
scade
art 15 b creşte rămâne constant
4 27 24 NTE 006
Pentru calculul
curenţilor de
scurtcircuit trifazat
simetric, în cazul unui
scurtcircuit departe de generator, curentul de
scurtcircuit iniţial I”k
este egal cu:
curentul de
scurtcircuit
simetric de rupere Ib art 16a3
curentul de
scurtcircuit
permanent Ik art 16a3
curentul de
scurtcircuit de şoc
5 28 25 NTE 006
Pentru calculul
curenţilor de
scurtcircuit într-un sistem cu generatoare,
posturi de
transformare, motoare,
etc., curentul de
scurtcircuit permanent Ik este:
mai mic decât
curentul de
scurtcircuit simetric de rupere
Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de
scurtcircuit
simetric de rupere
Ib
egal cu curentul de scurtcircuit
simetric de rupere
Ib
art 16 a3
6 29 26 NTE 006
În timpul scurtcircuitului
bifazat, impedanţa de
succesiune negativă
este aproximativ egală cu impedanţa de
succesiune pozitivă, în
cazul în care
scurtcircuitul apare:
aproape de
generator Ani Dobos:art 16b
departe de
generator Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde
apare, numai dacă
este cu punere la pământ art 16b
7 30 27 NTE 006
În reţelele cu neutrul
izolat, curentul de
scurtcircuit monofazat:
se neglijează nu există art 16c se calculează pe
bază de formulă
8 31 28 NTE 006
În calculul curenţilor de scurtcircuit în
reţelele electrice cu
tensiunea sub 1kV nu
sunt luate în
considerare:
rezistenţele de
contact
art 9d
impedanţele de
defect
art 9d
impedanţele de
scurtcircuit
9 32 29 NTE 006
În calculul curenţilor
de scurtcircuit în
reţelele electrice cu
tensiunea sub 1kV sunt neglijate:
capacităţile
liniilor
art 13 Liliana art 9h
impedanţele de
scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h
admitanţele în
paralel cu
elementele pasive
(sarcini) Ani Dobos: art 9h
10 33 30 NTE 006
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele
electrice cu tensiunea
sub 1kV se face în
următoarele condiţii:
scurtcircuitul este
departe de
generator art 9a
scurtcircuitul este
aproape de
generator
scurtcircuitul este
alimentat într-un singur punct al
reţelei de
alimentare cu
energie electrică art 9a
11 34 31 NTE 006
Calculul curenţilor de
scurtcircuit în reţelele
electrice cu tensiunea
sub 1kV se face
considerând constante:
valorile tensiunii
de alimentare art
9c
impedanţele
elementelor
componente ale
reţelei art 9c
impedanţele de
scurtcircuit
12 35 32 NTE 006
Calculul curenţilor de
scurtcircuit în reţelele
electrice cu tensiunea
sub 1kV se face considerând:
impedanţa pozitivă
egală cu
impedanţa negativă art 9e
impedanţa pozitivă
mai mare decât
impedanţa negativă
impedanţa pozitivă
mai mică decât
impedanţa negativă
13 36 33 PE 102/86
Se recomandă ca
montarea instalaţiilor
electrice de interior cu tensiunea până la şi
peste 1000V să fie
amplasate:
în aceeaşi încăpere;
în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6,
nu există în
prescripţiile energetice o astfel
de recomandare
14 37 34 PE 102/86
Amplasarea instalaţiilor electrice
de conexiuni şi
distribuţie în interiorul
încăperilor de cabluri:
este interzisă, cu
unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7
este permisă
întotdeauna;
nu există în prescripţiile
energetice o astfel
de recomandare
15 38 35 PE 102/86
În cazul în care
temperatura minimă
poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în
staţiile de joasă
tensiune se poate face:
se admite cu
condiţia prevederii
unei încălziri locale;
Ani Dobos:art
2.12 , nota1
nu se admite
se admite în cazul
în care fabricatul
aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12
pg 15 aliniat 1
16 39 36 I7/2002 Amplasarea aparatelor
cu ulei în interiorul
tablourilor:
este interzisă; art
5.2.27 este permisă în
anumite condiţii; este permisă, dar
nu se recomandă.
17 40 37 PE 102/86
În cazul în care
funcţionarea în paralel a două sau
mai multe surse este
interzisă, pentru a se
evita această schemă:
se prevăd blocaje
corespunzătoare pentru
împiedicarea
conectării în
paralel;
Ani Dobos:art 3.2
se montează
indicatoare de
securitate;
în cazuri extreme,
când nu se pot realiza blocaje, se
admite montarea
de indicatoare de
securitate .
Ani Dobos:art 3.2
18 41 38 PE 102/86
Ca elemente de
separare în zonele de
lucru se folosesc:
siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7 orice tip de
întreruptor;
aparate
debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7
19 42 39 I7/2002
La realizarea
tablourilor şi barelor
de distribuţie, distanţa
minimă de izolare în
aer între piesele fixe sub tensiune ale
diferitelor faze,
precum şi între acestea
şi părţi metalice legate
la pământ trebuie să fie de cel puţin:
10 mm 15 mm
art 5.2.62 20 mm
20 43 40 I7/2002 Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal
perfect vertical şi
bine fixat art 5.2.79
nu există
recomandări
speciale cu privire la modul de
montare
21 44 41 I7/2002
Se recomandă ca
legăturile pentru curenţi din interiorul
tablourilor de joasă
tensiune să fie
realizate din bare
pentru curenţi mai mari de:
50 A 100 A
art 5.2.28 150 A
22 45 42 PE
102/86
Circuitele de joasă
tensiune de curent
alternativ, de curent continuu sau de
tensiuni diferite
pot fi grupate pe
acelaşi panou
(dulap), necondiţionat
se recomandă să
nu fie grupate pe
acelaşi panou
(dulap) Ani Dobos:art
4.4.7
este admisă
gruparea pe
acelaşi panou (dulap), în anumite
condiţii
23 46 43 PE 102/86
Întreruperea
conductorului de
protecţie prin aparate
de conectare:
este permisă nu este permisă
Ani Dobos:art
4.5.3
de regula nu este
permisă, cu
excepţia anumitor
cazuri
art 5.2.30
24 47 44 I7/2002
Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie
montate în aşa fel
încât:
conductoarele de alimentare să fie
legate la
şuruburile de
contact art 5.2.28
conductoarele de
plecare spre consumatori să fie
legate la
şuruburile de
contact
conductoarele de alimentare să fie
legate la duliile
filetate
25 48 45 I7/2002 Montarea siguranţelor
pe conductoarele instalaţiei de protecţie:
este interzisă; art
4.2.23 este permisă;
este interzisă
numai în cazul în
care conductorul
de protecţie este folosit drept
conductor de nul.
26 49 46 I7/2002
Protecţia la supracurenţi a
bateriilor de
condensatoare de
joasă tensiune se
realizează prin :
întreruptoare
manuale; siguranţe fuzibile;
art 7.1.12
întreruptoare
automate care permit
întreruperea
curenţilor
capacitivi. Art 7.1.12
27 50 47 I7/2002 Instalarea bateriilor de condensatoare poate
fi:
în încăperi separate art
7.1.16
în dulapuri
speciale Ani Dobos:art
7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
28 51 48 PE
102/86 Carcasele bateriilor de
condensatoare:
trebuie legate prin
conductoare de
protecţie la
pământ Ani Dobos:art
4.7.6
nu trebuie să fie
legate la pământ;
trebuie legate la
pământ numai în
anumite situaţii
29 52 49 I7/2002
Căile de curent ce nu
se pot realiza în
execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din
exterior cu mediu
corosiv, pot fi
realizate întotdeauna
din:
Cu
art 5.1.3 b Al otel
30 53 50 PE
102/86
Dispunerea barelor
colectoare în
tablourile de joasă
tensiune se recomandă să se facă:
în plan vertical
în plan vertical,
iar în cazuri bine
motivate, în plan
orizontal
în plan orizontal,
iar în cazuri bine
motivate în plan
vertical
Ani Dobos:art 4.8.10
31 54 51 I7/2002
Sistemele de bare
colectoare precum şi
derivaţiile acestora, din tablourile electrice
de joasă tensiune se
marchează prin
vopsire, astfel:
faza L1 - roşu
închis, faza L2 - galben, faza L3 -
albastru închis; art
5.1.42b
faza L1 - negru,
faza L2 - verde galben, faza L3 -
roşu închis;
faza L1 - roşu
închis, faza L2 - negru, faza L3 -
galben.
32 55 52 PE 102/86
Culorile lămpilor care
indică poziţia
aparatului de
conectare trebuie să
fie:
verde pentru
poziţia deschis;
Ani Dobos:art
4.9.11
alb pentru poziţia
deschis
alb pentru poziţia
închis
Ani Dobos:art
4.9.11
56 53 PE 103/92
Dimensionarea sau
verificarea în
condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor
electrice aeriene cu
tensiunea nominală
mai mică de 110 kV:
nu este obligatorie;
art 1.4
este obligatorie,
indiferent de tensiunea
nominală a liniei;
este obligatorie
numai pentru liniile cu tensiune
nominală mai
mare de 20 kV.
57 54 PE 103/92
Nu este obligatorie
dimensionarea sau
verificarea în condiţiile curenţilor de
scurtcircuit a
circuitelor electrice
cu tensiune nominală
până la 1 kV inclusiv:
dacă sunt prevăzute cu
întreruptoare
automate;
dacă sunt prevăzute cu
întreruptoare
manuale;
dacă sunt prevăzute cu
siguranţe fuzibile
art 1.4
58 55 PE 103/92
Verificarea liniilor
electrice aeriene cu tensiunea nominală de
110 kV sau mai mare
se verifică, în
condiţiile curenţilor de
scurtcircuit:
de regulă, numai
la efectele
dinamice;
de regulă, numai
la efectele termice;
întotdeauna la
efectele termice şi
dinamice.
Liliana art 1.5
59 56 PE
103/92 Curentul de
scurtcircuit reprezintă: curentul nominal
admisibil
supracurentul
rezultat în urma
unei conectări
incorecte într-un circuit electric
art 3.4
supracurentul
rezultat dintr-un
scurtcircuit
datorat unui defect Liliana art 3.4
60 57 PE 103/92
La calculul curenţilor de scurtcircuit,
impedanţa
consumatorilor
racordaţi în paralel cu
calea de scurtcircuit:
de regulă, se
neglijează;
se recomandă să
se ţină seama de
ea;
art 4.2
se are în vedere
numai pentru
consumatori cu
puteri peste 10
MW.
61 58 PE 103/92
Pentru un element de
instalaţie care se
dimensionează sau se verifică în condiţii de
scurtcircuit se ia în
considerare:
scurtcircuitul trifazat fără
punere la pământ;
scurtcircuitul trifazat cu punere
la pământ;
natura defectului
practic posibil
care conduce la solicitarea cea mai
mare a elementului
art 4.3
62 59 PE 103/92
La dimensionarea sau verificarea liniilor
electrice aeriene
pentru defecte cu
punere la pământ, se
recomandă luarea în considerare a:
rezistenţei
echivalente a
instalaţiei de
legare la pământ
rezistenţei arcului
electric
rezistenţei
echivalente la
locul de defect
art 4.8 (precizare)
63 60 PE 103/92
Pentru dimensionarea sau verificarea
diferitelor elemente la
efectele mecanice ale
curentului de
scurtcircuit, se ia în considerare:
curentul dinamic
nominal
curentul de
scurtcircuit termic
echivalent
valoarea la vârf a
curentului de
scurtcircuit
art 5.1
64 61 PE
103/92
La determinarea
valorii de vârf a
curentului de
scurtcircuit şi a
curentului de scurtcircuit termic
echivalent de 1 s, se
recomandă să se ţină
seama:
de prezenţa
aparatelor
limitatoare de curent
art 5.4
de temperatura
conductorului la
începutul scurtcircuitului
de factorul pentru
calculul valorii de
vârf a curentului de scurtcircuit
65 62 PE 103/92
Verificarea aparatelor
electrice la solicitări
mecanice în cazul curenţilor de
scurtcircuit se face
luându-se în
considerare, de regula:
scurtcircuitul
monofazat
scurtcircuitul bifazat cu punere
la pământ
scurtcircuitul trifazat
art 5.1
66 63 PE 103/92
Verificarea aparatelor
electrice la solicitări
mecanice în cazul curenţilor de
scurtcircuit se face
verificând
……….….în raport cu
curentul dinamic nominal al aparatului:
valoarea de vârf a curentului de
scurtcircuit
(kAmax)
art 5.1
curentul de
scurtcircuit
permanent (kA)
curentul de
scurtcircuit
simetric iniţial
(kA)
67 64 PE 103/92
Factorul pentru
calculul valorii de vârf a curentului de
scurtcircuit este:
direct proporţional
cu partea reală a
impedanţei căii de
scurtcircuit între sursã şi defect
Liliana art 5.2 si
fig 2
direct
proporţional cu
partea imaginară
a impedanţei căii de scurtcircuit
între sursã şi
defect
direct
proporţional cu durata defectului
68 65 PE 103/92
Din punct de vedere al
solicitărilor la scurtcircuit,
conductoarele rigide
(bare, profile) se
verifică la:
solicitări mecanice
art 5.6 efecte termice solicitări
electromagnetice
69 66 PE
103/92
Din punct de vedere al
solicitărilor la
scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la:
la solicitări
electromagnetice
la solicitări
mecanice Liliana art 5.8
la efectele termice
70 67 PE 103/92
Izolatoarele din
centralele şi staţiile electrice se verifică la:
la solicitări electromagnetice
la solicitări
mecanice în
condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9
arcul electric
71 68 PE 103/92
Armăturile, clemele,
piesele de fixare ale conductoarelor din
centralele şi staţiile
electrice în condiţii de
scurtcircuit:
se verifică la
solicitări mecanice
art 5.10
se verifică la
solicitări termice
art 5.10
nu trebuie verificate la
solicitări în
condiţii de
scurtcircuit
72 69 PE 103/92
La verificarea
stabilităţii termice a conductorului de oţel-
aluminiu se ia în
considerare secţiunea:
totală (echivalentă);
părţii de aluminiu; art 6.6 părţii de oţel
73 70 PE
103/92
Armăturile, clemele,
piesele de fixare ale
conductoarelor din
centralele şi instalaţii electrice se verifică la:
arc electric solicitări
electromagnetice
solicitări mecanice
şi termice
art 5.10
74 71 PE 103/92
Temperaturile maxime de scurtă durată ale
componentelor
cablurilor nu trebuie
să depăşească:
375°C - 400°C, în
funcţie de materialul de
izolare, respectiv
materialul
mantalei
exterioare şi de umplutură
valorile limită
admise de normele
producătorului
art 6.14
375°C - 400°C, în
funcţie de durata
72 PE
116/94
Buletinele de fabrică
şi de la punerea în
funcţiune pentru
echipamente şi
instalaţii electrice de MT sunt valabile:
1 an
art 1.2.9 6 luni 2 ani
73 PE
116/94
Măsurătorile privind
starea izolaţiei la
transformatoare se
execută la o
temperatură a izolaţiei care să nu fie mai
mică de:
10º C
art 1.3.12 5º C 15º C
74 PE
116/94
Valoarea minimă de
control a rezistenţei de
izolaţie pentru barele
colectoare de medie
tensiune este de: !!!! 1000 MΩ art
13.1
100 MΩ 500 MΩ 1 MΩ
75 PE
116/94
În cazul bateriilor de
acumulatoare, la
măsurarea tensiunii la
bornele elementelor,
tensiunea nominală de control pe element se
consideră:
1,5 V 1 V 2 V
art 19.5
76 PE
116/94
În staţiile cu personal
permanent, controlul
nivelului electrolitului
la bateriile de acumulatoare se
efectuează:
o dată în 24 de ore
art 19.6 o dată pe lună o dată pe
săptămână
77 PE
116/94
În staţiile fără
personal permanent,
controlul nivelului
electrolitului la
bateriile de acumulatoare se
efectuează:
o dată pe
săptămână de două ori pe
lună o dată pe lună
art 19.6
78 PE 116/94
Rezistenţa de izolaţie
la maşini (generatoare
şi compensatoare
sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:
mai mică decât 1
MΩ
mai mare
decât 1
MΩ
art 2.2
egală cu 1 MΩ
79 PE 116/94
În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune
(centrale, staţii, stâlpi
LEA, PT), măsurarea
rezistenţei de dispersie
se face periodic, o dată la:
1 an 5 ani
art 20.1 2 ani
80 PE 116/94
La măsurarea
tensiunilor de atingere
şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă
de:
3000 Ω art 20.5 2500 Ω 2000 Ω
81 PE
116/94
Rezistenţa de izolaţie
a lagărului (în cazul
lagărelor izolate), la
motoarele de curent
alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:
valoarea măsurată
la ultima PIF
50% din valoarea
măsurată la ultima
PIF
art 3.2
30% din valoarea
măsurată la ultima
PIF
82 PE 116/94
Valoarea minimă a
rezistenţei de izolaţie
a transformatoarelor şi
autotransformatoarelor
de putere la 20º C este de:
1 MΩ 1,5 MΩ 2 MΩ
Liliana art 5.2(5)
pg 45
83 PE 116/94
În cazul încercărilor şi măsurătorilor
efectuate la
transformatoarele de
tensiune din
exploatare, în lipsa unor valori de
referinţă iniţiale,
rezistenţa de izolaţie a
înfăşurării de înaltă
tensiune trebuie să fie mai mare decât:
2000 MΩ Liliana art 7.2 pg
83 1000 MΩ 1500 MΩ
84 PE 116/94
În cazul încercărilor şi
măsurătorilor
efectuate la
transformatoarele de
tensiune din exploatare, în lipsa
unor valori de
referinţă iniţiale,
rezistenţa de izolaţie a
înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie
mai mare decât:
150 MΩ 100 MΩ 50 MΩ Liliana art7.2 pg
83
75 85 PE 134/95
Timpul minim de
deconectare reprezintă:
cel mai scurt timp
între începutul
unui curent de
scurtcircuit şi
prima separare a contactelor unui
pol al aparatului
de deconectare
art 2.29
suma dintre timpul
cel mai scurt de
acţionare al
protecţiei şi cel mai scurt timp de
deschidere al
întreruptorului
art 2.29
timpul cel mai
scurt de acţionare al protecţiei
76 86 PE
134/95
Scurtcircuitul departe
de generator
reprezintă un
scurtcircuit în timpul căruia valoarea:
componentei
simetrice de c.a.
rămâne practic
constantă art 2.24
componentei
simetrice de c.a.
scade
componentei
simetrice de c.a. se
dublează
77 87 PE 134/95
În cazul unui
scurtcircuit aproape de
generator trebuie
determinate:
valorile
componentei
alternative a curentului de
scurtcircuit la
timpul zero, în
regim permanent,
precum şi la timpul de rupere
art 3.1 pct II
valoarea
componentei
simetrice de c.a. curentul de şoc
78 88 PE
134/95
In calculul curenţilor
de scurtcircuit,
valorile impedanţelor
directă şi inversă
diferă esenţial numai în cazul:
cuptoarelor
electrice cu arc maşinilor rotative
art 3.2 transformatoarelor
79 89 PE 134/95
Toate elementele
reţelei care intervin în
calculul curenţilor de
scurtcircuit se introduc
în schema de calcul prin:
impedanţele lor
art 3.2 rezistenţele lor reactanţele lor
80 90 PE
134/95
În cazul exprimării în
unităţi relative, toate
impedanţele trebuie raportate la:
aceeaşi impedanţă
de bază art 3.2
acelaşi curent la aceeaşi putere
de bază şi tensiune de bază
81 91 PE 134/95
În reţelele electrice
aeriene de înaltă
tensiune, pentru calculul curenţilor de
scurtcircuit, în toate
schemele se
neglijează:
rezistenţele
reţelelor reactanţele
reţelelor
reactanţele capacitive ale
reţelelor
82 92 PE 134/95
Pentru calculul
curenţilor de scurtcircuit,
susceptanţa capacitivă
a liniilor se neglijează:
în schemele de secvenţă
homopolară;
în schemele de secvenţă directă;
în schemele de secvenţă inversă;
83 93 PE 134/95
Curentul permanent de
scurtcircuit reprezintă:
valoarea efectivă a
curentului de
scurtcircuit care rămâne după
trecerea
fenomenelor
tranzitorii;
art 2.14
curentul de scurtcircuit în
momentul
funcţionării
protecţiei
valoarea medie a
curentului de
scurtcircuit dintre momentul
producerii
scurtcircuitului şi
momentul
funcţionării protecţiei
84 94 PE
134/95
Reactanţa
supratranzitorie
longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa
calculată:
cu 5s înaintea
scurtcircuitului
în momentul
scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28
cu 10 s după
producerea scurtcircuitului
85 95 PE 134/95
În cazul producerii
unui scurtcircuit departe de generator
componenta periodică
alternativă a
curentului de scurtcircuit:
are o valoare practic constantă
pe toată durata
scurtcircuitului
art 3.1 pct I
are o valoare ce
variază în timp
are o amplitudine
variabilă numai în
prima parte a
scurtcircuitului
86 96 PE 134/95
În cazul unui scurtcircuit aproape de
generator:
componenta
periodică
alternativă a
curentului de scurtcircuit are o
valoare practic
constantă pe
durata
scurtcircuitului;
componenta
periodică
alternativă a
curentului de scurtcircuit are o
valoare ce variază
în timp;
art 3.1 pct II
componenta periodică
alternativă a
curentului de
scurtcircuit are o
valoare practic constantă pe
durata
scurtcircuitului
numai dacă
generatorul nu are reglaj automat de
tensiune.
87 97 PE
134/95
În cazul unui
scurtcircuit departe de
generator, de regulă prezintă interes:
valoarea
componentei
simetrice de c.a. a
curentului de scurtcircuit
art 3.1
valoarea
componentei
alternative a
curentului de
scurtcircuit la timpul zero
art 3.1
valoarea de vârf a
curentului de
scurtcircuit art 3.1
88 98 PE 134/95
Cu ajutorul metodei
componentelor
simetrice se face:
calculul curenţilor
de scurtcircuit
simetrici
art 3.2
calculul curenţilor
de scurtcircuit
nesimetrici
art 3.2
calculul tensiunii
reţelei
89 99 PE 134/95
Schema pentru
calculul curenţilor de
scurtcircuit, dacă se
aplică teoria
componentelor simetrice în cazul
scurtcircuitelor
simetrice şi
nesimetrice, se
întocmeşte:
pentru toate cele trei faze, în ambele
cazuri
numai pentru o
fază, în ambele cazuri
art 3.2
doar în cazul
scurtcircuitelor simetrice, numai
pentru o fază
90 100 PE
134/95
Dacă se calculează
curenţii de scurtcircuit
în puncte cu tensiuni diferite:
impedanţele în
ohmi şi în unităţi
relative se modifică
impedanţele în
ohmi şi în unităţi
relative nu se modifică
impedanţele în
ohmi se modifică
dar impedanţele
în unităţi relative nu se modifică
art 3.2
91 101 PE 134/95
În calculul curenţilor
de scurtcircuit, pentru
valorile impedanţelor
directă şi inversă:
se admite
întotdeauna
egalitatea lor
se admite egalitatea lor în
cazul unui
scurtcircuit
aproape de
generator;
se admite
egalitatea lor în cazul unui
scurtcircuit
departe de
generator; art 3.2
92 102 PE
134/95
În calculul curenţilor
de scurtcircuit, în
cazul schemelor cu
mai multe trepte de
tensiune, cuplate prin transformatoare,
impedanţele pot fi
raportate:
fiecare impedanţă
la treapta de
tensiune corespunzătoare;
toate impedanţele
la aceeaşi treaptă de tensiune
toate impedanţele
la tensiunea la
care are loc defectul
art 3.2
33 93 103 PE 155/92
Dimensionarea
branşamentelor se
efectuează pe baza:
puterilor instalate ale aparatelor
electrocasnice
existente la
consumator; art
2.1.4
puterii absorbite,
care se determină
în funcţie de puterea totală
instalată şi de un
coeficient de
simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor
constructive;
34 94 104 PE 155/92
Racordurile şi
coloanele electrice se
dimensionează astfel încât să fie îndeplinite
condiţiile de cădere de
tensiune. Acestea nu
trebuie să depăşească:
0,5 % pentru
racordurile
electrice
subterane,
respectiv 1% pentru racordurile
electrice aeriene şi
pentru coloanele
electrice colective
sau individuale art 3.2.1
10 % pentru
racordurile
electrice
subterane,
respectiv 5% pentru racordurile
electrice aeriene şi
pentru coloanele
electrice colective
sau individuale
5 % pentru
racordurile
electrice
subterane, pentru racordurile
electrice aeriene şi
pentru coloanele
electrice colective
sau individuale
35 95 105 PE
155/92 Conductoarele
coloanelor electrice:
trebuie să aibă
secţiuni constante
pe întregul traseu
al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua
secţiuni dacă
lungimea
coloanelor depăşeşte 15m;
pot avea doua
secţiuni dacă
lungimea
coloanelor depăşeşte 10m.
36 96 106 PE 155/92
Pentru conductorul de
protecţie al coloanelor
electrice colective se foloseşte o platbandă
de oţel zincat sau
vopsit sau o armătură
sudată, având
secţiunea de:
50 mmp 150 mmp 100 mmp
art 3.2.2
37 97 107 PE 155/92
Conductorul de protecţie al coloanelor
electrice individuale
trebuie să fie legat la
pământ:
în cazul firidelor
de branşament, la
bara de legare la
pământ art 3.2.3
în cazul tablourile
de distribuţie ale consumatorilor, la
borna de legare la
pământ de pe
rama metalică a
tablourilor art 3.2.3
doar dacă secţiunile
conductoarelor
sunt nu au valoare
constantă pe toată
lungimea
38 98 108 PE 155/92
Branşamentul electric
este partea din
instalaţia de distribuţie a energiei electrice
cuprinsă între linia
electrică şi:
firida de branşament
coloana electrică art 1.2.1
punctul de
delimitare între
distribuitor şi consumator,
reprezentat de
bornele contorului
art 1.2.1
39 99 109 PE
155/92
Racordul electric este
partea din branşament
cuprinsă între:
linia electrică
aeriană sau
subterană şi firidă
de branşament art 1.2.2
firida de
branşament şi
coloană sau colonele electrice
coloana electrică
şi bornele
contorului montat la consumator
40 100 110 PE 155/92
Racordurile electrice
aeriene şi coloanele
electrice individuale se execută monofazat
pentru valori ale
curenţilor până la:
20 A 30 A art 2.1.5 40 A
41 101 111 PE 155/92
Coloanele electrice
colective pot alimenta
cel mult: 10 apartamente
20 de
apartamente
art 2.1.7
30 de
apartamente
42 102 112 PE
155/92
Secţiunile transversale
ale coloanelor
electrice colective din
blocurile de locuinţe
nu trebuie să depăşească, în cazul
utilizării aluminiului:
3 x 50 + 25 mmp 3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10 3 x 95 +50 mmp
43 103 113 PE 155/92
Montarea dozelor de
trecere este obligatorie
în cazul în care
lungimea coloanelor
în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:
10 m 15 m
art 3.2.10 20 m
44 104 114 PE 155/92
Distanţa între nivelul pardoselii şi partea
inferioară a firidelor
de branşament trebuie
să fie de:
0,3 m 0,4 - 0,5 m
art 3.1.1 1m
45 153 115 I7/2002
Prevederile
normativului pentru proiectarea şi
executarea instalaţiilor
electrice cu tensiuni
până la 1000 V c.a. şi
1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la
proiectarea şi
executarea instalaţiilor
clădirilor agricole
şi horticole
art 1.1e
protecţiei
clădirilor
împotriva
trăsnetelor
la depozite de
materiale
pirotehnice şi
explozive
electrice aferente:
46 154 116 I7/2002
Amplasarea
instalaţiilor electrice
sub conducte sau
utilaje pe care se poate
să apară condens:
se admite nu se admite art
3.3.6 se admite
condiţionat
47 155 117 I7/2002
Măsurile pentru
evitarea contactului
deţinut cu materialul
combustibil a
elementelor de instalaţii electrice se
aplică:
numai la montarea
aparentă a
elementelor de instalaţii electrice
numai la montarea
sub tencuială a
elementelor de instalaţii electrice
atât la montarea
aparentă cât şi la
montarea
îngropată Ani Dobos:art
3.3.9
48 156 118 I7/2002
Montarea pe materiale
combustibile a
conductoarelor
electrice cu izolaţie
normală este:
interzisă admisă
admisă doar cu condiţia
interpunerii de
materiale
incombustibile
art3.3.9
49 157 119 I7/2002
Alimentarea de
rezervă a
consumatorilor
echipaţi cu instalaţii
electrice pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor este:
recomandată obligatorie
Ani Dobos:art
3.4.3
la latitudinea
consumatorului
50 158 120 I7/2002
La consumatorii
alimentaţi direct din
reţeaua furnizorului de
energie electrică, instalaţiile electrice se
execută cu distribuţie
monofazată, pentru
valori ale curenţilor:
până la 30 A art 3.4.9 până la 50 A până la 20 A
51 159 121 I7/2002
Legarea în serie a
maselor materialelor şi
echipamentelor legate
la conductoare de
protecţie este:
‘interzisă
Alin Voicu art 4.1.44
obligatorie
art 4.1.27a la latitudinea
executantului
52 160 122 I7/2002
Folosirea elementelor
conductoare ale
construcţiei, pentru
dubla funcţiune de
protecţie şi de neutru este:
permisă interzisă art 4.1.41 obligatorie
53 161 123 I7/2002 Este obligatorie
protecţia la
suprasarcini pentru:
instalaţii din încăperi din
categoriile celor
cu risc de incendiu
sau de explozie art
4.2.9
instalaţii de
comandă,
semnalizare
instalaţii de
comutare şi
similare
54 162 124 I7/2002 + PE 102/92
Montarea, pe
conductoarele de
protecţie, a unor elemente care pot
produce întreruperea
circuitului este:
interzisă
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi
intrebarea 46_43
permisă în anumite condiţii
la latitudinea consumatorului
55 163 125 I7/2002
La circuitele electrice pentru alimentarea
receptoarelor de
importanţă deosebită
(receptoare din blocul
operator al spitalelor, iluminat de siguranţă,
etc) materialul
conductoarelor este:
aluminiu cupru sau
aluminiu obligatoriu cupru
5.1.3
56 164 126 I7/2002
Legăturile electrice între conductoare
izolate pentru îmbinări
sau derivaţii se fac:
în interiorul
tuburilor sau
ţevilor de protecţie
în interiorul golurilor din
elementele de
construcţie
numai în doze sau
cutii de legătură
5.1.29
57 165 127 I7/2002 Supunerea legăturilor
electrice la eforturi de tracţiune:
este permisă
întotdeauna
este permisă în
cazul
conductoarelor de cupru
este interzisă
5.1.31
58 166 128 I7/2002
Legăturile conductoarelor din
cupru pentru îmbinări
sau derivaţii care se
fac prin răsucire şi
matisare trebuie să aibă:
minimum 8 spire o lungime a
legăturii de cel
puţin 1 cm
minimum 10 spire,
o lungime a
legăturii de cel
puţin 2 cm şi să se
cositorească art 5.1.33
59 167 129 I7/2002
Legăturile conductoarelor din
aluminiu pentru
îmbinări sau derivaţii
trebuie să se facă:
prin răsucire şi
matisare
prin cleme speciale, prin
presare cu scule
speciale sau prin
sudare 5.1.34
prin lipire cu
cositor
60 168 130 I7/2002 Legăturile barelor se
execută: numai prin sudare numai cu ajutorul
şuruburilor
cu ajutorul
şuruburilor,
clemelor sau prin sudare 5.1.37
61 169 131 I7/2002
Legarea
conductoarelor la aparate, maşini,
elemente metalice
fixe, se face prin
strângere mecanică cu
şuruburi în cazul conductoarelor cu
secţiuni mai mici sau
egale cu:
16 mmp 10 mmp
art 5.1.38 6 mmp
62 170 132 I7/2002
Legăturile
conductoarelor de
protecţie trebuie
executate:
numai prin sudare
numai prin
înşurubări, cu
contrapiuliţe şi
şaibă elastică
prin sudare sau prin înşurubări cu
contrapiuliţe şi
inele de siguranţă
(şaibă elastică)
5.1.40
63 171 133 I7/2002
Distanţa maximă
admisă între două
suporturi consecutive
pentru susţinerea
izolatoarelor de fixare a conductoarelor
electrice de joasã
tensiune pe pereţii
clădirilor este de:
3 m 4 m axa5 5 m
64 172 134 I7/2002
Ramificaţiile din
distribuţiile cu
conductoare electrice
libere se execută:
oriunde pe traseul
conductelor
nu la mai mult de
1 m faţă de zona
de fixare pe suport
numai în zonele
de fixare pe
suporturi 5.1.60
65 173 135 I7/2002
Instalarea
conductoarelor
electrice în tuburi sau
ţevi montate în pământ:
este interzisă
5.1.64 este admisă
este admisă numai
pentru
conductoare de cupru
66 174 136 I7/2002 Tuburile şi ţevile
metalice rigide sau flexibile, se utilizează:
numai în încăperi
în care mediul nu este coroziv
în orice categorie
de încăperi sau mediu 5.1.79
numai în încăperi
în care mediul nu
prezintă pericol de incendiu
67 175 137 I7/2002
Tuburile şi ţevile
metalice sau din
material plastic se
instalează:
numai aparent numai îngropat
aparent sau
îngropat, în
anumite condiţii
Ani Dobos:art
5.1.84
68 176 138 I7/2002
Tuburile şi ţevile
montate orizontal în
încăperi în care se
poate colecta apa de condensaţie trebuie
montate între doua
doze în poziţie:
perfect orizontală
aproape
orizontală, cu
pante de (0,5 …1) % între doua doze
5.1.89
cu pante de (1 …2
) % între doua doze
69 177 139 I7/2002
În încăperi de locuit şi
similare se recomandă
ca traseele tuburilor
orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de
plafon la:
1 m 0,5 m circa 0,3 m art
5.1.92
70 178 140 I7/2002
Montarea tuburilor de
protecţie a conductoarelor
electrice pe pardoseala
combustibilă a
podurilor:
este strict interzisă este admisă fără
restricţii
trebuie evitată; se poate face excepţie
pentru tuburi
metalice 5.1.92
71 179 141 I7/2002
Îmbinarea tuburilor de
protecţie a
conductoarelor electrice la trecerile
prin elemente de
construcţie este:
admisă interzisă 5.1.103
admisă doar
pentru tuburi cu diametru mai mic
de 16 mm
72 180 142 I7/2002
Plintele de distribuţie din PVC trebuie
montate la distanţe de
minim:
3 cm faţă de
pervazuri din material
combustibil şi 10
cm faţă de
pardoseală art
5.1.129
1 cm faţă de
pervazuri din material
combustibil şi 5
cm faţă de
pardoseală
15 cm faţă de
pervazuri din material
combustibil şi 20
cm faţă de
pardoseală
73 181 143 I7/2002 Conductele punte cu
izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:
aparent, indiferent de traseu
în ţevi de protecţie;
înglobat în
tencuială sau
instalate în golurile canalelor
de beton. 5.1. 132
74 182 144 I7/2002
Curbarea pe lat a
conductelor INTENC
se face cu o rază de
curbură egală cu:
cel puţin de 2 ori
diametrul exterior
al conductelor;
cel puţin de 4 ori
diametrul exterior
al conductelor
5.1.139
cel puţin de 10 ori
diametrul exterior
al conductelor.
75 183 145 I7/2002
În dozele de aparat şi
de derivaţie, la
conducta punte se lasă
capete de rezervă de:
1 cm 5 cm minimum 7 cm
art 5.1.141
76 184 146 I7/2002
Pentru cordoanele
flexibile pentru
instalaţiile electrice
mobile, se prevăd lungimi suplimentare
egale cu:
50% din lungimea
necesara pentru a
evita solicitarea la tracţiune;
(5 -10) % din
lungimea necesară
pentru a evita
solicitarea la tracţiune; art
5.1.156
20% din lungimea
necesară pentru a
evita solicitarea la tracţiune.
77 185 147 I7/2002
Amplasarea
aparatelor,
echipamentelor şi receptoarelor electrice
în locuri în care ar
putea fi expuse direct
la apă, ulei, substanţe
corozive, căldură sau şocuri mecanice:
se admite
se admite
condiţionat !!! Muresan Dan
recomanda aceasta varianta ca fiind corecta
este interzisă art
5.2.7
78 186 148 I7/2002
Întrerupătoarele, comutatoarele, şi
butoanele de lumină
trebuie montate:
numai pe
conductoarele de
fază; 5.2.15
numai pe
conductorul de
nul;
pe fază sau pe nul,
nu are importanţă.
79 187 149 I7/2002
Întrerupătoarele,
comutatoarele şi
butoanele de lumină se montează, faţă de
nivelul pardoselii
finite, la înălţimea de:
1m de la axul aparatului;
(0,6-1,5) m de la axul aparatului;
1,5 m de la axul aparatului.
80 188 150 I7/2002
Întrerupătoarele şi
comutatoarele din
circuitele electrice
pentru alimentarea lămpilor fluorescente
se aleg pentru un
curent nominal de:
6 A minim 10 A 5.2.16 minim 16 A
81 189 151 I7/2002 În clădirile de locuit se
prevăd în fiecare
încăpere de locuit: cel puţin o priză; cel puţin două
prize; 5.2.18 cel puţin trei prize.
82 190 152 I7/2002
În camerele de copii
din creşe, grădiniţe, spitale de copii,
prizele trebuie
montate pe pereţi la
următoarele înălţimi
măsurate de la axul aparatului la nivelul
pardoselii finite:
peste 1m peste 1,5 m
5.2.19 peste 2m
83 191 153 I7/2002
Întrerupătoarele,
comutatoarele cu
carcasă metalică
nelegată la pământ sau conductor de protecţie
şi prizele fără contact
de protecţie se
instalează în încăperi
de producţie, faţă de elemente metalice în
legătură cu pământul,
la o distanţă de:
cel puţin 1 m cel puţin 1,25 m
5.2.19 cel puţin 1,5 m
84 192 154 I7/2002 Siguranţele automate
cu filet se pot utiliza: numai pentru
separare
atât pentru separare cât şi
pentru conectare şi
deconectare sub
sarcină 5.2.26
numai pentru
deconectare sub
sarcină
85 193 155 I7/2002 Întrerupătoarele
automate se pot utiliza:
numai pentru
separare
atât pentru
separare cât şi
pentru conectare şi deconectare sub
sarcină 5.2.37
numai pentru
deconectare sub sarcină
86 194 156 I7/2002
În cazul folosirii unui
întrerupător general
automat al tabloului
general de distribuţie,
acesta:
trebuie prevăzut cu
protecţie de
minimă tensiune
nu trebuie
prevăzut cu
protecţie de
minimă tensiune
5.2.37
poate fi prevăzut
sau nu cu protecţie
de minimă
tensiune, în funcţie
de opţiunea proiectantului
87 195 157 I7/2002
Distanţa de izolare în
aer între părţile sub
tensiune neizolate ale
tabloului şi elemente de construcţie (uşi
pline, pereţi) trebuie
să fie de:
cel puţin 50 mm art 5.2.64 75 mm 100 mm
88 196 158 I7/2002
Tablourile de
distribuţie din locuinţe
se pot instala astfel încât înălţimea laturii
de sus a tablourilor
faţă de pardoseala
finită să nu
depăşească:
2 m 2,3 m
art 5.2.67
2,5 m Ani Dobos:
art5.2.67
89 197 159 I7/2002
Coridorul de acces din
faţa sau din spatele
unui tablou se prevede cu o lăţime de cel
puţin … măsurată
între punctele cele mai
proeminente ale
tabloului şi elementele neelectrice de pe
traseu
0,5 m 0, 8 m art
5.2.70 1 m
90 198 160 I7/2002
Se prevede accesul pe
la ambele capete pe
coridoarele din dreptul
tablourilor de
distribuţie formate din mai multe panouri
având o lungime mai
mare de:
10 m
art 5.2.75 3 m 5 m
91 199 161 I7/2002
Este admisă
racordarea prin prize
la circuitul de alimentare a
receptoarelor electrice
cu putere nominală
până la:
0,5 kW 1 kW 2 kW art 5.2.86
92 200 162 I7/2002
Se admit doze comune
pentru circuitele de
iluminat normal, de
prize, de comandă şi
de semnalizare:
dacă acestea
funcţionează la
aceeaşi tensiune
art 5.3.2
întotdeauna
dacă puterea
instalată pe fiecare
circuit nu
depăşeşte 2 kW
93 201 163 I7/2002
La stabilirea
numărului de circuite
pentru iluminat
normal se va respecta condiţia de a nu se
depăşi o putere totală
instalată de:
3 kW pe un circuit
monofazat şi 8 kW
pe un circuit trifazat art 5.3.5
1 kW pe un circuit
monofazat şi 5 kW
pe un circuit trifazat
5 kW pe un circuit
monofazat şi 10
kW pe un circuit trifazat
94 202 164 I7/2002
În încăperi cu praf,
scame sau fibre
combusibile, se aleg
corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora
temperatura este de
cel mult:
100 grade C 150 grade C 200 grade C
art 5.3.8
95 203 165 I7/2002
Corpurile de iluminat
echipate cu lămpi cu
descărcări în vapori
metalici se prevăd în orice tip de încăpere
cu:
grătar protector
dispozitiv pentru
îmbunătăţirea
factorului de putere 5.3.25
legătura la un
conductor de protecţie
96 204 166 I7/2002
În locuinţe se prevede
câte un circuit de priză
separat pentru
receptoare cu puteri de:
minimum 2 kW minimum 2,5 kW
(5.3.8) minimum 3 kW
97 205 167 I7/2002 Prizele cu tensiunea
de 230 V sunt
întotdeauna:
în construcţie
capsulată
cu contact de
protecţie
art 5.3.9
în execuţie sub
tencuială
98 206 168 I7/2002
Stabilirea numărului
de prize monofazate în
clădirile de locuit şi social-culturale se face
considerând o putere
instalată pe circuit de:
1 kW 1,5 kW 2 kW art 5.3.8
99 207 169 I7/2002 Conductorul neutru se
leagă la dulia lămpii: la borna din
interior la oricare dintre
borne
la borna conectata la
partea filetata a
duliei
art 5.3.23
100 208 170 I7/2002
Dispozitivele pentru
suspendarea corpurilor
de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se
aleg astfel încât să
suporte fără
deformări:
peste 5 kg
de 5 ori greutatea
corpului de iluminat, dar nu
mai puţin de 10 kg
art 5.3.27
de 3 ori greutatea corpului de
iluminat utilizat
101 209 171 I7/2002
Se admite alimentarea a mai multe receptoare
electrice de forţă de
aceeaşi natură (de ex.
motoare) prin acelaşi
circuit prevăzut cu protecţie comună la
scurtcircuit, dacă
puterea totală instalată
nu depăşeşte:
8 kW 10 kW 15 kW
art 5.4.1
102 210 172 I7/2002
Alegerea caracteristicilor
dispozitivelor de
protecţie în cazul
motoarelor se face
ţinându-se seama:
numai de sarcinile
în regim normal de
funcţionare
numai de sarcinile
de pornire
de simultaneitatea
sarcinilor în regim
normal şi de
pornire
art 5.4.2
103 211 173 I7/2002
Dimensionarea
conductoarelor
circuitelor de alimentare în cazul
motoarelor se face
ţinându-se seama:
numai de sarcinile în regim normal de
funcţionare
numai de sarcinile de pornire
de simultaneitatea
sarcinilor în regim normal şi de
pornire
art 5.4.2
104 212 174 I7/2002
În cazul consumatorilor
racordaţi direct la
reţeaua de joasă
tensiune a
distribuitorului, pornirea directă a
motoarelor trifazate se
admite pentru o putere
de până la:
4 kW 5,5 kW
art 5.4.5a 7,5 kW
105 213 175 I7/2002
În cazul
consumatorilor
racordaţi direct la reţeaua de joasa
tensiune a
distribuitorului,
pornirea directa a
motoarelor monofazate se admite
pentru o putere de
până la:
3 kW 4 kW
art 5.4.5a 5,5 kW
106 214 176 I7/2002
La consumatori
alimentaţi din posturi
de transformare proprii , puterea celui
mai mare motor care
porneşte direct,
determinată prin
calcul, nu va depăşi:
10 % din putere
transformatoarelor
din post
20 % din puterea transformatoarelor
din post
art 5.4.6
30 % din puterea
transformatoarelor
din post
107 215 177 I7/2002
Motoarele electrice
alimentate prin
circuite separate
trebuie prevăzute pe toate fazele:
numai cu
dispozitiv de
protecţie la
scurtcircuit, pentru
puteri mai mici de 5 kW
numai cu protecţie
la suprasarcini,
pentru puteri mai
mici de 5 kW
de regulă, cu dispozitive de
protecţie la
scurtcircuit şi
dispozitive de
protecţie la suprasarcină
art 5.4.8
108 216 178 I7/2002
Protecţia motoarelor la
suprasarcină nu este
obligatorie condiţionat pentru puteri ale
acestora de până la:
0,6 kW 1,1 kW
art 5.4.8 2,5 kW
109 217 179 I7/2002
Protecţia la tensiune
nulă sau la tensiune minimă, atunci când
este necesară:
se prevede la fiecare motor
art 5.4.11
se admite
utilizarea în
comun a unui
dispozitiv de protecţie, pentru
mai multe
motoare, în
anumite condiţii
5.4.11
este interzisă
utilizarea în comun a unui
dispozitiv de
protecţie
110 218 180 I7/2002
Rezistenţa de izolaţie
a unui circuit cu tensiune nominală >
500 V se măsoară în
c.c. şi trebuie să aibă o
valoare:
mai mică de 0,5
MΩ
mai mare sau
egala cu 1 MΩ art
6.9
mai mare sau
egala cu 2 MΩ
111 219 181 I7/2002
Rezistenţa de izolaţie
a instalaţiei electrice
se măsoară
întotdeauna:
numai între
conductoarele
active luate 2 câte
2
numai între fiecare
conductor activ şi
pământ
atât între conductoarele
active luate 2 câte
2, cât şi între
fiecare conductor
activ şi pământ art 6.9
112 220 182 I7/2002
Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se
măsoară în cel puţin
trei locuri, dintre care
unul aflat la:
cca. 0,5 m de elementul
conductor
accesibil în
încăpere
cca. 1 m de elementul
conductor
accesibil în
încăpere art 6.11
cca. 2 m de elementul
conductor
accesibil în
încăpere
113 221 183 I7/2002
Puterea reactivă a bateriei de
condensatoare în cazul
compensării locale
(individuale) la
receptoare de putere mare (motor asincron,
transformator) trebuie
să compenseze:
cel mult 70% din
puterea de mers în
gol a receptorului
cel mult 80% din
puterea de mers în
gol a receptorului
cel mult 90% din
puterea de mers în
gol a receptorului art 7.1.9
114 222 184 I7/2002
În încăperile cu băi
sau cu duşuri este
permisă amplasarea dozelor de legături
numai în:
volumul 1de protecţie
volumul 2 de protecţie
volumul 3 de
protecţie Ani Dobos art
7.2.7
115 223 185 I7/2002
În volumul 2, în cazul
încăperilor cu băi sau
duşuri, se admite
montarea
receptoarelor numai dacă sunt de clasa de
protecţie:
0 I II
art 7.2.8
116 224 186 I7/2002
În volumul 3, în cazul
încăperilor cu băi sau
duşuri, instalarea
prizelor:
este totdeauna
admisă nu este admisă cu
nici o condiţie este admisã
condiţionat 7.2.9
117 225 187 I7/2002
Instalaţiile electrice
din clădiri situate în zona litoralului se
protejează în tuburi:
din materiale electroizolante
7.3.2 flexibile metalice
118 188 PE 106/2003
Tensiunea maximă de
serviciu a liniei electrice de joasă
tensiune, Um, este:
valoarea eficace a tensiunii între
faze:
valoarea eficace
maximă a tensiunii
între faze, care
poate să apară în
condiţii normale de funcţionare în
orice punct al
liniei, într-un
moment oarecare
Cap II
valoarea eficace
maximă a tensiunii
între faze, care poate să apară în
condiţii anormale
de funcţionare
119 189 PE
106/2003
Secţiunea nominală a
unui conductor funie
alcătuit din două
metale se exprimă prin:
valorile rotunjite
ale secţiunilor
ambele metale Cap II
valoarea secţiunii
celei mai mari
dintre cele două
(aferente celor două metale)
valoarea exactă a
secţiunii
conductorului,
luată cu 2 zecimale
120 190 PE 106/2003
Deschiderea nominală
între stâlpii LEA j.t.
este definită ca fiind:
semisuma
deschiderilor reale
adiacente unui
stâlp
distanţa măsurată
pe orizontală între
axele a doi stâlpi
deschiderea
convenţională, la
care punctele de
prindere ale conductoarelor se
găsesc în acelaşi
plan orizontal,
terenul este plan,
iar la săgeata maximă gabaritul
la sol al liniei este
cel minim. Cap II
121 191 PE 106/2003
La determinarea încărcărilor normate
pentru calculul
mecanic al LEA de j.t.
se ia în considerare:
zona
meteorologică şi
tipul de
amplasament art 9
presiunea
dinamică de bază
dată de vânt,
valorile temperaturii
aerului şi
coeficienţii de
corecţie a vitezei
vântului şi grosimii stratului
de chiciură
Muresan Dan art 9
doar greutatea
unitară a
fasciculului
(conductoarelor)
122 192 PE 106/2003
Acţiunea vântului şi
chiciurei asupra armăturilor, consolelor
şi izolatoarelor:
produce eforturi
mult mai mari
decât cele pe conductoare sau
stâlpi
art 21
produce eforturi
mult mai mici
decât cele pe
conductoare sau stâlpi şi aceste
eforturi se pot
neglija
Muresan Dan art
21
produce eforturi
comparabile cu cele pe stâlpi sau
conductoare
123 193 PE 106/2003
La dimensionarea conductoarelor, prin
calculul mecanic al
conductoarelor LEA
j.t., la diferite ipoteze
de funcţionare, se urmăreşte ca
rezistenţele de calcul
să nu fie depăşite în
punctele de prindere
ale conductorului în cleme, cu mai mult de:
10% 15% 5% art 25
124 194 PE 106/2003
La dimensionarea LEA de joasă
tensiune, săgeata
maximă a LEA se
calculează în:
ipoteza
temperaturii
maxime art 26
ipoteza încărcării
cu chiciură art 26 ipoteza vântului
maxim
125 195 PE 106/2003
Pentru construcţia LEA j.t. utilizarea
conductoarelor din
oţel-aluminiu sau
aliaje de aluminiu,
neizolate:
este interzisă
este admisă în
zonele de
amplasament I (câmpii, dealuri,
litoralul mării sau
al lacurilor,
amplasamente cu
obstacole mai mici de 10 m)
Liliana art 29
este admisă pentru
lucrări de
reparaţii, în baza
unor justificări
tehnico-economice
126 196 PE 106/2003
Pentru construcţia LEA j.t. utilizarea
conductoarelor din
oţel-aluminiu sau
aliaje de aluminiu,
neizolate:
este interzisă
este admisă în
zonele de
amplasament I
(câmpii, dealuri, litoralul mării sau
al lacurilor,
amplasamente din
zone construite, cu obstacole mai mici
de 10 m)
Liliana art 29
este admisă în
zonele de
amplasament II
(localităţi, cu excepţia centrelor
marilor oraşe,
precum şi
amplasamente din zone construite, cu
obstacole mai mari
de 10 m)
127 197 PE
106/2003
La dimensionare, din
considerente mecanice
se recomandă ca
secţiunile minime ale
conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-
aluminiu, să fie:
16 mmp 25 mmp art 31 30 mmp
128 198 PE
106/2003
La dimensionare, din
considerente mecanice
se recomandă ca
secţiunile minime ale conductoarelor LEA
j.t. neizolate, din
aluminiu, să fie:
20 mmp 16 mmp 35 mmp art 31
129 199 PE 106/2003
În LEA j.t. se
utilizează de regulă,
stâlpi din:
metal
art 35, 36 lemn
art 35, 51
beton armat, prefabricaţi
Muresan Dan art
35, 51
130 200 PE 106/2003
La dimensionarea LEA j.t., la
determinarea
încărcărilor tuturor
stâlpilor, se ia în
considerare o încărcare suplimentară
provenită din
greutatea montorului
şi a dispozitivelor de
montaj, cu valoarea recomandată de:
500 daN 100 daN art 43 250 daN
131 201 PE 106/2003
Montarea pe stâlpii
LEA j.t. a diverselor
obiecte ca panouri, placarde, cabluri,
reclame, etc.:
este interzisă
este permisă
numai cu acordul
unităţii care exploatează linia
electrică
respectivă
este permisă necondiţionat
132 202 PE
106/2003
La dimensionarea
LEA j.t., dacă încărcările rezultate
prin calcul depăşesc
momentul maxim al
stâlpului şi se
montează o ancoră, dimensionarea
acesteia se face la
încărcări de calcul cu
2 2,5
art 54 1,5
un coeficient de
siguranţă de:
133 203 PE 106/2003
Accesoriile LEA j.t.
(console, suporturi,
armături) se protejează
prin:
vopsire smălţuire zincare art 36
134 204 PE 106/2003
Distanţa minimă pe
verticală de la fasciculul torsadat al
LEA j.t., montat pe
stâlpi, în punctul de
săgeată maximă, la
sol, trebuie să fie de:
4 m art 64 3m 2,5 m
135 205 PE 106/2003
Montarea fasciculelor
LEA j.t. pe faţadele
clădirilor se va realiza
cu respectarea următoarelor:
pereţii trebuie să
fie din materiale
necombustibile şi
rezistenţi din punct
de vedere mecanic art 65
distanţa de la
fascicul la sol să
fie de minimum 2
m
este interzisă
montarea pe
pereţii încăperilor
în care au loc
procese termice Muresan Dan art
65
136 206 PE 106/2003
În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate,
conductoarele vor fi
montate:
în coronament
orizontal
art 66
în coronament vertical, în cazuri
justificate
art 66
întotdeauna în
coronament
vertical
137 207 PE
106/2003
Indiferent de tipul
coronamentului LEA
j.t. sau zona
meteorologică,
distanţa minimă între conductoarele
neizolate, în punctele
de prindere nu va fi
mai mică decât:
0,15 m 0,5 m
art 69 2 m
138 208 PE 106/2003
La dimensionarea
LEA j.t. distanţa
minimă pe verticală de la conductoare, în
punctul de săgeată
maximă şi suprafaţa
solului, în zonele cu
circulaţie frecventă, trebuie să fie de:
6 m
art 71 3 m 10 m
139 209 PE
106/2003
La dimensionarea
LEA j.t. cu două
circuite cu
conductoare izolate
torsadate, distanţa minimă dintre
fascicule trebuie să
fie:
30 cm
art 75 50 cm nu este normată
Alin Voicu
art 73
140 210 PE 106/2003
La dimensionarea
LEA j.t. având un
circuit cu conductoare neizolate şi un circuit
cu conductoare izolate
torsadate, distanţa
minimă între cele
două circuite trebuie să fie de:
30 cm
art 75 nu este normată 50 cm
141 211 PE
106/2003
La dimensionarea
LEA cu stâlpi comuni
pentru joasă şi medie tensiune:
distanţa pe stâlp
între elementele
liniei de medie şi joasă tensiune va
fi de minim 3 m
distanţa pe stâlp
între elementele
liniei de medie şi
joasă tensiune va fi de minim 1,5 m
art 77
circuitul de joasă
tensiune se
montează sub
circuitul de medie tensiune
Liliana art 77
142 212 PE
106/2003
La dimensionarea
LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie
tensiune, distanţa pe
verticală între
conductorul inferior al
liniei de medie tensiune, la condiţia
de săgeată maximă, şi
conductorul superior
al liniei de joasă
tensiune
se stabileşte în
funcţie de
deschiderea dintre stâlpi art 79
nu va fi niciodată
mai mică de 1,5 m
va fi de minim 1 m,
indiferent de
deschiderea dintre stâlpi
143 213 PE 106/2003
Realizarea liniilor
aeriene de joasă
tensiune pe aceiaşi
stâlpi cu instalaţii
pentru transportul în comun:
este permisă dacă
troleibuzele sunt prevăzute cu
limitator de cursă
care să reţină
captatoarele la
deconectarea accidentală a
acestora de la
linia de contact art
82
este interzisă
este permisă dacă
la dimensionarea
stâlpilor se ţine seama şi de
încărcările
datorate
instalaţiilor de
transport în comun şi distanţele între
circuite sunt cele
reglementate art
82
144 214 PE 106/2003
La dimensionarea liniilor electrice de
joasă tensiune, se are
în vedere ca măsură de
siguranţă:
realizarea unor
fundaţii speciale
deschiderea nu va depăşi 80% din
valoarea
deschiderii
calculate art 84
interzicerea înnădirii
conductoarelor art
84
145 215 PE
106/2003
La dimensionarea
LEA j.t. traversarea cu
linia peste căi ferate în
zona staţiilor,
depourilor de locomotive, a
atelierelor de material
rulant:
se face cu
respectarea unei
distanţe minime pe verticală de 7 m
nu se admite art 89 se admite în
condiţii de
siguranţă mărită
146 216 PE 106/2003
La dimensionarea
LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de
drumurile situate în
afara localităţilor,
stâlpii LEA j.t. se amplasează:
în zona de
protecţie a
drumului,
necondiţionat
în afara zonei de
protecţie a
drumului art 94
în zona de
protecţie numai cu acordul unităţii
care administrează
drumul şi luarea
măsurilor stabilite
de comun acord art 94
147 217 PE 106/2003
La dimensionarea
LEA j.t., la
traversările şi
apropierile faţă de
drumurile situate în interiorul localităţilor
(urbane sau rurale),
stâlpii LEA j.t. se
amplasează la o
distanţă minimă de bordură de:
0,2 m art 95 0,1 m nu este normată
148 218 PE 106/2003
LEA de joasă tensiune
pe stâlpi comuni cu
medie tensiune se realizează cu
respectarea unor
prevederi cum ar fi:
linia cu tensiune
mai mică se va
monta deasupra liniei cu tensiune
mai mare
se va prevedea
deconectarea
automată la puneri simple la pământ
ale liniei de medie
tensiune art 98
armăturile
metalice ale
tuturor stâlpilor se vor lega la
conductorul de nul
art 98
149 219 PE 106/2003
Traversarea LEA de joasă tensiune peste
construcţii în care se
prelucrează sau
depozitează substanţe
combustibile, inflamabile sau cu
pericol de incendiu
(explozie):
este permisă dacă
distanţa minimă pe
verticală între LEA
şi construcţie este de minim 2 m
este permisă
condiţionat, în
funcţie de tipul
construcţiei
este interzisă art
105
150 220 PE 106/2003
Apropierea axului
LEA de joasă tensiune
de construcţii în care se prelucrează sau
depozitează substanţe
combustibile,
inflamabile sau cu
pericol de incendiu (explozie):
este interzisă la o
distanţa mai mică
de 1,5 ori înălţimea
deasupra solului a
celui mai înalt
stâlp din zonă art
105
este permisă condiţionat (doar
în “cazurile
obligate” în care
nu se poate
respecta distanţa minimă, cu
tratarea de comun
acord între
unităţile care
administrează linia şi
construcţia) art
105
este interzisă
151 221 PE 106/2003
Traversarea liniilor de contact pentru tramvai
sau troleibuz de către
LEA de joasă
tensiune:
se face cu LEA cu
conductoare
izolate torsadate
art 110
este interzisă
se face respectându-se
condiţiile de
“siguranţă
mărită” art 110
152 222 PE 106/2003
Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de
clădiri se realizează:
respectând o
distanţă pe
verticală de minim 2 m, măsurată la
săgeată sau
deviaţie maximă
în funcţie de
categoria de pericol a clădirii
art 117
respectând o
distanţă pe
orizontală de
minim 1 m între un stâlp al LEA şi
orice parte a unei
clădiri
Muresan Dan art
117
153 223 PE
106/2003
Montarea fasciculelor
de conductoare izolate
torsadate ale LEA j.t.
pe elemente de clădire din materiale
combustibile:
este întotdeauna
interzisă
este admisă condiţionat (cu
condiţia ca între
fasciculul şi
peretele
combustibil se interpune un
material
incombustibil) art
119
este admisă
necondiţionat
154 224 PE 106/2003
La traversarea şi
apropierea LEA j.t. cu
conductoare neizolate faţă de poduri, baraje,
diguri, trebuie
respectată o distanţă
minimă de:
1 m 0,3 m 2 m art 121
155 225 PE 106/2003
Construirea LEA j.t.
peste ape curgătoare,
lacuri sau canale navigabile sau în zona
de protecţie a
acestora:
este întotdeauna interzisă
este permisă condiţionat
art 123
este întotdeauna permisă
226 226 NTE
003/04/00
Conductoarele izolate
pot fi utilizate la liniile
de: 110 kV 110 kV, numai în
terenuri silvice medie tensiune
art 26
227 227 NTE 003/04/00
Din considerente
mecanice,
conductoarele funie
din aluminiu-oţel,
aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu
ale LEA vor avea
următoarele secţiuni
minime:
16 mmp 25 mmp art 28 35 mmp
228 228 NTE 003/04/00
Din considerente
mecanice,
conductoarele funie de oţel vor avea
următoarele secţiuni
minime:
25 mmp 20 mmp 16 mmp art 28
229 229 NTE 003/04/00
Sârmele de oţel utilizate la realizarea
conductoarelor funie
de oţel şi a inimii de
oţel a conductoarelor
aluminiu - oţel:
se protejează împotriva
coroziunii prin
zincare clasa 2-a
art 30
se protejează
împotriva
coroziunii cu
grund epoxidic
nu se protejează
împotriva
coroziunii
230 230 NTE 003/04/00
Folosirea armăturilor
de protecţie împotriva
arcului electric este
obligatorie la LEA cu
tensiuni nominale de:
20 kV 110 kV 220 si 400 kV
art 37
231 231 NTE 003/04/00
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva
arcului electric este
obligatorie la LEA cu
tensiunea nominală
de:
110 kV 220 kV
art 37 400 kV
art 37
232 232 NTE 003/04/00
În cazul izolatoarelor
străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un
lanţ, determinate pe
baza tensiunilor
nominale de ţinere se
măreşte cu:
5% 10%
art 38 15%
233 233 NTE 003/04/00
La LEA de 110 kV,
numărul de izolatoare din lanţurile de
întindere, formate din
elemente tip capa -tija,
se consideră:
mai mare cu o unitate decât la
lanţurile de
susţinere
art 39
mai mic cu o unitate decât la
lanţurile de
susţinere
egal cu cel de la
lanţurile de
susţinere
234 234 NTE 003/04/00
Pentru stâlpii înalţi, la
marile traversări,
nivelul de izolaţie:
este acelaşi ca la
stâlpii de întindere
din considerente
mecanice, este mai
mic decât la stâlpii
de întindere
pentru un grad
mărit de siguranţă,
este mai mare
decât la stâlpii de
întindere art 41
235 235 NTE 003/04/00
În cazul lanţurilor
multiple de întindere,
verificarea
elementelor de izolatoare şi a
clemelor şi armăturilor
componente, la
gruparea specială de
încărcări (regim de avarie) se face:
prin ruperea unui element de izolator
dintr-o ramură;
art 44
prin ruperea câte unui element de
izolator din două
ramuri;
prin ruperea a două elemente de
izolator dintr-o
ramură
236 236 NTE 003/04/00
Cleme cu eliberarea
conductorului,
respectiv cleme sau
legături cu tracţiune
limitată se folosesc la:
stâlpi de întindere stâlpi de susţinere
de tip întărit
stâlpi de susţinere
de tip normal
art 57a
237 237 NTE 003/04/00
Cleme sau legături cu
reţinerea
conductorului se
folosesc la:
stâlpi de întindere stâlpi de susţinere
de tip întărit
Liliana art 57a
stâlpi de susţinere
de tip normal
238 238 NTE 003/04/00
În cazul echipării
stâlpilor cu mai multe
circuite acestea:
trebuie să aibă
toate aceeaşi
tensiune
pot avea tensiuni
diferite
art 57c
pot avea tensiuni diferite cu
maximum 10%
între ele
239 239 NTE 003/04/00
Stâlpii de susţinere se
folosesc:
în mod curent pe linii pentru
susţinerea
conductoarelor
art 57a
pentru fixarea
conductoarelor
prin întindere
nu se folosesc la
construcţia
reţelelor
240 240 NTE 003/04/00
Stâlpii terminali se folosesc la:
remedierea
temporară a unor porţiuni de linii
avariate
fixarea
conductoarelor prin întindere la
capetele liniei
art 57c
se folosesc numai ca stâlpi de colţ
241 241 NTE
003/04/00 Stâlpii de intervenţie:
se folosesc pe
perioada normală
a funcţionare a liniei electrice
nu se folosesc la
liniile electrice
aeriene
se folosesc pentru
remedierea
temporară a unor
porţiuni de linii avariate
art 57d
242 242 NTE 003/04/00
Stâlpii de întindere
sunt utilizaţi pentru:
fixarea
conductoarelor,
prin întindere, la
capetele liniei
fixarea conductoarelor,
prin întindere, ca
puncte de sprijin,
in lungul liniei
art 57b
pentru susţinerea
conductoarelor
243 243 NTE 003/04/00
La dimensionarea
stâlpilor se admite o
depăşire a
rezistenţelor de calcul
cu maximum :
10% 5% 3%
art 58
244 244 NTE
003/04/00 Stâlpii de intervenţie
se dimensionează:
numai în regim
normal
art 59
numai în regim de
avarie în regim normal şi
de avarie
245 245 NTE 003/04/00
Pentru dimensionarea
stâlpilor în regim de
avarie se consideră, ca
ipoteză de calcul:
ruperea
conductoarelor în condiţiile unui
vânt perpendicular
pe linie, simultan
cu depunere de
chiciură art 73
ruperea
conductoarelor în condiţiile de vânt
în lungul liniei,
simultan cu
depunere de
chiciură art 73
ruperea conductoarelor în
condiţiile de vânt
în lungul liniei,
fără depunere de
chiciură;
246 246 NTE 003/04/00
La stâlpii terminali cu mai multe circuite,
verificările se fac:
în condiţiile
montării numai a
circuitelor de pe o singură parte a
stâlpului
tabel 17 nota 3
în condiţiile
montării circuitelor de pe
ambele părţi ale
stâlpului
nu se fac verificări
la stâlpii terminali cu mai multe
circuite
247 247 NTE
003/04/00
Stâlpii şi accesoriile
din beton se prevăd cu
dispozitive de legare
la pământ a părţilor metalice:
în mod obligatoriu
art 99
numai în cazul
stâlpilor pe care
este montat aparataj
numai în cazul
stâlpilor speciali
248 248 NTE
003/04/00
La liniile electrice
aeriene de medie
tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:
conifere
art 104 foioase tari
art 104 alte specii
249 249 NTE
003/04/00
Stâlpii de lemn folosiţi
la executarea liniilor
electrice aeriene trebuie să fie
impregnaţi:
cu răşini cu grunduri de
exterior
cu substanţe
speciale în
instalaţii
industriale de specialitate
art 106
250 250 NTE 003/04/00
Stâlpii de lemn folosiţi
la executarea liniilor electrice aeriene se
montează:
în alveolă de beton în pământ prin
fundaţii burate art 112
în pământ prin batere cu vibraţii
251 251 NTE
003/04/00
La LEA conductoarele de protecţie se leagă la
pământ:
la fiecare stâlp de întindere
la fiecare stâlp special
la fiecare stâlp art 120
252 252 NTE
003/04/00
Se prevăd prize
artificiale de pământ
pentru dirijarea
potenţialelor la:
toţi stâlpii LEA din
zonele cu
circulaţie
frecventă; art 125
toţi stâlpii speciali
ai LEA din zonele
cu circulaţie
redusă;
toţi stâlpii cu
aparataj ai LEA
din zonele cu
circulaţie redusă; art 125
253 253 NTE 003/04/00
La executarea liniilor, verificarea valorilor
rezistenţelor de
dispersie ale prizelor
de pământ se face:
ne se face fiind
constructivă
ne se face fiind
inclusă constructiv
în conductorul de
nul al reţelei
se face conform
normelor specifice
art 126
254 254 NTE 003/04/00
Montarea de
dispozitive antivibratore pe
conductoarele active şi
de protecţie ale LEA:
se face în cazul
trecerii LEA prin
zone plane deschise, cu
deschideri de peste
120 m
art 128 a
în cazul folosirii
conductoarelor de protecţie cu fibră
optică înglobată
art 128 c
nu sunt necesare la executarea de
LEA
255 255 NTE
003/04/00
Pentru o linie electrică
aeriană culoarul de
trecere (de
funcţionare):
este diferit de zona
de protecţie a
liniei
este diferit de zona
de siguranţă a
liniei
coincide cu zona
de siguranţă şi cu
zona de protecţie
ale liniei art 134
256 256 PE 101/85
Punctul de alimentare
este
staţie de conexiuni
de medie tensiune, destinată
alimentării unor
posturi de
transformare
art 1.2.2 l)
staţie de transformare
110kV/20 kV sau
staţie de conexiuni
şi transformare de
100 kV/20kV
post de
transformare
20/0,4 kV
257 257 PE
101/85 Postul de transformare aerian are: celule de 20 kV stâlpi de beton cutie de distribuţie
258 258 PE 101/85
Postul de transformare
de stâlp este acela al
cărui echipament, inclusiv
transformatorul, este
instalat în exterior:
pe o construcţie specială de stâlpi
art 1.2.2 m)
direct pe stâlpii
liniilor electrice aeriene
art 1.2.2 m)
în cabină metalică sau zidită
259 259 PE 101/85
Amplasarea instalaţiilor electrice
pentru alimentarea
unor consumatori, se
face, de regulă:
în centrul de
putere al
amplasamentului
evitând utilizarea terenurilor
agricole sau
forestiere
în toate cazurile pe terenuri
aparţinând
domeniului public
260 260 PE 101/85
Dublarea lanţurilor de
izolatoare pentru
suspendarea
conductoarelor, este
obligatorie la:
traversarea
drumurilor şi
căilor ferate
art 4.1.5a
traversarea
barelor colectoare
art 4.1.5c
traversarea
canalizării
localităţii
261 261 PE 101/85
La realizarea
planşeelor în coridoarele încăperilor
de producţie electrică:
nu se admit denivelări;
art 5.1.16
se admit denivelări de
maxim 5% ;
c) se admit denivelări de
maxim 10%.
262 262 PE 101/85
Distanta minima de
izolare în aer Ao reprezintă distanta
minima:
între părţile
conductoare rigide aflate sub tensiune
si aparţinând unor
faze diferite;
între părţile
conductoare rigide
aflate sub tensiune si elementele
legate la pământ;
art 5.2.2
între partile
conductoarelor
flexibile sub tensiune si alte
părţi subtensiune
sau legate la
pământ.
263 263 PE
101/85
Înălţimea minimă a
conductoarelor liniilor
electrice la ieşire din
spatiile de producţie electrică de exterior
este:
de cel puţin 2 m
stabilita în
conformitate cu
prevederile
normativului PE 104
art 4.3.11
de cel puţin 3 m
264 264 PE 101/85
Îngrădirile de protecţie
definitive, pline sau cu
plasa, din incinta unei instalaţii electrice
amplasate în exterior
trebuie sa aibă
înălţimea de cel puţin:
1,5 m 2 m
art 4.3.2 2,5 m
265 265 PE 101/85
Posturile de
transformare situate în
mediul rural sau cele cu regim de
construcţie similar în
mediul urban:
nu vor avea ferestre;
art 5.1.12
pot avea ferestre protejate cu plasa
de sârma;
pot avea ferestre prevăzute cu sticla
armata.
266 266 PE 101/85
În încăperile de
producţie electrică:
este obligatorie
prevederea
iluminatului
natural
se poate prevedea
iluminat natural şi
artificial;
art 5.1.13
nu se admit
luminatoare.
art 5.1.13
267 267 PE
101/85
Temperatura minimă
dintr-o încăpere cu
personal permanent de
exploatare a
instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1
kV, nu trebuie să
scadă sub:
10° 13° 16°
art 5.1.14
268 268 PE 101/85
Prin încăperile instalaţiilor electrice
cu tensiuni peste 1 kV,
trecerea conductelor
cu fluide:
este admisa nu se admite
art 5.1.17
nu se admite, exceptând trecerea
conductelor cu apa
calda, folosind ţevi
sudate, fără flanşe
269 269 PE 101/85
Deasupra încăperilor
în care pot să se afle simultan mai mult de
50 de persoane:
nu se amplasează transformatoare;
art 5.1.2
nu se amplasează
transformatoare cu puteri peste 63
kVA;
c) se pot amplasa
transformatoare
cu izolaţie electrică uscată
sau cu fluide
incombustibile.
270 270 PE
101/85
Montarea în aceeaşi
încăpere a unor
instalaţii cu tensiuni diferite:
este recomandată,
pentru utilizarea
spaţiului;
nu este
recomandată;
art 5.1.21
c) se admite în
cazul în care
exploatarea lor se
face de către
aceeaşi organizaţie.
art 5.1.21
271 271 PE 101/85
Peretele de separaţie între celule la staţiile
interioare de medie
tensiune se va
prevedea:
plin numai pentru
înălţimea
întrerupătorului;
plin pe toata
înălţimea celulei;
art 5.1.27
plin pe o înălţime
de cel mult 2 m.
272 272 PE
101/85
Acoperişurile si
planşeele clădirilor si
încăperilor în care se
găsesc instalaţii
electrice trebuie sa fie executate din:
scândura
acoperita cu tabla; beton armat;
art 5.1.6.b beton sau
scândura.
273 273 PE 101/85
Instalaţia de ventilaţie
de avarie din
încăperea unei
instalaţii de distribuţie ce conţine
echipamente cu volum
mare de ulei:
cuprinde cel puţin 2 ventilatoare;
trebuie să asigure
în 1 oră
schimbarea unui
volum de aer egal de 3 -5 ori volumul
încăperii;
art 5.1.9
cuprinde cel puţin
2 ventilatoare de mare putere.
274 274 PE 101/85
Accesul în posturile
de transformare din
interiorul blocurilor de
locuinţe şi al clădirilor publice se va face:
din interiorul
clădirii;
de regulă, numai
din exteriorul
clădirii;
art 5.4.9
c) din subsolul sau
demisolul clădirii
printr-o încăpere
tampon
275 275 PE
101/85
Platforma unui post de
transformare aerian,
amplasat pe 2 stâlpi,
trebuie montată la o înălţime de:
1,5 m 2,5 m 3,5 m
art 6.3.2.h)
276 276 PE 101/85
Rezistenţa în timp la
foc a peretelui dintre
transformatoarele de
putere, va fi cel puţin:
3 ore 5 ore
art 6.3.2d 7 ore
277 277 PE 101/85
Transformatoarele
montate pe 2 stâlpi,
sunt amplasate la o
înălţime de cel puţin:
2,5 m 3,5 m 4,5 m
art 6.3.2h
278 278 PE 101/85
Puterea
transformatorului care se montează în posturi
pe stâlpi nu va depăşi,
de regula:
100 kVA 160 kVA 250 kVA art 6.3.2i
279 279 PE
101/85
Se admite montarea la
etajul I al clădirilor a
transformatoarelor de
putere cu ulei când acestea au puteri de
pana la:
400 kVA 630 kVA 1000 kVA
art 6.3.b
280 280 PE 101/85
Se admite instalarea,
in încăperi comune cu
instalaţiile de
distribuţie de înalta si
joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua
transformatoare de
putere în ulei cu o
putere totala de:
1260 kVA inclusiv art 6.3.f 1030 kVA inclusiv 800 kVA inclusiv
281 281 PE 101/85
Sistemul de evacuare
a uleiului din cuva unui transformator, se
realizează prin ţevi cu
diametrul de:
10 cm 20 cm art 6.6.2 30 cm
282 282 PE 101/85
Transformatoarele de
putere in ulei se
prevăd cu cuve cu
colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la
un colector comun sau
la alte cuve, daca au
cantităţi de ulei de
peste:
1 tona 1,2 tone
art 6.6.2b 1,4 tone
283 283 PE 101/85
Îmbinarea conductoarelor din
instalaţiile de înaltă
tensiune se poate face:
cu şuruburi
art 6.7.1f) b prin lipire prin sudare
art 6.7.1f)
284 284 PE
101/85
Conductorul (bara)
fazei S, va fi vopsită
cu culoarea: roşie albastră galbenă
art 6.8.7.b)
285 285 PE 101/85
Limitele de rezistenta
la foc a pereţilor si
planşeelor încăperilor ce adăpostesc
echipament electric cu
până la 60 kg ulei pe
cuva sunt de:
30 min 1 h
art 5.15, tabel 5.1 1 h 30 min
286 286 PE 107/95
Căderea de tensiune în
raport cu tensiunea de
utilizare a cablurilor nu trebuie sa
depăşească, în cazul
alimentarii directe din
reţeaua de joasa tensiune a
distribuitorului:
3% pentru instalaţii de
iluminat si pentru
instalaţiile altor
receptoare (forta,
etc)
3% pentru
instalaţii de iluminat si 5%
pentru instalaţiile
altor receptoare
(forta, etc art 4.2.3c
5% pentru instalaţii de
iluminat si 10%
pentru instalaţiile
altor receptoare
(forta, etc)
287 287 PE 107/95
Pentru cablurile cu
tensiuni cuprinse între
10 - 30 kV se
recomanda alegerea
izolaţiei din:
PVC polietilena
reticulata (XLPE)
art 4.2.4
polietilena
art 4.2.4
288 288 PE
107/95
Secţiunile transversale
minime admise ale
cablurilor de energie
nu trebuie sa fie mai mici de:
1 mmp pt.
conductoarele de
cupru si 2,5 mmp
pt. conductoarele de aluminiu
1,5 mmp pt.
conductoarele de
cupru si 4 mmp pt.
conductoarele de aluminiu
art 4.3.1
2,5 mmp pt.
conductoarele de
cupru si 4 mmp pt.
conductoarele de aluminiu
289 289 PE 107/95
Se va prevedea o rezerva de cablu la
pozarea cablurilor de
energie si de comanda
control, având, la
manşoane, lungimea minima:
lungimea
necesara refacerii
o data a
manşonului
lungimea necesara refacerii
de doua ori a
manşonului
respectiv
art 5.1.4
lungimea necesara
refacerii de trei ori
a manşonului
respectiv
290 290 PE 107/95
Distantele maxime de
rezemare, respectiv de
fixare a cablurilor nearmate, în lipsa
indicaţiilor
furnizorului, sunt:
40 cm în montaj orizontal si 80 cm
în montaj vertical
50 cm în montaj
orizontal si 100 cm în montaj vertical
art 5.2.1a
60 cm în montaj orizontal si 100 cm
în montaj vertical
291 291 PE
107/95
Ordinea de aşezare a
cablurilor pe rastele,
pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:
comanda control,
energie 0,4 kV,
energie 6,10 kV, energie 20 kV
energie 20 kV,
energie 6,10 kV,
energie 0,4 kV,
comanda-control Liliana fig 1 pg 43
comanda control,
energie 20 kV,
energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
292 292 PE 107/95
La trecerea prin
planşee (in interior)
sau la trecerea din pământ în aer (în
exterior) cablurile
montate în spatii de
producţie sau cu
pericol de deteriorări mecanice se
protejează pe o
înălţime de:
1 m 1,5 m 2m
art 5.2.1
293 293 PE 107/95
La tragerea a trei
cabluri monofazate
printr-un tub de protecţie, pentru a se
evita griparea, raportul
dintre diametrul
interior al tubului si
diametrul exterior al unui cablu trebuie sa
fie:
minimum 1,5 minimum 2,5 minimum 2,8
art 5.4.2c
294 294 PE
107/95
Se recomanda ca
numărul de manşoane
de legătura pe 1 km de
linie nou-construita,
pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV,
sa fie de maximum:
2 bucăţi 4 bucăţi
art 8.1.3 5 bucăţi
295 295 PE 107/95
Cablurile electrice
pozate în sol, în
apropierea
manşoanelor, trebuie protejate fata de
acestea prin
amplasarea lor la o
distanta minima de:
15 cm 25 cm art 8.1.5 30 cm
296 296 PE 107/95
Nivelul de izolaţie a
cablurilor este
caracterizat de
valorile:
tensiunilor
nominale ale
cablurilor;
rigidităţii
dielectrice;
c) tensiunilor nominale ale
cablurilor şi
rigidităţii
dielectrice
art 4.2.1
297 297 PE 107/95
Căderea de tensiune în
raport cu tensiunea de
utilizare a cablurilor
nu trebuie să
depăşească, în cazul alimentării de la
posturi de
transformare de
abonat sau din centrale proprii:
8% pentru
instalaţiile de
iluminat şi 10% pentru instalaţiile
altor receptoare
(forţă, etc.).
Art 4.2.3c
3% pentru
instalaţiile de
iluminat şi 5% pentru instalaţiile
altor receptoare
(forţă, etc.).
5% pentru
instalaţiile de
iluminat şi 10% pentru instalaţiile
altor receptoare
(forţă, etc.).
298 298 PE 107/95
Secţiunea economică a conductoarelor
cablurilor este
secţiunea pentru care
se realizează un regim
optim economic, corespunzător unor:
cheltuieli de
investiţii minime;
cheltuieli de
exploatare
minime;
c) cheltuieli totale
minime.
Art 4.2.d
299 299 PE 107/95
Cablurile de energie cu ecran comun peste
izolaţia
conductoarelor ( cu
câmp neradial ) se pot
utiliza până la tensiunea de:
6 kV inclusiv;
art 4.2.5 10 kV inclusiv; c) 20 kV inclusiv.
300 300 PE 107/95
Învelişurile metalice
de etanşeizare ale cablurilor de joasă
tensiune :
pot servi drept conductor de nul;
pot servi drept
conductor de nul,
dar numai în anumite condiţii;
art 4.2.5
c) nu pot servi
drept conductor de nul.
301 301 PE 107/95
Secţiunile cablurilor
de comandă – control ,
din cupru, folosite la circuitele secundare
ale transformatoarelor
de curent, nu trebuie
să fie mai mici de:
1 mmp; 1,5 mmp;
art 4.3.1 c) 2,5 mmp.
302 302 PE 107/95
Pozarea cablurilor se
recomandă a fi făcută:
în fluxuri separate pentru cablurile
de comandă
control şi
telemecanică faţă
de cele de energie; art 5.1.3
în fluxuri separate
pentru cablurile de
energie de tensiuni
diferite;
art 5.1.3
într-un singur flux, indiferent de
tensiune, pentru
utilizarea eficientă
a spaţiului
disponibil.
303 303 PE
107/95
La pozarea cablurilor
de energie şi de
comandă- control se
va prevedea la cutiile terminale o rezervă de
cablu având lungimea
minimă:
necesară refacerii
de două ori a cutiei terminale
necesară refacerii
de trei ori a cutiei terminale;
c) necesară
refacerii o singură
dată a cutiei terminale
art 5.1.4
304 304 PE 107/95
Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub
trotuare, dinspre
partea cu clădiri înspre
zona carosabilă, este:
distribuţie joasă
tensiune,
distribuţie de medie tensiune,
fir-pilot pentru
telemecanică,
iluminat public
art 5.3.2b
distribuţie de
medie tensiune, fir-pilot pentru
telemecanică,
distribuţie joasă
tensiune, iluminat
public
c) distribuţie joasă
tensiune, fir-pilot pentru
telemecanică,
distribuţie de
medie tensiune,
iluminat public
305 305 PE 107/95
Adâncimea de pozare în condiţii normale a
cablurilor cu tensiunea
nominală până la 20
kV inclusiv va fi, de
regulă, cel puţin de:
0,5….0,6 m; 0,7….0,8 m;
art 5.3.1a c) 0,9….1,0 m
306 306 PE 107/95
Adâncimea de pozare în condiţii normale a
cablurilor cu tensiunea
nominală peste 20 kV
inclusiv va fi, de
regulă, cel puţin de:
1…….1,2 m;
art 5.3.1 a 1,3….1,5 m; c) 1,5…1,7 m.
307 307 PE 107/95
Înnădirea cablurilor de
comandă şi control ; nu este permisă;
este permisă
pentru înlăturarea
deranjamentelor
cablurilor în
funcţiune art 8.1.4
c) este permisă când lungimea
traseului este mai
mare decât
lungimea de
fabricaţie a cablului respectiv
art 8.1.4
308 308 PE 107/95
Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele
rectilinii ale cablelor
pozate în afara zonelor
100 m;
art 8.2.5 120 m; c) 80 m.
locuite din localităţi
va fi de:
309 309 PE 107/95
Secţiunea unui cablu se calculează în
funcţie de:
puterea absorbită
de consumatori Ani Dobos art
3.1.6
tipul terenului pe care se
amplasează
coeficienţii de
cerere şi simultaneitate
Ani Dobos art
3.1.6
310 310 PE
107/95
Cablurile de
telemecanică se
realizează din:
Cupru
art 4.2.2 Aluminiu
Cupru sau
Aluminiu (normele
tehnice nu precizează)
311 311 PE 107/95
Căderea de tensiune în
raport cu tensiunea
nominală de utilizare, în instalaţiile de
iluminat alimentate
direct din reţeaua de
joasă tensiune a
operatorului de distribuţie, nu trebuie
să depăşească:
1 % din tensiunea
nominală 2 % din tensiunea
nominală
3 % din tensiunea
nominală
art 4.2.3c
312 312 PE 107/95
Căderea de tensiune în
raport cu tensiunea
nominală de utilizare,
în instalaţiile de
iluminat alimentate din posturi de
transformare de
abonat, nu trebuie să
depăşească:
1 % din tensiunea nominală
4 % din tensiunea nominală
8 % din tensiunea
nominală art 4.2.3c
313 313 PE 107/95
Protecţia cablurilor
împotriva curenţilor de scurtcircuit se
realizează cu:
doar în anumite cazuri speciale
siguranţe fuzibile art 5.1.7
relee de protecţie art 5.1.7
314 314 PE
107/95
Adâncimea de pozare
a cablurilor cu
tensiunea nominală
mai mare de 20 kV, în
condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică
de:
0,8 m 0,5 m 1,2 m
art 5.3.1a
315 315 PE 107/95
Zona de protecţie a
cablurilor cu tensiunea
mai mare de 1 kV
pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:
75 m 150 m 200m
art 5.5.1 h
316 316 PE 107/95
Raza minimă de curbură a unui cablu
de 20 kV cu izolaţie
din material sintetic,
este:
15 x diametrul
cablului
anexa 5
25 x diametrul
cablului 30 x diametrul
cablului
317 317 PE 107/95
La execuţia unei cutii
terminale, pentru
rezerve se prevăd următoarele lungimi
minime necesare
refacerii:
de trei ori a cutiei respective
o singură dată a cutiei respective
art 5.1.4
de două ori a cutiei respective
318 318 PE
107/95
Conductorul profilat
este un conductor a
cărui secţiune transversală nu are
elipsă cerc
art 2.6.1e pătrat
formă de:
319 319 PE 107/95
Temperatura maximă a unui conductor în
regim permanent, este:
suma dintre
temperatura
mediului şi temperatura de
suprasarcină
art 2.5a
temperatura de suprasarcină
temperatura mediului
320 320 PE
120/94
Racordarea la bornele
receptoarelor a
bateriilor de
condensatoare de joasă tensiune cu
puteri sub 100 kVAr:
se realizează
obligatoriu cu
posibilitate de
deconectare manuală
se poate realiza
direct, fără
aparataj de
deconectare propriu
art 4.3.7
se realizează
obligatoriu cu
posibilitate de
deconectare automata
321 321 PE 120/94
Pentru compensarea
individuala a
motoarelor asincrone de medie si joasa
tensiune se recomandă
conectarea la bornele
acestora a unor baterii de condensatoare cu
puteri:
care sa nu depăşească 70%
din consumul de
energie reactiva al
motorului în gol
care sa nu depăşească 80%
din consumul de
energie reactiva al
motorului în gol
care sa nu depăşească 90%
din consumul de
energie reactiva al
motorului în gol
art 4.3.8
322 322 PE 120/94
Bateriile de
condensatoare de
joasa tensiune se
recomanda sa se
instaleze:
în interior
art 4.4.4 în exterior în interior până la
puteri de 250 kVAr
pe treapta
323 323 PE
120/94
Bobinele de reactanţă
pentru compensare se
racordează de regulă:
în reţelele de
400kV;
art 4.101
pe terţiarele AT-
urilor de
400/220/110 kV; art 4.1.1
c) în reţelele de
110 kV
324 324 PE 120/94
Compensatoarele
statice pentru reglajul
puterii reactive se vor
instala prioritar în:
în nodurile de
sistem de 400 kV;
în staţiile de
evacuare a puterii
din centrale;
c) în nodurile de
interconexiune ale
SEN.
art 4.1.1
325 325 PE
120/94
Pentru consumatorii
care prezintă regim
deformant sau
fluctuaţii rapide de
sarcină (fliker), se recomandă utilizarea
de:
baterii de
condensatoare
fracţionate;
surse statice de
putere reactivă
reglabile cu
tiristoare; art 4.3.2
c) motoare
sincrone
326 326 PE
120/94
La bateriile de
condensatoare
automatizate şi
fracţionate puterea pe treaptă la joasă
tensiune va fi de
maximum:
200 kVAr; 150 kVAr; c) 250 kVAr
art 4.4.3
327 327 PE
120/94
La bateriile de
condensatoare
automatizate şi
fracţionate puterea pe treaptă la medie
tensiune va fi cuprinsă
250 şi 1000 kVAr; 1000 şi 4800
kVAr; art 4.4.3
c) 500 şi 2000
kVAr.
între:
328 328 PE
120/94
Creşterea factorului de
putere la consumatorii
industriali şi similari
se recomandă a fi
făcută cu prioritate prin:
mijloace naturale;
art 4.2.8
baterii de
condensatoare
fixe;
c) baterii de
condensatoare în
trepte.
329 329 PE
120/94
Montarea surselor de
putere reactivă
specializate (baterii de
condensatoare,
compensatoare sincrone) se face când
factorul de putere este
mai mic de:
0,98 0,95 0,92
cap1
330 330 PE 120/94
Compensarea puterii
reactive se aplică în
instalaţiile electrice
ale:
operatorului de
distribuţie operatorului de
măsurare
consumatorilor
industriali şi
similari
331 331 PE 120/94
Bateriile de
condensatoare pot fi montate în instalaţiile
electrice de:
0,4 kV art 4.1.4
20 kV art 4.1.4 110kV
332 332 PE 120/94
Puterea bateriei de
condensatoare care
compensează factorul
de putere al unui transformator 20/0,4
kV care funcţionează
în gol, nu trebuie să
depăşească:
max. 40% din
puterea nominală a
transformatorului
max. 30% din
puterea nominală a
transformatorului
max. 20% din
puterea nominală
a transformatorului
art 4.3.7
333 333 PE
120/94
Pentru compensarea
factorului de putere
din reţelele de 400 kV, se utilizează:
baterii de
condensatoare
bobine de
reactanţă art 4.1.1
filtre de armonici
