Pr. Prof. Stelian TOFANĂ

Curs opțional Curs opțional An IIAn II

Curs nr. 1Curs nr. 1CUPRINS

1. Noţiunea şi dimensiunea Exegezei biblice1. Noţiunea şi dimensiunea Exegezei biblice

2. 2. Resurse și instrumente necesare în exegezăResurse și instrumente necesare în exegeză

3. Școli și curente exegetice3. Școli și curente exegetice

4. 4. Şcolile exegetice din Alexandria şi AntiohiaŞcolile exegetice din Alexandria şi Antiohia

5. Sensurile Scripturii, context, locuri paralele5. Sensurile Scripturii, context, locuri paralele

Noţiunea şi dimensiunea Exegezei bibliceNoţiunea şi dimensiunea Exegezei biblice

Exegeza - Exegeza - εξηγεομαιεξηγεομαι = = a interpretaa interpreta, , a rosti interpretativa rosti interpretativ))

Exegeza se prezintă ca o ramura a hermineuticii biblice din Exegeza se prezintă ca o ramura a hermineuticii biblice din sfera practică, fiind o disciplină analitică şi sintetică.sfera practică, fiind o disciplină analitică şi sintetică.

În În procesul de interpretareprocesul de interpretare a textului Sfintei Scripturi există a textului Sfintei Scripturi există două momente importante:două momente importante:

- - găsireagăsirea adevărului ascuns sau al sensului autentic al adevărului ascuns sau al sensului autentic al textuluitextului

- - expunerea expunerea acestui adevăr ascultătorilor sau acestui adevăr ascultătorilor sau cititorilor.cititorilor.

Exegeza biblică este autentică numai în măsura în care nu urmăreşte, Exegeza biblică este autentică numai în măsura în care nu urmăreşte, în expunerea adevărului textului, scopuri confesionale, de apărare din în expunerea adevărului textului, scopuri confesionale, de apărare din perspectivă confesională a unui adevăr de credinţă. perspectivă confesională a unui adevăr de credinţă.

Resurse și instrumente necesare Resurse și instrumente necesare în exegezăîn exegeză

Ediții criticeEdiții critice

- E Nestle – K. Aland, - E Nestle – K. Aland, Novum Testamentum GraeceNovum Testamentum Graece, , Ed. 1079 (27) 1993, 1997- Editio critica MajorEd. 1079 (27) 1993, 1997- Editio critica Major

- K. Aland, - K. Aland, Synopsis Quattor EvangeliorumSynopsis Quattor Evangeliorum, (15), , (15), 20012001

- R. Hanhart, - R. Hanhart, SeptuagintaSeptuaginta, 2006 (Trad. rom., Polirom , 2006 (Trad. rom., Polirom , Buc. 2004, 2 vol?), Buc. 2004, 2 vol?)

- E. Ellinger, W. Rudolph, - E. Ellinger, W. Rudolph, Biblia Hebraica Biblia Hebraica StuttgartensiaStuttgartensia, Deutsche Bibelstiftung Stuttgart, , Deutsche Bibelstiftung Stuttgart, 19751975

Dicționare, Concordanțe, GramaticiDicționare, Concordanțe, Gramatici

Theologisches WTheologisches Wöörterbuch zum Neun Testamentrterbuch zum Neun Testament, Stuttgart-Berlin- Koln, 1990 (10 , Stuttgart-Berlin- Koln, 1990 (10 vol.)vol.)

New Testament DictionaryNew Testament Dictionary, London 2004, London 2004

Dictionarul Noului TestamentDictionarul Noului Testament, Edit. Daniel G. Reid, Oradea 2008, 1246 p, Edit. Daniel G. Reid, Oradea 2008, 1246 p

J. Strong, J. Strong, The New StrongThe New Strong’s Exhaustive Concordance of the Bible’s Exhaustive Concordance of the Bible, Nashville1990, Nashville1990

ConcordanConcordanță Biblică Tematicăță Biblică Tematică, Iași 2000, Iași 2000

F. Blass - A. Debrunner – E.Rehkopf, F. Blass - A. Debrunner – E.Rehkopf, Gramatik des Neutestamentlichen Griechisch,Gramatik des Neutestamentlichen Griechisch, 1990 1990

Idem, Idem, A Greek Grammar of the New Testament and other Early Christian A Greek Grammar of the New Testament and other Early Christian LiteratureLiterature, Chicago 1961, Chicago 1961

Ediții ComentariiEdiții Comentarii

- EKKEKK – – Evangelisch-Katholischer Kommentar zum Neun TestamentEvangelisch-Katholischer Kommentar zum Neun Testament (1975)(1975)

- AncBAncB – – Anchor BibleAnchor Bible

- ICCICC – – The International Critical Commenatry of the Holy ScriptureThe International Critical Commenatry of the Holy Scripture (O.T – N.T)(O.T – N.T)

- NTDNTD – – Das Neue Testament DeutschDas Neue Testament Deutsch

- ThKNTThKNT – – Theologischer Kommentar zum Neuen TestamentTheologischer Kommentar zum Neuen Testament

- WBCWBC – – Word Biblical CommentaryWord Biblical Commentary

- EtBEtB – Etudes Bibliques (din 1903)– Etudes Bibliques (din 1903)

IntroduceriIntroduceri

Raymond E. Brown, Raymond E. Brown, An Introduction to the New TestamentAn Introduction to the New Testament, New , New York 1997York 1997

Donald A. Carson, Douglas J. Moo, Leon Morris, Donald A. Carson, Douglas J. Moo, Leon Morris, An Introduction An Introduction to the New Testamentto the New Testament,, Grand rapids 2005 Grand rapids 2005

Werner G. Kummel, Werner G. Kummel, Introduction to the New TestamentIntroduction to the New Testament,, Abingdon Abingdon Press 1975Press 1975

Luke T. Johnson, Luke T. Johnson, The Writings of the New Testament: An The Writings of the New Testament: An InterpretationInterpretation,, Minneapolis 1999 Minneapolis 1999

Kurt Aland – Barbara Aland, Kurt Aland – Barbara Aland, Text of the New Testament: An Text of the New Testament: An Introduction to the critical Editions and to the Theory and Introduction to the critical Editions and to the Theory and Practice of Modern Textual Criticism,Practice of Modern Textual Criticism, Grand Rapids, 1989 Grand Rapids, 1989

InternetInternet

http://www. torreys.org/bible/http://www. torreys.org/bible/ http://www.ntgateway.comhttp://www.ntgateway.com http://www.bibelwissenschaft.dehttp://www.bibelwissenschaft.de http://www.bsw.org/project/biblicahttp://www.bsw.org/project/biblica

(Biblica)(Biblica) http://www.bookreviews.orghttp://www.bookreviews.org (Review of (Review of

Biblical Literature)Biblical Literature)

Școli și curente exegeticeȘcoli și curente exegetice Exegeza iudaicăExegeza iudaică

- - Exegeza iudaică s-a născut imediat după exilul babilonic, când Exegeza iudaică s-a născut imediat după exilul babilonic, când iudeii, nemaicunoscând ebraica biblică – recurg pentru iudeii, nemaicunoscând ebraica biblică – recurg pentru interpretarea cuvântului - la serviciile scribilor. interpretarea cuvântului - la serviciile scribilor.

- La început - rolul de traducători ai cărţilor sfinte- La început - rolul de traducători ai cărţilor sfinte

- Mai târziu - însoţesc traducerile cu - Mai târziu - însoţesc traducerile cu scurte interpretăriscurte interpretări. .

- Cu timpul, accentul care trebuia pus pe cuvântul biblic s-a - Cu timpul, accentul care trebuia pus pe cuvântul biblic s-a mutat pe cuvântul scribilor, astfel că până la urmă interpretarea mutat pe cuvântul scribilor, astfel că până la urmă interpretarea lor se transformắ în erudiţie, iar evlavia iniţială în formalism lor se transformắ în erudiţie, iar evlavia iniţială în formalism liturgic şi legalist. liturgic şi legalist.

Cei mai importanţi reprezentanţi ai exegezei iudaice sunt Cei mai importanţi reprezentanţi ai exegezei iudaice sunt Hillel şi ŞamaiHillel şi Şamai - au creat şi două şcoli de interpretare - au creat şi două şcoli de interpretare iudaică. iudaică.

HillelHillel trăieşte în vremea lui Irod Idumeul şi este trăieşte în vremea lui Irod Idumeul şi este conservator. conservator.

- s-a străduit totuși să scoată la iveală nu numai litera, - s-a străduit totuși să scoată la iveală nu numai litera, ci şi ci şi spiritulspiritul cărţilor sfinte, arătându-se, din acest punct de cărţilor sfinte, arătându-se, din acest punct de vedere, cât se poate de progresist, chiar liberal, după unii, în vedere, cât se poate de progresist, chiar liberal, după unii, în interpretarea poruncilor Legii. interpretarea poruncilor Legii.

- a făcut deosebire categorică între ceea ce însemna - a făcut deosebire categorică între ceea ce însemna cuvântul revelat şi cadrul interpretării lui în spaţiul tradiţiei cuvântul revelat şi cadrul interpretării lui în spaţiul tradiţiei iudaice.iudaice.

Şamai - trăieşte în aceeaşi epocă

- este un interpret rigid, formalist şi extremist - un fanatic al tradiţiei şi un adversar puternic al oricărei stăpâniri

străine asupra Palestinei.

- despre el se spune că:- obliga pe copii să ţină post chiar din leagăn- evita expedierea corespondenţei în ajunul sărbătorilor,

ca nu cumva scrisorile sale să încalce legea călătoriei spre destinatari

- nu mânca ouăle din ziua sâmbetei- refuza să cumpere de la piaţă zarzavaturile pentru care

nu se dăduse zeciuială etc.

De la Hillel şcolile rabinice au păstrat câteva De la Hillel şcolile rabinice au păstrat câteva reguli de interpretarereguli de interpretare de care apoi s-a ţinut seama în interpretarea iudaică târzie:de care apoi s-a ţinut seama în interpretarea iudaică târzie:

- - Analiza fiecărui text în parteAnaliza fiecărui text în parte

- Comparaţia între textele asemănătoare- Comparaţia între textele asemănătoare

- - Demonstraţia afortioriDemonstraţia afortiori - scoaterea concluziilor referitoare la text - scoaterea concluziilor referitoare la text din ideile anterioare analizate în contextdin ideile anterioare analizate în context

- Analiza concluziilor prin analogie- Analiza concluziilor prin analogie

- Armonizarea concluziilor cu sensul întregului context- Armonizarea concluziilor cu sensul întregului context

- Întărirea concluziilor prin exemple.- Întărirea concluziilor prin exemple.

Urmaşii lui Hillel n-au ţinut seama de aceste reguli – au devenit cei mai îndârjiţi adversari ai Mântuitorului Hristos şi ai învăţăturii Sale.

După părerea scribilor - exegeza este o ştiinţă care se învaţă prin studiu îndelungat şi mai ales prin iniţierea în anumite secrete divine care constau în anumite formule şi practici de astrologie, chiromanţie, medicină, artă culinară şi pe care rabinii de altădată credeau că le-au primit direct de la Dumnezeu

Prin aceste metode, exegeza biblică iudaică se transformă în cabalism (cabala = ansamblul învăţăturilor dogmatice, filozofice şi simbolice păstrate de vechii iudei pe calea tradiţiei).

Exegeza cabalistică pornea totdeauna de la principiul că Scriptura, pe lângă sensul exprimat prin cuvinte, are şi alte sensuri misterioase, profunde, ascunse

Gematrie -Gematrie - principiu care constă din principiu care constă din transformarea literelor transformarea literelor în cifreîn cifre şi din substituirea cuvintelor şi a expresiilor în altele şi din substituirea cuvintelor şi a expresiilor în altele de valoare numerică egală. de valoare numerică egală.

- Exemplu – Fc. 1,1 şi II Paral. 36,23 numără câte 6 - Exemplu – Fc. 1,1 şi II Paral. 36,23 numără câte 6 „alef”, care reprezintă cea dintâi literă a numeralului „elef” „alef”, care reprezintă cea dintâi literă a numeralului „elef” = 1000. Aceste versete au fost interpretate de cabalişti în = 1000. Aceste versete au fost interpretate de cabalişti în sensul că lumea va dura 6000 de anisensul că lumea va dura 6000 de ani

NotariconNotaricon - - sensul unui cuvânt ascunde în el şi sensul sensul unui cuvânt ascunde în el şi sensul cuvintelor care încep cu literele sale. cuvintelor care încep cu literele sale.

Exemplu – Primul cuvânt al Sfintei Scripturi Exemplu – Primul cuvânt al Sfintei Scripturi „bereşit” cuprinde în sine şi ideile arătate de verbul „bara” = „bereşit” cuprinde în sine şi ideile arătate de verbul „bara” = a creaa crea şi de „raghia” = şi de „raghia” = faţă a pământuluifaţă a pământului şi de „ereţ” = şi de „ereţ” = pământpământ şi de „şamaim” = şi de „şamaim” = cercer etc.) etc.)

TemurahTemurah (= (= substituiresubstituire) - consta din ) - consta din schimbarea loculuischimbarea locului ocupat de literele ocupat de literele unui cuvânt pentru a obţine noi cuvinte, unui cuvânt pentru a obţine noi cuvinte, cu noi înţelesuri, sau chiar constând din cu noi înţelesuri, sau chiar constând din înlocuirea literelor unui cuvânt cu altele înlocuirea literelor unui cuvânt cu altele aparţinând altor cuvinte asemănătoare aparţinând altor cuvinte asemănătoare sensului primului cuvânt. sensului primului cuvânt.

Exemplu – „Maleahi” = Exemplu – „Maleahi” = mesagerul mesagerul MeuMeu poate fi oricând citit „Mihael” = poate fi oricând citit „Mihael” = cine este ca Iahvecine este ca Iahve

Şcolile exegetice din Alexandria şi AntiohiaŞcolile exegetice din Alexandria şi Antiohia 1. Şcoala exegetică din Alexandria1. Şcoala exegetică din Alexandria

- Între precursorii şcolii - Clement Alexandrinul

- principii hermeneutice:

În Sfânta Scriptură există o învăţătură ascunsă pe care Mântuitorul a încredinţat-o numai Sfinţilor Apostoli, iar aceştia numai învăţătorilor Bisericii.

Nu oricine este capabil să înţeleagă şi să interpreteze Sfânta Scriptură, ci numai cei iniţiaţi, Clement având în vedere o anumită pregătire teologică.

Din cauza imperfecţiunii sale (a trupului) omul nu poate cuprinde toate adevărurile Scripturii.

Cheia cu care putem deschide uşile Sfintei Scripturi este alegoria.

Adevăratul întemeietor al şcolii din Alexandria a fost Adevăratul întemeietor al şcolii din Alexandria a fost Origen.Origen.

- 4/5 din opera sa este exegetică. - 4/5 din opera sa este exegetică.

- principii hermeneutice- principii hermeneutice::

Din cauza imperfecţiunii sale omul nu poate înţelege Din cauza imperfecţiunii sale omul nu poate înţelege desăvârşit cugetarea divină din Sfânta Scriptură.desăvârşit cugetarea divină din Sfânta Scriptură.

Sfânta Scriptură este inspirată de la primul până la ultimul Sfânta Scriptură este inspirată de la primul până la ultimul cuvânt.cuvânt.

Sfânta Scriptură nu conţine nici o eroare sau inexactitate Sfânta Scriptură nu conţine nici o eroare sau inexactitate sau contrazicere cu ea însăşi sau cu sau contrazicere cu ea însăşi sau cu adevărurile de ştiinţăadevărurile de ştiinţă..

Inspirate şi infailibile sunt numai textele sfinte ieşite de sub mâna Inspirate şi infailibile sunt numai textele sfinte ieşite de sub mâna aghiografului, aşa că orice interpretare trebuie să pornească de la aghiografului, aşa că orice interpretare trebuie să pornească de la stabilirea critică a textului original.stabilirea critică a textului original.

Sfânta Scriptură, după Origen, are trei sensuri:Sfânta Scriptură, după Origen, are trei sensuri: Trupesc (= sensul literal)Trupesc (= sensul literal) Psihic (= sensul alegoric)Psihic (= sensul alegoric) Duhovnicesc (= sensul spiritual-moral)Duhovnicesc (= sensul spiritual-moral)

Interpretarea Scripturii necesită o pregătire intelectuală şi moralăInterpretarea Scripturii necesită o pregătire intelectuală şi morală care nu se dobândeşte decât prin studiu îndelungat, prin practica care nu se dobândeşte decât prin studiu îndelungat, prin practica unei vieţi pioase şi prin rugăciune stăruitoare.unei vieţi pioase şi prin rugăciune stăruitoare.

Creştinii trebuie să se desprindă întotdeauna de povara sensului Creştinii trebuie să se desprindă întotdeauna de povara sensului trupesc şi să depăşească sensul psihic, urcându-se la sensul trupesc şi să depăşească sensul psihic, urcându-se la sensul duhovnicesc al Sfintei Scripturi, care este – ”duhovnicesc al Sfintei Scripturi, care este – ”cel mai înalt şi cel mai înalt şi singurul demn de autorul ei şi de cei care voiesc a se uni cu singurul demn de autorul ei şi de cei care voiesc a se uni cu Domnul.”Domnul.”

Cheia care deschide calea spre sensul duhovnicesc este Cheia care deschide calea spre sensul duhovnicesc este interpretarea alegoricăinterpretarea alegorică, ale cărei reguli fundamentale , ale cărei reguli fundamentale sunt analogia biblică şi analogia naturală.sunt analogia biblică şi analogia naturală.

Călăuza supremă în domeniul interpretării Scripturii Călăuza supremă în domeniul interpretării Scripturii este este învăţătura Bisericiiînvăţătura Bisericii (se referea la scrierile (se referea la scrierile Părinţilor Bisericii).Părinţilor Bisericii).

În orice controversă sau nedumerire exegetică ultimul În orice controversă sau nedumerire exegetică ultimul cuvânt aparţine pe drept autorităţii bisericeşti.cuvânt aparţine pe drept autorităţii bisericeşti.

Multe însă dintre teoriile elaborate de acest geniu creştin s-au dovedit a fi greşite şi, cu timpul, au fost părăsite:

- tendinţa sa excesivă spre alegorizarea cuvintelor Sfintei Scripturi, care evaporează într-un fel faptele de realitatea lor istorică.

- aplicarea trihotomismului antropologic al lui Platon şi Aristotel în stabilirea sensului Sfintei Scripturi.

- lipsa unui criteriu stabil la Origen în aprecierea caracterului inspirat al textelor biblice etc.

2. Şcoala exegetică din Antiohia2. Şcoala exegetică din Antiohia

Când vede în: Când vede în:

- - zilele creaţieizilele creaţiei - ere geologice - ere geologice

- în - în şarpele din paradisşarpele din paradis – senzualitatea – senzualitatea

- în - în alungarea vânzătoriloralungarea vânzătorilor din Templu - curăţirea sufletului din Templu - curăţirea sufletului de păcatede păcate

- în - în războiul poporuluirăzboiul poporului ales cu popoarele din jur - lupta ales cu popoarele din jur - lupta împotriva idolatrieiîmpotriva idolatriei

- în mai - în mai toate numereletoate numerele din Sfânta Scriptură – simboluri din Sfânta Scriptură – simboluri

Origen împinge exegeza biblică pe Origen împinge exegeza biblică pe făgașul subiectivismuluifăgașul subiectivismului şi slăbeşte şi slăbeşte considerabil valoarea istorică a cărţilor sfinte.considerabil valoarea istorică a cărţilor sfinte.

Școala exegetică din AntiohiaȘcoala exegetică din Antiohia – reacție la acest mod de interpretare a – reacție la acest mod de interpretare a ScripturiiScripturii

Întemeiată în secolul al III-lea de preoţii Lucian şi Dorotei

Şcoala din Antiohia ajunge la mare înflorire prin reprezentanţii din secolul al IV-lea ca: Diodor de Tars, Teodor de Mopsuestia, Teodoret de Cyr, dar mai ales Ioan Gură de Aur.

Ioan Gură de Aur - este socotit cel mai mare exeget şi omilet răsăritean care a dat atenţie cuvenită:

- sensului literal al textului- importanţei contextului - locurilor paralele, fără însă să desconsidere aspectul

alegoric, dar mai ales tipologic în interpretarea Sfintei Scripturi.

Sfânta Scriptură este cuvântul lui Dumnezeu şi cel dintâi izvor al descoperirii dumnezeieşti.

Sfânta Scriptură este o carte destinată lecturii tuturor creştinilor, lectura ei vindecând toate rănile sufleteşti, iar necunoaşterea ei constituind cauza tuturor rătăcirilor sau ereziilor.

Exegetul trebuie să-şi însuşească toate cunoştinţele introductive referitoare la autor, timp, destinatar, scop, limbă etc.

Exegetul nu trebuie să caute să afle şi să expună ideile şi gândurile sale sau ale semenilor săi, ci ideile şi gândurile pe care Dumnezeu a vrut să ni le comunice nouă prin intermediul aghiografilor.

Sensul tipic - care se află în toate textele cu caracter profetic - trebuie sprijinit întotdeauna pe cel literal-gramatical istoric

- printr-o pătrundere cât mai atentă a spiritului limbii ebraice şi greceşti

- prin analiza gramaticală şi istorică a fiecărui text- prin respectarea strictă a contextului - prin studiul comparat al textelor paralele.

După aflarea sensului fiecărei pericope biblice exegetul este dator să arate consecinţele lui pentru viaţa practică, insistând asupra datoriei creştine de a conforma gândurile şi faptele cu voinţa lui Dumnezeu exprimată în textul sfânt.

Felurile sensuluiFelurile sensului

Prin sens – ideea, gândurile sau Prin sens – ideea, gândurile sau concepția cuiva concepția cuiva

gesturigesturi

exprimate prinexprimate prin simbolurisimboluri

cuvinte rostite cuvinte rostite

text scristext scris

Împărțirea sensului biblicÎmpărțirea sensului biblicSensul literal – istoricSensul literal – istoric

- reprezintă ideile, gândirea și intenția aghiografilor potrivit faptului - reprezintă ideile, gândirea și intenția aghiografilor potrivit faptului istoric relatatistoric relatat

- ex. ”- ex. ”Și duceau și alți doi făcători de rele ca să-i omoare împreună cu Și duceau și alți doi făcători de rele ca să-i omoare împreună cu El” (Lc 23,32)El” (Lc 23,32)

Sensul tipic (profetic, alegoric, spiritual sau mistic)Sensul tipic (profetic, alegoric, spiritual sau mistic)

- - tip - tip - tupojtupoj - - etimologicetimologic – imagine, figură, exemplar încă nefinisat– imagine, figură, exemplar încă nefinisat- - antetip antetip – prezent într-o formă nedesăvârșită în tipul pe care-l reprezintă– prezent într-o formă nedesăvârșită în tipul pe care-l reprezintă- În sf. Scriptură – printr-o realitate istorică a V.T., care se împlinește desăvârșit - În sf. Scriptură – printr-o realitate istorică a V.T., care se împlinește desăvârșit în N.T.în N.T. - ex. – - ex. – AdamAdam – tipul lui - Hristos – al doilea Adam (Rom. 5,14) – tipul lui - Hristos – al doilea Adam (Rom. 5,14)

- - PotopulPotopul – Botezul (I Pt. 3,2) – Botezul (I Pt. 3,2)- - MelchisedekMelchisedek – Arhiereul Hristos (Evr. 7,3) – Arhiereul Hristos (Evr. 7,3)

Contextul biblicContextul biblic

relația relația existentă între ideile unui textexistentă între ideile unui text

Contextul reprezintăContextul reprezintă

raportulraportul dintre acestea și părțile care dintre acestea și părțile care

îl preced sau succedîl preced sau succed

ExternExtern – expunerea – expunerea evenimentelor în evenimentelor în ordinea ordinea lor istorică, cronologică lor istorică, cronologică (Lc. 3, 1 u) (Lc. 3, 1 u)

Felurile contextuluiFelurile contextului

InternIntern – raportul – raportul dintre părțile unui text dintre părțile unui text (structura) (structura)

logiclogic – înlănțuirea logică a – înlănțuirea logică a ideilorideilor

( In 1, 1 - La început..)( In 1, 1 - La început..)

( Mt. 5,21-48 – Ati auzit ( Mt. 5,21-48 – Ati auzit că s-a zis...)că s-a zis...)

Contextul internContextul intern psihologic - psihologic - înlănțuirea după înlănțuirea după legea legea psihologică a asocierii psihologică a asocierii ideilor ideilor ((Lc 14,14-24 – Cina Lc 14,14-24 – Cina cea mare) cea mare)

profetic – profetic – propriu unor propriu unor viziuni viziuni profetice profetice (F.Ap. 2,16 – Ioil 3,1-5)(F.Ap. 2,16 – Ioil 3,1-5)

Locurile paraleleLocurile paralele

Texte care întrebuințează cuvinte și expresii Texte care întrebuințează cuvinte și expresii asemănătoare sau tratează fapte și subiecte înruditeasemănătoare sau tratează fapte și subiecte înrudite

Exemple – episodul Tăierii capului Sf. Ioan Exemple – episodul Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul – Mc. 6, 16-29 – Mt. 14, 1- 12; Lc. 9,7-Botezătorul – Mc. 6, 16-29 – Mt. 14, 1- 12; Lc. 9,7-9)9)