Tomisul Ortodox, Serie nouă, Anul I (2017), Nr. 3...

TOMISUL

ORTODOX

REVIST ăLUNAR ăDEăCULTUR ă IăSPIRITUALITATE

A ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI

APAREăCUăBINECUVÂNTAREA

ÎNTALTPREASFIN ITULUI TEODOSIE,

ARHIEPISCOPUL TOMISULUI

SERIEăNOU

ANUL I, NR. 3, MARTIE, 2017

ISSN 1223 – 8554

ISSN-L 1223 – 8554

EDITURA ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI

CONSTχN χ

Coperta 1: Patriarhul Justinian Marina, Mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei,

episcopul-vicarăpatriarhalăχntonieăPl m deal ,ăepiscopulăχntimăNicaăalăDun riiădeăJosăşiăepiscopul-vicar

Gherasim CristeaăConst n eanulăînăfa aăschituluiă„Sf.ăMaria”,ăstavropighieăpatriarhal ă(arhiv ăIonu ăDruche)

Comitetulădeăredac ie

Pre edinte:

Înaltpreasfin itulădr.ăTeodosieăPetrescu, Arhiepiscopul Tomisului

Vicepre edinte: Arhim. dr. Cosma Mitu,

Vicar Eparhial

Membri:

Arhid. dr. Bogdan-FlorinăChirilu , Consilier Cultural-Educa ional

Pr.ădrd.ă tefanăLeoc

Prof. drd. Gabriel Mitroi

Tehnoredactare:

Andreea Irianu

Pr.ădrd.ă tefanăLeoc

Redactoră ef: Ionu ăDruche

Contact:

www.tomisulortodox.ro

[email protected]

http://www.tomisulortodox.ro/

mailto:[email protected]

Cuprins

Drd. Florin Dionisi ψ trânac

PatriarhulăJustinian,ăctitorălaă rmulăM riiăNegre................................................................5

Pr.ăIulianăIsb oiu

Contribu iaăPreafericituluiăP rinteăPatriarhăJustinianălaăridicareaăbisericiiă„Sfântulă

IoanăBotez torul”ădinăConstan a.............................................................................................8

Ionu ăDruche

Dou ăpersonalit iăînăvizit ălaăBisericaăînăconstruc ieădinăCiocârliaădeăJos:ăsculptorulăIonă

Jaleaă iăpatriarhulăJustinian...................................................................................................13

Ionu ăDruche

FotografiiăinediteăcuăpatriarhulăJustinian.ăInstalareaăînădemnitateaădeăpatriarhă iăslujbaă

înmormânt rii.........................................................................................................................16

Dr. Carmen Ciornea

TestamentulăluiăAntimăIvireanulăînăcon tiin aăp rinteluiăDaniilăSandu Tudor................20

Gabriel Mitroi

Iisus Hristos – Dumnezeuăadev rată iăOmăadev rat............................................................26

Pr.ă tefanăLeoc

Oăsuccint ăintroducereăîn psihologie.....................................................................................28

Pr.ă tefanăZaharia

Premisele catehezei. Partea a III-a........................................................................................36

Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

DespreăSfinţiiăRomâniăînălimbaăspaniol .............................................................................39

Înaltpreasfin itul Teodosie,

Arhiepiscopul Tomisului

Tomisul Ortodox, Serie nouă, Anul ) 7 , Nr. Martie)

5

Patriarhul Justinian,

ctitorălaă rmulăM riiăNegre

Drd.ăFlorinăDionisiăB trânac

Instaurareaă înă Româniaă aăguvernului condus de dr. Petru Groza la 6

martieă1945ăaăpozi ionatăψisericaăOrtodox ăRomân ă înă fa aă uneiă problematici extrem

de complexe1, care-iă periclitaă îns şiă

existen aă institu ional .ă Celă c ruiaă i-a

revenit misiunea de a administra Biserica

Ortodox ă Român ă înă primeleă treiă deceniiădup ăinstaurareaăregimuluiăcomunistă iămaiăalesăresponsabilitateaăcoordon rii strategiei

ψisericiiă Ortodoxeă Româneă înă raportă cuăregimulă comunistă totalitar,ă cumăbineă tim,ăa fost patriarhul Justinian Marina

2, care la

vârstaănuăfoarteăînaintat ădeă47ădeăaniăşi-a

f cutăcunoscuteădirec iileăînăcareăvaăp storiăψiserica,ă urm rind:ă cultivareaă preo iloră înăspiritulă Ortodoxieiă înă ideeaă reveniriiă laăadev ratulă apostolat,ă restaurareaămonahismuluiă românesc,ă reorganizareaăînv mântuluiăteologic3

.

În elegândărealit ileăvremii4,ăşiămaiăalesă conştientă fiindă c ă f r ă ună monahismăprofund, cu o solid ă baz ă cultural ă nuă vaă

1 Adrian Gabor, Adrian Nicolae Petcu, Biserica

Ortodoxă Română şi puterea comunistă în timpul patriarhului Justinian,ă înă χnuarulă Facult iiă deăTeologieăOrtodox ăUniversitateaăψucureşti,ăanulăII,ă2002, p. 93. 2 Din Petre, Patriarhul Justinian țarina între

„salvator” şi „conformist”, înă χnuarulă SargetiaăXXXV-XXXVI, 2007-2008, p. 731. 3 Mirceaă P curariu,ă Istoria Bisericii Ortodoxe

Române, Ed.ăSophia,ăψucureşti,ă2000, p. 449-450. 4 Considerândă c ă ψisericaă Ortodox ă nuă de ineă

instrumentele spre a se opune direct regimului

comunist, patriarhul a adoptat strategia unei

adeziuni false la valorile sistemului comunist

beneficiindădeăunăspa iuădeămanevr ămaiăvastăpentruăa asiguraă autonomiaă ψisericiiă înă raportă cuă putereaăpolitic ă (Georgeă Enache,ă Ortodoxie şi puterea politică în România contemporană, Ed. Nemira,

ψucureşti,ă2005,ăpp.ă90-91).

puteaă faceă fa ă regimului5, patriarhul

JustinianăMarina,ăconsecventă„strategieiădeăsupravie uire”6

aăψisericiiăsale,ăaăurm rităs ăîmbineă necesit ileă spiritualeă realeă aleăvie uitoriloră dină m n stiriă cuă „cererile”ăsistemului politic

7.ăψeneficiindăşiădeăfaptulă

5 Adrian Gabor, Adrian Nicolae Petcu, Biserica

Ortodoxă Română şi puterea comunistă,ă…,ăp.123. 6 George Enache, Adrian Nicolae Petcu, Biserica

Ortodoxă Română şi Securitatea. Note de lectură,

înăTotalitarismăşiărezisten ,ăteroareăşiărepresiuneăînăRomâniaă comunist , CNSχS,ă Studii,ă I,ă ψucureşti,ă2001, p.108-136. 7 Patriarhulă men iona:ă „pentruă caă m n stirileă s -şiăîndeplinesc ă rolulă lor,ă eleă trebuieă s ă fieă înă pasă cuăvremea.ă Oriceă institu ie,ă dac ă nu-şiă arat ă înă chipădoveditămenireaăei,ăr mâneăînăurm ,ăiarăcineăr mâneăînă urm ă risc ă s ă fieă c lcată înă picioare”.ă Şiă acestăultimăaspectăaăîncercat,ăpeăcâtăposibil,ăs ăîlăeviteăînătimpulă patriarhatuluiă s uă (D.ă Cr.,ă Deschiderea

cursurilor la seminariile monahale. Ța mănăstirea Neamţ, Plumbuita, Văratic, înăψOR,ăLXVIIă(1949),ănr. 3-4,ă p.ă 41,ă apud,ă Sebastiană Dumitru,ă Cârstea,ă


6

c ă Partidulă Comunist,ă deşiă dezaprobaăoficială credin aă religioas ,ă oă toleraă înăcadrul unor limite prescrise de Legea

cultelor religioase din 4 august 19488.

Oă dovad ă aă dragosteiă saleă fa ă deăvia aă monahal ă iă aă ψisericiiă Ortodoxe

Române,ă înă general,ă oă poateă constituiă iăepisodulăctitorieiăschituluiăSfântaăMariaădeăla Techirghiol

9.ă Imediată dup ă instaurareaăregimuluiă deă extrem ă stâng ă înă România,ăconducereaă comunist ă aă dusă oă politic ă deăna ionalizareăaăbunurilorămobileă iăimobile

încercândă astfelă s ăpreiaă iă sanatoriileăpreo e tiă pentruă aă leătrece sub administrarea

MinisteruluiăMuncii.ăÎnăaceast ă situa ieă seă aflaăiă sanatoriulă preo escă

de la Techirghiol10

,

întemeiată deă primulăpatriarhă ală României,ăMironă Cristea,ă înă anulă1928, care aăcump ratăoăvil ă modest ă cuă 16ă camere,ă înă careă s-au

amenajată s lileă sanatoriului,ă ună paraclisăaflată subăocrotireaăSfântuluiăPantelimonă iăchiliileă unuiă num rămică deăm icu eă (dou ăsauătreiăvie uitoare)11

.

Patriarhul Justinian Marina a salvat

a ez mântul,ă înă anulă 1951,ă aducândă oăbisericu ădeălemn,ădeălaăSinaiaă(prezent ă iă

Poziţia patriarhului Justinian faţă de monahism până la Decretul de Stat 410 din 1959, înă, Revista

Teologica, nr.3/2009, p.56-78. 8Mihaiă ψ rbulescuă etă al.,ă ă Istoria României, ed.

rev zut ăşiăad ugit ,ăEd.ăCorint,ăψucureşti,ă2007,ăp.ă411. 9 Suntă iă multeă alteă exemple,ă precumă schitulăDragoslaveleă undeă aă fostă nevoită s ă r mân ă cuădomiciliulă for at,ă maiă târziu,ă timpă deă şaseă luniă deăzile,ăcaăurmareăaăatitudiniiăsaleăintransigenteăfa ădeădecretulădeăStată410ăşiăurm rileădirecteăaleăacestuiaă(Apud Apostolat social, IV, p. 382-385). 10

Deşiănuăseăîncepuseăînc ăcampaniaădeăd râmareăaăbisericilor,ă seă încercaă totuşiă prină toateă mijloaceleăconfiscareaă cl diriloră careă apar ineauă ψisericii.ăSanatoriulădeălaăTechirghiolăpentruăpreo iiădinătoat ăaraă iă familiileă lor,ă eraă foarteă râvnită deăMinisterulăS n t ii,ă deoareceă Statulă nuă de ineaă peă atunci,ăastfelă deă imobileă destinateă tratamentuluiă iărecuper riiăbalneoclimaterice. 11

https://manastirea-techirghiol.com

ast ziă înă curteaă m n stirii12 din

Techirghiol)ă înfiin ândă aiciă ună schită deăm icu e.ăSanatoriulădeveneaăastfelăoăanex ăaă schituluiă iă nuă maiă puteaă fiă confiscat.ăχceast ă biseric ă î iă g se te originileă înălumea satuluiăMaioreşti,ăjude ulăMureş,ădinăsec. al XVIII - lea,ă avândă hramulă “Sfin iiăχpostoliă Petruă şiă Pavel”ă ca fiindă adus ă înăanulă1934ădeăc treăregeleăCarolăalăII-lea la

Castelulă Pelişoră deă laă Sinaia,ă laă stânaăregal unde, îns ,ă dup ă instaurarea

comunismului,ă aă r masă într-o stare de

degradare, deoarece

nemaiexistândăregalitate,ă niciă stân ăiă niciă utilitateaăl ca uluiă deă cult,ă înăacel loc nu se

reg sea,ă pân ă când,ăingeniozitatea

patriarhului Justinian

laăvremeădeărestri te,ăaă f cută caă bisericu aăs - iăg seasc ăunălocă

laă rmulă M riiă Negre,ă continuândămisiuneaăapostolic ăaăacestuiă inut.

Planulă l ca uluiă deă cultă esteă deă tipăarhaic, dreptunghiular, cu partea de vest

poligonal ăcuătreiă laturiăşiăabsidaăaltarului,ăpoligonal ă cuă cinciă laturi,ă p strând,ă stilulăarchitecturală maramure ean,ă ală bisericilorădin lemn

13.ăψisericaăaăfostăsupraîn l at ăpeăună postamentă deă piatr ă deă Techirghiol,ăpunându-seă astfelă şiă maiă bineă înă valoareă

12

Înă incintaăm n stiriiă seăafl ă şiă fântânaăcuăstatuiaăSfântuluiă Pantelimon,ă ocrotitorulă mediciloră şiă alăceloră bolnavi,ă sculptat ă înă bronză deă renumitulăsculptoră română Ionă Jaleaă şiă adus ă deă patriarhulăJustiniană deă laă Spitalulă „Sfântulă Pantelimon”ă dinăψucureşti. 13

Ioan Pop, Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva” din Poienile Izei, Ed. Trinitas, 2008; Victor

ψr tulescu,ă Biserici din țaramure ,ă în Buletinul

Comisiunii Monumentelor Istorice XXXIV, p. 107-

110;ăStahl,ăPaulăHenriă iăPetrescu,ăPaul,ăArhitectura

de lemn a țaramure ului,ă în Arhitectura

RPR 1958 (1-2), p. 48-57;ă tef nescu,ă I.ă D., Arta

veche a țaramure ului,ăEd.ăMeridiane,ăψucure ti,ă1968; Marius Porumb, Biserici de lemn din ara țaramure ului,ă în Monumenteă istoriceă iă deă art ăreligioas ădinăχrhiepiscopiaăVadului,ăFeleaculuiă iăClujului, Cluj, 1982, p. 97-130.

https://manastirea-techirghiol.com/


7

stilulăartistic,ăfrumuse ea,ăacesteiăbisericu eăde lemn. Restauratorii vor completa

bisericaă cuă ună pridvoră sculptată şiă oăclopotni 14

cuă foişor,ă ornată cuă motiveăpopulareă române tiă şiă cruciă peă fiecareă dinăcele patru laturi

15.ă Pere iiă bisericiiă suntăcl di iă dină bârneă deă stejară deă grosimeăvariabil ă întreă 20-30 cm, suprapuse

orizontală şiă îmbinateă printr-oă tehnic ăspecific ă l caşuriloră deă lemnă dinăTransilvaniaă numit :ă “coad ă deărândunic ”16,ă iară înă uneleă locuriă prină cuieădeălemn.ăχcesteăbârneăauăunăaspectănatural,ănefiindă finisate,ă p strându-se astfel

caracteristicile trunchiului de stejar din

careă auă fostă t iate.ă Întregulă ansambluă esteăîmprejmuitădeăunăbrâuămedianăcuăaspectădeăfunieăîmpletit ,ăsimbolăalăcomuniuniiăsauăoămodalitateă deă delimitareă simbolic ă aăspa iuluiăsacru17

.

Înă perioadaă deă p storireă aăPatriarhului Justinian s-au construit din

temelie 302 biserici, au fost reparate sau

restaurate alte 2345 biserici, dintre

care monumente istorice 999, iar dintre

acesteaă 128ă m n stiri,ă schituriă şiă alteăaşez minteămonahale18.ăPeălâng ăbisericileă 14

Înă documenteleă careă s-auă p strată înă leg tur ă cuăaceast ă bisericu ă seă aminteşteă c ă existaă oăclopotni ,ă situat ă îns ă separată deă corpulă bisericiiăpropriu-zise (a se vedea, https://manastirea-

techirghiol.com). 15

Ibidem. 16

Ibidem. 17

Ibidem. 18

Men ion măc tevaămonumenteăistoriceăbisericeştiăînărestaurareaăc roraăPatriahulăJustinianăs-a implicat

direct,ă alocândă sumeă mariă şiă cheltuindă timpă şiăenergie:ă Catedralaă şiă Paraclisulă Patriarhală ψisericaăM n stiriiăRaduăVod ădinăψucure tiă (restaurat ă deăPatriarhulă Justinian),ă undeă seă afl ă mormântulăFericituluiă întruă pomenireă Patriarhă ală RomânieiăJustinian;ă Mân stireaă Zamfira;ă Palatulă Cancelariei

Sfântuluiă Sinodă şiă ψibliotecaă deă laă Mân stireaăχntimă dină ψucureşti,ă restaurateă deă PatriarhulăJustinian;ă ψisericaă Sfântulă Spiridonă dină ψucureşti;ăMân stireaăPlumbuita;ăMân stireaăSchitulăMaicilor;ăMân stireaă Crasna;ă Mân stireaă Viforâta;ăMân stirea Ghighiu;ă ψisericaă Sfântulă Elefterieă dinăψucureşti,ă rectitorit ă deă Patriarhulă Justinian;ăMân stireaă Pas rea;ă Mân stireaă Dealulă dinăTârgovişte;ă Mân stireaă Samurc şeşti-Ciorogârla;ăMân stireaă Sinaia;ăMân stireaă Suzana;ăMân stireaăZamfira;ă ψisericaă Domni aă ψ laşaă dină ψucureşti;ă

nouă construiteă careă auă fostă împodobiteă cuăpictur ,ăînăalteă271ădeăbisericiăpicturaăaăfostărestaurat 19.ă Înă acesteă m n stiriă erauălucrateăobiecteăbisericeştiăşiădeăart ăcareăauădusă faimaă monahiloră deă laă noiă şiă înă alteăp r iă aleă lumiiă creştine20

. Dintre

m n stirileă careă auă fostă restaurateăconsemn mă maiă ales vechile vetre

monahaleă deă laă Putna,ă Slatina,ă Sucevi a,ăMoldovi a,ă Neam ,ă C ld ruşani,ă Prislopăetc. De asemenea, au avut loc

semnificativeă lucr riă deă restaurareă şiăconservareă şiă aă altoră m n stiri,ă executateăcuă sprijinulă Direc ieiă MonumentelorăIstorice

21.

Înă concluzie,ă putemă dovediă c ărealitateaăistoric ăpoateăfiăreconstituit ădoarăprină analizaă obiectiv ă aă discursurilor,ădeciziiloră luateă într-un anumit context, ca

uniceă repereă ceă neă permită s ă în elegemă laăjusta dimensiune activitatea Patriarhului

Justinian Marina.

Mân stireaă ig neşti;ă Mân stireaă Cernica;ăMân stireaă C ld ruşani;ă Mân stireaă χgapia;ăψisericaă şiă cl dirileă deă laăSchitulăMaicilor;ăPeşteraăIalomicioarei (http://www.credinta-

adevarata.ro/2011/02/23/al-treilea-patriarh-al-

bisericii-ortodoxe-romane/). 19

ConstantinăPârvu, Patriarhul Justinian, țărturii, fapte şi adevăr,ăEd.ă IψMψOR,ăψucureşti,ă 2005,ă p.ă232. 20

Aniversarea a nouă ani de la înscăunarea Prea Fericitului Patriarh Justinian,ă înă ψOR, LXXV,

(1957), nr. 6-7, p. 530. 21

Întreăm n stirileăimportante,ăcareăs-au bucurat de

aceast ă aten ie,ă consemn m:ă Cernica,ă C ld ruşani,ăPas rea,ă Ciorogârla,ă ig neşti,ă Sinaia,ă Ghighiu,ăDealu,ă N m ieşti,ă ig neşti,ă Suzanaă – toateă înăMitropoliaă Ungrovlahiei,ă apoiă Neam ,ă Sih stria,ăMoldovi a,ăSlatina,ăPutna,ăχgapia,ăV ratec,ăSf.ăIoanăcelă Nouă Suceava,ă Dragomirna,ă Cet uiaă – înăMitropoliaă Moldovei,ă precumă şiă Tismana,ă Cozia,ăHurezi, Strehaia, Cornet, Mamu,ăψrâncoveni,ăGuraăMotrului – înă Mitropoliaă Olteniei.ă χuă urmat,ăψrâncoveanu-Sâmb taă deă Sus,ă Rohiaă – înăMitropolia Ardealului (apud Timotei Seviciu,

Reorganizarea vie ii monahale,ăînăψOR,ănră6,ă1972,ăp.630-641; IrineuăCr ciunaş,ăPurtarea de grijă faţă de mănăstiri în ultimile două decenii, înă ψOR, LXXXVI, (1968), nr. 6, p. 759).



http://www.credinta-adevarata.ro/2011/02/23/al-treilea-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romane/




8

Contribu iaăPreafericituluiăP rinteăPatriarhăJustinianălaăridicareaă bisericiiă„SfântulăIoanăBotez torul”ădinăConstan a

Pr.ăIulianăIsb oiu

Înfiin areaăparohieiă„SfântulăIoanăBotez torul”ădinăConstan a

Cartierul Berechet, din municipiul

Constan a,ă poart ă numeleă unuiă omă înst rităcare,ă înă jurulă anuluiă 1920,ă aă decisă s ăfoloseasc ă terenulă virană ceă seă g seaă laăintersec iaă drumuriloră dinspreă Cump na,ăMurfatlară iă Constan a.ă Laă început, a

construităoăcas ă iăoăcârcium ,ădup ăcareăs-aă dezvoltat,ă ridicândă înă jurulă acestoraă oăbrut rie,ă oă m cel rieă iă oă frizerie1.ă Înăperioadaă urm toare,ă zonaă aă începută s ă fieăpopulat ă deă oameniăveni iă dină toateăregiunileă rii,ă înăc utareă deă lucru.ăPreotul Ioan Coman

spuneă c ă ă acestăcartieră prezentaă „oăînf i areădeăsat,ăcareăî iă aveaă via aă luiăînapoiat ă f r ă lumin ăelectric ,ă f r ăcanalizare,ăf r ăstr ziăpavateă iătrotuare,ăcuăcaseă înă majoritateaă loră înveliteă cuă carton,

iară în untruăcuăp mântăpeăjos”2. Locuitorii

lucrauă înă port,ă laă C.F.R.ă sauă laă fabricaă„Dobrogeana,ă înfiin at ă înă zon .ă Crescândăcalitateaă vie ii,ă oameniiă auă începută s ă seăgospod reasc .ă Zonaă esteă electrificat ,ăstr zileă suntă pavateă iă suntă construiteăcoal ă iă dispensar.ă Lipseaă ună singură

edificiu important: biserica. Locuitorii,

majoritară ortodoc i,ă erauă aronda iă cândă laăParohiaă „Sfântulă χndrei”,ă dină Palas,ă cândălaă „Sfântulă Nicolaeă II”,ă dină Coiciu.ăDatorit ăacesteiăsitua ii,ăînăanulă1945,ăeiăseă 1 Ioan Coman, Istoricul casei de rugăciuni „Sfântul

Ioan Botezătorul” din cartierul Elena Pavel, ora ul Constan a, înă Inventarulă bunuriloră cuă valoareăistoric ,ăartistic ă iădocumentar ,ăîncheiatălaădataădeă1 noiembrie 1967, Dosar nr. III, p. 2. 2 Ibidem.

mobilizeaz ă iă seă organizeaz ă într-un

comitet careă înfiin eaz ă Parohiaă „SfântulăIoană ψotez torul”.ă Slujbeleă s-auă inută laăîncepută într-unaă dină s lileă vechiiă coliă dinăcartier, apoi s-auă strânsă fonduriă iă s-a

cump rată oă cas ă înă careă s-a amenajat

loca ulă deă cult.ă Elă aă fostă sfin ită deă P.S.ăChesarie, la data de 24 iulie 1945. Ulterior

s-aă cump rată iă terenulă peă careă eraăconstruit ă cl direa,ă înă suprafa ădeă891ădeămetriăp tra i. „Renovarea”ăloca uluiădeăcult3

Cu timpul,

datorit ă cre teriiănum ruluiă deălocuitori, s-aă sim itănevoiaă unuiă loca ă deăcultă maiă înc p tor.

χstfel,ă înă anulă 1969,ăenoria ii,ă împreun ăcu preotul Ioan

Coman, parohul

bisericii,ăauăînaintatăoăadres ă laă Episcopieă înă careă ceă cereaăsprijinulă pentruă începereaă repara ieiăcapitaleă laă casaă deă rug ciuni.ă Eiă amintescăfaptulă c ă toateă demersurileă peă care le-au

f cută pân ă atunciă nuă auă primită niciă unăr spuns.ă Seă insist ă caă Episcopiaă s ăintervin ă peă lâng ă organeleă deăStată pentruăc ă„acestăloca ănuăneămaiăîncapeă iăesteăunăchinăs ăst măînătimpulăslujbelorăînghesui i,ăiară laă sâmbeteleă mor iloră stauă femeileă cuăcoliveleă iăpeăafar ăpeăsubăstrea in ”.ăEiăseăconsider ă nedrept i iă deă organeleă statuluiădin moment ce parohiile din Tuzla,

3 Pentru mai multe detalii, a se vedea Iulian

Isb oiu,ăPreotul Ioan T. Coman – ctitorul bisericii

Sfântul Ioan Botezătorul, din Constan a – curaj,

perseveren ă, biruin ă,ăînăvol.ăChipuri de ierarhi

vredniciă iăpreo iămisionariălaăTomis,ăEd.ăχrhiepiscopieiăTomisului,ăConstan a,ă2016,ăp.ă122-

140.


9

ψ r ganul,ă Sf.ăDumitruă dinăT b c rie,ă Sf.ăNicolaeă Coiciu,ă Eforieă Nordă iă Ovidiuă auăprimităautoriza ie.ă

Reprezentan iiă Episcopieiă i pentru

aă ob ineă autoriza iaă vină cuă urm toareleăargumente:ă„repara iileădeăamenajareăseăfacăînăceaămaiămareăparteăînăinteriorulăcaseiădeărug ciuni,ă iară celeă deă laă acoperi ă nuăafecteaz ă cuănimicăplanulădeăsistematizareăală ora ului.ă χceast ă cas ă deă rug ciuni,

fiindă situat ă într-un centru muncitoresc,

esteăvizitat ădeături tiădină ar ă iăstr in tate,ăcareă înă convorbirileă ceă leă provoac ,ăsubliniaz ă trebuin aădeăaăseă reparaăcasaădeărug ciuni,ă fiindă necorespunz toareă înăsitua iaă înă careă seă g se te.ă Înă nenum rate

rânduriă s-au prezentat la Sf. Episcopie

grupuriă deă credincio iă cuămemorii,ă cerândăaprobare pentru efectuarea acestei

repara ii,ă iară înă discu iileă purtateă auă ar tatăc ăEpiscopiaăleăfaceăgreut iăcuărezolvareaăacesteiă problemeă iă c ă dac ă nuă voră fiăsatisf cu iă înă continuareă voră fiă pu iă înăsitua iaă deă aă apelaă laă sprijinulă Conduceriiădeă Stat,ă pentruă ob inereaă autoriza iei.ă Înăaceast ăsitua ieădelicat ,ăcuăargumenteleădeăcareă dispunem,ă amă potolită ace tiă delega iădară numaiă pentruămomentă eiă r mânândă înăcontinuare nemul umi i.ă χvândă înă vedereăceleă deămaiă sus,ă cumă iă faptulă c ă parohiaădispuneă deă fondurileă necesare,ă precumă iădeămaterialeă iănuăvaăstingheriăalteă lucr ri,ăv ă rug mă s ă binevoi iă aă seă eliberaăautoriza iaă necesar ă pentruă începereaălucr rilor”.

La 8 august 1970,ă a aă cumă auăamenin at,ă enoria iiă parohieiă trimită oăadres ăc treă„OnorăDomnuluiăPre edinteăalăRepubliciiă Socialisteă România,ă DomnuluiăMinistruă ală Cultelor,ă Preasfin ituluiăPatriarhă ală ψisericiiă Ortodoxeă Române,ăPreasfin ituluiă Episcopă ală EpiscopieiăDun riiă deă Jos,ă Gala i”.ă Eiă seă adreseaz ăastfel:ă„cuărug ciuniă iăcuălacrimiăînăochiăînăfa aă Domniiloră voastreă s ă v ă gândi iă laărug minteaă iă dorin aă noastr ă pentruă acestăloca ă s ă neă trimite iă ună delegată dină parteaădomniilorăvoastreăsauăs ăniăseăcomuniceădeăceă întârzieă aceast ă dorin ă aă noastr ă timpădeă doiă aniă undeă neă dorimădină sufletă s ă neă

bucur mă iă noiădeă toateă drepturileăpeă careătimă c ă legileă Republiciiă SocialisteăRomâniaăsuntăgarantate”.ă

Ună inspectoră ală autorit iloră localeăverific ăpeăterenăceleăsemnalateă iăconstat ăc ă„lucr rileă suntănecesareă iă reale”,ăc ădeăloca ulă „careă esteă situată laă r spântiaă deădrumuri,ă undeă seă afl ,ă seă servescă iăenoria iiă deă laăparohiileă vecineă înă trecereaăloră cuă ceiă deceda iă deă laă cimitirulă central,ăcâtă iă laă celă dină Palas”ă iă „c ,ă cuă acesteălucr riă suntă deă acordăOrganeleă Localeă aleăPuteriiădeăStat”.ă

Seă elibereaz ,ă înă sfâr ită oăautoriza ieăcareăesteătransmis ădeăEpiscopieăc treă Parohieă prină adresaă 2974/ă 9ă iunieă1971.ă Înă aceast ă adres ă seă men ionaă c :ă„urmareă raportuluiăprotoieriei…,ăConsiliulăPopulară ală Jude uluiă Constan aă aă eliberatăautoriza iaă deă construc ieă nr.ă 21189ă dină 7ăiunieă 1971,ă pentruă repara iiă capitaleă laăbisericaă Sf.ă Ioană ψotez torulă Constan aă -

f r ă extinderiă iă modific riă structuraleă aleăconstruc ieiă existente.ă Lucrarea se va

executaă înă sectorulă socialistă iă numaiă înăbazaăaădou ănega iiăob inuteădeălaă2ăunit iăsocialisteă deă construc ieă iă cuă aprobareaăprealabil ăaăSf.ăEpiscopii,ăseăpoateăexecutaăpeă caleă deă regie,ă re inându-seă înă acestă cază25% impozit la plata lucr torilor.ăValoareaălucr riiădup ăautoriza ieă iădevizăesteădeăleiă86.000.ă Lucrareaă seă vaă încadraă înă limiteleăprevederiiă autoriza iei,ă inclusivă aădocumenta ieiăcareăaăstată laăbazaăeliber riiăei.ăViă seă trimiteăal turată autoriza iaăpentruăexecutarea de lucr riă nr.ă 21189.”ăχutoriza iaă eraăvalabil ă ună ană iămen ionaăc ă „nerespectareaă prevederiloră autoriza ieiădeăfa ,ăinclusivăaădocumenta ieiăcareăaăstatălaăbazaăeliber riiăei,ă seăvaăurm riăconformăprevederilor art. 16 din Decretul nr. 144/

1958”.ă Patriarhul Justiniană iăcontribu iaăsaăpentruănouaăbiseric

Din acel moment preotul Ioan

Coman,ă împreun ă cuă enoria ii,ă aă trecută laădemolareaă caseiă deă rug ciuneă iă a începutăconstruireaăunuiănouăl ca ădeăcult.ăDup ăceăs-aă ridicată loca ulă pân ă laă turlaă mare,ăorganele deă stată auă intervenită iă auă oprită


10

lucr rile.ă P rinteleă Ioană Comană seăadreseaz ăProtoierieiăConstan aă iăspuneăc ă„azi,ă dataă deă maiă sus,ă amă fostă invitată laăConsiliulă Populară Municipală Constan a,ăîmpreun ă cuămembriiă Consiliuluiă parohialăunde ni s-aă pusă înă vedereă deă c treă Tov.ăPrimă Vicepre edinteă Popa,ă deă c treăvicepre edinteă Coiciuă iă deă c treă secretarăψordinc ă înă prezen aă Tov.ă InspectorăTeritorială alăDepartamentelorăCulteloră iă aăPCă Protoiereuă ală Jude uluiă Constan a,ă caăpân ăvineriă 12ănoiembrieă a.c.ă s ă demol m

loca ulă renovată ală bisericiiă Sf.ă Ioanăψotez torulă dină Constan aă f r ă s ă neă deaăvreunăordinăscris,ăînăaceast ăprivin ă iăf r ăs ăseă in ăseam ădeăceleădou ărezolu iiăaleăPreaă Fericituluiă P rinteă Patriarhă Justinianădină15ăseptembrieă1971ă iădină8ăoctombrie

1971ă privitoră laă careă Tov.ă ψordinc ă ne-a

spusăc ,ăConsiliulăPopularăMunicipalănuă i-aă însu ită acesteă rezolu iiă iă c ă r mâneă înăpicioareă iăvalabil ăhot râreaădeădemolareăaăConsiliuluiă Populară Municipală Constan a.ăDeăaceeaăv ărug măs ăbinevoi iăaăinterveniădeă urgen ă laă Sf.ăEpiscopieă raportândăaceast ă situa ie.ăMembrii Consiliului

parohială prezen i,ăoameni de 80 de ani,

înă zadară auă ar tată c ăm suraă aceastaă esteănedreapt ă iăc ăeiănuăauă dreptulă s ădemoleze ceea ce a

construit poporul cu

baniiă iă cuă muncaă lor,ă organeleă localeăamintiteă auă r masă peă pozi iaă loră iă i-au

somată caă pân ă vineriă 12ă noiembrieă acăloca ulăs ăfieădemolat”.ă

Protoiereulă înainteaz ă oă adres ăEpiscopieiă Dun riiă deă Josă prină cereăsuperioriloră s ă decid ă „celeă legale”.ă Din

rezolu iaă trecut ă peă adres :ă „Seă vaăcomunicaă telefonică PF.ă Patriarh”.ă (adresaănr. 1645/ 9 noiembrie 1971 a Protoieriei

Constan aăînregistrat ăcuănum rulă6302/ă11ănoiembrieă 1971ă laă Episcopiaă Dun riiă deăJos),ă reieseă f r ă îndoial ă faptulă c ă

Preafericitulă Justiniană urm reaă cuă aten ieăsitua iaăbisericii.ă

Înă dataă deă 26ă noiembrieă 1971ăEpiscopiaă Dun riiă deă Josă trimiteă oă adres ăc treă Comitetulă Executivă ală ConsiliuluiăPopularăMunicipalăConstan aă(nr.ă7231/ă26ănoiembrieă 1971)ă înă careă seă aduceă laăcuno tin ă faptulă c ă pentruă „nerespectareaăautoriza ieiădeărepara iiălaăbisericaăSf.ăIoanăψotez torulă dină Constan a,ă preotulă parohărespectiv Ioan Coman, a fost suspendat din

serviciuă iăbeneficiuădeă laă20ăseptembrieă - 20ă octombrieă a.c.ă urmândă aă iă seă aplicaă i alte pedepse conform regulamentelor

biserice ti”.ă Deă asemenea,ă Consiliulă esteăîn tiin ată despreă rezolu iaă pus ă deăPreafericitul Justinian pe memoriul

Consiliului Parohial al Bisericii Sf. Ioan

ψotez torulă dină Constan aă careă spuneă„deleg măpeăPSăχrhiereuăVicar Gherasim

Const n eanulăs ămearg ălaăautorit ileădinăConstan aă pentruă anulareaă hot râriiă deădemolare”.ăÎnăcontinuareăseăspuneăc ă„fa ădeă aceast ă interven ieă aă PFă Patriarhă

Justiniană iădorindăcaăcet eniiăortodoc iăaiăcartierului respectiv

s ă nuă fieă lipsi iă deăbiserica lor proprie,

a aăcumăauăavut-oă iăpân ă acum,ă v ărug mă s ă fi iă deăacordă iă s ă aproba iăcaă bisericaă început ădeă credincio iă înălocul celei vechi,

f r ă îndeplinireaă formeloră legaleă s ă fieăcontinuat ăpân ălaăterminare,ă iarăpreotulă iăconsiliulăparohialăvinova iădeănerespectareaădispozi iilorălegaleăînămaterieăs ăliăseăapliceădeă Dv.ă alteă pedepse,ă peă careă leă ve iăconsideraăpotrivite”.ă

P.S. Gherasim s-aă str duit,ă f r ăpreaă multă succes,ă s ă rezolveă situa iaădelicat ăînăcareăseăaflaăbisericaăSfântul Ioan

ψotez torul.ă Într-oă adres ,ă EpiscopiaăDun riiă deă Josă aduceă laă cuno tin ă P.F.ăPatriarhă Justiniană faptulă c ă reprezentan iiăConsiliului Popular Municipal din

Constan aămen inăhot râreaădeădemolareă aă


11

loca uluiă deă cult.ă Deă aceeaă îiă adreseaz ăPreafericituluiă urm toareaă rug minte:ă „dinăgrijaă iă dorin aă caă enoria iiă parohieiărespectiveă s ă nuă fieă lipsi iă deă bisericaă lorăproprie, V-amă adusă laă cuno tin ă situa iaăsocotindă c ă oă interven ieă laă celă maiă înaltănivel ne-arăputeaăajutaăs ădep imăimpasulăînăcareăneăafl m”4

.

Seă pareă c ă dină acestă momentăPreafericitulă Justiniană intervineă peă lâng ăorganele centrale ale Statului. Rezultatul

interven ieiănuăaveaăs ăapar ăimediat.ă Niciăpân ălaădataădeă5ăseptembrieă

1972,ă atunciă cândă preotulă Ioană Comanăînaintaă ună raportă Protoierieiă Constan aă nuăseă rezolvaseă nimic.ă Elă scriaă c ă „înă 1971,ădup ă ceă amă ob inută toateă aprob rileă iă înăconformitateă cuă hot râreaă forurilorăparohialeă nr.ă 29ă iă 30/1971ă amă începutănoulă loca ă peă careă înă 35ă deă zileă l-am

ridicat,ă a aă cumă seă vedeă dină al turata

fotografie,ăcompletăgataăcuău iă iăferestreă iăacoperită cuă asterial ,ă dară laă 5ă septembrieă1971ăcândăs ăpunemătablaăpeăacoperi ,ăs -l

tencuimă iăs -lăred măcultuluiăs-a produs o

ac iuneă complotist ă aă unoră huliganiă dinăcartierăcare,ă f cândăoăsesizareămincinoas ,ăOrganeleă localeăauăoprită lucrarea,ăcareăa aăcumă seă prezint ă loca ulă este expus

stric ciuniiă dină cauza intemperiilor

vremii”.ă Situa iaă loca uluiă deă cultă eraădramatic .ă Datorit ă opririiă lucr rilorăconstruc ia,ă obiecteleă deă cultă iă arhivaă seădegradau. Deăasemenea,ăsitua iaăfinanciar ăeraă foarteă dificil ,ă iar membrii consiliului

parohială fuseser ă amenda iă cuă oă sum ătotal ă deă 23.000ă leiă (preotulă IoanăComan,ăP ună Ion,ă Ionă Ion,ă Labe ă Ion,ă Fr il ă Ilie,ăRacu Dumitru, Ionescu Ion, Calcan Iancu,

Petrescu Constantin,ă ψanciuăMarin,ă ψ lanăNeagu,ă cuă câteă 1.000ă leiă iă DumitracheăNicolae, Toma Victor, Bobeia Dumitru,

IordacheăMarină cuă câteă 3.000ă lei.ă Seă cereăinterven iaă Episcopieiă pentruă rezolvareaăsitua ieiăconstruc ieiă iăaăceleiăfinanciare.ă

Înădataădeă18ădecembrieă1972ăîntr-ună raportă roag ă Protoieriaă s ă intrevin ă peălâng ăEpiscopiaăDun riiădeă Josă înăvedereaă

4 Adresa nr. 7232/26 noiembrie 1971.

aprob riiă oficieriiă slujbeloră religioaseă înănouaă biseric ,ă deoareceă „cuă aprobareaăspecial ă aă organeloră localeă aleă puteriiă deăstată amă f cută toateă lucr rileă interioare

pentru a-l putea reda cultului. Avem

Sfântulă χntimisă deă laă vecheaă cas ă deărug ciuneăcuăsfinteleămoa te,ă iarăcaă sfânt ămas ăînăaltarăaăfostăfolosit ăoămas ădeăbradăobi nuit ă undeă nuă auă existată niciă SfinteleăMoa te, niciă Sfin iiă Evangheli ti.ă Sfântulăχntimisă poart ă semn turaă Preaă Sfin ituluiăEpiscop Chesarie cu data de 24 iulie 1945

cândă s-aă sfin ită aceast ă cas ă deă rug ciune.ăDup ă ună ană iă jum tateă deă cândă s-au

întreruptă slujbeleă religioaseă aceast ăaprobareăarăfiăpentruăenoria iiăParohieiăcaăoăploaie binecuvântat ă pentruă ună câmpăînsetatădeăsecet .ăS ăniăseăaprobeăoăsfin ireărestrâns ăpân ă laă terminareaă iă aă lucr rilorăexterioareăcândăseăvaăfaceăoăinaugurareăcuătotă fastulă cuvenită deă sfin ireă înă prezen aăPreaăSfin ituluiăEpiscop.ăχltarulăportativăîlăavem iă loca ă destinată avem,ă numaiăaprobareaă Preaă Sfin ituluiă Episcopă neălipse teăcaăs ăîmplinimădorin aăcuăadev ratăsfânt ă aă enoria iloră careă cuă baniiă iă cuămuncaălorăauăridicatăacestăloca ”.

Episcopiaă r spundeă Protoierieiăastfel:ă „urmareă raportuluiă nr.ă 75/1972, al

Parohieiă Sfântulă Ioană ψotez torulă dinăConstan a,ăaăvizatăfavorabilădeăPCăVoastr ,ăv ă comunic mă c ă aprob mă înă modăexcep ională s ă seă oficiezeă Sf.ă Slujbe,ă înăbisericaă ceaă nou ă peă timpulă SfintelorăS rb toriăaleăCr ciunuluiă iăψobotezei.ăPCăVoastr ,ă ve iă constataă personală dac ă nouaăbiseric ă Sfântulă Ioană ψotez torulă esteăcorespunz toareă înă interior,ă dup ă careăpreotulă parohă vaă oficiaă Sf.ă χgheasm .ă Înăprealabilăve iă luaă leg turaăcuăDl.ă Inspectorăal Departamentului Cultelor pentru jud.

Constan aă iăve iăproceda conform avizului

D.ăSale”. Confirmareaă implic riiă

Preafericituluiă Patriarhă Justiniană înărezolvareaă situa ieiă bisericiiă Sfântul Ioan

ψotez torulă dină Constan a vineă înădecembrieă 1973,ă cândă acestaă aprob ă unăajutoră financiară deă 10.000ă leiă „pentruăsus inereaălucr rilorădeălaăψisericaăParohieiă


12

„Sf.ă Ioană ψotez torul”ă dină ora ulăConstan a”.ă

Într-oă adres ă dină februarieă 1976,ăp rinteleă Comană scrieă urm toarele:ă „dup ăce am achitat integral costul catapetesmei

iăaăceloră50ădeăstraneăpentruăcredincio i,ăînăsum ădeă188.600ălei,ăproveni iădinăajutorulădeă 30.000ă deă leiă deă laă Înaltă Preaă Sfin iaăVoastr ,ă dină ajutorulă deă laă Preaă FericitulăP rinteă Patriarhă Justiniană 50.000ă deă lei…ăamă adusă iă instalată catapeteasmaă iăstranele”.ă Vedemă foarteă clară c ăPreafericitul Patriarh Justinianăaămaiă f cutăparohieiă înc ă oă dona ieă deă 50.000ă deă lei.ăăP rinteleă Comană maiă spuneă c :ă „noiăsus inemăc ăînănumeleăConsiliuluiăParohialăiăalătuturorăenoria ilorăs ăv ăadres măceleămaiă c lduroaseă mul umiriă pentruă ajutorulăb nescăceăniăl-a iăacordatăprecumă iăpentruăajutorulămoralăc ăne-a iăf cutăatâtaăcinsteăînă8ă noiembrieă 1975,ă c l uzindă acelă ÎnaltăSoborăχrhierescă ală ψORă iă str iniă ală ψis.ăOrt. Surori, care ne-auăvizitatăloca ulă iăne-auă binecuvântată ostenealaă iă caă m rturieăpeste veacuri vor sta celebreleă semn turiăpuse pe Cartea de Aur a Bisericii pe Sf.

Evanghelie.ă Niciă c ă seă poateă oă maiă mareăcinsteăpentruăSf.ănostruăloca ă iăniciăoămaiămareă r splat ă pentruă ostenealaă noastr ădecâtăaceast ăepocal ăvizit ăχrhiereasc ă iăacesteăcelebreăsemn turi”5

.

Recep iaă lucr riiă s-aă realizatădup ănumeroaseăinterven iiălaă14ăaprilieă1976.ăÎnăprocesulă verbală seă men ioneaz ă c ă „înăperioada 1971-1975 s-a reconstruit

ψisericaă Sf.ă Ioană ψotez torulă dină ora ulăConstan aă înă bazaă aprob riloră Conduceriiădeă Stată iă aă Episcopieiă Dun riiă deă JosăGala i”.ă Prină adresaă 2938/ă 4ă maiă 1976ă seăaprob ăsfin ireaălaădataădeă30ămaiă1976.ăÎnăcerereaă bisericiiă f cut ă laă 23ămaiă 1976ă seăceruseăcaăsfin ireaăs ăaib ălocălaă23ăaprilieăacela iăan.ă

Laă sfin ireă auă participată „PSă Ep.ăVicar Epifanie Norocel, PC Protoierei D.

St neiă iă Virgilă Nicolae”ă iă ună soboră deăpreo iă dină jude ă (adresaă 28/ă 8ă februarieă1977).

5 Adresa nr. 15/ 22 februarie 1976.

Concluzii

Istoriaă ψisericiiă „Sfântulă IoanăBotez torul”ă dină Constan a pozi ioneaz ăloca ulă deă cultă înă rândulă edificiilorăreligioaseă ap ruteă caă rodă ală consecven eiăclericiloră iă enoria iloră ψisericiiă OrtodoxeăRomâneă înă ap rareaă credin eiă iă identit iiăneamului nostru.

Mobilizareaă exemplar ă aă credincio ilorăacesteiă Parohii,ă înă frunteă cuă p storulă lorăpreotul Ioan Coman, a transformat

ini iativaă construiriiă unuiă nouă loca ,ă într-o

mi careă deă rezisten ă careă s-aă sfâr ită cuă oăvictorie.ă Laă aceast ă reu it ă aă contribuităpersonal,ă atâtă prină interven iileă laă nivelădiplomatică înaltă câtă iă prină celeă dou ăcontribu iiă financiare,ă Preafericitulă P rinteăPatriarhăJustinian.ăχceast ăatitudine,ăcareăaăsalvată deă laă demolareă oă biseric ă dintr-un

oarecareăcartierăalăunuiăora ădinăRomânia,ăm rturise teă oă dat ă înă plusă grijaă deosebit ăpe care a purtat-oă ă Preafericitulă P rinteăPatriarhă Justiniană fiec reiă comunit iăreligioase din cuprinsul Patriarhiei

Române.


13

Dou ăpersonalit iăînăvizit ălaăBisericaăînăconstruc ieădinăCiocârliaădeăJos: sculptorulăIonăJaleaă iăpatriarhulăJustinian

Ionu ăDruche

La 70 de ani de la punerea pietrei

de temelie,ălucr rileăstagnauălaăbisericaădinăcomunaă Ciocârliaă deă Jos,ă jude ulăConstan a,ă fiindă înă pericolă deă deteriorareătotă ceă seă construiseă pân ă atunci.ă χvândădimensiuniăimpresionanteăpentruăoăbiseric ăînceput ă prină anulă 1905,ă l ca ulă deă cultăputea avea soarta bisericilor din satele

const n eneăDobromirăValeă iăUrluia,ăcareănuă auă fostă finalizateă niciă pân ă înă ziuaă deăazi,ădac ăsculptorulăIonăJaleaănuăî iăaduceaăaportul la finalizarea lui. Trebuie

men ionată c ă dină χrhiveleă χrhiepicopieiăTomisului

1 reiese faptulăc ăto iăpreo iiăcareă

auăslujită înăacestăsatăauăîncercatăs ăduc ălaăbunăsfâr itălucr rileălaăaceast ăbiseric .ă χstfel,ă afl mă dină arhiveă c ă înă aniiă

ce au urmat punerii pietrei de temelie au

fostă aniă greiă pentruă agricultur ,ă s teniiănemaiavândăputereaăs ăcontinueălucr rileălaăbiseric .ă Înă anulă 1912ă Preotulă Opri ană

1 χχT,ăCasetaă95,ăDosară17ă iăχχTăRegistruă

Inventar parohia Ciocârlia pe anul 1967.

Popescuăaăadusăoăechip ădeămuncitori,ădarăace tiaă auă p r sită antierulă foarteă repede,ăprobabilă totă dină cauzeă financiare.ă Lucr riămaiăimportanteăauăfostădeprinseălaăbiseric ăînăperioadaăinterbelic ,ămaiăexactăîntreăaniiă1924ă iă 1925,ă cîndă s-aă ridicată întreagaăzid rie,ă aă fostă tencuit ă par ială iă acoperit ăcu tabl .ă Înă urmaă cutremuruluiă dină anulă1940ăpere iiăbisericiiăs-auăfisurată iăoăbun ăparteădinătencuial ăaăc zut,ăînăaceast ăstareăg sindu-seăbisericaă iădup ăalădoileaăr zboiămondial.ă Dup ă ceă p rinteleă DumitruăMih ilescu,ă preotulă acesteiă parohiiă aă fostăarestată înă anulă 1949,ă parohiaă aă fostăsuplinit ă deă preotulă deă laă Vii oara,ă careăg sindălaăCioc rliaăoăcomunitateădeăoameniăcredincio i,ă redacteaz ă oă adres ă c treăEpiscopiaăDun riiă deă Josă – Gala i,ă înă careăexplic ă situa iaă parohieiă iă cereă ajutorulăEpiscopiei pentruă finalizareaă lucr riloră laăbiseric .ă χstfel,ă laă 7ă maiă 1951,ă p rinteleăMarinescu, se adresa Episcopului Chesarie

P unescuă cuă urm toareleă cuvinte:ă „Laăbisericaă dinăCioc rliaă deă Jos,ă impun toareăca aspect, s-aă lucrată cuă mariă intermiten eăaproapeăjum tateădeăsecol,ăiarădeămaiămul iăaniăseăafl ăp r sit ,ălipsit ădeăoriceăîngrijireăiăîmprejmuire,ă iădinăcauzaăunorădefec iuniănesemnalateă iă necorijateă laă timpă esteăangajat ăacumăpeăpantaăn ruirii,ăceeaăceăarăfiă iă crim ă iă mareă p cat,ă ruinareă careă arătirbiă gravă iă fondulă religiosămorală aă uneiăcomunit iă cre tine,ă ceăvedeăcuăpropriiă s iăochiă pr bu ireaă jertfeloră sale,ă consim iteăîntr-ună irădeăani,ăcaăfiindăzadarnice”.ăχpoiădup ă ceă detaliaz ă câtevaă dateă tehnice,ăapreciaz ă c ă bisericaă nuă trebuieă stricat ăpentru a seă faceăaltaămaiămic :ă„Stareaădeăspirită aă enoria iloră deă laă Cioc rliaă nuă eădelocă închinat ă spreă ceiă careă ară indicaăsolu iaă deă aă seă stricaă bisericaă iă aă seă faceăaltaă maiă mic .ă χceast ă m sur ,ă f r

în elegereaă momenuluiă iă aă st riiă loră


14

psihice i-ară înstr inaă deă laă oriceă efortă iăjertf ăliberăconsim it ....ădeăaceea,ăcontinu ăp rinteleăVictorăMarinescu,ăv ărug măpreaărespectuos a se trimite pe seama Sfintei

Episcopii,ăcâtămaiăgrabnic,ădomnul arhitect

– ingineră laă Ciocârliaă (areă iă sta ieă CFR),ăpentruă lucr rileă urm toare...”ă iă continu ăp rinteleăMarinescuăs ăenumereăprincipaleăm suriărapideăcareăarătrebuiăluate.ăSeăpare,ăîns ,ă c ă ac iuneaă ferm ă aă p rinteluiăMarinescu nu a avut efectul scontat,

deoareceăcl direaăbisericiiăaă r masăoăruin ăpân ăînăanulă1974.

Contribu iaăluiăIonăJalea

Într-oăvizit ăînăsatulăcopil riei,ăpeă5ăoctombrie 1974, sculptorul Ion Jalea

remarc ă stareaă bisericiiă dină Ciocârliaă deăJosă i,ă ulterior,ă seă adreseaz ă episcopuluiăχntimă Nica,ă înă vedereaă g siriiă celoră maiăbuneăsolu iiăpentruă finalizareaă lucr riloră iăsfin ireaă bisericii.ă Preotulă deă atunciă dinăCiocârliaădeăJos,ăVasileăNacu,ăîntr-oăadres ăc treă episcopulă χntimăNicaă îlă în tiin aă deăvizita lui Ion Jalea si a trimis episcopiei

câtevaă fotografiiă deă laă acelă moment,ăexprindu- iă dorin aă deă continuare a

lucr rilorălaăbiseric .ă

Vizita patriarhului Justinian

Ob inândă fonduriă deă laă episcopiaădină Gala iă iă deă laă enoria i,ă lucr rileă auăreîncepută peă 1ă decembrieă 1974.ă Chiarăpreafericitulă p rinteă Justinian,ă patriarhulăψisericiiăOrtodoxeăRomâne,ăa vizitat pe 29

iunieă 1975ă aceast ă parohie,ă înso ită deăsecretarulă generală ală Consiliuluiă Na ionalăψisericescă iă episcopulă χntimă Nicaă alăDun riiădeăJos-Gala i,ăeparhieădeăcareă ineaăiă jude ulă Constan a.ă P rinteleă patriarhă aă

apreciat efortul depus pentru terminarea

bisericiiădeăcredincio iă iădeăpreotulăparohăVasile Nacu.

Sfin ireaăbisericii Momentulămultă a teptat,ă ală sfin iriiăbisericii,ăaăvenită înăziuaădeă3ăaugustă1975.ăDintr-ună documentă deă arhiv ă afl mă deă laăp rinteleă Vasileă Nacuă cumă s-aă desf uratăevenimentul:ă „Laă oraă 9:00ă înă sunetulăclopoteloră ă iă entuziasmulă plină deăcucernicieă ală credincio ilor,ă aă sosităPreasfin itulă Episcopă dr.ă χntimă Nica,ăpentruă slujbaă târnosirii.ă Credincio iiă l-au

întâmpinatăcuăfloriăînămâiniă iăînăinimi,ăcuăfloriă deă aleas ă bucurieă duhovniceasc .ă χăurmat apoi oficierea sfintei liturghii de

c treăpreasfin itulăepiscop,ăînconjuratădeăunăsoborădeăpreo iă iădiaconi.ăFrumuse eaăzileiă


15

deă var ă aă contribuită laă m re iaă s rb toriiăcredincio iloră dină Ciocârlia.ă Ziuaă sfin iriiăbisericii cu hramul Adormirea Maicii

Domnuluiă constituieă pentruă eiă to iă unăînceput,ăunădrumănouăpeăcareăs-au angajat

hot râ iăcuăgîndădeăfapt ă iădeăac iuneăspreăbineleă iăfericireaătuturor”.ă Laă finalulă slujbei,ă preasfin itulăepiscopăaăspusăînăpredicaăsa,ăprintreăaltele,ăiă c :ă „s-aă infirmată a adară mitulă careăcirculaă înă satăpân ănuădeămult,ă c ăbisericaănuă seă vaă terminaă niciodat ”,ă dară i-a adus

mul umiriă iă sculptoruluiă Ionă Jalea,ăamintindăînăcuvântulăs uădeăviziteleăpeăcareăi le-aăf cută iădeădorin aăacestuiaădeăaăvedeaăbisericaăsfin it .

3 august 1975 – Sfin ireaăbisericii

Ion Jalea

Ion Jalea s-aăn scutăpeă19ămaiă1887ăînăcomunaăCasimcea,ăjude ulăTulcea.ăDup ăcâ ivaă aniă familiaă luiă s-aă mutată înă satulăCiocârliaă deă Jos.ă Înă 1908ă aă urmată studiileăAcademiei de Arte Frumoase din

ψucureşti,ă avându-i profesori pe sculptorii

FrederikăStorckăşiăDimitrieăPaciurea.ăPatruăaniămaiătârziuăaăexpusăpentruăprimaădat ălaăSalonulă Oficial,ă lucr rileă „Cain“,ă„Remuşcarea“ă şiă „Nud“.ăPlecată laăParis,ă aălucrată sporadică înă atelierulă luiă χugusteăRodin

2.ă Înă 1917,ă caă urmareă aă cereriiă saleăinsistente de a fi trimis pe front, Ion Jalea a

2 Mariana Iancu, Ion Jalea, constănţeanul care a

sculptat toată viaţa cu o singură mână. Operele superbe îi sunt expuse peste tot în lume, apud

http://adevarul.ro/locale/constanta/ion-jalea-

constanteanul-sculptat-viata-singura-mana-operele-

superbe-expuse-lume-

1_563f1cb6f5eaafab2c682002/index.html.

participatălaălupteleădeălaăCorbul,ăM xineniăşiă N moloasa.ă Laă 17ă augustă aă fostă r nit.ăMedicii i-au putut salva piciorul,ădarănuăşiăbra ulă stâng. Cu toate acestea, artistul

const n eanăaăcontinuatăs ăcreezeăopereădeăart 3.ăOb ineăMareleăPremiuăalăExpozi iilorăInterna ionaleă deă laă Parisă iă deă laăψarcelona,ă Premiulă na ională pentruăsculptur ă(1941),ăPremiulădeăStată(1957)ă iă- înăacela iăană- titlul de Artist al Poporului.

Dină1956ăaăfunc ionatăcaăpre edinteăactivăalăUniuniiăχrti tilorăPlasticiădinăRomânia4

. A

murităpeă7ănoiembrieă1983ălaăψucure ti.

Ion Jalea

Biserica azi

3 Ibidem.

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Jalea.


16

Fotografii inedite cu patriarhul Justinian.

Instalareaăînădemnitateaădeăpatriarhă iăslujbaăînmormânt rii

Ionu ăDruche

Fotografiile prezentate fac parte din trei

numere omagiale dedicate de revista

ψisericaă Ortodox ă Român ă patriarhuluiăJustinian Marina. Aceste numere sunt:

Închinareă Înaltă Preaă Sfin ituluiă Justinian,

PatriarhulăψisericiiăOrtodoxeăRomâneă (nr.ă5-8, mai-augustă1948),ăÎnchinareăÎnaltăPreaăSfin ituluiă Patriarhă Justiniană cuă prilejulăîmpliniriiăaă30ăaniădeăslujireăaăψisericiiă(nr.ă10,ăoctombrieă1954)ă iăÎncetareaădinăvia ăaăPreaă Fericituluiă P rinte Justinian,

PatriarhulăψisericiiăOrtodoxeăRomâneă (nr.ă4, aprilie 1977).

Justinian Marina s-aă n scută peă 22ăfebruarieă 1901ă înă satulă Suie ti,ă comunaăCermege tiă dină jude ulăVâlcea,ă primindă laăbotezănumeleăIoan.ăχăurmată coalaăprimar ăînă localitateaă vecin ă St ne ti,ă dup ă careă aăintrat ca bursier la Seminarul Teologic

Ortodoxă „Sfântulă Nicolae”ă dină Râmnicu-

Vâlcea,ă peă careă l-aă absolvită înă anulă 1923.ăPe 14 octombrie 1924 s-aă c s torită cuăLucre iaă Popescu,ă fiicaă preotuluiă PavelăPopescu,ă dină comunaă ψralo ti a, jude ulăDolj, cuă careă aă avută doiă copii:ă Silviaă iă

Ovidiu. A fost hirotonit preot pe 14

octombrie 1924 de Vartolomeu, episcopul

Râmnicului,ă peă seamaă parohieiă ψ beni-ψistri a.ă Întreă 1925ă iă 1929ă aă frecventatăcursurileă Facult iiă deă Teologieă dinăψucure ti,ăiarăînăanulă1933 a fost transferat

laă parohiaă „Sfântulă Gheorghe”ă dinăRâmnicu-Vâlcea.ăPentruăoăperioad ăscurt ,ă1932-1933, a fost directorul Seminarului

Teologică dină Râmnicu-Vâlcea,ă iară înă anulă1939 a fost numit director al tipografiei

eparhiale.ăÎnăanulă1935ăaăr masăv duv.

La propunerea Mitropolitului

Irineu,ă peă 30ă iulieă 1945,ă Sfântulă Sinodă alăψisericiiă Ortodoxeă Româneă l-a ales pe

preotul Ioan Marina arhiereu-vicar al

MitropolieiăMoldoveiă iăSucevei,ăfiindătunsăînămonahismăcuănumeleăJustinian.ă Pe 19 noiembrie 1947 a fost ales

MitropolităalăMoldoveiă iăSucevei,ăiarăpeă6ăiunieă 1948ă aă fostă învestită Patriarhă alăψisericiiă Ortodoxeă Române.ă χă trecută laăceleă ve niceă peă 26ă martieă 1977ă iă esteăînmormântată înă bisericaă „Radu-Vod ”ă dinăψucure ti.

Instalareaăînădemnitatea de patriarh

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj


17


18


19

Slujbaăînmormânt riiăpatriarhuluiăJustinian


20

TestamentulăluiăAntimăIvireanulăînăcon tiin aăp rinteluiăDaniil Sandu Tudor

Dr. Carmen Ciornea

Introducere

Studiulă deă fa ă propune punerea fa ă înă fa ă aă unuiă erouă canonizată – Sf. Antim Ivireanul (canonizat din anul 1992, cândă Sfântulă Sinodă ală ψisericiiă OrtodoxeăRomâne,ă aă proclamată solemnă canonizarea Sfântuluiă ierarhă Martiră χntimă Ivireanul,ămitropolitulă riiăRomâne ti,ăa ezându-lăînărândulăsfin ilor,ăprină trecereaă înăcalendarulăψisericiiă noastre,ă cuă ziuaă deă pr znuireăanual ălaă27ăseptembrie) – cuăunulăaăc ruiăcanonizareăesteăpus ăînădiscu ie – P rinteleăDaniil Sandu Tudor. Men ion mă aiciă c ăP rinteleăDaniilă SanduăTudoră esteă cuprinsăînămartirologiuă înc ădină2007ăşiă seăafl ădeămaiă mult ă vremeă înă aten iaă Comisieiă deăCanonizareă aă Sfântuluiă Sinodă ală ψisericiiăOrtodoxeăRomâne1.ăχ ezareaă înăoglind ăaăacestoră dou ă personalit iă emblematiceă – Sfântulă Mitropolită χntimă iă P rinteleăDaniil Sandu Tudor – oblig ălaăoăparalel ăîntreă dou ă c i,ă perioade,ă mentalit iă .a.ăreprezentateă deă fiecareă dintreă celeă dou ăindividualit i.ăPractic,ă provocarea pe care oăcon ineăprezenta cercetare este aceea de a demonstraăfaptulăc ăP rinteleăDaniilăSanduăTudoră esteă ună demnă succesoră ală SfântuluiăMitropolit Antim.

Ceea ce nu poate sta sub echivoc esteă faptulă c ă acesteă dou ă destineă auă fostăinsurmontabilă legateă deă Sfântaă Mân stireăχntim,ă χ ez mântulă Tuturoră Sfin ilor.ăχcestă spa iuă semnificativ,ă ctitorieă aăSfântuluiă χntimă Ivireanul,ă aveaă s ăg zduiasc ,ă pesteă secole,ă mi carea duhovniceasc ăRugul Aprins, momentul de simbioz ă întreă cultă iă cultur ,ă sau,ă cumăapreciaăχndreiă Ple uă înă prefa aă volumuluiădeăreferin ăTimpul Rugului Aprins, semnat de Pr. André Scrima (unul din corifeii Rugului Aprins):ă „întâlnirea unică dintre intelectualitate i cler, petrecută în preajma anilor 50. «Grupulădeălaăχntim».

Faptulăc ăsubiectulăesteăunulădeălargăinteresăesteăprobată iădeădezbaterileădinăceăînă ceă maiă numeroase,ă peă aceast ă tem ,ăexistândă multeă vociă avizate,ă laiceă sauăclericale, care sus inăfaptulăc ,ăînăcontextulăsociet iiă contemporane,ă globalizateă iă 1A se vedea țartiri pentru Hristos, din România, în

perioada regimului comunist, Ed. IBMBOR, ψucureşti,ă 2007,ă p.ă 158-167ă (articolulă închinatăP rinteluiă Daniilă Sanduă Tudoră poart ă semn turaăistoricului George Enache). Prin urmare, diagnoza martiriuluiăs uăesteătestat ăatâtădinăpunctădeăvedereăteologicăcât iăistoric.

globalizante2,ă ψisericaă Ortodox ă Român ă

vaătrebuiăs - iăreevaluezeăpozi iaăvizaviădeăcanonizareaă martiriloră dină închisorileăcomuniste,ă înă vedereaă salv rii,ă t m duiriiăiăp str riiăînăHristosăaăîntreguluiăneam.

Sursele document riiă auă fostădocumenteleă deă χrhiv ,ă dară iă c r ileăpublicateă atâtă deă protagoni tiă (χntimăIvireanul,ăP rinteleăDaniilăSanduăTudorăcâtăiă deă principaliiă membriă aiă „Ruguluiăχprins”),ă precumă iă aă lucr riloră deăspecialitate care au reflectat activitatea cultural ăaăacestora.

Activitatea social-filantropic ă–

AntimăIvireanulă iăP rinteleăDaniilăpildeăde jertfelnicie

Revenind la obiectivele actualei prezent ri,ăpunereaă înăparalelăaăcelorădou ăpersonalit iă aă avută dreptă scopă probarea faptuluiăc ăP rinteleăDaniilăSanduăTudorăaăfost un demn succesor al ctitorului Mân stiriiă χntim,ă unde,ă pesteă ani,ă elă vaăpuneă bazeleă mi c riiă duhovnice tiă „Rugulăχprins”.ă Sigură c ă deă aiciă decurgă iă alteăîntreb ri,ă supozi ii:ă „Oareă P rinteleă Daniilăaăavută înăvedereăcontinuareaă testamentuluiăSf.ă χntimă Ivireanul?”;ă „χuă resim itămembrii Rugului Aprins nevoia de a respectaă testamentulă ctitoruluiă Mân stiriiăînă literaă conceperiiă sale?”.ă Cuă siguran ,ăda!ăOăcertific ă fapteleăcâtă iăscrierileăcelorăcare au f cutăparteădinăaceast ămi care.

Edificatoare,ă înă acestă sens,ă esteă iăm rturiaă P rinteluiă χndréă Scrima:ă „Or, ctitoria bucure teană, lângă a cărei prezen ă tutelară avea să primească chip Grupul de la Antim, departe de a se mărgini la rostul ei de «cl direărânduit ăînăincintaă mân stireasc », î i dezvăluia semnele ce-i fuseseră încredin ate între ascuns i aparent, de către enigmaticul său fondator”3

. Pân ă iă apari iaă Mân stiriiă χntimă

nuă seă m rgine teă laă semneă comune.ă Cumătim,ăMitropolitulăχntimăaăluat decizia de a cl diăacestăsfântăloca , pe locul unde era o vecheă biseric ă deă lemnă cuă hramulă SfântulăNicolae, la data de 5 februarie 1713 (ziua pr znuiriiăSfinteiăχgata), ca urmare a unei

2 χăseăvedeaăIoanăI.ăIC ăJr.,ăGlobalizarea – muta ii i provocări,ăînăψisericaăînămisiune, Ed. IBMBOR, ψucure ti,ă2005,ăp.ă686-687. 3 Andrei Scrima, Timpul Rugului Aprins, Ed. Humanitas,ăψucure ti,ă2012,ăp.ă132.


21

descopeririă dumnezeie ti.ă Construc iaăm n stirii bucure teneă cuă hramulă „To iăSfin ii” a durat doar doi ani, mai exact întreăanii 1713-1715,ă fiindă plasat ,ă astfel,ă laăsfâr itulă domnieiă Sfântuluiă Constantinăψrâncoveanuă iă începutulă domniilorăfanarioteă înă araă Româneasc . Mai mult, efortul mitropolitului Antim pentru înzestrareaă acesteiă m n stiriă esteăimpresionant. Lista cu datorii a mitropolitului,ă acteleă deă dona ieă iăhrisoaveleă domne tiă dină aniiă 1713-1716, confirm ă faptulă c ă laă moarteaămitropolituluiă χntim,ă ctitoriaă saă eraă înămareă parteă finalizat ă iă dispuneaă deăresurseleă materialeă iă financiareă pentruăîmplinirea milelorărânduiteădeăsfântulăctitorăînă „χ ez mântul...”ă s u.ă Sfântulă χntimăIvireanulă esteă celă careă seă vaă îngrijiăpersonal,ăînăprimiiătreiăaniă(1713-1716), de respectareaăcuăstricte eăaăacestorădispozi ii,ăînzestrândă m n stireaă atâtă cuă propriet i,ădară iă cuă oă bibliotec ă iă dou ă tipografii,ădup ă cumă stabileaă înc ă deă laă începereaălucr rilorădeăzidire. Probeleă urcu uluiă duhovnicescă aleăluiă Sanduă Tudoră suntă dină ceă înă ceă maiăf i e:ă devineă nuă numaiă ună frecventator al m n stiriiă χntim4

, dar chiar pe propria cheltuial ă iă cuă ajutorulă câtorvaă generaliăprieteniă deă aiă s i5,ă demareaz ă ac iuneaă deărestaurareăaămân stirii6,ăgravăavariat ădup ăcutremurul din 1940

7:ă „În țânăstirea Antim se găse te ca vie uitor, încă din iulie 1945, fratele Sandu Tudor. (…) Având în vedere că prin străduin a sa s-au putut executa lucrările de restaurare a bisericii mânăstirii din vara anilor 1945, 1946, 1947

8.

i-a aă seă clarific ă ună altă punctăcomunăîntreăSfântulăMitropolită iăP rinteleăDaniil:ă jertfelnicia,ă asumareaă pân ă laăextrem a misiunii social-filantropice.ăIat ăoă

4 Daniil Sandu Tudor, Taina Rugului Aprins. Scrieri

şi documente inedite,ă Ed.ă χnastasia,ă ψucure ti, p. 99:ă ă „ÎnăMân stireaăχntimă seă g se teă caă vie uitor,ăînc ă dină iulieă 1945,ă frateleă Sanduă Tudor.ă (…)ăχvândă înă vedereă c ă prină str duin aă saă s-au putut executaălucr rileădeărestaurareăaăbisericiiămân stiriiădinăvaraăaniloră1945,ă1946,ă1947…”. 5 Ibidem, p. 89-90:ă „…comitetă formată din:ă D-l

General Gh. Iorgulescu, D-l General Gh. Stratilescu, D-l General Traian Tetrat, D-l Prof. univ. Al. Mironescu, D-l Prof. univ. Anton Dumitriuă iăD-l SanduăTudor,ăpublicistă iăscriitor”. 6 Interviu cu Părintele Nicolae Borda iu,ăînăCarmenă

Ciornea, Chipul Rugului Aprins, Ed. Eikon, ψucure ti,ă 2015,ă p.ă 250:ă „Probabil că a fost mai bogat, nu tiu eu să vă spun elemente din via a lui, dar tiu că prin banii proprii i prin ceea ce a adunat de la cuno tin ele i prietenii de atunci, din vremea comunistă, a reparat biserica Antim i i-a dat o înfă i are frumoasă”. 7 Roman Braga, Rugul Aprins,ă înă Pe drumul credin ei,ăM n stireaăχdormireaăMaiciiăDomnului,ăHDM Press, 1995, p. 175. 8 Daniil Sandu Tudor, Taina Rugului Aprins. Scrieri

şi documente inedite, ..., p. 99.

alt ă prob ă careă confer ă autenticitateăportretului lor de homo religiosus,ă c ci ambiiă i-auă sacrificată toat ă avereaă pentruăMân stireaăχntim.

Biblioteca Antimului Prin capitolulă 18ă alăχ ez mântuluiă

dină 24ă aprilieă 1713,ă Sfântulă MitropolităAntim punea bazele primei biblioteci publice deă împrumut, stabilindă iăprincipaleleă reguliă deă func ionareă aăacesteia: „de va trebui cuiva să ia vreo carte, au să o citească, au să o scrie, au să caute ceva într-însa, fără răva iscălit de la cela ce o cere cu făgăduiala cum că o va trimite înapoi i cu vreme hotărâtă, să nu se dea i să poarte grijă să o ceară”.ă

La data de 25 iunie 1947 episcopul vicară Veniamină Ploie teanulă semneaz ăactulă prină careă iă seă aduceaă laă cuno tin ăp rinteluiă Vasilacheă faptulă c ă aă fostăaprobat ă închinoviereaă luiăSanduăTudoră înăcadrulămân stiriiăχntim:ă„La raportul Prea Cuvio iei Voastre, vi se face cunoscut că I.P.S. Patriarh a binevoit a aproba primirea printre vie uitorii acelei sfinte mânăstiri, ca frate, a Domnului Sandu Tudor, care dore te a se consacra vie ii monahale”9

Singuraă avereă peă careă oă p streaz ă

dină via aă laic ă esteă oă impresionant ăbibliotec ă „[Sanduă Tudor]ă vine i intră în țânăstirea Antim ca frate. I se dă o chilie în clopotni ă. Acolo a locuit tot timpul sub clopote, într-o chiliu ă mică i acolo i-a înghesuit, în mai multe rânduri, cele 8000 de volume pe care le avea el i la care am avut i eu acces. ți-aduc aminte că mai pe urmă, când s-a terminat Rugul Aprins, a venit la Sihla cu cele 8000 de volume, mai sus de Sihăstria, unde mă duceam i stăteam săptămâni întregi cu el, iar el îmi punea la dispozi ie toate căr ile”10

. Pr. Nicolaeăψorda iu,ă laă rându-iăm rturiseaăc ă„re edin a lui era în clopotni a bisericii Antim, chiar deasupra por ii, i-acolo i-a instalat, ceea ce ne-a impresionat pe noi, ca studen i, că ne-a invitat i pe noi să vedem, o bibliotecă aleasă, cu căr i frumos legate, elegante, pe care nu numai că le avea dar le i cuno tea astfel că atunci când stăteam de vorbă, î i exemplifica de fiecare dată vorbirea cu câte o carte pe care o lua din raft. Avea acest obicei de a-i documenta cuvântul cu ceea ce era

acolo”11.

9 Ibidem, p. 96.

10 †χntonieă Pl m deal ,ă Rugul Aprins, Ed.

χrhiepiscopieiă Sibiului,ă Sibiu,ă 2002,ă edi ieăelectronic ,ăp.ă28. 11

Interviu cu Părintele Nicolae Borda iu,ă înăCarmen Ciornea, Chipul Rugului Aprins, ..., p. 249-250.


22

Antim-orizontădeăr spândireăaăînv turiiăcre tine SfântulăMitropolităχntimăaăr masăînăψisericaă Ortodox ă Român ă predicatorulăexemplar,ă careă aă izbutită s ă transmit ăînv turileădeăcredin ăcreştin ăîntr-un stil unic,ă îmbinândă sensibilitateaăduhovniceasc ă şiă experiereaă adev rurilorăcreştineă cuă erudi ia,ă cuă iscusin a interpret riiă şiă cuă persuasiuneaădemonstra ieiăoratorice.

Prin urmare, traseul intelectualului integrată χntimului,ă a aă cumă l-a conceput ctitorulă sfântuluiă loca ,ă presupuneaă oătraversareă aă drumuluiă valoriloră tradi ieiăadev rate,ă veritabil ă caleă deă prezervare a umanit ii,ădeă reg sireă aă sinelui.ăDeăaltfel,ăP rinteleă χndréă Scrimaă consideraăedificatoareă înă configurareaă portretuluiăintelectualuluiă deă laă χntimă interferen aădintreă „ună anumită sensă ală tradi iei iă unănonconformism activ;ăcategoriiăexisten ialeănicidecumă contradictorii,ă îngem nateădimpotriv ,ă dincoloă deă eviden e,ă printr-o afinitateă ceă nuă areă nevoieă deă demonstra iiăjustificative”12.ăχtragemă aten iaă c ă trebuieăf cut ă oă demarca ieă clar ă întreă Tradi ieă iătradi ionalism,ă distinc ieă careă eraă câtă seăpoate deă clară conturat ă înă viziuneaămembriloră Ruguluiă χprins.ă χstfel,ă înăvremeă ceă primaă transgreseaz ă limiteleăspa io-temporaleă iă încifreaz ă ună sensătranscendent care se sustrage ideologiilor vremiiă iă impuneă oă tr ireă „în credin ă i deschisă totodată universalită ii culturii”13,ă tradi ionalismulă seă asociaz ăunuiă conservatorismă izolată într-oă form ăideologic ă (religioas ,ă politic ă .a.)ăperisabil ,ă repetitiv ă i,ă deă celeămaiămulteăori,ăblocatoareă iănefertil .ăÎnăfa aă uvoiuluiădevastatoră ală unuiă timpă m cinată deăschimb riă rapide,ă omulă timpuluiă modern,ăaruncată înă contextulă uneiă societ iă supuseăunuiă intensăprocesădeăsovietizare,ă î iăc utaăreperele, punctele de sprijin, stabilitatea. R spunsulă inea,ă a adar,ă deă oă op iuneăpersonal ,ă deă oă nevoieă interioar ă deă a- iărec p taă con tiin aă deă sine,ă for aădiscern mântului,ăîntr-oălumeăînăcareăscaraădeă valoriă eraă supus ă uneiă reconsider riăhaotice,ă aberante.ă Iat ,ă deă ce,ă intelectualii,ălaiciă iă clerici,ă regrupa iă întreă zidurileăsecurizanteă aleă Mân stiriiă χntimuluiă s-au angajatăîn lupta dezrobirii din cercul vicios al orbirii prin intermediul Sfintelor Taine.

Odată fixat (…) în noua sa incintă de via ă, Sandu Tudor (…) continua să- i exerseze pasiunea «poetică», am spune, de căutare sub - i peste – eviden e, a ceea ce

12

Andrei Scrima, Timpul Rugului Aprins, ..., p. 150. 13

Ibidem, p. 150.

a teaptă, ascuns, să iasă la lumină. Astfel, împreună cu părintele Benedict i to i ceilal i, reia, scrutător, lectura Testamentului lui Antim Ivireanul. Ctitorul dezvăluia, într-adevăr, în câteva rânduri ultime, locurile« instaurative» despre care vorbeam mai sus, răscruci ale traiectoriei sale destinale i le încredin a celor ce după el, vor fi în eles. (…) «Deschiderea», în acel moment, a Testamentului lui Antim a dus de îndată la decizia de a transpune cele patru figuri invocate de el în mozaic, pentru a fi a ezate de o parte i de alta a intrării în sanctuar (…)14

. Sanduă Tudoră celă careă reu e teă s ă

pun ă bazeleă Ruguluiă χprins,ă mi careăduhovniceasc ă aă c reiă configura ieăspecific ă iă inconfundabil ă esteă dat ă maiăalesădeăsimbioza,ăf r ăprecedent,ă întreăcultăiă cultur . Deă altfel,ă portretulă s u,ă dinăperspectivaă m rturisitoriloră clerici,ă careă l-auăcunoscutăînăaceast ăperioad ,ăesteăcelăalăunuiă omă careă de ineaă oă impresionant ăcultur ă şiă oă memorieă formidabil 15

, un erudit autodidact

16, un foarte bun

cunosc toră ală literaturiiă româneămedievaleăşiă ună pasionată cercet toră ală vechilorămanuscriseă româneşti,ă fascinată îndeosebiădeă figuraă luiă Paisieă Velicikovskiă şiă aă luiăVasileădeă laăPoianaăM rului;ăpreocupatădeăteologieăşiăîndeosebiădeădescoperirea tainei Rug ciuniiă luiă Iisus.ă Iat ă careă suntăaspecteleă asupraă c roraă insistaă P rinteleăRoman Braga legate de fondatorul „Ruguluiă χprins”:ă „[avea]ă o înclinaţie înnăscută către substratul tainic al lucrurilor, fapt care l-a apropiat de literatura Sfinţilor Părinţi şi de mistica vieţii călugăreşti”,ă frecventândăψisericaă şiăpeăreprezentan iiăs i17

. Sigur c ăactivitateaăluiăSanduăTudoră

dină aceast ă perioad eraă r st lm cit ă deălogicaă Securit iiă înă cuă totulă al iă termeni:ă„După 23 august 1944, adică după ce a revenit de pe front, a început o activitate ilegală împotriva democra iei din România. Astfel, intră în legătură cu membrii fostului P.N. . De asemenea, în anul 1945 Teodorescu pune bazele unui a a zis cerc de studii mistice, la biserica Antim. În realitate, acest cerc este cercul de documentare al legionarilor, care vin în contact cu acesta”18

. TotădinăχrhivaăSecurit iiăafl măc ă

înă 1947ă Sanduă Tudoră ocupaă func iaă deă

14

Ibidem, p. 134. 15

Roman Braga, Rugul Aprins, ..., p. 172. 16

Cf. Gheorghe Vasilescu, Cuvânt înainte,ă înăDaniil Sandu Tudor, Taina Rugului Aprins. Scrieri şi documente inedite, ..., p. 6. 17

Ibidem, p.172. 18

A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 013495, vol. 2, f. 78, f. 151.


23

administratoră laă Mân stireaă χntim19. De

altfel,ă iă P rinteleă χdriană F ge eanu,ă înăcadrul procesului - verbal de interogatoriu, din 4 martie 1958, confirma acest statut al frateluiă χlexandruă (Sanduă Tudor):ă „Ajuns la Antim (în iunie 1947), am fost pus să mă ocup cu unele probleme legate de repararea i înfrumuse area mânăstirii, cum ar fi procurarea materialelor, angajarea muncitorilor, îngrijirea i amenajarea parcului. Dispozi iile referitoare la aceste atribu ii le primeam de la Sandu Tudor”20

. χlexandruăMironescuă î iă reaminteaă

despreăprietenulăs uăSanduăTudoră iădespreăceăaăînsemnatăfenomenulăRugulăχprins,ă înăaceast ă prim ă etap ă deă laă χntim,ă înăurm torulă mod:ă „Atunci, la țânăstirea Antim, o seamă de prieteni de-ai lui am format un cerc i ne-am ocupat de refacerea turlelor, a trapei, a clopotni ei, a stăre iei; am construit un cuptor de ceramică, am făcut un parc în curtea mai ascunsă a mânăstirii, un concurs de pictură de icoane, un concurs de muzică, la care premiul întâi a fost atribuit lui Paul Constantinescu. Dar, mai ales, cercul acesta a ini iat un ciclu de conferin e, de un mare succes, ciclu în care Ion țarin Sadoveanu – ca să pomenesc un nume – a inut cinci prelegeri, vorbind foarte frumos

despre rolul mimului în misterele Evului Mediu”21

. Ion Marin Sadoveanu este amintită iă deăp rinteleăχndréăScrimaăcare,ădeăaltfel,ăîlădefine teădreptă„unul dintre cei mai sclipitori conferen iari pe pia a culturală de atunci”.ă Potrivitămemorialistuluiăacestaă aă sus inută laăχntimăo serie de prelegeri pe tema teatrului antic iă mistereloră medievale22

. Legat de Paul Constantinescu,ăp rinteleăScrimaăaminte teăc acestaă eraă oă prezen ă constant ă atâtă peăparcursulă slujbeloră câtă iă înă timpulăreuniunilorăgrupuluiăRugulăχprins,ă c ruia,ăde altfel i-aăd ruităunăImnăalăRug ciuniiăluiăIisus,ă apreciată deopotriv ă deă intelectualiiălaiciă iăclerici.23

Semnalasemă c ă oă metod ă deă

reconstituireă aă tablouluiă „Ruguluiăχprins”ăvaă fiă punereaă înă oglind ă aă discursuluiăcorifeiloră mi c riiă cuă celă ală organeloră deăpartidă iădeăstat.ăχstfel,ăpunereaăînăparalelăaăm rturisiriloră deă maiă susă cuă documenteleădeă χrhiv ă ceă poart ă semn turaă aceluia iăAlexandruă Mironescu,ă esteă oă metod ăeficient ,ă apreciemă noi,ă deă aă demascaă 19

Ibidem, f. 79. 20

A.C.N.S.A.S., fond Penal, vol. 1, f. 90 (copie dactilografiat ) iăf.ă97. 21

Daniil Sandu Tudor, Taina Rugului Aprins. Scrieri şi documente inedite, ..., p. 130-131. 22

Andrei Scrima, Timpul Rugului Aprins, ..., p. 161. 23

Ibidem, p. 160-161.

mecanismele limbajului de lemn ca instrumentăalăputerii.ăÎnăprocesul-verbal de confruntareă dină 23ă iulieă 1958,ă întreăMironescuă χlexandruă iă Ghiu ă Vasileăψenedictă (întreă oreleă 17.15-19.20), la întrebareaă v dită tenden ioas ă aăanchetatorului:ă „Ce activitate du mănoasă împotriva orânduirii democrat-populare din R.P.R. ai desfă urat dumneata împreună cu Ghiu Vasile Benedict?”,ăacuzatulăarăfiădeclarat:ă„În perioada 1945-1946 am început să desfă urăm activitate du mănoasă prin asocia ia numită «Rugul Aprins» care a fost reprezentată în cadrul mânăstirii Antim de către Sandu Tudor Daniil (Teodorescu Alexandru). Ța început din această asocia ie au făcut parte Sandu Tudor, Ghiu Vasile Benedict, Sofian Boghiu i subsemnatul. În cadrul asocia iei «Rugul Aprins» în perioada 1945-1947-48, atât Sandu Tudor cât i subsemnatul am inut o serie de conferin e cu caracter du mănos la adresa regimului democrat, care erau audiate de o serie de elemente”24.ă P rinteleă ψenedictă Ghiu ă seăvaălimitaălaăaărecunoa teăîntru totul spusele prietenuluiă s uă χlexandruă Mironescu25

. Sigură c ă toateă eticheteleă apar ineau,ă maiădegrab ,ăterminologieiăanchetatorului,ăcareătiaăc ăacesteaăechivalauăcuăgreleăcapeteădeă

acuzare, meniteă s -iă bageă dup ă gratiiă peăacuza iăpentruămult ăvreme.

Potrivităp rinteluiăψenedictăGhiu ăactivitateaă grupuluiă duhovnicescă „Rugulăχprins”ăaăcunoscutăunăprocesădinamicădeădezvoltare.ă χstfel,ă înă anulă 1946ă iă înăprimaă parteă aă anuluiă 1947ă întrunirileăaveau un caracter pregnant religios, dezb tându-se temele din sfera misticii ortodoxeă iă apologetic ă dară iă chestiuniădină actualitateaă imediat .ă Înă ceeaă ceăprive teă scenariulă deă desf urareă aăîntrunirilor,ă procesul-verbal de interogatoriu din 27 iunie 1958 al p rinteluiă Ghiu ă neă ofer ă urm toareaădescriere:ă „Dup ă ceă s-auă adunată to iăparticipan iiăchema i,ăpreotulăTeodorescuăAlexandru-Danielă aă inută ună «cuvântă deăînv tur »,ă dup ă aceastaă aă urmată unăacatist,ăoăectenieă iăapoiăînchinarea,ătoat ăîntrunireaă durândă circaă dou ă ore26

. În elegemă dină acela iă documentă c ăparticipan iiă puteauă interveni,ă dup ă ceăsolicitauă celuiă careă conduceaă întrunirea,ădiscu iileă purtându-seă înă liniaă trasat ă deătemaă fixat ăpentruă aceaă dat 27

. De altfel,

24

A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 000202, vol. 1, f. 235v. 25

Ibidem, f. 237. 26

Ibidem, f. 207 v. 27

Ibidem,ăf.ă207ăv.:ă„Înăprimaăparteăaăîntruniriiădup ăce preotul Teodorescu Alexandru-Danielă aă inută«cuvântulădeăînv tur »ăaăcerută iăsubsemnatulăluiăTeodorescuă χlexandru,ă careă conduceaă întrunireaă


24

iăp rinteleăVasileăVasilache,ăstare ulădin acea vreme al Antimului, confirma caracterulăinteractivăalăîntrunirilor:ă„Când conferenţiarul îşi termina expunerea urmau discuţii cu participanţii. Uneori se puneau întrebări surprinzătoare din care se vedea intensa participare a publicului în descifrarea problemelor vieţii. Parcă-i văd pe cei ce dădeau răspunsuri: Mitropolitul Tit Simedrea, Profesorul Universitar Ion G. Savin, Preotul Profesor Dumitru Stăniloae, Profesorul Dr. Virgil Cândea, Dr. Dabija, Anca Lucia Manolache, Generalul Constantin Manolache scriitorul, Părintele Comana. Dintre cei ce puneau întrebări, cei mai zeloşi erau cei din «Cercul Ieşenilor» (cărora le dădusem o chilie la Antim, unde-şi aveau sediul), şi studenţii de la diferite facultăţi”28

. Venireaă P rinteluiă Kulîghin,ă axulă

moral iă spirituală ală grup rii,ă aă produsă oăadev rat ă emula ie,ă maiă ales,ă deă natur ăspiritual ,ă membriiă fiindă ini ia iă înă taineleărug ciuniiă inimiiă iă cuă privireă laă tr ireaăcre tin ăînăspiritulătradi ieiădeălaămân stireaăOptina.ăOdat ă instrui iă înă ceeaă ceă prive te experien aă isihast 29,ă treptată lucrurileă „au luat o amploare foarte mare, în sensul că la ele au început să participe elemente din ce în ce mai multe, printre care i o serie de vizitatori ai mânăstirii Antim. În cadrul întrunirilor respective au început să ină o serie de conferin e cu teme religioase, pe care le ineam după un program bine stabilit de membrii grupului, respectiv: preotul Teodorescu Alexandru Daniel, subsemnatul, profesorul Mironescu Alexandru, preotul Vasilache Vasile, Stăniloae Dumitru i al ii. De asemenea, au fost organizate cu călugării mânăstirii Antim coruri, care cântau la întrunirile respective”30

. Listaă conferen iariloră χntimuluiă

esteăcompletat ă iădeădeclara iileăp rinteluiăχdrianăF ge eanu,ăcareăînătimpulăanchetei,ă

respectiv ,ă s -miă deaă voieă s ă vorbescă iă amă vorbitătotă înă leg tur ă cuă problemaă careă aă fostă ridicat ă înăîntrunireaă respectiv ă iă anume,ă atitudineaă careătrebuie s-oă aib ă elementeleă participanteă laă aceaăîntrunire,ăfa ădeătineriiăcomuni ti”.ă 28

χpud.ă Mihaiă R dulescu,ă Rugul aprins. Duhovnicii Ortodoxiei în ghearele comuniste, Ed. Ramida,ăψucureşti,ă1993,ăp.143. 29

Înă procesul-verbal de interogatoriu din 17 iunie 1958,ă P rinteleă ψenedictă Ghiu ă r spundeă laăîntrebareaăanchetatoruluiă„Despreăceăexperien ăesteăvorba?”ă înă urm torulă mod:ă „Este vorba despre o experien ăduhovniceasc ,ă careă constaă înă îndemnulălaă credin ,ă laă rug ciune,ă laă disciplin ă deă sine,ă laămunc ,ă laă fapteă deă dragosteă fa ă deă aproapeleă iăaltele” [A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 000202, vol. 1, ff. 194v. (copie dactilografiat )ă iăf.ă198]. 30

A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 000202, vol. 1, ff. 194v.-195(copieă dactilografiat )ă iă ff.ă 198-199.

înă procesul-verbal de interogatoriu din 4 martie 1958, confirma statutul de coordonatorăală luiăSanduăTudor,ă înăsarcinaăc ruiaă intraă organizareaă iă conducereaăconferin elor,ă iă aminteaă peă lâng ă ceiămaiăsusă men iona iă peă mitropolitulă TităSimedrea

31,ăcâtă iăpeă„un bibliotecar de la Academie”ă– Alexandru Elian. La calitatea deă conferen iară ală χntimuluiă aă celuiă dinăurm ă vaă faceă referireă iă academicianulăVirgilă Cândeaă careă î iă aminteaă c ă nuă aăparticipatădecâtăoăsingur ădat ălaăreuniunileăRuguluiă χprinsă „când profesorul Alexandru Elian a conferen iat despre «Hristosă– SoareleăDrept ii»”.

Alte trei nume ne parvin din m rturiileăstare uluiăVasileăVasilache,ăcare,ăînă scriereaă saă De la Antim la Pocrov. țărturii i mărturisiri,ăîiăadaug ăînărândulăconferen iariloră peă frateleă s u,ăarhimandritul Haralambie Vasilache, pe Paulă Steriană iă peă Olgaă Greceanu,ămen ionândă totodat ă c ă „personal am prezentat de mai multe ori reflexii asupra izgonirii din rai”32

. Potrivit m rturisitoruluiă sus-men ionată p rinteleăHaralambieă aă inută prelegeriă peă tema frumuse iloră χdev ruluiă Însu iă înă timpă ceăPaulăSteriană„a prezentat Războiul nevăzut al Sfântului Paisie cel țare din Egipt, cu tot tezaurul lui de învă ături”33.ă Pictori aăOlgaă Greceanu,ă ceaă dintâiă femeieă dinăspa iulăortodoxăromânescăcareăaăprimităceaămaiămareădistinc ieăaăψ.O.R.ă– Gramataă iăCruceaăPatriarhal ăaăconferen iată„pe teme de călătorii la Țocurile Sfinte, pe care ea le iubea negrăit de mult”34

. Probabilă c ă multeă numeă aleă celoră

care s-auă str duită s ă d ruiasc ă parteă dinăînv turileă loră prină intermediul acestor reuniuniăaleăRuguluiăχprinsăauăr masăînc ănecunoscute.ăDarăceeaăceăeădemnădeăre inutăesteăc ăRugulăχprinsănuătrebuieăredusălaăoăgrupareă preocupat ă deă organizareă deăconferin eă peă diferiteă temeă cultural-religioase.ăFactorulăcoagulantăalămi c rii l-aă constituită tr ireaă religioas ,ă spiritual ă deăundeă iă preocup rileă specifice:ă practicareaărug ciunii,ă meditareaă asupraă SfinteiăScripturiă iăasupraăproblemelorădeăfilozofieăreligioas .ă Unicitateaă acesteiă mi c riă 31

Ibidem,ă f.ă 89ă (copieă dactilografiat )ă iă f.ă 96ă v.:ă„Înă timpulă acesta,ă înă salaă biblioteciiă mân stiriiăaveauă locă conferin eă regulateă cu caracter teologic, cuăsubiecteădespreărug ciuneaăinimii,ădespreăisihie,ădespreăangelism,ă .a.ăSanduăTudorăm-aăinvitată iăpeămineăs ăiauăparteălaăacesteăconferin e,ălucruăpeăcareăl-amă iăf cut.ăConferin eleăacesteaăerauă inuteă– sub conducerea lui Sandu Tudor – deăc treăel,ăψenedictăGhiu ,ăunăbibliotecarădeălaăχcademieăalăc ruiănumeănu-lă re in,ă profesorulă universitară χlexandruăMironescu,ăfostulămitropolităTităSimedreaă iăal ii”. 32

χpudăMihaiăR dulescu,ăRugul aprins. Duhovnicii Ortodoxiei în ghearele comuniste, ..., p. 143. 33

Ibidem, p. 143. 34

Ibidem, p. 144.


25

duhovnice tiă esteă marcat ă deă comuniunea dintreăeliteleălaiceă iăecleziastice,ăsimbioz ăcare,ă înă termeniiă memorialistuluiă χndréăScrima,ăeraă„aproapeăoă«consangvinitate»ăaăspiritelor;ă oă «transcenden »ă prealabil ă ceăfundamenteaz ă pesteă vizibilă – dară nuă înăafaraă intui ieiă intelectuale,ă ceă seămanifest ăca acceptare – unitatea de sens a unei convivialit i.ă Înă asemeneaă momenteă deăpre-în elegereă(cumăamăspuneăpre-sim ire),ăGrupulădeălaăχntimăseăresorbeaăînăpropria-i destinalitate,ă care,ă bineîn eles,ă nuă îiă maiăapar inea”35

. În loc de concluzii: χ aă cumă amă subliniat,ă înc ă dină

introducere,ămotiva iaăcercet riiăaăpornită iădeă laăconstatareaăc ,ădinăp cate,ăazi,ăpoateămaiă multă caă oricând,ă seă estompeaz ă iă seăpierdă sensul,ă înc rc turaă emo ional ă iărolul pe care l-au jucat cei care s-au jertfit înă numeleă luiă Dumnezeuă iă ală neamuluiăromânesc,ă pentruă aă promovaă valorile moral-cre tineă înă via aă loră iă înă via a public .ă

Or,ă cercetareaă iă descoperireaămartiriloră esteă oă datorieă cre tineasc ăîntrucâtă „Biserica nu poate fi gândită, trăită i cinstită fără martiri”,ă iarăreconsiderareaăvie iiămartirilor,ăreevaluareaăpozi ieiă vizaviă deă canonizareaă martirilorădină închisorileă comuniste,ă poateă constituiăună punctă deă plecareă iă ună mijlocă deăremontareă aă piet iiă pierduteă printreăpreocup rileă seculareă aleă societ iiă post-moderne actuale. De altfel, lipsa reperelor, valorilorămoraleăesteăsursaăadev rateiăcrizeăpeăcareăoă traverseaz ănuădoarăRomânia,ăciăîntreagaă Europ .ă Regenerareaă moral ă aăsociet iiăpresupuneăoăanaliz ă iăoărevizuireăaămijloacelorăpeăcareăleăavemălaăîndemân . Tocmaiă deă aceeaă abordareaă teoretic ătrebuieăcompletat ădeăunaăetic ,ăsufleteasc ăpentruă c ă nuă esteă suficient ă doară oărecunoa tere,ă ciă avemă nevoieă iă deă o evocareăprinăsimboluri,ăcareăs ăseăadresezeănuă numaiă intelectului,ă ciă iă emo iei.ăImpresionant este faptulă c ă acesteăconstat riă leă f ceaă P rinteleă Daniilă SanduăTudor,ăsimbolulărezisten eiăprinăcredin ă iăcultur ,ă cuvinteleă saleă provocândădeopotriv ăra iuneaă iăsim ireaăreceptorilor:ă„Tagma celor care se învrednicesc a fi urma ii întări i ai apostolilor nu trebuie să uite că Ortodoxia strămo ilor no tri s-a născut în staul, pe cruce, în catacombe i pe ruguri. În chivotul Tradi iei noastre găsim cartea fantastică scrisă cu sângele martirilor, vie ile sfin ilor mucenici. Biserica să învieze, iar Tradi ia noastră 35

Andrei Scrima, Timpul Rugului Aprins, ..., p. 172.

ortodoxă va fi iar pâinea noastră cea spre fiin ă i nu vom mai gândi cu teamă la plinătatea cărărilor neamului nostru36”. (P rinteleăDaniilăSanduTudor).

Deveniri (fa ete)ăaleăaceleia iăpersonalit i:ăa) Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor, b)

Sandu Tudoră(ipostazaălaic ).

SfântulăIerarhăχntimăIvireanul, ctitorul Mân stiriiăχntim

Întâlnireaămembriloră„Ruguluiăχprins”ădeă

laăCern u i,ăaugustă1943,ălaăinvita iaămitropolitului Bucovinei, Tit Simedrea:

4) Sandu Tudor, 5) Alexandru Mironescu,

9) Tit Simedrea, 11) Nae Constantinescu,

12) Constantin Noica, 13) Paul H. Stahl

36

Sandu Tudor, Spre o rena tere a Ortodoxiei, Ideea cre tină,ăpublicat ădeăFedera iaăχsocia iilorăCre tineăStuden e tiădinăRomânia,ăiunieă1926,ăanul I, nr. 2, p. 2.


26

Iisus Hristos – Dumnezeuăadev rată iăOmăadev rat

Gabriel Mitroi

χdev rulă deă credin ă stabilită înăperioadaă patristic ă esteă laă felă deă actuală şiăast zi,ă maiă alesă c ă neă vedemă oarecumă înăsitua iaă dină aceleă vremuriă prină faptulă c ,ădup ă traducereaă evangheliiloră gnosticeădescoperite la Nag Hammadi, avem de-a

faceăcuăoănou ăofensiv ălaăadresaăψisericii,ăună atacă directă laă temeliaă credin eiă creştin-

ortodoxe – natura divino-uman ăaăluiăIisusăHristos,ă moarteaă şiă înviereaă realeă aleă Lui.ăχcesteă otr vuriă pară s ă fascinezeă lumeaă deăaziăşiăchiară îiădetermin ăpeăuniiăoameniăs ătrateze cu uşur tateăadev rulădeăcredin ă iăistoriaă real ăaăψisericiiă şiă înv turiiă ei;ă seăvehiculeaz ăideeaăc ăIisusăHristosăaăfostăunăomăobi nuită iănuăDumnezeu,ăS-aăc s torităcuă Mariaă Magdalenaă iă nuă aă înviat.ă Eă oăcampanieăserioas ădeădenigrareăaăcredin eiăînă învierea lui Iisus Hristos, care se

folose teă deă toateă mijloaceleă mass-media:

romaneăpoli iste,ăulteriorăecranizate,ăcuăunăsucces imediat (vezi Dan Brown – Codul

lui da Vinci), filme documentare care

prezint ă descopeririă arheologiceăextraordinare, prezentate la buletinele de

tiriă laă oreă deămaxim ă audien ă (veziăThe

lost tomb of Jesus Christ, regizat de James

Cameron).ă Înă ap rareaă adev ruluiă deăcredin ,ăCrezulăr mâneăoăpiatr ădeătemelieăînăceeaăceăprive teăcredin aă iăm rturisireaăBisericii lui Hristos.

Articolele 2-7ădinăCrezăprezint ăpeăscurtăînv turaăψisericiiăreferitoareălaăIisusăHristos,ăFiulă luiăDumnezeuă şiăMântuitorulălumii.ă Seă faceă leg turaă întreă Fiulă şiă Tat l,ăcareă esteă „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”,ă esteă dină aceeaşiănatur ă sauă substan caă aă T t lui,ă esteătrimisă înă lumeă deă Tat lă nuă pentruă aă Iă seăopune, nu pentru a-iă luminaăpeă oameniă înăceea ce-Lă priveşteă peă Creatorulă lumii,ă ciăăpentruă aă eliberaă peă oameniă deă st pânulăacesteiă lumi,ăDiavolul,ăpentruăaăarat ăc ăşiăEl, co-participant la creareaălumii,ăcontinu ăoperaă deă purtareă deă grij ă fa ă deă întreagaăcrea ie.ă χpoiă esteă prezentat ă credin aă

ψisericiiă înă întrupareaăluiăHristos,ăcareăS-a

f cută laă „plinirea vremii” (Galateni 4, 4),

confirmareaăprezen eiăînăistorieăaăFiuluiăluiăDumnezeuă înă vremeaă guvernatorului Pilat

dină Pont,ă dară şiă înv turaă ceaă maiăimportant ă dină Crez,ă aceeaă c ă Hristosă aăînviată aă treiaă ziă dinămor iă şiă S-aă în l ată laăceruri de-aădreaptaăTat lui,ădeăundeăvaăveniăiar şiă înă calitateă deă Judec tor,ă oă dat ă cuăsfârşitulălumii.ăFaptulăc ăIisusăHristosăşadeăde-aădreaptaăTat luiăarat ăatâtăcomuniunea,ăcâtăşiăconsubtan ialitateaăcuăTat l.ăPrezen aăînăcadrulăTreimiiăaăFiuluiăluiăDumnezeuănuăesteăunaăcareă ineădeăvreunămerităpersonalăalăluiăHristos,ăpentruăsuferin aădeăpeăCruceăsau moartea nevinovat ,ă ciă ineă deă naturaădivin ,ă comun ă celoră treiă Persoaneă aleăSfinteiă Treimi:ă „În crezul de la Niceea, observăm că Țogosul este din fiinţa şi ipostasul Tatălui. Aici, cuvântul fiinţă are sensul de ipostas. Astfel, atunci când spune deofiinţă cu Tatăl înseamnă de fapt din ipostasul Tatălui. Observăm acelaşi lucru în scrierile marelui Atanasie unde termenii fiinţă şi ipostas sunt folosiţi interschimbabil. Insistenţa Capadocienilor pe acceptarea terminologiei trei ipostasuri

şi distincţia dintre fiinţă şi ipostas, care

apare la Sinodul din Constantinopol (381),

se datorează faptului că ei şi-au dat seama

că doar astfel puteau evita pavlicianismul, sabelianismul şi arianismul... se poate concluziona că Biserica a formulat următoarea concluzie împotriva ereziilor

gnosticismului, monarhianismului,

sabelianismului, arianismului şi a eunomianismului, concluzie care este

cuprinsă în Sfintele Scripturi şi a fost totdeauna crezută de ea, ca fiind o extensie a deciziilor Sinoadelor ecumenice”1

.

Gnosticiiă auă îmbr i ată oă viziuneăeronat ă înă ceeaă ceă prive teă raportulă deă

1 Ioannis Romanides, Dogmatica patristică

ortodoxă – o expunere concisă, Ed. Ecclesiast,

Sibiu, 2010, p. 23-25.


27

filia ieă dintreă Tat lă iă Fiul,ă auă contestatăindirectă consubtan ialitateaă Tat luiă iă aăFiului:ă„după unii dintre gnostici, Iisus era mai degrabă un eon, diferit chiar de Hristos. Pentru al ii, Iisus era mai degrabă o emana ie a lui Dumnezeu, ve nicul Dumnezeu-Fiul”2.ă χceast ă variant

dochetist ăasupraăîntrup riiărealeăaăluiăIisusăHristosă apareă caă înv tur ă deă baz ă laăaproapeă to iă gnosticii;ă indiferentă deă felulăcumă Îlăpercepeau,ă caă eon,ăcaăemana ie,ăca

organ învă ătoresc al lui Dumnezeu3, Iisus

Hristosănuăpoateăfiăconsiderată i Dumnezeu

iăOmăînăacela iătimp; Steven Runciman, înăstudiulă s u,ă faceă lumin ă asupraă acesteiăconcep iiă aă gnosticiloră referitoareă laăHristos: „Iisus era de natură divină. Prin urmare, Îi era imposibil să se întrupeze, să devină om, o creatură a lumii Demiurgului. Om era doar în aparen ă”4

.

Ereziile care s-auă manifestată înăimperiu legate de Divino-umanitatea lui

Hristosă primescă ună r spunsă foarteă bineăarticulat la Niceea dină parteaă Sfin ilorăP rin i,ă careă auă subliniată faptulă c ă dogmaăhristologic ă aă fostă m rturisit ă deă ψiseric ăf r ă ad ugiriă sauă r st lm ciri.ă Unitateaăcredin eiăaăfostăexprimat ăînăcâtevaăarticoleăscurte, dar foarte concentrate. Au fost

comb tuteătoateăereziileădeăpân ăatunci,ăfieăc ă vorbimă despreă celeă gnosticeă sauă celeăcare le-au luat locul, antitrinitariene sau

hristologice. Combaterea arianismului la

primulă sinodă ecumenică aă fostă urmat ă deăcombatereaă tuturoră ereziiloră deă pân ăatunci,ă începândă deă laă gnosticiă şiă pân ă laăχrie.ă χstfel,ă auă fostă comb tuteă aceleăînv turiăcareăseăaflauădeparteădeăadev rulăbiblică şiă eclesial,ă dară aă fostă reactualizată şiădezacordulă ψisericiiă fa ă deă înv turileăgreşiteă careă s-auă manifestată pân ă atunci.ăχceast ă aducereă aminteă aă ereziilor

2 Steven Runciman, Maniheul medieval. Studiu

asupra ereziei dualiste în Evul țediu, Ed. Nemira,

ψucure ti,ă2016,ăp.ă24. 3 Ibidem,ăp.ă30:ăManiă„aăsporitănebuloasa,ădeclarândăc ăto i,ăψuddha,ăZoroastru,ăHermes,ăPlaton,ălaăfelăcaăiăIisus,ănuăauăfostădecâtăorganeleăînv tore tiăaleăluiăDumnezeu”. 4 Ibidem, p. 24

predecesorilor a devenit un leitmotiv la

fiecareăsinodăecumenic,ăceeaăceăsubliniaz ăgrijaăψisericiiădeăaănuăreveniălaăsitua iiăcareăpună înă pericolă dreaptaă credin ă şiăm rturisire. Ceaă maiă important ă erezieă careă aăfostăcomb tut ălaăprimulăsinodăecumenicăşiăcare i-aă determinată peă Sfin iiă P rin iă s ăalc tuiasc ă jum tateă dină Creză pentruă aăl muriăînv turaădespreăIisusăHristos,ăFiulălui Dumnezeu, a fost arianismul. E posibil

s ănuăfieăoăcoinciden ăfaptulăc ăarianismulăaă ap rută înăχlexandriaă Egiptului, unde au

fostă descoperiteă multă maiă târziuă aşa-numiteleă evangheliiă gnostice.ă Certă esteă c ăaceast ă înv tur ă greşit ă s-a propagat

foarteărepedeăînăîntregăImperiul,ădivizându-

i pe oameni, motiv pentru care Biserica, cu

sus inereaăSfântuluiăÎmp ratăConstantin cel

Mare,ă aă dorită s ă fac ă lumin ă înă ceeaă ceăpriveşteă divino-umanitatea lui Iisus

Hristos. Acesta este motivul principal

pentruă careă laă Niceea,ă înă anulă 325,ă s-au

adunată 318ă p rin i,ă mariă teologiă şiăm rturisitoriă aiă ψisericii.ă GiovanniăFiloramoă confirm ă motivul pentru care a

fostă convocată primulă sinodă ecumenic,ă „în primul rând ca să rezolve grava problemă

doctrinară constituită de concepţia preotului alexandrin Arius în materie de teologie trinitară. Acesta, radicalizând poziţia subordinaţionistă, care fusese cea a

apologeticii şi, în parte, şi a lui Origene, afirma că, deoarece Dumnezeu era în mod necesar negenerat, întrucât este imutabil, Fiul nu poate fi Dumnezeu şi nu poate să fie considerat altfel decât creat”5

.

Subă c l uzireaă Duhuluiă Sfânt,ăSfin iiă P rin iiă deă laă Niceeaă auă comb tutăereziileăînăordineăcronologic ,ăîncepândădeălaă Simonă Magulă pân ă laă preotulă χrie,ăcuprinzândăînăşapteăarticoleălaăprimulăsinodăşiă cinciă laă celă de-al doilea sinod coloana

vertebral ă aă dogmaticiiă ortodoxe.

5 Giovanni Filoramo, Istoria Religiilor. Iudaismul şi

Creştinismul, vol.ăII,ăEd.ăPolirom,ăIaşi,ă2008,ăp.ă214.


28

O succint ăintroducereăîn psihologie

Pr.ă tefanăLeoc

Plecândă deă laă etimologiaă cuvântuluiă( υ ήă ţă suflet;ă λόγοςă ţă tiin ),ă amă puteaădefini psihologiaă dreptă tiin aă sufletului sau

tiin aă careă seă ocup ă cuă studiulă sufletuluiăomenesc.ă Îns ,ă înă realitate,ă psihologiaă esteădefinit ,ă înă general,ă caă fiindă „ tiin aă careă seăocup ăcuăstudiulăpsihicului”1.

Înă tratateleă deă specialitate,ă psihologiaăesteădefinit ă celămaiăadeseaăcaă fiindă„ tiin aăcareăstudiaz ăpsihiculă(procese,ăînsu iri,ăst ri,ăcondi ii,ă mecanismeă psihice),ă utilizândă unăansambluă deă metodeă obiective,ă înă vedereaădesprinderiiă legit iiă luiă deă func ionare,ă înăscopulă descrierii,ă explic rii,ă integr rii,ăoptimiz riiă iăamelior riiăexisten eiăumane”2.

Dar,ă trebuieăs ăpreciz măc ănuăexist ă înc ăoădefini ieă unanimă acceptat ă aă „psihologiei”,ăîntrucâtă „concep iileă cuă privireă laă con inutulăpsihologieiădifer ădeălaăunăautorălaăaltul”3. De

aceea,ăuniiăpsihologiă româniăafirm ăc ,ă într-adev r,ă r spunsulă laă întrebareaă „ceă esteăpsihologia?”ă esteă înc ă ună lucruă „nuă atâtă deău orădeădat”4.

Deă pild ,ă psihanalistulă austriacă OttoăRankă afirma,ă laă vremeaă sa,ă c ă „psihologiaătiin ific ”ă esteă ancorat ă pân ă iă înă c utareaăadev ruluiădespreă„suflet”, îns ,ă„atunciăcând

vine vorba de interpretarea lui, respinge

contribu iileă credin eloră str vechi,ă religiaă iămiturile”.ă Deă aceea,ă eaă „conduceăexperimenteă careă dovedescă întotdeaunaă c ăsufletulănuăexist ”5.

Conform dic ionarelorădeăpsihologie,ăpsihicul esteă oă „modalitateă superioar ă aăexisten eiă biosociale,ă ansamblu deă sl vi,ăînsuşiri,ă fenomeneă i procese subiective ce

depind cu necesitate de mecanismele

cerebrale şiă deă interac iuneaă cuă lumea

1 χcademiaăRomân ,ăInstitutulădeălingvistic ă„Iorguă

Iordan-χl.ăRosetti”,ăDEX – Dic ionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic Gold,

ψucure ti,ă2012,ăp.ă893. 2 Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, Ed.

Universitar ,ăψucure ti,ă2006,ăp.ă13. 3 Ibidem, p. 10.

4 Ibidem.

5 Otto Rank, Psihologia i sufletul, trad. Simona

Tudor,ăEd.ăHerald,ăψucure ti,ă2010,ăp.ă13.

obiectiv ,ă îndeplinindă func iiăde raportare la

lumeă şiă laă sineă prin orientare, reflectare,

planificare mental ă şiă ac iuniă transformativ-

creative. Psihiculăesteămodalitateaăsuperioar ăaă vie iiă deă rela ieă (careă laă omă esteă esen ialăsocio-cultural )ă sauă aă adapt riiă (careă laă omăfiindămijlocit ă instrumentală şiă social,ă este o

co-adaptare subiect-obiect, care are caălatur ădefinitorieă interven iaă activ ă înă ambian ,ătransformareaăacesteiaăprinămunc ).ăPsihiculăeste inseparabil de materie, dar nu se

identific ă cuă aceastaă întrucâtă esteă numaiă oăînsuşireă aă materieiă superioră organizate, este

ună ansambluă deă rela iiă energetic-

informa ionaleă înă careă esteă esen ial ăcaracteristicaă calitativ , iar nu implicarea

cantitativ-substan ial ă careă esteă extremă deăsubtil ,ărafinat ăetc.ăNielsăψohrăpresupuneăc ăsub raportul mecanismelor sale materiale,

psihicul ar prezenta similitudine,

convergen ă cuă fenomeneleă peă careă leăstudiaz ă fizicaăatomic .ăψ.ăχnanievăarat ăc ăpsihiculă esteămaterială dup ăorigineaă saă (esteăefectă ală lumiiămaterialeă şiă esteămijlocită prinăorganismă şiă direct,ă prină organulă material al

creierului),ă esteă subiectivă dup ă formaă saă deăelaborareă(areăcaămodădeăexisten ăactivitateaăsubiectiv )ăşiăesteăobiectivădup ăcon inut,ă înăsensulă reflect riiă şiă ală prelucr riiăinforma iilor”6.

Înăfunc ieădeăasump iileălaăcareăader ăfiecare curent psiholog, de-a lungul timpului

auăfostăemiseămaiămulteăteoriiă iădefini iiăaleă„psihicului”ă uman,ă iară celeă maiăreprezentative dintre acestea sunt

behaviorismulăclasică iăorientareaăumanist 7.

Printreă acestea,ă înă zileleă noastre,ă i iă facă totămaiă multă prezen aă iă teoriileă credin elorăorientale.

Interesantă esteă faptulă c ,ă de iă seădore teă oă abordareă deă tipă materialistă aăpsihiculuiăomenesc,ătotu i,ăseăafirm ăîn baza

subiectivit iiă persoaneiă c ă legileă eiă suntă 6 Paul Popescu-Neveanu, Dic ionar de psihologie,

Ed.ăχlbatros,ăψucure ti,ă1978,ăp.ă566-567. 7 Anca Dragu, Rodica Enache, Fundamentele

psihologiei, Ed. Ovidius University Press,

Constan a,ă2007,ăp.ă12-13.


29

probalistice8,ă adic ă raportulă cauz -efect nu

este unul direct, ci pluridimensional. De

altfel, teoreticienii filozofiei deterministe

introducă înă psihologieă no iunileă deă„supradeterminare”,ă „subdeterminare”ă sauă„determinismăsincronic”9 .

χ adar,ă „psihologia”ă reprezint ăstudiereaă tiin ific ă aă fapteloră psihice,ărespectivă aă proceseloră mentaleă iă aăcomportamentelor cu ajutorul instrumentelor

sau metodelor psihologice:ă observa ia,ădescriereaă iăexperimentul.ăProceseleăpsihice

studiate de psihologie sunt:ă gândirea,ămemoria,ă limbajul,ă motiva ia,ă afectivitatea,ăvoin a,ă reprezentareaă iă toateăcomportamenteleă observabileă iăneobservabile care constituie

„personalitatea”. Psihologiaă esteă laă începuturileă eiă oăcon tiin ă experimental .ă χstfelă c ă prinăstudiereaăînăprofunzimeăaăpsihiculuiăs-a ajuns

laă trasareaă aă dou ă propriet iă generaleă aleăacestuia,ă iă anume,ă „hipercomplexitatea”ă iă„rolulă integrativ-adaptiv”.ă Proceseleă psihiceăpotă fiă „cognitive”ă (cognitiv-senzoriale,

reprezentate de senza iiă percep iiă iăreprezent ri;ă cognitiv-intelectuale,

reprezentateă deă gândire,ă memorieă iăimagina ie)ă iă„reglatorii”ă(motiva ie,ăemo ie,ăvoin ). Psihiculă esteă împ r ită înă treiă niveluriăstructuralăfunc ionale:ăcon tient,ăsubcon tientăiăincon tient.

„Con tientul”ă reprezint ă „totă ceeaă ceăcunoa temă iă recunoa temă înă noi”10. Acesta

seă identific ă cuă con tiin a,ă careă poateă fiădefinit ă dreptă „oă form ă suprem ă deăorganizareă psihic ă prină careă seă realizeaz ăintegrarea subiectiv-activ ă aă tuturorăfenomenelorăvie iiăpsihiceă iă careă faciliteaz ăraportareaăcontinu ăaăindividuluiălaămediu”11.

Func iileă „con tientului”ă sunt:ă func iaăinforma ional-cognitiv ,ă func iaă finalist ,ăfunc iaă anticipativ-predictiv ,ă func iaăreglatoareă iăfunc iaăcreativ-proiectiv 12.

8 Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, ..., p. 60.

9 Ibidem.

10 Corinne Morel, ABC-ul psihologiei i al

psihanalizei,ăEd.ăCorint,ăψucure ti,ă2003, p. 61. 11

Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, ..., p. 87. 12

Ibidem, 87-88.

Subcon tientulă (numită iă precon tient)ăesteăoăzon ă intermediar ă întreă„con tient”ă iă„incon tient”ă careă asigur ă „mediereaă întreăgândireaă con tient ă iă gândireaăincon tient 13. Ea cuprinde actele care au

fostă cândvaă con tiente,ă dară care,ă înă prezent, seă desf oar ă înă afaraă controluluiă con tient.ăElă esteă rezervorulă înă careă seă conserv ăamintirile, automatismele, deprinderile,

ticurile, montajele intelectuale sau perceptive

stereotipizate, deci toate actele care au trecut

candvaă prină filtrulă con tiin ei, s-au realizat

cuă efort,ă dară care,ă acum,ă seă afl ă într-o stare

latent ,ă deă virtualitateă psihic ,ă careă ară puteaăoricândă s ă redevin ă activ ,ă s ă p easc ăpragulăcon tiin ei”14.

„Incon tientul„ă eraă considerată deăSigmundă Freudă ceaă maiă important ă iăcuprinz toareă parteă aă psihicului,ă cuprinzândădorin ele,ăemo iileă iăimpulsurileăceăseăg sescăînăparteaăceaămaiăprofund ,ăgreuăaccesibil ăaăcon tiin ei.ă Potrivită teoriiloră saleăpsihanaliticeădeterministe,ă incon tientulăarăfiăprodusulă reful riloră deă ordină sexuală i ar

dominaă via aă noastr .ă χceast ă concep ieă aăfostă îns ă multă pus ă subă semnulă întreb rii.ăSpre exemplu, psihologul Mielu Zlate afirma

c ă „psihologiaă modern ă define teăincon tientulă extensivă iă pozitiv,ă caă fiindă oăforma iuneă psihic ă ceă cuprindeă tendin eleăascunse,ă conflicteleă emo ionaleă generateă deăresorturileăintimeăaleăpersonalit ii... χ adar,ăexperien aă psihosomatic ă incon tient ,ăinfrastructuraăcâmpuluiăcon tiin eiă iăformeleăprimitiveă aleă existen eiă persoaneiă suntăsistemeă deă for eă careă constituieăincon tientul”15.

Întreă „con tient”ă iă „incon tient”ă potăexistaă „rela iiă circulare”ă (informa iiă dinăcon tientă trecă înă incon tientădeăundeăo parte

seă întorcă înă con tient);ă „deă integrareă iă deăsubordonareă aleă incon tientuluiă deă c treăcon tient”ă (con tientul are capacitatea de a

în elege,ă st pâni,ă contracara,ă dominaăimpulsurileă incon tientului);ă „deădominareăaăcon tientuluiă deă c treă incon tient”ă (frecventăînă st rileă deă afect,ă deă trans ă creatoare,ă înăst rileăpatologice,ăinăpsihoze);ă„deăechilibru”ă 13

Corinne Morel, ABC-ul psihologiei i al psihanalizei, ..., p. 63. 14

Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, ..., p. 88. 15

Ibidem, p. 90-91.


30

(frecvent înă st rileă deă reverie,ă spontaneitate,ărela ieă )16.ă Unitateaă acestoră treiă p r iă aleăpsihiculuiăasigur ă„unitateaăvie iiăumane”17.

Psihologiaă distingeă îns ă iă st riă deăcon tiin ă modificat ,ă careă seă g sescă laăfrontieraă dintreă stareaă deă vegheă i cea de

somn,ăceaăcon tient ă iăceaăincon tient ,ăceaăra ional ă iă ceaă instinctiv-afectiv .ăCeleămaiăimportante st riădeăcon tiin ămodificat sunt

somnul,ăvisulă iăhipnoza.ă Referindu-se la somn, psihologul

MieluăZlateăafirmaăc acestaă„esteăinăopozi ieăcu stareaă deă veghe,ă caracterizat ă prinăactivismul iă luciditateaă psihiculuiă iăidentificabil ă cuă con tiin a,ă somnulă poateă fiădefinită caă oă stareă reversibil ă aă organismuluiăasociat ă cuă sc dereaă pân ă laă dispari ieă aăreac iilorăadaptativeăsuperioare,ăaărela iiloră iăreac iilorăadaptativeăsuperioare, a rela iiloră iăreac iiloră senzorio-motoriiă cuă iă fa ă deămediulăînconjur tor.ăEsteăstareaăînăcareăomulăr mâneăcompletălipsitădeăap rare”18. Somnul

esteă vitală pentruă via aă omuluiă iă asigur ărefacereaăpsihic ăsiăfizic .ăFaptulăc ăomulăseălini te teă înă timpulă somnuluiă iă seă refaceă înăciudaă a a-ziseiă vulnerabilit iă (lipsaă deăap rare)ă v de teă încredereaă incon tient ă aăomuluiăînăproviden aădivin . Visulăesteă„oămi careăaămin iiănoastreăînăvremeaă somnului”19 iă areă ună caracter

afectiv,ă iară „sceneleă dină visă suntă frecventăireale,ă chiară absurde,ă lipse teă controlulărealit iiă iătotulăpareăposibil”20.ăDup ăFreud,ăvisulă areă func iaă deă aă asiguraă lini teaăsomnului.ă Înă visă incon tientulă treceă deăbarieraă precon tientuluiă iă ajungeă în

con tient.ă Deă aceea,ă Freudă consideraă visulăceaămaiăbunaămetod ădeăaă luaăcuno tin ădeăceeaă ceă seă afl ă înă incon tientulă uneiăpersoane,ă dândă oă mareă importan ăinterpret riiăviselor21.

Hipnozaă esteă „oă stareă modificat ă aăcon tiin ei,ăamplasat ăîntreăstareaădeăvegheă iă 16

Ibidem, p. 91-92. 17

Ibidem, p. 93. 18

Ibidem, p. 100. 19

Ilie Cleopa, Despre vise i vedenii, Ed.

ψunavestire,ăψac u,ă2008,ăp.ă120. 20

Adriana Neculau et al., Psihologie. Manual

pentru clasa a X-a,ăEd.ăPolirom,ăψucure ti,ă2005,ăp.ă59. 21

Sigmund Freud, Interpretarea viselor, Ed. Trei,

Bucure ti,ă2010,ăp.691-692.

ceaădeă somn,ă îns ămaiă aproapeădeă stareaădeăvegheă decâtă deă ceaă deă somn”22. Hipnoza a

provocat multe controverse, iar eficacitatea

eiă esteă pus ă subă semnulă întreb rii,ă motivăpentruă careă „hipnozaă nuă esteă considerat ăast ziă ună domeniuă majoră deă interesă înăcercetareaă tiin ific ă mondial .ă Înă SUχă iăMareaăψritanie,ăuneoriăeaănuăesteăv zut ăcaăoăîntreprindereă serioas ”23. Cu toate acestea,

hipnozaăesteăprezent ăînămajoritateaăformelorăde psihoterapie.

Procesele psihice pot fi cognitive

(senzorialeă iă superioare)ă sauă reglatorii.ăProcesele psihice cognitive senzoriale sunt:

senza iile,ăpercep iileă iăreprezent rile.ă Senza iileă suntă reprezentateă deăexcitabilitateă („proprietateaă biologic ăgeneral ă careă permiteă fiin eloră viiă deă aărecep ionaă influen eleă externeă iă deă aăr spundeă selectivă laă eleă printr-o stare de

modificareă intern ”24), sensibilitate

(„proprietateaă organismuluiă deă aă receptaăfactoriă indiferen i,ă deă aă stabiliă ună raportă cuăsensă biologică întreă eiă iă ceiă necondi iona i... ea reprezint ăunăprodusăalăevolu ieiămaterieiăvii”25,ă adic ă aă sufletuluiă concepută deă uniiăpsihologiă caă fiindă materială iă perfectibil)ă iămotricitateă („denumireă global ă aă reac iilorămusculareă prină careă seă efectueaz ă mi careaăcorporal ”26 ).

Percep iaă esteă ună procesă cognitivă cuăajutorulă c ruiaă cunoa temă lumeaăînconjur toareă iă peă noiă în ineă folosindu-ne

deăsim uri. „Reprezentarea”ă esteă „procesulă psihic,ăcareăpermiteăac iuneaămintal ă cuăobiectulă înăabsen aă lui, dară cuă condi iaă caă aceastaă s ă fiăac ionată cândvaă asupraă organeloră noastreă deăsim ”27. „Reprezent rile”ă (imaginile)ăîmbog escăpercep iile,ă dându-le un caracter

maiă clar,ă iară acesteaă influen eaz ă calitateaăreprezent rii.ăEleăsuntăimportanteăînăprocesulă

22

Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, ..., p.

114. 23

Daniel David, Psihologie clinică i psihoterapie: fundamente,ăEd.ăPolirom,ăIa i,ă2006,ăp.ă130. 24


157. 25

Ibidem, p. 158. 26

Ibidem, p. 168. 27

Ibidem, p. 185.


31

gândirii,ă imagina ieiă i a dinamicii

emo ionale. Procesele psihice cognitive superioare

sunt:ăgândirea,ămemoriaă iăimagina ia. Gândireaă esteă ună „ansambluă deăfenomeneă psihice”28, un proces psihic

complexă cuă oă pozi ieă special ă fa ă deăcelelalteă procese.ă Înă absen aă gândirii,ăimagina iaă iă memoriaă nuă i-ar putea

îndepliniăfunc iile.ăGândireaăesteăcapacitateaădeă aă rezolvaăproblemele,ă avândă iă sensulă deăinteligen .ă χctivit ileă gândiriiă sunt:ăconceptualizareaă (aptitudineaă deă aă formaă iăintegra concepte),ă în elegerea,ă rezolvarea

problemeloră iăcrea ia29.

Memoriaă poateă fiă definit ă caă oă„persisten ă aă trecutului”30.ă Eaă esteă func iaăpsihic ă careă faceă posibil ă fixarea,ăconservarea,ă recunoa tereaă iă reproducereaă(actualizarea)ă informa iilor,ă tr iriloră etc.ăMemoria exist ă înă totă ceeaă ceă esteă viuă subăforma memoriei inferioare, care este

prezent ă iă laă omă subă formaă memorieiămecanice.ă Peă lâng ă aceasta,ă omulă areă iă oămemorieă superioar ,ă înso it ă deă corela iiălogiceă iăcon tiin ădeăsine. Dup ă durat ,ă exist ă treiă tipuri de

memorie:ă deă foarteă scurt ă durat , senzorial ă(0,20-0,30 secunde),ă deă scurt ă durat ă(aproximativă18ăsecunde)ă iădeă lung ădurat ă(nelimitat ).ă Memoriaă deă lung ă durat ă seăcultiv ă prină repeti ie,ă asocia ii,ă înc rc tur ăemo ional ,ăîn elegereă iăleg turiălogice.

Memoriaă poateă fiă imaginativ ă sauăvizual ă (conserv ă iă reproduceă imagini),ăverbal-logic ă (conserv ă iă reproduceă idei),ăafectiv ă(conserv ă iăreproduceăemo ii).ă Înă leg tur ă cuă memoriaă st ă iăprocesulă „uit rii”.ăUitareaă seămanifest ă prinăimposibilitateaă persoaneiă deă aă recunoa teăi/sauă reproduceă oă informa ieă stocat .ăCauzeleăuit riiăsuntăinhibi iaăsauădeteriorarea

spontan ă aă aten ieiă sau a altor procese

psihice.ă „Uitarea”ă poateă fiă influen at ă deăinteresă iă sentimente.ă Nuă esteă întotdeaunaăpatologic ,ăcumăs-ar crede. Este un fenomen

28

Norbert Sillamy, Dic ionar de psihologie, Ed.

UniversăEnciclopedic,ăψucure ti,ă1998,ăp.ă137. 29


207-211. 30

Norbert Sillamy, Dic ionar de psihologie, ..., p.

193.

psihică firesc,ă necesar,ă ceă ajut ă laă eliminareaăinforma iiloră subsidiare,ă colaterale,ăsecundareă înă favoareaă informa iilorăprioritare.

Imagina iaă esteă oă caracteristic ă foarteăimportant ă aă persoaneiă iă seă manifest ă subăformaăuneiăconstruc iiăimagisticeărezultat ăînăurmaăoper riiăcuăimaginiămentale.ăImagina iaăiă inteligen aă suntă capacit iă psihiceă cuăajutorulă c roraă omulă stabile teă interrela ii,ăcoreleaz ăelemente.ă Înă declan areaă iă sus inereaă actelor imaginativeă ună rolă importantă îlă areă iăafectivitateaă (emo iaă iă motiva ia).ă Înă planăimaginativ apar: evenimente, obiecte,

persoaneăetc.,ăcare,ălaărândulălor,ăproducăst riăafective,ăur ,ădragoste,ăpl ceri,ărepulsiiăetc. Prină intermediulă imagina iei se poate

ajungeă laă fabula ieă (întâmpl riă imaginativeăcu elemente fantastice considerate reale) care

poateă fiă normal ă (cândă subiectulă tieă c ăfabuleaz ă iăfaceădistinc iaădintreăimaginară iărealitate)ă sauă patologic ă (cândă subiectulăconfund ărealulăcuăimaginarul).

Imagina iaă poateă fiă reproductiv ă(permiteă oă reconstituireă aă realit iiă trecuteăsauă prezenteă careă nuă poateă fiă cunoscut ădirect)ă i/sauă creatoareă (elaborareaă unorăreprezent riă iă ideiă noiă printr-oă combina ieăoriginal ă aă unoră elementeă aleă experien elorădin trecut).

Dup ăcriteriulăimplic riiăvoin eiăînăactulăimaginativă avemă imagina ieă voluntar ă(reproductiv ă iă creatoare)ă iă involuntar ă(visulă iăreveria). Procedeeleăimagina ieiăsunt:ăaglutinareaă(prelucrareaămental ăaăunorăp r i preluate de

la lucruri diferite), amplificarea sau

diminuareaă (modificareaă propriet ilor),ămultiplicarea sau omisiunea (modificarea

num ruluiă deă elementeă prină ad ugareă sauăsc dere)ă iăempatia. Procesele psihice reglatorii sunt:

motiva ia,ăafectivitatea,ăvoin aă iăaten ia.ă Psihologiaăactual ănuăaăajunsăînc ălaăunăconsensă înă ceeaă ceă prive teă principiulămotiva iei,ăexistândămaiămulteămodalit iădeăabordareă iăîn elegereăaăacesteiăteme.ă „Motiva ia”ă esteă deă oă importan ădeosebit ă înă cadrulă tiin eloră psihologice,ăfiindăfolosit ăatâtăînăpsihopedagogie, câtă iăînăpracticaă psihoterapeutic .ă Înă general,ă


32

motiva iaăesteădefinit ăcaăfiindăun „ansambluădeă factoriă dinamiciă careă determin ă conduitaăunuiă individ”31.ă Pentruă „oă via ă s n toas ”ădin punct deă vedereă psihic,ă oă persoan ătrebuieă s ă aib ă „echilibruă motiva ional”.ăχstfel,ă „conformă legiiă optimismuluiămotiva ională(Yarkesă iăDadson,ă1908),ăpân ălaă ună punct,ă cuă câtă cre teă intensitateaămotiva iei,ă cre teă iă performan aă înă sarcin ,ădup ă careă oă cre tere aămotiva ieiă duceă laă oăsc dereă aă performan ei”32.ă Înă stimulareaămotiva ional ,ă Maslowă neă atrageă aten iaă s ăneă orient mă preocup rileă înă specială peăscopuri,ă iă maiă pu ină peă mijloace,ă primeleăavândă ună gradă deă universalitateămaiămare33.

De asemenea, el pune motiva iaă înă leg tur ăcuă trebuin ele,ă f cândă chiară oă ierarhieă aăacestora.ă χstfel,ă oă persoan ă – conform

abord riiă luiă Maslowă – „c reiaă îiă lipsescăhrana,ăsiguran a,ădragosteaă iă respectulăvaă fiăfoarteă probabilămaiăavid ădeăhran ădecâtă deăoriceă altceva”34. Lipsa suficienteiă motiv riăpoateă fiă ună factoră patogen,ă iară insuficien aămotiva ional ă vineă dină imposibilitateaăsatisfaceriiă trebuin eloră primare,ă deăsecuritate, sau chiar superioare. Aceasta nu

înseamn ă c trebuie gratificate toate

trebuin ele,ămaiăalesă c ă oricumă„gratificareaăuneiaă na teă oă alta”35,ă ciă s ă p str mă unăechilibrulă conformă naturiiă noastre.ă Însu iăMaslowă afirmaă c ă „majoritateaă formeloră deăpsihopatologieărezult ădinănegarea,ăfrustrareaăsauă distorsionareaă naturiiă umaneă esen iale36.

Abuzurile de orice fel influen eaz ă înă modănegativă optimulă motiva ional,ă chiară iă aăaceloră lucruriă careă suntă „lesneă deă dorit”.ăMaslowăobservaăc ă„aăneăobi nuiăcuălucrurileăbuneă dină via aă noastr ă esteă celă maiă mareăfactorăgeneratorădeă r u,ă tragedieă iă suferin ăpentru oameni, chiar dac ănuăeăunăfactorăr uăînăsine”37.

Totă înă leg tur ă cuă motiva iaă st ă iăsentimentulă fricii.ă Fricaă iă tendin aă deă

31

Ibidem, p. 202. 32

Daniel David, Psihologie clinică i psihoterapie,

..., p. 54. 33

Abraham Maslow, țotiva e i personalitate, Ed.

Trei,ăψucure ti,ă2009,ăp.ă75. 34

Ibidem, p. 93. 35

Ibidem, p. 159. 36

Ibidem, p. 274. 37

Ibidem, p. 315.

ap rareă suntă fieă emo ii,ă fieă motiveă aleăconduitei.ă Fricaă poateă fiă momentan ,ăpermanent ă (anxietateă sauă angoas ),ă careăpoate deveni stareă patologic ,ă sauă nevrotic ă(cum ar fi, spre exemplu, speriatul).

χfectivitateaă esteă oă „proprietateă aăsubiectuluiădeăaăresim iăemo iiă iăsentimente;ăansamblulă proceselor,ă st rilor,ă iă rela iilorăemo ionaleă sauă afective”38.ă Motorulă st rilorăafectiveă nuă îlă reprezint ă obiecteleă sauăpersoaneleă înă sine,ă ciă rela iaă subiectuluiă cuăacestea.ă χcela iă obiectă poateă produceă st riăemo ionaleă diferiteă atâtă unuiă subiectă înăsitua iiă diferite,ă câtă iă maiă multoră subiec iăpu iă înă aceea iă situa ie39.ăDeă afectivitateă in

urm toareleă proceseă psihice:ă dispozi iileăafectiveă (st riă afectiveă generalizate,ă relativădiscrete, dară persistenteă careă auă rolă înăreac iileă iă proceseleă afective,ă emo ionaleăăulterioare;ăacesteaăsuntărezultatulăunorăemo iiăanterioare), afectele (izbucniri puternice de

scurt ă sauă lung ă durat ,ă înso ite de

manifest riă mimico-gestice care, de multe

ori, scap ădeăsubăcontrolulăcon tiin ei;ăeleăseămanifest ă înă func ieă deă educa iaă iă culturaăsubiectuluiă ca:ă fric ,ă groaz ,ă furie,ă mânie,ădisperare, mirare, uimire etc.),ă emo iileă(fenomene afective fundamentale care apar

caă reac iiă primare,ă spontane,ă sauă caă proceseăcomplexeă înso iteă deă modific riă fiziologice,ăprecum,ă accelerareaă b t iloră inimii,ăneregularitateaărespira iei,ăînro ireaăobrajilor,ărâsă sauă plâns;ă potă fi factoriă emo ionaliăobiectele,ă situa iile,ă persoaneleă iăevenimentele;ă celeă maiă frecventeă st riă deăemo iiă sunt:ă bucuria,ă triste ea,ă admira ia,ădispre ul,ă speran a,ă dezn dejdea,ă indignareaăetc.),ă sentimenteleă („forma iuneă afectiv ,ăcomplex ă şiă relativă stabil ă cuă func ieă deăatitudineă subiectiv şiă valoric ă şiă efectuândăună rolă importantă înă reglareaă conduiteiă înăcalitateă deă vectoră emo ional”40)ă iă pasiunileă(„sentimentă deosebită deă puternică şiă deă activăcareă îlă st pâneşteă peă omă şi-lă angajeaz ănest vilit,ă într-o anumit ă direc ie;ă omulăst pânită deă oă pasiuneă îşiă mobilizeaz ă toateă

38

Paul Popescu – Neveanu, Dic ionar de psihologie, ..., p. 29. 39


263. 40

Paul Popesu – Neveanu, Dic ionar de psihologie,

..., p. 651.


33

energiileă şiă demonstreaz ă oă neobişnuit ătenacitateă înă promovareaă acestora,ă ă practicăpasiuneaă îlă împingeă peă omă spreă obiectulăei”41).

Voin aăesteă„formaăsuperioar ădeăreglajăpsihic”42 iă areă rolulă deă aă înfrânaă dară i/sauăamplifica un impuls (manifestare

necondi ionat ,ă sauă ună r spunsă promtă deăsatisfacereă aă unoră trebuin e).ă Eaă neă ajut ă s ăpunemă înă concordan ă manifest rileăimpulsive cu normele comportamentale. Mai

esteă numit ă iă modalitatea de coordonare a

activit ii.ă Etapele procesului volitiv sunt:

articulareaă motiva ional ă sauă prefigurareaăinten ieiă (curiozitateaă deă ti,ă deă aă aflaă ceva,ădeă aă cunoa te,ă deă aă sim iă etc.),ă luptaămotiveloră (motiveleă suntă celeă careă intr ă înărela iiă deă concordan ă sauă opozi ie),ă luareaăhot râriiă (înă urmaă c reiaă subă influen aă unuiămotivă sauă altulă seă elaboreaz ă planulă deăac iuneă pentruă atingereaă unuiă scop),ăîmplinireaă planuluiă (seă realizeaz ă prinăac iuneă iă constatareaă atingeriiă scopului)ă iăverificareaă (evaluareaă performan elor).ă Unărolă importantă înă acteleă voluntareă îlă areăra iuneaă iă afectivitatea.ă Voin aă presupuneăefortă iă esteă rezultatulă dintreă capacitateaă iădisponibilitatea omului la un moment dat.

χten iaă esteă concentrareaă iă orientareaăproceselor psihice cognitive asupra unui

obiect,ăpersoan ,ăfenomen,ăevenimentăetc.ăEaăesteă func iaă deă sintez ă careă organizeaz ăproceseleăpsihiceă într-oădirec ieăprecis ă într-unăfluxăintensă iădirijat. Manifestareaă aten ieiă produceă asupraăvie iiă psihice efecte precum, claritatea unei

impresii,ă informa ii,ă concentrareaă asupraăunuiă stimul,ă percepereaă clar ă aă unuiă obiect,ăpersoan ,ă fenomen,ă r spândireaă perceperiiăunuiă fapt,ă modific riă motoriiă iă expresive.ăχten iaă poateă fiă favorizat ă atâtă deă factoriăinterniă (intensitateaă stimulului,ă mi careaăacestuia)ăcâtă iăinterniă(interesulăpersonal). Capacit ileă aten ieiă difer ă deă laă oăpersoan ă laă alta.ă Înă acestă context,ă însu irileăaten ieiă sunt: capacitatea de concentrare,

stabilitatea, volumul, selectivitateaă iădistributivitatea.

41

Ibidem, p. 518. 42


318.

Personalitatea este cel mai important

domeniuă ală psihologieiă iă reprezint ă„elementulăstabilăalăconduiteiăuneiăpersoane;ăceeaăceăoăcaracterizeaz ăşiăoădiferen iaz ădeăoăalt ăpersoan ”43.

Personalitateaă areă dou ă tr s turiăfundamentale: individualitatea (fiecare este

unică prin:ă tr s turi,ă aptitudini,ă sentimente,ăamprente,ă gen ă etc.)ă iă persisten aă înă timpă(constan aă tr s turiloră careă neăparticularizeaz ă indiferentă deă conjuncturaăprină careă treceăpersoanaă respectiv ).ăMediul

naturală iă socială influen eaz ă formareaăpersonalit ii. Înă ceeaă ceă prive teă tr s turileăpersonalit ii,ă de-a lungul timpului, au

existată maiă multeă teorii,ă neexistândă niciăast ziăoăunitateă sauăuniformizareăaăacestora.ăSpreă exemplu,ă dup ă Hansă J. Eysenck,

personalitateaă poateă fiă descris ă peă bazaă aădou ă caracteristici:ă gradulă deă introvertireă iănervozismul.ă χl iă psihologi,ă sus ină cinciătipuriădeă tr s turiăceădefinescăpersonalitatea,ăiă anume,ă gradulă deă introvertire,ă

nervozismul, intelectul, agreabilitateaă iăcon tiinciozitatea. Caracteristicileă înn scuteă aleăpersonalit iiă umaneă formeaz ătemperamentul,ă iară celeă dobânditeă înăconjunctura socio-cultural ă formeaz ăcaracterul.ăTemperamentulă iăcaracterulăsuntăîntr-unăraportădeăinterdependen ă i de multe

ori sunt confundate.

Temperamentulă esteă „laturaă dinamico-

energetic ă aă personalit ii”.ă χcestaă nuă seăschimb ăînătimpulăvie ii,ăciădoarăpoateăevoluaăsauă involuaă înă func ieă deă influen e.ă Oăinfluen ă deosebit ă oă poateă constituiăformareaătr s turilor de caracter.

Seă spuneă c ă exist ă atâteaă tipuriă deătemperamentă câ iă oameniă sunt,ă pentruă c ăfiecareă omă esteă unică înă univers,ă dar,ă totu i,ăde-a lungul istoriei, s-auă f cută maiă multeăclasific riătemperamentale. Prima clasificare a temperamentelor au

f cut-oăHipocrateă iăGalenus,ăcareăauăspusăc ăexist ă patruă tipuriă temperamentaleăcorespunz toareă celoră patruă umoriă existenteăînă persoanaă uman .ă χcesteaă sunt:ă colericulă(determinată deă bilaă galben ,ă esteă plină deă 43

Norbert Sillamy, Dic ionar de psihologie, ..., p.

231.


34

c ldur ;ă areă caă tr s turiă pozitive:ă voin aăputernic ,ăproceseăafectiveădezvoltate,ămult ăpasiune;ă iară tr s turiănegative:ăexcitabilitate,ăagresivitate, iritabilitate), sangvinicul

(determinatădeăsânge,ăesteăviolentă iăinstabil;ătr s turiăpozitive:ăexcitabilitate,ăsociabilitate,ădinamism, bun ă dispozi ie;ă tr s turiănegative:ămul umireădeăsine,ăsuperficialitate,ăinconsisten ),ă flegmaticulă (determinată deăflegm ,ăesteăreceă iăumed;ătr s turiăpozitive:ătoleran ,ă r bdare,ă perseveren ,ă echilibru;ătr s turiă negative:ă reactivitate,ă adaptabilitate

dificil ,ă monotonieă afectiv ,ă înclina ieă spreăstereotipie), melancolicul (determinat de bila

neagr ;ă tr s turiă pozitive:ă sârguin ,ăperseveren ,ă responsabilitate,ă sim ă alădatoriei;ă tr s turiă negative:ă adaptabilitateăredus ,ă pesimism,ă neîncredereă înă al iiă iăuneoriă chiară iă înă sine,ă predispozi ieă spreăanxietate).ă Hipocrateă puneaă înă leg tur ăacesteătemperamenteăcuăanotimpulăînăcareăseăn teaă persoana,ă respectiv:ă vara,ă prim vara,ăiarnaă iătoamna.ăEvidentăc ăaceast ăîmp r ireăaă luiă Hipocrateă iă Galenusă nuă este de

actualitate,ăbaăchiarăaăfostărespins ăcategoricădeă uniiă psihologi,ă îns ă areă importan aă eiăistoric ăînăabordareaăpersonalit iiă iăr mâneăînc ă orientativ ă pentruă ceiă careă studiaz ătemperamentul uman.

Folosind clasificarea p rinteluiămedicinei, I. P. Pavlov distingea patru tipuri

temperamentale: sangvinic (puternic,

echilibrat,ă mobilă iă extrovertit),ă flegmatică(puternic,ă echilibrat,ă inert,ă molâu,

introvertit), coleric (puternic, neechilibrat,

extrovertit)ă iă melancolică (slab,ă inert,ăintrovertit).

CarlăG.ăJungă împarteă temperamentulă înăfunc ieădeăorientareaăspreăsine sau spre lume

înă treiă tipuriă psihologice:ă extrovertitulă(sociabil,ă comunicativ,ă spirită deă ini iativ ăchiarădac ănuăreu e teăs ăduc ăsarcinileăpân ălaă cap t,ă sim ă practică chiar dac ă nuă faceănimic), introvertitul (caracterizat de o

gândireă abstract ă iă profund ,ă hot rât,ă seăizoleaz ă uneori,ă contemplativ,ă rezervat,ăneîncrez toră înă sineă iă înă ceiă dină jur,ăpredispusăspreăanxietate)ă iăambivert. Kretschmer, pe baza unei analize

minu ioaseă asupraă personalit iiă umaneă aăîmp r ită temperamentul înă treiă tipuriăconstitu ionale,ă iăanume,ăpsiho-fizice: picnic

(mică înă talie,ă cuă tendin eă deă îngr are,ăadipos,ăactivăfizicădară iăpsihic,ăcuărezisten ăfluctuant ;ă înă plană psihică prezint ăcaracteristiciă „ciclotimice:ă alternan ă întreăhiperactivitate,ă euforieă iă depresie,ă atonie,ăavândăoăpredispozi ieăspreăpsihozaămaniaco-

depresiv ”44), leptosom sau astenic (are

corpulă alungită (fa a,ă gâtul,ă trunchiulă iăextremit ile),ă esteă slab,ă sistemă muscular

firav,ă f r ă grasime,ă greutateă inferioar ăraportat ă laă în l ime;ă dină punctă deă vedereăpsihologicăesteăreceă iămaiădistant,ăenigmatic,ăindiferentă sauă chiară ostilă fa ă deă mediuă cuănuan eădeăbizarerie)ă ă iăatletică (scheletăosos,ămusculatur ă iă epiderm ă bine dezvoltate,

statur ămedie,ăumeriălargi,ăgâtulălungă iăsolid,ăcapul puternic; din punct de vedere

psihologicăseăcaracterizeaz ăprin:ătendin ădeăperseverare,ă imagina ieă sc zut ,ă tenacitate,ărigiditate,ă aparentă lini tită dară cuă reac iiăexplozive din punct deă vedereă emo ional,ăpredispusălaăepilepsie).ăÎnăafar ădeăacesteătreiătipuri principale, Kretschmer mai descrie

înc ăunulăsecundar,ă iăanume,ăcelă„displasticăsecundar, dizarmonic, de etiologie

endocrin ”45.

No iuneaădeăcaracteră exprim ăoă„vecheădenumireă dat ă individualit iiă psihice,ăconsiderat ă înă ceeaă ceă areă caă distinctivă caăstructur ă sauă tipară ceă seă imprim ă constantăcomportamental.ă χnsamblulă însuşirilorăpsihice, caracteristice pentru individ înă sens

restrictiv”46. Caracterulă reprezint ă„configura iaă sauă structuraă psihic ăindividual ,ă relativă stabil ă iă definitorieăpentruă om,ă cuă mareă valoareă adaptativ ,ădeoareceă puneă înă contactă individulă cuărealitatea,ă facilitându-iă stabilireaă rela iilor,ăorientareaă i comportarea potrivit

specificuluiă s uă individual”47. La formarea

caracteruluiă contribuieă atâtă tr s turileăînn scuteă (temperamentul),ă câtă iăvalorificareaă însu iriloră sistemuluiă nervos,ăorganiz riloră instinctiveă iă aă tr s turiloră

44

EugenăJurc ,ăSpovedanie i psihoterapie –

interferen e i diferen e,ăEd.ăDespina,ăψucure ti,ă2007, p. 33. 45

Ibidem, p. 34. 46

Paul Popescu – Neveanu, Dic ionar de psihologie, ..., p. 99. 47


382.


35

dobânditeă înă mediulă socio-cultural.

Imoralitatea esteă deseoriă asociat ă cuă „lipsaădeă caracter”.ăUnăomă imorală seă distingeăprinăcomportamentă agresiv,ă înf i areă neîngrijit ,ăimpulsivitate,ălipsaăechilibruluiăpsihic,ăiner ieă(amorf,ă f r ă via ),ă iară celă morală prinătenacitate,ăîng duin ,ăambi ieăetc. Inteligen aă esteă oă latur ă „rezolutivăproductiv ă aă personalit ii”48, capacitatea

omuluiădeăaărezolvaăproblemeleăînămaiămulteăetape.ă Inteligen aăesteăceaăcareăg se teăc ileăiă mijloaceleă spreă atingereaă scopuriloră

noastre. Este un act intelectual de

surprindereă con tient ă aă leg turiloră dintreăobiecte,ă fenomene,ă evenimenteă iă persoane.ăχst ziăseăutilizeaz ălaăscar ălarg ămetodeădeăm surareă aă inteligen ei,ă cunoscuteă subănumeleădeă„testeădeăinteligen ”.ă Inteligen aă areă celă pu ină trei

caracteristici fundamentale,ă iă anume:ă „1.ăcapacitateaă eiă deă aă solu ionaă situa iileă noi,ăceleă vechi,ă familiare,ă fiindă solu ionateă cuăajutorulă deprinderilor,ă obi nuin elor; 2.

rapiditatea,ă suple ea,ă mobilitatea,ăflexibilitatea ei; 3. adaptabilitatea adecvat ă iăeficien aălaăîmprejur ri”49.

Creativitateaă esteă oă latur ă„transformativăconstructiv ăaăpersonalit iiă...ăiă constituieă unaă dintreă problemeleă majoreăaleă contemporaneit ii”50. E Limbos definea

creativitateaă dreptă „capacitateaă deă aă creaăr spunsuriă laă probleme,ă deă aă elaboraă solu iiăinediteă iăoriginale”,ăiarăχl.ăRo caăoădefineaăca fiind „unăcomplexădeăînsu iriă iăaptitudiniăpsihiceăcare,ăînăcondi iiăfavorabile,ăgenereaz ăproduseănoiă iădeăvaloareăpentruăsocietate”51.

Psihologul Graham Wallasă sugereaz ăexisten aăaăpatruăfazeăcreative:ăpreparareaă(seăsesizeaz ă problema,ă careă seă formuleaz ămaiăapoiă înă termeniă foarteă clari,ă seă analizeaz ădateleă problemei,ă seă enun ă iă seă testeaz ădiferite ipoteze de rezolvare a problemei),

incuba iaă (seă produceă înă incon tientă sauăsubcon tient,ă iă are locăoă serieă deăprelucr riăparalele, se stabilesc conexiuni care nu au

fost efectuate anterior), iluminarea (este

momentulă înă careă solu iaă problemeiă apareăbruscă înă câmpulă con tiin ei.ă Materialulă 48

Ibidem, p. 397. 49

Ibidem, p. 399. 50

Ibidem, p. 409. 51

Adriana Neculau et al., Psihologie, ..., p. 110.

acumulat duce spontană laă oă în elegereă clar ăiăsintetic ăaăproblemei;ăesteăcunoscut ă iăsubădenumireaă deă „inspira ie”)ă iă verificareaă(esteă fazaă final ă aă procesuluiă deă crea ieă înăcareă esteă testat ă solu iaă g sit ă iă eliminateăeventualele erori)52.

Omulănuăseăna te cuăpersonalitate,ăciă i-oă formeaz ă treptat,ă înc ă dină copil rie.ăMajoritateaă psihologiloră afirm ă c ă înă jurulăvârsteiă deă treiă aniă seă pună bazeleăpersonalit ii,ă caămaiă apoiă s ă seă dezvolteă înămodăpregnantăpân ăînăperioadaăadolescen ei,ăcând,ăîn mare parte se consider ăconstituit . PsihologulăromânăMieluăZlateăafirmaăc ăomulă devineă personalitateă atunciă când:ă „1.ădevineă con tientă deă lume,ă deă al ii,ă deă sine; [...]ă 2.ă î iă elaboreaz ă ună sistemă propriu,ăpersonală deă reprezent ri,ă concep ii,ă motive,ăscopuri, atitudini,ă convingeriă înă raportă cuălumeaă iăcuăsine; [...]ă3.ădesf oar ăactivit iăsocialmenteă utileă iă recunoscute; [...] 4.

emite,ă sus ineă iă argumenteaz ă judec iă deăvaloareă întemeiate,ă punândă subă semnulăîntreb riiă uneleă aspecteă careă intr ă înăcontradic ieă cuă modulă s uă deă aă fi,ă gândi,ăac iona,ă cuă sistemulă deă ideiă iă concep iiăformateă pân ă laă ună momentă dat;[...]ă 5.ăcreeaz ă valoriă sociale; [...] 6. are un profil

morală bineă conturat,ă nobil,ă coerentă careă îiăpermiteă s ă seă dediceă unoră ideiă idealuri,ămilitândăpentruătraducereaălorăînăfapt; [...] 7.

i-aă formată capacitateaă deă controlă iă auto-

controlă înă concordan ă cuă semnifica iaăsitua iilor,ă cuă cerin eleă loră permisiveă iărestrictive,ă tr indă afectiv,ă laă înalt ă tensiune,ăceeaăceăcredeă iă face,ăasumându- iăcon tient responsabilit ileă iăconsecin eleăactelorăsale; [...]ă 8.ă seă integreaz ă armoniosă iă utilă înăsocietate; [...]ă9.ă tieăs ăseăpun ăînăvaloare,ăs ăseăfac ărecunoscutădeăal ii; [...] 10. poate fi

luat drept model pentru formarea altor

personalit i53.

52

Ibidem, p. 111-112. 53


427-430.


36

Premisele catehezei.

Partea a III-a

Pr.ă tefanăZaharia

Pentruă c ă primescă botezulă deăprunci,ăcopiiiăcreştiniăcrescăînăcredin ăşiăseăcatehizeaz ă treptat,ă paralelă cuăevanghelizareaă şiă tâlcuireaă Evangheliei,ăpredica duminical ă completândă adeseaăprimeleăno iuniădeăcatehizareăprimiteădeălaăp rin i,ăapoiăînăşcoal 1

şiănuăînăultimulărândăînă ψiseric .ă P rin iiă auă sim ită şiă avutădintotdeaunaă obliga iaă s -şiă educeă copiiiăînc ădinăprimeleăclipeăaleăvie iiăacestora,ăînăcredin aă înăDumnezeuă şiă înă formareaăunorăaptitudiniămoraleă creştineă corecte,ă întrucâtăchipul care se va pecetlui în copil depinde, fără îndoială, de cei care îşi vor pune pecetea – iar aceştia nu sunt decât părinţii, care transmit copiilor trupul lor şi sufletul lor

2.ă Dionisiosă Tsatsis,ă înă Învăţăturile Bătrânilor Duhovnici,ărecomand ăpredareaăcunoştin eloră religioaseă fundamentaleă laăcopiiiă cuă vârsteămici:ăPărinţii să-şi educe copiii lor încă din fragedă pruncie. Să-i

înveţe frica lui Dumnezeu, să le taie elanurile cele rele şi greşelile, să nu-i

linguşească şi să nu le satisfacă poftele şi voinţele lor rele.

3

Insuficien aăbuneiăeduca iiă religios-moraleă esteă ună r uă cuă careă neă lupt mă aziăpentruă caă omenireaă s ă nuă ajung ă laădegradareaămoral ăcareăs ăoăduc ălaăpieire.4 Dină acestă motivă catehezaă copiiloră şiă

1 Ioan Mircea, Dicţionar al Noului Testament, Ed.

IψMψOR,ăψucureşti,ă1995, p. 83.

2 Sf. Vladimir, Mitropolitul Kievului, Despre

educaţie,ă trad.ădeăXeniaăşiăχdrianăT n sescu-Vlas,

Ed.ăSophia,ăψucureşti,ă2006,ăp.ă59. 3 Gheorghe Spiliotis, Părinţii duhovnici şi copiii,

Educaţia tinerilor în conformitate cu învăţătura Sfinţilor Părinţi ai Bisericii noastre, culegere de texte,ătrad.ădinăgreac ădeăIlioniuăGeorgeta-Mariana,

Ed.ăEgumeni a,ăGala i,ă 2006.,ă p.ă 32;ă aă seă vedeaă şiăSf. Vladimir, Mitropolitul Kievului, op. cit., p. 73. 4 Sf. Vladimir, Mitropolitul Kievului, Despre

educaţie, ..., p. 55.

tineriloră esteă oă necesitateă pastoral ă şiămisionar ăstringent . P rinteleă Constantină Neculaăvorbeşteă înă Propovăduire şi educaţie socială despreăaceast ănecesitate,ălaănivelulăadul ilor5.ăDac ă îiăprivimăpeă tineriădoarăca

adul iă esteă foarteă posibilă s ă avemă surprizeăfiindc ăînăeiăseăreg sescădeămulteăoriăcopiii.ăSuntă maiă aproapeă deă copil rieă prinăexperien aăvârsteiăinocen ei,ădarăc ut rileăşiăîntreb rileă careă îiă definescă îiă aşeaz ă laălimitaăprimar ăaăomuluiămare. Trebuie s ă recunoaştemă c ăpastoralaăcatehumenal ăîncepeăcelămaiădesăcuăoraădeăreligie,ăcuăbeneficiileăşiăriscurileăei.ă Dară cândă eă vorbaă deă tineri?ă Cândă îiăvedemă atâtă deă imprevizibili?ă χtâtă deărebeli?ă Lipsaă deă informa ieă calitativ ă sauăindiferen aănoastr ,ăpasivitateaăsinucigaş ăaăpreotului – inginerădeăşantier,ăneăaşeaz ăînăscaunul confortabil al arbitrului. Ne

pricepemă celămaiă bineă s ă punemă etichete.ăCatalogareaă aă înlocuită deă multă implicareaăşiă neăofer ă celămaiăbunăalibiă pentruă „lipsaădeă timp”ă peă careă oă afiş mă înă aşteptareaălaudeloră sauă aă comp timirii.ă Ună singurăexempluă v ă ofer:ă laă vârstaă adolescen ei,ăcreierul trece printr-o multitudine de

transform riă deă ordină neuronală ceeaă ceăduce la comportamente anti-institu ionaleăşiă independenteă deă ceeaă ceă oferimă noi.ăCândăunăcopilăareăîntreă6ăşiă12ăani,ăneuroniiăs iă crescă multă formândă zeciă deă conexiuniăîntreă eiă şiă dândă naştereă unoră noiă c iăneuronale.ăToateăacesteăforma iuni,ăcareădeăfaptă alc tuiescămateriaă cenuşie,ă atingă cotaămaxim ă laă vârsteă diferiteă înă func ieă deăsexul copilului: la fete, fenomenul se

produceăînăjurulăvârsteiădeă11ăani,ăpeăcândălaă b ie i,ă abiaă laă 12ă aniă şiă jum tate.ăDup ă 5 Constantin Necula, Propovăduire şi educaţie

socială,ă Ed.ă χndreian ,ă ψucure ti,ă 2010,ă p. 213-

237.


37

aceast ăperioad ,ămateriaăcenuşieăîncepeăs ădescreasc ăcuăoărat ădeă0,7ășăpeăan,ăpân ăînă jurulă vârsteiă deă 20ă deă ani.ă Înă acelaşiătimp, materiaă alb ă (alc tuit ă dină teciă deămielin ăcareăînvelescăaxiomiiăpentruăoămaiăbun ătransmitereăaăsemnalelorănervoase)ăseăîngroaş .ă χnă deă ană (uneoriă chiară pân ă laăvârstaă deă 40ă deă ani),ă tecileă deă mielin ă seăîngroaş ăîntr-unămodăasem n torăcuăineleleăcopacilor. χcesteă dou ă proceseă explic ă deăceă înă adolescen ă putemă spuneă c ă avemămaiă pu ineă conexiuniă înă creier,ă dară careăsunt mult mai rapide. Cu timpul, creierul

devineă oă maşin ă maiă eficient ,ă dară acestălucruăcereă sacrificii:ă începeăs ă îşiăpiard ăoăparteă dină poten ială înă avantajulă procesuluiădeăînv areăşiăaăcapacit iiădeăa-şiăreveniăînăurma traumelor

6.

Totuşi,ăexist ăoameniădeăştiin ăcareăatribuie deciziile proaste luate de

adolescen iă înă bazaă hormoniloră şiă aăschimb riloră ceă seă producă laă acestă nivel.ăSpecialiştii confirm ăc ăhormoniiă r mânăoăparteă important ă aă poveştiiă adolescen ilor,ăc ciăimediatăceăcreierulătreceădeăperioadeleădeă creştereă şiă descreştereă aă num ruluiă deăsinapse, corpul este luat cu asalt de

hormoniiăspecificiăpubert ii. Pentruă oă perioad ă lung ă de timp,

psihologiiă auă considerată c ă acestă atacăbiochimic este responsabil pentru

comportamentulă imprevizibilă şiă pentruăemo iileă intenseă specificeă adolescen ilor.ăχcum,ă cercet rileă dină ultimiiă aniă vină s ăsus in ăacesteăipoteze. Esteăbineădeăştiutăc ăadolescen iiănuăadopt ăunăcomportamentădificilădoarăpentruăa-şiă scoateă p rin iiă dină s rite,ă ciă pentruă c ăsuntă supuşiă unoră schimb riă neaşteptateă peăcareă nuă ştiuă cumă s ă leă gestioneze. Înămodăconştientă şiă inconştient,ă adolescen iiă suntăînc ă prinşiă înă problemeleă copil riei,ă maiăalesă înă celeă legateă deă rela iaă cuă p rin iiă şiădeămediu.ăÎnăacelaşiătimp,ăeiăîncearc ăs ăîşiădeaăseamaălaăceăanumeăs ăseăaştepteădeă laăviitor.ă χpoi,ă trebuieă urmat ă şiă ceaă de-a

6 Cf. studiile Dr. Jay Giedd deălaăInstitutulăNa ionalăpentruă S n tateaă Mintal ă dină USχ,ă apud

http://www.livescience.com/, accesată înă augustă2015.

treiaă direc ie:ă preocupareaă legat ă deăprezent.ăUndeăseăafl ăeiăacumăşiăceăanumeăseă întâmpl ă cuă minteaă şiă corpulă lor,ă deăundeăvinătoateăacesteăschimb riălaăcareăsuntăsupuşi. Ceea ce-i perceput uneori ca o

problem ăcuăadolescen ii,ăasumareaăsporit ăde risc, slab control al impulsurilor,

con tiin aădeăsine,ăn-ar trebui stigmatizate.

Reflect ă schimb riă înă creieră careă ofer ă oăocazieă excelent ă pentruă educa ieă iădezvoltareăsocial .7 Neăscap ădinăvedereătotuşiăobliga iaădeă aă fiă lâng ă tineriă necondi ionat.ă Înăbucuriileă şiă triste ileă lor.ă Înă împlinirileă şiăsuferin eleă lor.ă Înă loc deă„ψun ăziua!”ă sauă„Doamneă ajut !”ă amă puteaă întrebaă peătân rulă cuă figuraă schimonosit ă sauă peă celăcuă privireaă pierdut ă „Câtă deămultă suferi?”ăsauă„Potăs ăsuf răşiăeuăcuătine?”.ăDeăaiciăarătrebuiăs ăporneasc ăcateheza.ăHristosănuăseăserveşteă automată şiă obligatoriu. Nu e

pastil ,ădeşiăElăesteătratament.ăNuăeăfor are,ădeşiă eă indispensabil.ă Într-oă cunoscut ălucrare de psihologia copiilor, Dr. J.

Chazaudăconsemneaz ăc ădou ăsuntăetapeleăcareă marcheaz ă comunicareaă înă familie,ădintreă p rin iă şiă copii:ă etapaă reorganiz riiăcomunic riiă şiă etapaă marcat ă deă crizaă deăoriginalitate

8.ă Şiă amândou ă subliniaz ăintrareaă înă via aă cotidian ă aă copilului,ăcreştereaă şiă ieşireaă dinspreă copil rieă spreăadolescen .ăUnă astfelă deă progresă propuneăψisericaăprină fiecareădintreăconstruc iile ei

pedagogice,ă fiec reiă vârsteă d ruindu-i o

arieădeăvaloriăînăcareăs ăseădes vârşeasc 9.

Catehezaă parohial ă porneşteăobligatoriuă deă laă oă analiz ă coerent ă şiă oăinterpretareă pertinent ă aă situa ieiă pastoraleăînă careă seă desf şoar ă misiuneaă preotului,ăcare vaă ineă contă deă cunoaştereaăcon inutuluiă istorică şiă socio-cultural al

contextuluiăvie ii,ămentalitateaătinerilorădină

7https://www.ted.com/talks/sarah_jayne_blakemore

_the_mysterious_workings_of_the_adolescent_brai

n/transcript?language=ro, accesatăînăseptembrieă2015. 8 J. Chazaud, Precis de psychologie de l’enfant, Ed.

Privat, Touluse, 1989, p. 98-100. 9 Constantin Necula, Propovăduire şi educaţie

socială, ..., p. 142.

http://www.livescience.com/

https://www.ted.com/talks/sarah_jayne_blakemore_the_mysterious_workings_of_the_adolescent_brain/transcript?language=ro




38

grupulădeăcatehez ,ănivelulădeăacceptareăşiăevaluareaă absorb ieiă informa iiloră şiăexprimarea tinerilor conform principiilor

misionare propuse. De asemenea, al turiădeăsuportulă biblic,ă catehezaă necesit ă diferiteăformeădeă reflectareăpeă seamaăunoră c r iă şiăcurenteă teologiceă (particip riă laă târguriă deăcarte,ă ateliereă deă formare)ă şiă suportulămedia (TV, radio, CD, web). Toate acestea

trebuie supuse regulilor generale ale

pedagogieiă active,ă concretizateă înă legiă aleăînv riiă – aştept riiă – aplica ieiă –

memor riiă – nevoii – echip riiă – a

implic riiă sauă convertirii10.ă Educa iaăcreştin ă areă caă principal ă caracteristic ăparteaă pozitiv ă aă sufletuluiă uman,ă ce o

oblig ă s ă in ă seamaă deă psihologiaăexperimental .ă Dină acestă ra ionamentă nuăpornimăînăcatehez ădeălaăDumnezeu,ăciădeăla suflet

11.ă Educa iaă religioas ă aă tinerilorăreprezint ăcategoricăoămareăprovocare,ăatâtădatorit ă multitudiniiă deă tr s turiă specificeăcareă contureaz ă personalitateaă viitoruluiăadultă câtă şiă peă fondulă diferen eloră majoreăaleă etapeloră mariă careă încadreaz ă vârstaăadolescen ei,ă copil riaă şiă tinere eaăadultului.

12 Într-oă imagineă simplist ,ă

copilulă apar ine,ă adultulă îşiă apar ine.ăUndevaăaici,ăîntre celeădou ăconcepte,ăesteăsituată tân rul.ă Lumeaă peă careă oă descoper ătineriiă laă vârstaă adolescen eiă esteă lumeaăpropriuluiăeu.ăDevineăconştientădeăvaloareaăsaă şiă încearc ă s -şiă descopereă şiămaterializezeă acestă con inută interior.13

Înăacelaşiă timpă îşiă neag ă oă identitate, cea de

copil,ă şiă îşiă impuneă unaă nou ,ă ceaă deăadult.

14 χcumăîşiăincludeăînăcomportamentă

10

Guy Lespinay, Être formateur aujourd’hui - la

formation á la vie religieuse,ă Médiaspaul,ăMontreal, 2002, p. 11-12. 11

Mihail Bulacu, Pedagogia, Ed.ă coalaăψrâncoveneasc ,ăψucure ti,ă2011, p. 29. 12

Monicaă Opriş,ă Religie, morală, educaţie: perspective teologice şi pedagogice, Ed. Basilica,

ψucureşti,ă2011,ăp.ă51. 13

Vasile Coman, Religie şi caracter. Contribuţii la cunoaşterea şi predarea religiei în perioada adolescenţei,ă Ed.ă Episcopieiă Ortodoxeă Româneă aăOradiei, Oradea, 1992, p. 27. 14

Emilia Albu, țanifestări tipice ale devierilor de

comportament la elevii preadolescenţi. Prevenire şi terapie,ăEd.ăχramis,ăψucureşti,ă2002,ăp.ă15.

noileămodele,ăpeăcareănuăleăalegeăneap ratăconştient. Ună excelentă mijlocă deă permanent ăprezen ăaăînv turilorădeăcredin ăînăcaleaătinerilor este catehismul, cu diferitele lui

edi ii15,ă fiindc ă esteă carteaă înă careă seăcuprinde,ăpeăscurt,ăînv turaădeăcredin ăaăψisericiiă noastre.ă Primeleă c ut riă cerădefini iiă scurteă şiă rapide.ă Nuă întotdeaunaăpreotulă poateă fiă fizică lâng ă tineri,ă darăcartea, eventual site-ul parohiei care

con ineă ună catehism,ă astâmp r ă repedeă şiăfolositorăseteaădeăcunoaştere. Eiă nuă auă nevoieă atâtă deă aă liă seă transmiteăcunoştin e,ă ciă maiă degrab ă solu iiă pentruăvia .ă Mul iă dintreă contemporaniiă noştriăcaut ă în elepciunea,ă dară creştinismulă liă se

pareă adeseaă incapabilă s ă r spund ă acesteiăc ut ri,ă preaă aplecată s ă propun ă oă moral ,ăperceput ă laă rândulă eiă dreptă rigid .ăCatehezaă tineriloră trebuieă s ă îiă ating ă peăaceştiaă înă diversitateaă situa iiloră şiăaspira iilorălor,ăpropunându-şiăs ăproduc ăoărezonan ă aă Cuvântuluiă luiă Dumnezeuă înăvia aălor. Educa iaă creştin ă areă caă principal ăcaracteristic ă parteaă pozitiv ă aă sufletuluiăuman,ă ceă oă oblig ă s ă in ă seamaă deăpsihologiaă experimental .ă Dină acestăra ionamentă nuă pornimă înă catehez ă deă laăDumnezeu, ci de la suflet

16.ă Educa iaăreligioas ăaătinerilorăreprezint ăcategoricăoămareă provocare,ă atâtă datorit ă multitudiniiădeă tr s turiă specificeă careă contureaz ăpersonalitatea viitorului adult, câtă şiă peăfondulă diferen eloră majoreă aleă etapelorămariă careă încadreaz ă vârstaă adolescen ei,ăcopil riaă şiă tinere eaă adultului.17

Într-o

imagineăsimplist ,ăcopilulăapar ine,ăadultulăîşiă apar ine.ă Undevaă aici,ă întreă celeă dou ăconcepte,ă esteă situată tân rul.

15

Dou ădintreăceleămaiărecenteăşiăpermisiveăcaăpre ădeă achizi ieă suntă Învăţătura de credinţă ortodoxă,

Ed.ă Doxologia,ă Iaşi,ă 2009ă şiă Catehismul ortodox,

Ed.ăRenaşterea,ăCluj-Napoca, 2001. 16

Pr. Mihail Bulacu, Pedagogia, ..., p. 29. 17

MonicaăOpriş,ăReligie, morală, ..., p. 51.


39

DespreăSfinţiiăRomâniăînălimbaăspaniol

Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Recenzie la: Ioan Dumitru Popoiu,

Los Santos de la Tierra Romana,

Imprenta Andreiana, Sibiu, 2015.

Teologiaă şiă spiritualitateaăromâneasc ăauăadusăcontribu iiă importanteăOrtodoxieiă universaleă şiă creştinismuluiă înăgeneral. Lucr riăprecumăceleăaleăp rinteluiăSt niloae1,ăaleăp rin ilorăχndreiăScrima2

şiăIon Bria

3 sau scrieri precum romanele lui

1 De exemplu, Dogmatica dânsuluiă reprezint ă oăoper ă important ,ă ceă aă fostă tradus ă înă maiă multeărânduri,ă contribuindă laă creştereaă vizibilit iiăteologieiă româneştiă înă alteă spa ii.ă χă seă vedea:ăDumitruăSt niloae,ăTeologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1-3,ă edi iaă aă 4-a, Editura Institutuluiă ψiblică şiădeă Misiuneă ală ψisericiiă Ortodoxeă Române,ăψucureşti,ă2010. 2 Iat ă câtevaădintreăceleămaiă importanteă titluriă careăpoart ăsemn turaălui:ăχndréăScrima,ăTimpul rugului

aprins: maestrul spiritual în tradiţia răsăriteană, col. ,,Terra lucida", Edituraă Humanitas,ă ψucureşti,ă1996; Idem, Antropologia apofatică, col. ,,Seria de

χutoră "χndréă Scrima",ă trad.ă Vladă χlexandrescu,ăEdituraăHumanitas,ăψucureşti,ă2005;ăIdem,ăBiserica

liturgică, trad.ăMihailăNeam u,ăEdituraăHumanitas,ăψucureşti,ă 2005;ă Idem,ăComentariu la Evanghelia

după Ioan, trad.ă Monicaă ψroşteanu,ă χncaăManolescu,ă col.ă ,,Seriaă deă χutoră "χndréă Scrima",ăEdituraăHumanitas,ăψucureşti,ă2008;ă Idem,ăDespre

isihasm, trad. Maria-Corneliaă Ic ,ă col.ă,,În elepciuneă şiă credin ",ă Edituraă Humanitas,ăψucureşti,ă 2003; Idem, Experienţa spirituală şi limbajele ei, trad. Anca Manolescu, col. ,,Seria de

χutoră "χndréă Scrima",ă Edituraă Humanitas,ăψucureşti, 2008; Idem, Funcţia critică a credinţei, trad.ăχncaăManolescu,ăcol.ă,,Seriaădeăχutoră"χndréăScrima", Editura Humanitas,ă ψucureşti,ă 2011;ăIdem, Ortodoxia şi încercarea comunismului, trad.

Vlad Alexandrescu, Lucian Petrescu, Miruna

T taru-Cazaban,ă col.ă ,,Seriaă deă χutoră "χndréăScrima",ă Edituraă Humanitas,ă ψucureşti,ă 2008;ăIdem, Teme ecumenice, trad. Anca Manolescu, Irina

Vaonivski-Mihai,ă col.ă ,,În elepciuneă şiă credin ",ăEdituraăHumanitas,ăψucureşti,ă2004.ă 3 Întreă celeă maiă importanteă titluriă ceă poart ăsemn turaă lui,ă seă num r :ă Ionă ψria,ă Credinţa pe care o mărturisim, Edituraă Institutuluiăψiblică şiădeăMisiune al Bisericii Ortodoxeă Române,ă ψucureşti,ă1987; Idem, Dicţionar de teologie ortodoxă A-Z,

Edituraă Instituluiă ψiblică şiă deăMisiuneă ală ψisericiiă

Virgil Gheorghiu4,ă şiă elă cleric,ă auă

contribuit la descoperirea unor aspecte

importanteă aleă vie iiă şiă tradi ieiă noastreă înăalteăspa ii.

Ortodoxeă Române,ă ψucureşti,ă 1981;ă Idem,ăHermeneutica teologică – dinamica ei în structurarea tradiţiei, Editura Andreiana, Sibiu,

2009; Idem, Țiturghia după liturghie – misiune

apostolică şi mărturie creştină azi, col. ,,Tezaur

ortodox",ăEdituraăχthena,ăψucureşti,ă2006. 4 Cf. Constantin Virgil-Gheorghiu, Christ au Liban.

De Moise au Palestiniens, Librairie Plon, Paris,

1979; Idem, De la vingt-cinquieme heure a l'heure

eternelle, Librairie Plon, Paris, 1965; Idem, Dieu ne

recoit que le dimanche, Editions du Rocher, Paris,

1990; Idem, La Condottiera, Librairie Plon, Paris,

1967; Idem, La cravache, Librairie Plon, Paris,

1960; Idem, La seconde chance, tra. Livia

Lamoure, Librairie Plon, Paris, 1952; Idem, La

tunique de peau, Librairie Plon, Paris, 1967; Idem,

La vingt-cinquieme heure, trad. Monique Saint-

Cone, Librairie Plon, Paris, 1949; Idem, Les

immortels d'Agapia, Librairie Plon, Paris, 1964;

Idem, Les mediants de miracles, trad. Livia

Lamoure, Plon, Paris, 1958.


40

Dină nefericireă îns ,ă multeă lucruriăimportanteă aleă acesteiă teologiiă aşteapt ăînc ă s ă fieă descoperite.ă Necunoaştereaă lorăînă alteă spa iiă decâtă celă românesc,ă seădatoreaz ă faptuluiă c ă eleă nuă auă fostăprezentateă înă cadrulă unoră lucr riă scriseă înălimbiădeăcircula ieăinterna ional ăsau,ăcândăauă fost,ă acesteaă nuă auă întrunită criteriileăştiin ificeă necesareă pentruă aă deveniăcredibile. Astfel, de exemplu, foarte multe

personalit iă duhovniceştiă contamporaneăaleănoastre,ădeşiăauăemisăideiădeăvalabilitateăuniversal ,ănuăs-auăbucuratădeăreceptareăînăspa iulă pan-ortodox,ă şiămul iă dintreă Sfin iiănoştri,ă nuă suntă cunoscu iă înă sinaxareleă şiăpractica altor biserici surori, din pricina

faptuluiăc ăvie ileălorănuăauăfostăprezentateăcreştiniloră ortodocşiă dină alteă spa iiăgeografice.

Deă aceea,ă lucrareaă p rinteluiă IoanăDumitruăPopoiu,ăintitulat ăLos Santos de la

Tierra Romana, ap rut ă laă Edituraăχndreianaă aă Mitropolieiă Sibiului,ă înă anulă2015,ăreuşeşteăs ărezolve,ăcelăpu inăpar ial,ăultimaă dintreă acesteă probleme.ă Într-un

limbajă pl cută şi accesibilă şiă cuă ună designămodernă şiă interesant,ă eaă prezint ,ă înăordineaă liturgic ă aă succesiuniiă praznicelorălor,ă biografiiă succinteă aleă tuturoră sfin ilorăromâniă contemporani.ă Cititoriiă potă aflaăaltfelă informa iileă esen ialeă cuă privireă laămodulă înă careă auă tr ită şiă s-auănevoită sfin iăcuvioşiă precum:ă χntipaă deă laă Calapodeştiă(pr znuitălaădataădeă10ăianuarie,ăp.ă23-28),

Irodionădeă laăLainiciă (pr znuită laădataăde3ămai, p. 123-126),ă Rafaelă şiă Partenieă deă laăχgapiaă Vecheă (p rznui iă laă 21ă iulie,ă p.ă175-175), Ioan Iacobă Hozevitulă (pr znuităla 5 august, p. 182-186), Teodora de la

Sihlaă (pr znuit ă laă 7ă august,ă p.ă 187-190),

Iosifă deă laăV ratecă (pr znuită laă16ăaugust,ăp. 189-201),ăDionisieăExiguulă (pr znuită laă1 septembrie, p. 232-236), Nicodim de la

Tismanaă(pr znuităla 26 decembrie, p. 387-

392),ă şiă mul iă al ii,ă sfin iă ierarhiă precum:ăψretanionă şiă Teotimă (pr znui iă laă 25ăianuarie, p. 46-53), Pahomie de la Gledin

(pr znuită laă 14ă aprilie,ă p.ă 84-89), Grigore

Dasc lulă(pr znuitălaă22ăiunie,ăp.ă139-143),

Varlaam, mitropolitulă Moldoveiă (pr znuităla 30 august, p. 216-211),ă χndreiă Şagunaă(pr znuită laă 30ă noiembrieă ă (p.ă 355-361),

Dosofteiă ală Moldoveiă (pr znuită laă 13ădecembrie, p. 372-376),ă Sfin iă mucenici,ăprecum:ă Emiliană şiă Stratonică (r znui iă şaă13 ianuarie, p. 35-39), mitropolitul Maxim

ψrancoviciă(pr znuită laă18ăianuarieă (p.ă40-

45),ă Ilieă Iorest,ă Savaă ψrancovici,ă şiă IosifădinăMaramureşă (pr znui iă laă 24ă aprilie,ă p.ă90-99),ă Emiliană deă Durostorumă (pr znuităla 18 iulie, p. 170-174),ă Sfin iiă Martiriăn s udeniă (pr znui iă laă 12ă noiembrie, p.

320-325),ădarăşiămul iăal ii.ă Peă întinsulă câtorvaă pagini,ă autorulăreuşeşteăs ăprezinteăprincipaleleărepereăaleăvie iiă lor,ă s ă descrieă minunileă celeă maiăimportante pe care le-auă f cută ei,ă atunciăcândă esteă cazul,ă şiă s ă reliefezeă aspecteleămultiple aleă înv turiiă sauămartiriuluiă lor,ăînă func ieă deă situa ie.ă χstfel,ămicrobiografiileă prezentateă înă limbaăfrancez ,ă ofer ă cititoruluiă careă cunoaşteăaceast ă limb ,ă fieă elă deă confesiuneăr s ritean ă sauă nu,ă informa iileă celeă maiăimportante,ă ajutându-lă s ă seă familiarizeze

cuă contextulă înă careă eiă auă activată şiă s ăîn eleag ă ceă aă stată laă bazaă unoraă dintreăac iunileăsauăatitudinileălor.ă Lucrareaă luiă esteă important ă atâtădatorit ă faptuluiă c ă reitereaz ă principaleleăaspecteă aleă aghiografieiă româneşti,ă câtă şiăpentru c ă reuşeşteă s ă antologizezeă atâtă deămulteă informa iiă cuă privireă laă Sfin iiăromâniă canoniza iă deă Patriarhiaă noastr ,ăoferindă înă acelaşiă timpă şiă trimiteriăbiograficeă pentruă fiecareă caz,ă dară şiă dinăpricinaăfaptuluiăc ăofer ăoăantologieăampl ăşiăbineărealizat într-oă limb ăstr in ădestulădeă desă întrebuin at ,ă aă uneiă riă înă careăexist ă multeă comunit iă deă româniă ceăinterac ioneaz ă cuă oameniă deă alteă culturi,ălimbiă şiă credin e,ă contribuindă astfelă laăcreştereaă vizibilit iiăOrtodoxieiă româneştiăşiă laăpromovareaă elementelor ei definitorii

înăalteăspa iiăşiăpeăalteămeleaguri.

Tomisul Ortodox, Serie nouă, Anul I (2017), Nr. 3...

Documents

Transcript of Tomisul Ortodox, Serie nouă, Anul I (2017), Nr. 3...