ANALELE A. R.—TOM. XXXVI.—MEM. SECT. ISTORICE. No . Γ.

A C A D E M I A R O M Â N Ă

ŞTIR] NOUĂ DIN DACIA MALVEMS DE

V A S I L E P Â R V A N MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE.

CU 10 TABELE Şl 13 FIGURI IN TEXT.

EXTKA8 DIN: A N A L E L E A C A D E M I E I R O M Â N E

Seria II. - Tom. XXXVI. MEMORI ILE SECŢIUNI I ISTORICE

3 K2 (Ε · -<&-«<^

BUCUREŞTI L I B R Ă R I I L E S O C E C & Comp . şi C. S F E T E A LEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. CEROLt» & COMP.

t g i 3 . 34.886

Preţul 1 leu. www.cimec.ro

Analele Societăţii Academice Romane. — Ser ia I : Tom. I—XL - S e s iun i l e a n i l o r 18C7—1878.

Analele Academiei Române. — Seria I I : ». Tom. I—X. — D e s b a t c r i l c şi m e m o r i i l e A c a d e m i e i în 1879—1888. Ind ice alfabetic al v o l u m e l o r d i n Anale p e n t r u 1878—1888 2 — Tom. XI—XX. — D e s b a t e r i l e şi m e m o r i i l e A c a d e m i c i în 1888—1898. I n d i c e a l fabe t i c a l v o l u m e l o r clin Anale p e n t r u 1888—1898 2.— Tom. XXI—Desbaterile A c a d e m i e i i n 1898—î) 6.—

» XXL—Memoriile Sceţiunii Istorice 6.— » XXII, -Desbaterile A c a d e m i e i în 18519—1900 6 . ¬» XXII,-Memoriile Secţiunii Istorice 3.— ·> X X 7 7 J . — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în l i l (X)—1901 Ô . -» XXIII.—Memoriile Secţiunii Istorice 4 .— » XXIV — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1901—2 6 . ¬» XXIV.—Memoriile Secţiunii Istorice 3 — » XXV.—Desbatcrilc A c a d e m i e i în 1902—3 5,50 ». XXVI— D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1 9 0 3 - 4 . Ô . -» XXVI.—Memoriile Secţiunii Istorice . . . ô.— » XXVII—DesbHlerilc A c a d e m i e i în 1904—5 8.— » XXVII.—Memoriile Secţiunii Istorice 4.— » XXVIII. D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1 9 0 5 - 6 6.— » XXVIII—Memoriile Secţiunii Istorice 6.— » XXIX — Dos ba t e r i l e A c a d e m i e i i n 1906—7 6.— » XXIX.— Memoriile Secţiunii Istorice 8.— » X X X — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1907-8 · . · 6.— • XXX. — Memoriile Secţiunii Istorice 6.—

D e s p r e c e n s u r a în M o l d o v a . I V . C e n s u r a s u b G r i g o r i e G h i c a şi des­fiinţarea ei, de Radu Rosetti 1 .—

Cetatea Neamţului delà p o d u l Dâmbov i ţe i în M u s c e l , de /. Puscariu. —,20 Notiţă d e s p r e m o n e t c l e l u i P e t r u Muşat, de Nicolae Docan . . . 1 .— L u p t a între Drăculeşti şi Dăneşti, de A. D. Xenopol 1 — Contribuţiuni la s t u d i u l c r o n i c e l o r m o l d o v e n e (N i co lao C o s t i n ,

T u d o s i e Dubău, Vas i l e Dămian) , de Const. Giurescu —,40 Inscr ipţ i i l e delà Cetatea-Albă şi stăpânirea M o l d o v e i a s u p r a ei ,

de I. Bogdan 1 .— D o c u m e n t u l Răzeni lor d i n 1484 şi o r g a n i z n r e a a r m a t e i m o l d o v e n e

în sec. X V , de /. Bogdan 1.— Ind ice alfabetic a l v o l u m e l o r d i n Anale p e n t r u 1898 -1908 2.— Tom. XXXI. — Desba t e r i l e A c a d e m i e i în 1908—9 5 —

» XXXI.—Memoriile Secţiunii Istorice . . . 10.— P a t r u z e c i şi d o i de a n i de d o m n i e a R e g e l u i C a r o l I , de D. Sturdza. —,20 U n p r o c e s de e a c r i l e g i u la 1836/în M o l d o v a , de Radu Rosetti . . —,50 Letopiseţul l u i A z a r i e , de /. Bogdan 1,60 C u m se căutau moşii le în M o l d o v a la începutul v e a c u l u i X I X .

C o n d i c a de răfueală a H a t m a n u l u i Răducanu Rose t c u v e c h i l i i l u i pe a n i i 179JS 1812, de Radu Rosetti 1,50

O r i g i n i l e as i ro - cha ldeene ale greutăţ i lor r o m a n o , de Mihail G. Suţu. —,20 A r h i v a s e n a t o r i l o r d i n Chişinău şi ocupaţiunea rusească delà

1806—1812. I . Cauzele răsboiului. începutul ocupaţiei, de Radu Rosetti 2 .—

N e g r u Vodă şi epoca l u i , d e Dr. At. M. Marienescu . · —,50 C r i m i n a l i t a t e a în România, după u l t i m e l e publicaţiuni s ta t i s t i c e ,

de I. Tanoviceanu —,30 A r h i v a s e n a t o r i l o r d i n Chişinău şi ocupaţia rusească delà 1806—1812.

I I . Negoţ ier i le d i p l o m a t i c e şi operaţiunile m i l i t a r e delà 1807—1812. Amănunte r e l a t i v e la ambe l e ţori, de Radu Rosetti 1,60

Unionişti şi separatişti, de A. D. Xenopol · . . . . . —,60 » XXXII. — Desba t e r i l e A c a d e m i e i în 1909—1910 . . . . <• 6.— » XXXII. — Memoriile Secţiunii Istorice 14.—

Ştiri d e s p r e v e a c u l a l X V I I I - l e a în ţerile n o a s t r e după c o r e s p o n ­denţe d i p l o m a t i c e străine. I , 1700—1750, de N. lorga —,60

A r h i v a s e n a t o r i l o r d i n Chişinău şi ocupaţia rusească delà 1806 -1812 . I I I . Amănunte a s u p r a M o l d o v e i delà 1808 l a 1812, de Radu Rosetti 1,60

— I V . Amănunte a s u p r a Ţer i i -Româneşt i delà 1808 la 1812, de Radu Rosetti 2,—

D e s p r e e l emente l e c r o n o l o g i c e în d o c u m e n t e l e româneşt i , de N. Docan —,60

P a r t i d e l e p o l i t i c e în Revoluţ ia d i n 1848 I n P r i n c i p a t e l e Române , de A. D. Xenopol —,60

S t u d i i p r i v i t o a r e la n u m i s m a t i c a Ţer i i -Româneşt i . I . B i b l i o g r a f i e şi d o c u m e n t e , de N. Docan · · . . . . 1,20

www.cimec.ro

ŞTIRI NOUĂ D I N D A C I A M A L V E N S I S

TASILE PÂRTAN Membra a l Academie i Romane.

Şedinfti delà 14 Iunie 1913.

Cunoştinţele noastre despre O l t en ia şi Munten i a romană sunt aşa do mărginite şi f ragmentare , încât ch ia r în ches t iun i de p r i m a în­semnătate, p r e cum e d . p. aceea cu p r i v i r e la graniţele Dacie i romane în părţile câmpiei muntene , t r ebue să ne mulţumim n u m a i cu ipo­teze de caracter ma i m u l t logic decât i s tor ic . De aceea or ice fapt nou p r i v i t o r la p rov inc i a daco-romană care s'a întins la S u d u l Car-paţilor, numindu-se Dacia Malvensis , e îndoit de preţios: d i n p u n c t u l de vedere r oman şi d in cel românesc. Dobrogea e, fireşte, m u l t mai bogată în r e s t u r i ant ice decât Ol tenia , căci în Dobrogea avem urme l e une i c u l t u r i intens ive greco-romane de peste o mie de an i , pe când în Ol ten ia n u au lăsat u r m e despre vieaţa l o r decât l o c u i t o r i i ro­man i sau romanizaţi a cel m u l t două veacur i do vieaţă civilizată.

Comunicarea do faţă cupr inde n u m a i ştiri ined i te , ce-i d r e p t u l , unele aşteptând cam de m u l t ca să fie aduse la cunoştinţa cerce­tătorilor t r e c u t u l u i nos t ru . Excepţie delà această a f i rmare face numa i inscripţia inaugurală d in Sucidava (azi Cele i în Romanaţi), pome­n ind territorium Sucidavense şi care a fost notată şi de Toc i l escu în 1908 şi de mine la m a i m u l t e ocazii , dar în special în p r i m a mea comunicare la Academia Română despre Cetatea U l m e t u m ; şi această inscripţie n 'a fost însă sistematic publicată până acum.

I . D r o b e t a .

Săpăturile ce se fac de mun ic ipa l i t a t ea d in T u r n u - S e v e r i n c u p r i ­l e ju l nouălor lucrări de a l in ia re , canal izare şi înfrumuseţare a oraşu-

Analele A. R Toni. XXXVÎ.- Memoriile Secţ. Istorice. 1

www.cimec.ro

2 40

l u i , au dat la lumină o serie întreagă do construcţii ant ice , ce se întindeau subt oraşul ac tua l formând m u n i c i p i u l şi apoi co lonia Drobeta , care ocupa, p r e c u m se vede acum d in ce în ce ma i c lar , u n t e ren foarte întins la ves tu l şi nord -vos tu l c a s t ru lu i do apă­r a r e a p o d u l u i l u i T r a i a n . D i n ru ine l e acestea alo oraşului c i v i l avem a comunica acum două monumen t e epigraf ice de cea m a i mare însemnătate p e n t r u i s to r i a D r o b e t e i : u n u l d in t i m p u l împăratului Commodus , iar ce la la l t d i n t i m p u l l u i Sept imius Severus.

1. Lespede de calcar lungă de 1.17 m. , lată de 0.885 m . , groasă do 0.345 m. , găsită c u p r i l e j u l lucrărilor d in grădina l i c eu lu i delà T u r n u - S e v e r i n şi păstrată în colecţia de antichităţi a l i c eu lu i . înăl­ţimea l i t e r e l o r descreşte t r ep ta t către sfârşitul inscripţiei: r . 1, 0 . 0 8 , — r . 2, 0 . 0 7 , — r.' 5, 0 . 0 6 , — r . 6 şi u r m . , 0 .05. P a t r u rân­d u r i d i n inscripţie sunt mar te late (v. fotogr . de pe planşa I , fig. 1).

D I V O M A R C O A N T O N I N O P I O P A T R / 11111 I 11111 111 I I I I I 11 I I I 11 I I 1 A V G / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / p · ρ

R · Ρ · Μ · H · D

Deoarece Drobe ta apare aic i încă tot ca municipium, n u p u t e m să ne gândim în p r ime l e două rânduri la Caracal la , c i la Marcus A u r e l i u s , iară în rândurile mar te la te t r ebue să căutăm pe Commo­dus şi n u pe Elagabal . Intr'adevăr d i n t r ' u n m o n u m e n t descoper i t a c u m de curând şi care urmează imed ia t subt nr . 2, se vede p e n t r u întâia dată care a fost împăratul, p r i n a cărui bunăvoinţă Drobe ta a fost ridicată delà r angu l de municipium la acel do colonia: e Sept imius Severus, care, p r e cum se ştie (1), a arătat şi a l t o r oraşe ale Daciei o atenţie de acelaş fel .

Dacă ne gândim acuma că o dedicaţie către împăratul Marcus A u r e l i u s pe v remea f i u l u i său (2) are cu m a i multă p robab i l i t a t e a f i pusă în p r i m i i decât în u l t i m i i an i a i domn i e i c e lu i d i n urmă,

(1) Cf. CIL . I I I , p. 169 şi 172 şi v. ma i jos expunerea mea sub n r . 2. (2) Vez i o dedicaţie analoagă p e n t r u Marcus ca Divus în C IL . I I I , 6978 (=• 239) în

Sinope, i a r o a l ta p e n t r u Divus Severus în C IL . I I I , 1452 i n Sarmizegethusa, ambele făcute t o t o f ic ia l , de înseşi oraşele respective.

www.cimec.ro

41 ŞT IR I NOUA DIN DACIA MALVENSIR. 3

a tunc i c rod că p u t e m res taura inscripţia noastră martelată, exempli

gratia, p e n t r u a n u l 1 8 1 , cam în f e lu l următor:

D I V O M A R C O A N T O N I N O P I O P A T R I M P C A E S M A V R E L I C O M M O D I A N T O N I N I A V G G E . R M S A R M P O N T M A X T R I B P O T V I C O S I I I · Ρ • Ρ

R · Ρ · M · Η · D

Divo Marco An \ tonino Ρίο patr(i) \ Jlmp(eratoris) Caes(aris) M(arci) Aureli(i) \ Commodi Antoni \ ni] Augiusti) / Germ(anici) Sarm(atici) pontfificis) \ max(imi) trib(uniciae) pol(estatis)VI co(n)-sfulis) III] p(atris) p(atriae) \ r(es) p(ublica) m(unicipii) H(adriani) D(robetae).

2. Lespede de calcar, înaltă de 0.87 m. , lată de 1.16, groasă do 0.27, găsită în ru ine l e c a r i s 'au descoper i t în pa r cu l oraşului Sever in . M o n u -

I

;™miîiîimwï(rim7ïWffliïïïïiOT' Iii I ! 'ιί^:^^ίι^.11ΙΙί1ΠίίΙ1Ιίί|!|ίι^

iWinn iTOi immni ip iTmraOTiwiTOi^

t M P-CAES LS-E PTSE V ^ l hi P E R T A V G A R A B A D i PART M A X I M 1 FD I V M A N T O N M Pt ( G E R M S A R M N EP DIV i A N T O I v N P I I P R O N E P D I V i I I A D R A B N E P D ! V ! T R A I N | PA RT ET Dl V I Ν E RV*L A DN£ Ρ

M A V R E L A N T O Ν I N O A V C Κ P C O L S PPT DR

Υ' ι ι , mull; H |l 1 1 M I 1 I Ml ι Μ ( ι Π I ι M l ι I M i l h ι I I I I I I I M 1 1 1 1 1 I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 / j 1 1 AUIIIIIiml

Ί Ί ι 1 1 1 1 ' MWIN

Ν

V

Mg. ι.

www.cimec.ro

4 V A f l l L E PÂRVAN 42

m e n t u l a fost întrebuinţat ca ma te r i a l de construcţie p e n t r u funda­mente le unei clădiri târzii, romane sau bizantine, do formă apsidală, pe care deocamdată nu o pot descrie mai do aproape, întru cât săpătura făcută de localnic i e necomplotă (1). P ia t ra se păstrează la l i ceu l d in Sever in . Ea este deteriorată la toate colţurile, dar în special jos la stânga. înălţimea l i t e r e l o r este de 0 . 0 4 0 — 0 . 0 4 5 . L i ga -t u r i l e sunt destu l de dese (v. fotogr. de pe planşa I , f ig . 2).

De observat e în r . 9 l ocu l l i b e r lăsat între C O L şi SEPT, care poate era rezervat p e n t r u săparea u n u i a t r i b u t ca splendidissima

(vezi C I L . I I I , 8019 ) , care m a i târziu a rămas u i ta t , poate însă a rămas l ibe r şi n u m a i d in mot ive de s imetr i e , p r i n u r m a r e fără n ic i o intenţie politică.

Imp(eratori) Caes(ari) Lfucii) Sept(imii) Severi PU \ Pert(ina-

cis) Aug(usti) Arab(ici) Adi(abenici) Parth(icî) \ Maximi f(ilio),

div(i) M(arcî) Antonini | PU Germ(anici) Sarm(atici) nep(oti),

dini I Antonini PU pronep(oti), divi \ Hadr(iani) abnep(oti), divi

Traiani \ Parth(ici) et divi Nervae adnep(oti) \ M(arco) Aurel(io)

Antonino Aug(usto) \ r(es) p(ublica) col(oniae) Sept(imiae) Dr(obetae).

Data inscripţiei se poate fixa cu a j u t o r u l t i t l u r i l o r t r iumfa l e ale l u i Sept imius Severus, care e n u m i t Parthicus Maximus, dar încă n u Britannicus Maximus. Inscripţia este deci d e p u s între 198 şi 210 .

D in U l p i a n (Digest. 50 , 15, 1, 8. 9) reiese că Severus a dat ius

coloniae şi Potaissei şi că pe v remea l u i Caracal la m a i e r au în Dacia încă următoarele p a t r u coloniae ma i vechi de t i m p u l l u i Seve rus : Sarmisegetusa şi Dierna do pe v r emea l u i T r a i a n , Napoca şiApulum

de pe v r emea A n t o n i n i l o r (cf. c omen ta r iu l l u i M o m m s e n în C I L . I I I , p. 169). Dimpotrivă U l p i a n n u cunoaşte încă între an i i 2 1 1 şi 2 1 7 , când scrie cartea I De censibus (cf. Mommsen , l. c.) în afară de colo­

nia Drobeta, pe care n u o pomeneşte, nic i colonm Malvensis (C I L . I I I , D. L X X X V 1 I : colonia Maluesis ex Dacia) şi n i c i colonia Ro-

mula (v. C I L . I I I , p. 2542) , ce le la l te două centre urbane impo r ­tante ale Daciei Malvense . Ştirile l u i U l p i a n sunt însă contrazise de inscripţii. I n v reme ce el n u cunoaşte Drobe t a de colonia şi pomeneşte D ie rna cu v o r b e l e : Zernensium colonia (in Dacia) a

(1) D- l profesor Bărcăcilă, care se Îngrijeşte [ foarte m u l t de antichităţile d i n Sever in şi Mehedinţi, a a vu t amab i l i t a t ea să-mi trimeată odată c u copia fotografică a m o n u ­m e n t u l u i şi o descr iere a săpăturilor, p e n t r u care îi mulţumesc şi cu acest p r i l e j .

www.cimec.ro

43 ŞTIRI NOUA DIN DACIA ΜΑΓ,ΥΕΝΘΙΘ.

divo Traiano deducta iuris Italici es1,, o inscripţie delà Apulum

(C IL . I I I , 14468) pomeneşte pe un anume tribunus leg io η is IV

Flaviae (în S i n g i d u n u m — Moesia Super i o r ) L . l u l i u s (1) Hassinus, care era în acolaş t i m p : decurio coloniae Apulensis, Hoir colonias

Napocensis, flamen coloniae Drobetensis, flamen municipi Dier-

nensis, decurio municipi Apulensis et Porolissensis. J u n g arată (2) că această inscripţie e de pus incă în secolul a l I I - l ea , sau cel mai târziu pe t i m p u l l u i Caracal la . Noua noastră inscripţie delà Drobe ta confirmă a r gumen ta r ea l u i Jung , întru cât de fapt Drobe ta este co­

lonia încă înainte do a. 210 . C u m rămâne însă cu a f i rmarea l u i U lp i an că D i e rna era colonia

încă delà T r a i a n ? Căci noi o găsim în inscripţia d i n A p u l u t n incă n u m a i ca municipium, în v r eme ce Drobota e pomenită în ca l i ­tate de colonia. — Mai întâiu de toate t rebue observat că U l p i a n ignorează faptu l că pe v r emea lu i T r a i a n singură Sarmizegetusa e ra colonia în Dacia (cf. C I L . I I I , p. 228) şi deci se poate ca vo rbe l e l u i p r i v i t oa r e la D i e r n a : colonia a divo Traiano deducta, să se fi r apo r ta t do fapt în i z v o r u l fo los i t de dânsul la Sarmizegetusa, pe care U l p i a n o pomeneşte îndată după D ie rna n u m a i c u v o r b e l e : Zarmisegethusa quoque eiusdem iuris est (i. e. Italici), şi e l a făcut a ic i o confuzie asemănătoare cu aceea ce o face ch ia r imed ia t , cu un rând m a i jos, la Potaissa, despre care spune : et Patavissensium

vicus, qui a divo Severo ius coloniae impetravit, l u c r u care iarăş este inexat în f o r m a dată de U l p i a n . I n adevăr Potaissa apare în inscr. C I L . I I I , 7689 ca municipium Septimium, adică în or ice caz a t r e b u i t delà r a n g u l de vicus să treacă p r i n graţia împăratului întâiu la acela de municipium şi n u m a i după aceasta a fost făcută colonia, dacă e să c redem pe Ulpian—şi n 'avem nic i u n mo t i v ca să p u n e m la îndoeală ştirea l u i precisă—precum de fapt i eau ca bună a f i rmarea l u i toţi învăţaţii, corectând-o n u m a i în sensul de mai sus.

Dacă însă este s igur că Sept imius Severus a făcut Potaissa intâiu (3)

(1) I n Corpus e greşit pus U lp ius . A m corectat după fotograf ia pe care o dă J u n g i n Jahreshefie des Oesterr. Inst. I I I , Be ib l . p. 183, Împreună cu l e c t u r a şi i n t e r p r e t a r e a inscripţiei.

(2) L. c. i n no ta 1. (3) Ce-i d r ep tu l , dacă a ic i , cu a j u t o r u l Iu i U l p i a n p u t e m Π s i g u r i de acest l u c r u , i n a l te

cazur i d e n u m i r e a de Septimium pare a se r a p o r t a m a i m u l t la o reorgan izare decât l a o fundare d i n n o u : cf. în C IL . I I I , p. 2528 cele t r e i d e n u m i r i analoage : municipium Aurelium Apulutn, municipium Septimium Apulum şi colonia Aurelia Apubtm, ală­t u r i de colonia noua Apulensis şi cf. la ele . lung , în Jahreshefte des Oesterr. Inst. I I I , Ueibl . p. 184, n . 6.

www.cimec.ro

6 V A S I L K Γ-ÂRVAN 44

municipium şi apoi , tot el colonia, a tunc i inscripţia delà A p u l u m cu municipium Diernense, alăturea de colonia Drobetensis, n u ma i are a fi înţeleasă ca o desminţire ci dimpotrivă ca o c lar i f i care şi comple tare a ştirii l u i U l p i a n , după care D i e rna eră între an i i 2 1 1 şi 217 colonia. A n u m e , după e x e m p l u l Potaissoi şi a l D robo t e i , Severus va fi r i d i ca t la r a n g u l de colonia şi anume, după ce cel puţin Drobe ta fusese încă d ina inte făcută colonia, şi acel munici­

pium înfloritor de lângă Orşova, n u m i t D ie rna . C u m că şi Potaissa t rebue să fie o colonia ma i nouă ca Drobeta , cred că avem a con­sidera ca un fapt s igur , a tunc i când ne gândim la vech imea Dro -bete i ca municipium, aşteptând încă delà Had r i an r i d i ca r ea ei la r a n g u l de colonia, pe când Potaissa, c u noroc mai m u l t , trece delà vicus p r i n ambele r a n g u r i sub t acelaş împărat.

După aceste consideraţii să ne întoarcem la inscripţia noastră d in Drobeta , cu colonia Septimia. M o n u m e n t u l este închinat l u i Caracal la , ca Augus tus , coregent a l l u i Severus, deci cel ma i de v r eme în anu l 198 . To t în anu l 198 iea însă şi Severus t i t l u l de Parthicus

Maximus : deci o îndoită ocazie de a onorà cu u n acelaş m o n u m e n t pe vech iu l şi pe nou l împărat, pe tată ca şi pe fiu. Drobe ta însă putea fi colonia Septimia încă d i n anu l 193, când v ine Severus pe t r o n şi fără întârziere începe reorganizarea I m p e r i u l u i p r i n re fo rme le binefăcătoare in t roduse în special p r i n p r o v i n c i i , d i n t r e car i ma i ales Dacia «îl poate p r i v i oa recum ca pe u n a l do i lea fundator» a l ei (Schi l ler , Gesch. d. Rom. Kaisers. I , 2, p. 732 , cf. p. 738 şi η. 2). L a data ridicării l u i Caracal la la r a n g u l de Augus tus , Drobe ta va fi fost dară d ina inte o colonia, aşa încât în această ca l i tate , ca semn de recunoştinţă, ea puse n o u l u i Augus tus , fiul binefăcătorului e i , m o n u m e n t u l onorar .

Prefacerea D ie rne i d i n municipium în colonia, e, p r e c u m am ară­tat, în or ice caz ma i târzie decât a Drobe t e i . Cât priveşte Potaissa, e pos ib i l că ea a fost prefăcută d in vicus în municipium Septi­

mium odată c u Drobe ta d in municipium Hadrianum în colonia

Septimia. Dacă acum D i e rna şi Potaissa au fost făcute de odată coloniae, e g r e u de e xp r ima t cu siguranţă, totuş n u e de loc nevero­s i m i l , dacă avem în vedere că d i f e r i t e l e măsuri de reorganizare într'o p rov inc i e t r e b u i a u să se iea de odată p e n t r u ma i mu l t e centre de acelaş fe l , i a r n u izolat p e n t r u fiecare.

Ma i rămâne acum încă o ches t iune : sunt cele la l te două coloniae

d in Dacia Malvens is : «Malva» (după numele ei tradiţional de până

www.cimec.ro

45 ŞTIRI NOUĂ DIN D A C I A MALVENâIS. 7

acum, tot aşa do bine însâ de n u m i t Malvum) şi Bomula, ma i nouă o r i ma i vechi ca Drobe ta?

Către sfârşitul domnje i sale, A n t o n i n u s P ius împărţi Dacia — după a rgumentarea foarte plauzibilă a l u i v. P remers te in între 8 I u l i e 158 şi 27 Septemvr ie 159 ( 1 ) — în t re i p r o v i n c i i , denumi te după capita le le l o r speciale, a cum p e n t r u întâia dată f ixate : Porolissum,

Apulum şi Malvum (sau Mal va). P en t ru a se bucură do această onoare toate cele t r e i localităţi t r ebu i au să fie cel puţin municipia.

Despre Po ro l i s sum ch iar nic i n u avem până acum ştirea să f i deveni t vreodată mai m u l t decât atât. A p u l u m a deven i t colonia subt Mar­cus A u r e l i u s . Cât priveşte Malvum ( p robab i l o denumi r e de acelaş caracter ca Ulmetum, dată după numele respect iv de plantă, caracte­ristică r e g i u n i i unde erà aşezat), n u ştim încă n ic i măcar în ce par te de ţară a foet şi cu atât ma i puţin al te amănunte p r i v i t o a r e la des-vo l t a rea l u i , afară de u n u l s ingur asupra căruia ne v o m o p r i îndată. Totuş cred că p u t e m conchide cu multă p robab i l i t a t e că Malvum

a t r e b u i t să fie u n municipium încă delà H a d r i a n . I n adevăr acest împărat face o r i reorganizează ca municipia atât Drobe ta în Dacia inferioară (cf. C I L . I I I , p. 2533 şi 2669) cât şi Napoca în Dacia superioară (C IL . I I I , 1 4 4 6 5 : municipium Aelium Hadrianum

Napoca). P e n t r u ca la împărţirea Dacie i în t r e i , n i c i D robe ta n ic i Napoca să n u fi fost date de capitale şi n u m e de te rmina t i ve nouălor p r o v i n c i i , c i să se fi l ua t a l te centre p e n t r u acest scop, adică Poro­

lissum şi Malvum, t r e b u i a ca acestea d i n urmă să fi avut—în afară de al te însuşiri favorabi le — măcar situaţia şi însemnătatea Drobe t e i şi Napoce i , deci să fi fost şi ele t o t aşa de vech i municipia ca acestea.

Această a rgumenta re se confirmă epigraf ic în ch ip foarte mulţămitor p e n t r u Po ro l i s sum, care la a n u l 157 erà un c en t ru aşa de v ech iu r o m a n , încât amf i t ea t ru l său vetustate dilapsum t r e b u i a făcut denuo de împăratul P ius p r i n îngrijirea p r o c u r a t o r u l u i său, Tib. Claudius

QuintiUanus (C IL . I I I , 836) . De altă pa r t e Marcus A u r e l i u s aducând p r i n a. 166 (2) o a doua

leg iune în Dac ia : V Macedonica, la Potaissa, reorganizează p r o ­v inc i i l e dacice, dându-le l a toate u n g u v e r n a t o r genera l de r a n g consular , i a r în ce priveşte pe fiecare d i n ele, dând Daciei Poro l i s -sensis şi Dacie i Apu lens i s câte u n guve rna t o r de r a n g p r a e t o r i u în

(1) S t u d i u l Die Dreiteilung der Provins Dacia, în Wiener Eranos, W i e n 1909, p. 256 sqq. (2) Cf. A. v. P r emers t e in , l. c , p. 268. *

www.cimec.ro

8 V A S I L E rÂRVAN 4β

persoana comandanţilor de leg iune d in Potaissa şi A p u l u m şi dând (1) Dacie i Malvensis un p rocura t o r prez id ia l , cum iure ffladii (cf. C I L . I I I , 1 3 7 0 4 : M. Aurelius Cassianus, praeses provinciae Boeme

Malvensis) având comanda supremă asupra t u t u r o r t r u p e l o r (de a u x i l i a r i : a l te le n u erau) c a r i garn i zonau în p rov inc i a sa. Cu acest p r i l e j observăm d in inscripţii, că se întâmplă o prefacere şi în si­tuaţia cap i ta l e lo r ce lor două p r o v in c i i d i n N o r d : g u v e r n a t o r u l Dac ie i Porol issensis, având a staţiona ca legat de leg iune în Potaissa avea nevoie do o capitală civilă mai apropiată ca P o r o l i s s u m ; împăratul ridică Napoca, caro era învecinată c u Potaissa, la r a n g u l de co lonia (v. C I L . I I I , 7726 şi cf. Mommsen în C I L . I I I , p. 167 cu 169) şi asLfel capitala Daciei Porol issensis treco de s i gur ch ia r do a tunc i delà Po ro l i s sum, rămas şi ma i depar te municipium, la Napoca, colonia Au­

relia. T o t astfel p rov inc ia Dacia Apu lens is , care, după c u m cu drepta te observă v. Domaszewski (2), îşi capătă g u v e r n a t o r u l ei special , are de a ic i înainte în noua fundaţie a împăratului Marcus A u r e l i u s , co­

lonia Aurelia Apulum, capi ta la ei specială.

Ceeace constatăm p e n t r u cele două p r o v i n c i i nord ice n 'a p u t u t să rămâie neîmplinit p e n t r u cea sudică. Aşa p r e c u m P ius creează p rov inc i a Dacia Malvensis numind -o după un [municipium Hadria­

num] Malvum, pe care i-1 dă d r ep t capitală, to t astfel Marcus A u r e l i u s va f i r id icat cu p r i l e j u l ce lor la l t e pre facer i d i n Dacia şi acest municipium la r angu l de colonia Aurelia. Ast fe l dară n ic i Drobe ta , care — după noua noastră inscripţie — e o colonia Septimia, n i c i Romu la , care la sfârşitul domn ie i l u i P ius şi la începutul domn i e i l u i Marcus era încă municipium şi de abia pe v r emea l u i F i l i p A r a b u l apare ca o colonia ( v om reven i imed ia t asupra acestui punct ) nu po t fi co lon i i mai vech i ca M a l v u m (r. Malva) .

Totuş capi ta la Daciei Malvense e s i gu r pomenită ca o colonia

de abiâ în anu l 230 (C IL . I I I , D. L X X X V I I [ = L I , p. 893 ] d in 7 I an . 2 3 0 : u n eques singularis, M. Aurelius Deciani fii. Decianus colo­

nia Malvese ex Dacia, dimissus honesta missione), i a r d ina inte de această dată n 'avem n ic i o ştire p r i v i t o a r e la acest oraş, ci n u m a i p o m e n i r i ale a t r i b u t u l u i Malvensis, dat p rov inc i e i încă delà început (cunoaştem ca procurator provinciae Daciae Malvensis pe M. Mac r i -nius Av i tu s , pe v remea I u i Marcus A u r e l i u s : C I L . V I 1449 = Dessau,

(1) Adică, p r o p r i u z is : păstrând, căci erà d ina in t e dat , i a r aoum e n u m a i c o n f i r m a t de e l . Ct. Jung , Fasten der Provine Dacien, p. V I şi v. P r emers t e in , l. c, p. 265.

\2) Westd. Zeitschrift, X I V 110 sq. şi 452; cf. ν. P r emers t e in , l. c, p. 268 şi n, 3,

www.cimec.ro

47

1 1 0 7 ; cf. Jung , Fasten, p. 4 1 sq. şi S tout , Governors of Moesia,

p. 82) i a r apo i — după prov inc ie — ch ia r t r u p e l o r de a ic i (C IL . I I I 1 3 7 0 4 : cohors I Flama miliaria Brjjttonum Malvensis). D i m ­potrivă K o m u l a se constată ca municipium încă de pe v remea l u i An ton inus P ius, căci în inscripţia C I L . 111 7429 = 753 , pomenind ca honoratus ornamentis Hniralibus ab ordine municipi Romu-

lensium pe l u l i u s Capi to , conductor publici portorii Illyrici el

ripae Thraciae, care p r i n t r e a l te le eră şi decurionalibus orna­

mentis honoratus ab ordine coloniae Traianae Sarmisegethu-

sensium ex Dacia superiore, găsim menţionată Dacia Superior,

care după anu l 159, p r e c u m am văzut ma i sus, n u ma i exista.

Dar , dacă n u n u m a i Drobeta , ci şi Homu la e ca municipium

mai vech iu decât împărţirea Daciei în t r e i p r o v i n c i i , şi totuş Dacia olteană nu s'a n u m i t după nic i u n u l d in aceste m u n i c i p i i şi n ic i n u 1-a căpătat pe v r e u n u l d in ele d r ep t capitală, a tunc i c red că e aproape delà sine înţeles că M a l v u m n u putea să joace r o l u l pe care 1-a a v u t în an i i 1 5 8 — 1 5 9 , fără să fi fost, aşa p r e c u m am admis mai sus, u n vech iu municipium, adică un municipium Ha-

drianum, dacă nu ch i a r u n municipium Traianum,.

Dacă acum M a l v u m a t r e b u i t să devie colonia sub Marcus Au­

relius, i a r Drobe ta a deveni t sub Sept imius Severus, se pune în­trebarea , când a fost prefăcută R o m u l a , care e ra ca oraş cam tot atât de veche ca cele la l te două, d in municipium în colonia ? F i l i p A r a b u l restaurând Homu la la a. 248 zice despre sine şi ai săi ( f iu l şi soţia): ob tutelam civitatis coloniae suae Romulae circuitum

muri manu militari a solo fecerunt (C I L . I I I 8031) . D i n vo rbe l e civitas colonia sua s'ar înţelege că F i l i p A r a b u l a făcut d in Ro­m u l a o colonia. Totuş faptu l că acest c en t ru erà într'o r eg iune foarte înfloritoare ca românism (1) şi că, fiind în imediată aprop ie re de lagărele do pe l in i a O l t u l u i , e ra c o n t i n u u a l imenta t c u ve te ran i ca r i se aşezau aic i după isprăvirea s e r v i c iu lu i m i l i t a r (cf. C I L . I I I , 8028 , 8 0 3 2 , 8 0 3 3 , 8034) , p r e c u m şi împrejurarea că împăratul P h i -l ippus o întăreşte d in nou ca pe o colonia sua, c red că militează p e n t r u admi te rea une i date mai vech i ca a. 248 , de r id i ca re a m u ­n i c i p i u l u i R o m u l a la r a n g u l de colonia. Ştirea că Ph i l i ppus o n u ­meşte sua c a se interpretă, c r ed , n u m a i în senzul une i reorga­nizări p r i n el (cf. mai sus municipium Aurelium Apulum, care

(1) Cf. C I L . I I I , p. 1421 — 1424 şi 2249 şi i n spec ia l numeroasele r u i n e delà Reşca, Ho-tărani, S laveni , Rus&neşti, e tc .

www.cimec.ro

10 V A S I L K Γ-ÀHVAN 48

c n u m i t apoi municipium Septimium Apulum) în v r omo co do fapt poate ch iar Sovorus, marolo binefăcător a l p r o v i n c i i l o r dacico o va l i r id i ca t şi pe ca ca po atâtea al to oraşe d in Dacia la t reapta de colonia.

Ast fe l deci inscripţia nouă dola Drobeta , caro ne face cunoscută or ig inea acestui oraş ca o colonia, ne-a dus la revederea a o sumă de fapte p r i v i t oa r e la i s tor ia românismului în Dacia, în sensul une i precizări po cât posib i le po bazo opigrai ice a cuno­ştinţelor noastre despre această p rov inc i e aşa do puţin cunoscută până acum d in cauză că bogatele ştiri despre dânsa stau încă as­cunse în pământ.

Ca o nouă ipoteză pv> lângă cele ce am îndrăznit a omi te mai sus şi în legătură cu ele ţin să adaug încă de a cum că Malvum

(sau Maloa) ar t r e b u i căutat la Răcari, sau p r i n împrejurimi, i a r nu la Ce le iu , o r i la Reşca, p r e c u m de a l t f e l v o iu căuta să arăt în amănunte ma i jos, la inscripţia delà Sucidava = Geleiu.

3. Ara (?) do calcar, foarte p r i m i t i v profilată, înaltă do 0.68, lată de 0.50, groasă de 0.40. Găsită la Ves t de p i c i o ru l p o d u l u i l u i T r a i a n , între r e s tu r i l e de clădiri antice constatate în grădina l i c eu lu i aproape de l in i a ferată. Adusă la Bucureşti în Muzeu l Naţional.

Pe două l a t u r i opuse câte o cruce mare în re l i e f foar te pronunţat. (V. planşa I I , fig. 2). A s u p r a însemnătăţii şi epocei m o n u m e n t u l u i r e v i n m a i jos , sub nr . 4.

4. Lespede de piatră de nis ip , prelucrată în ch ip ba rba r cu l o v i ­t u r i m a r i de daltă, înaltă de 1.38, lată de 0 .66 , groasă de c. 0 .20. Găsită în aprop ie re de m o n u m e n t u l precedent şi adusă de asemenea în Muzeu l Naţional,

Pe toată suprafaţa lespodei se întinde o cruce mare de formă bizantină, care e ma i m u l t schiţată decât lucrată ca re l ie f , şi e to t aşâ de p r i m i t i v cioplită ca şi r es tu l feţei p i e t r i i . După înfă­ţişarea ei , lespedea a se rv i t de capac a l u n u i sarcofag creştin. (V. planşa I I , fig. 1).

Amândouă monumente l e , n r . 3 şi nr . 4, sunt de s igur de pus în legătură cu noua înflorire a vieţii romano-creştine în ţinutul Drobe te i p r i n secolul I V — V I , şi anume ma i ales pe v r emea l u i Ius t in i an , când episcopul de Aquae , în Dacia Ripensis, ca reprezen­tant d i r ec t subordonat n o u l u i archiepiscopat de Prima Iustiniana,a.\eh

subt iurisdicţia sa şi oraşele de po m a l u l stâng a l Dunării, p r e c u m reiese foarte c lar d in Nove l l a X I a împăratului şi am arătat şi no i

www.cimec.ro

49

mai de aproape po baza ştirilor l u i Procop ius , De aedificiis şi a a l to r mărturii l i t e rare şi monumenta l e în Contribuţii epigraftce la Istoria

Creştinismului Dacolioman, Bucureşti 1 9 1 1 , p. 1 7 9 — 1 9 3 .

5. Colţul do jos d in stânga al une i stele de calcar, înalt de 0.37, lat do 0 .20, gros do 0.15. înălţimea l i t e r e l o r 0 .035. Găsit în la^ăr. A c u m în colecţia arheologică a l i c eu lu i d i n T u r n u - S c v e r i n .

F i g . 2. F i g . 3.

Se poate desci fra numa i [ojrdo [...] Drobet[ensiumJ. C u m l i te re le po t fi şi d ina inte de a. 198 , n u p u t e m şti dacă a ic i e v o rba de muni­

cipium sau de colonia Drobeta. S i gur e că a v e m înaintea noastră o închinare de caracter o f ic ia l . (V. fig. 2 şi fot . de pe p l . I I , nr . 3).

6. F ragment de calcar, înalt de 0.37, la t de 0 .27 , g ros de 0 .27. înălţimea l i t e r e l o r 0 .07. Găsit lângă aşa n u m i t u l t u r n a l l u i Sever ; a c u m la l i c eu .

I n rândul p e n u l t i m , poate, suorJumq(u)e şi în rândul u l t i m poate votufm pfosuit..., ceeace ar da sfârşitul une i inscripţii v o t i v e : pro

salute sua suorJumq(u)e... [votujm pfosuitj. Sec. I I . (V. fig. 3 şi fotogr . de pe planşa I I , n r . 4) .

www.cimec.ro

12 V A B I L E PÂKVAN 00

7. F ragment d in partea stângă a une i plăci de calcar, înalt do 0 .08 , lat de 0.12, g ros de 0.25. înălţimea l i t e r e l o r 0 . 05 ; găsit în lagăr, acum la l i ceu.

F ig . 4.

Rândul u l t i m de s igur de cet i t ca r(es) p(ublica) [m(imicipii)

H(adriani) Df(robetae)/, căci l i t e re l e f rumoase alo inscripţiei arată mai de grabă o dată anterioară decât una contemporană sau po-sterioară l u i Sept imius Severus, când Drobe ta e colonie. (V. fig. 4 şi fotograf ia de pe planşa I I , n r . 5).

8. Stampilă de cărămidă cu l i t e re înalte de 0.35 m. F r a g m e n t u l de cărămidă a fost găsit în lagăr, a cum e la l i c eu .

Fig. 5.

Inscripţia e de cet i t Dierna. Ast fe l de cărămizi cu marca Dierna

(ceeace c red că e de in t e rp r e ta t în sensul că în oraşul Dierna de lângă Orşova de azi erà o mare fabrică de cărămizi, de unde se a l imen tau toate localităţile încunjurătoare) a u mai fost găsite şi la Go lub in je , A r c a r şi Negot in ( „ ex r u i n i s caste l l i , q u o d fu i t a p u d P r a o v o " ) : C I L . I I I 8277 ,2 şi 1 2 6 7 7 : de re publica Dierna. I n ­teresant e că lagărul delà Sever in ca şi ce l delà P raovo pe ţărmul d r e p t al Dunării folosesc cărămizi de acestea delà Dierna, i a r n u

www.cimec.ro

51 ŞT IR I NOÛA DWÎ DACIA MALVENSIA. 13

delà Drobeta. (Asupra i s to r i e i D i e rne i , cf. mai sus, cele de subt n r . 2). (V. f ig. 5 şi fo togr . de pe planşa I I I , n r . 2).

9. F r a g m e n t de cărămidă, înalt de 0 .12 , la t de 0.14, gros de 0 .04, găsit în lagăr, a cum la l i ceu . (V. f ig. 6 şi fot . de pe p l . I I I , n r . 3).

F i g . 6.

10. F r a g m e n t d i n par tea dreaptă de sus a une i cărămizi scrise, înalt de 0 .17 , lat de 0 .15, g ros de 0 .05. Găsit în lagăr, a cum Ia l i ceu . (V. fig. 7 şi fotogr. de pe planşa I V , nr . 3).

0 eSYT

F i g . 7.

Ambe l e cărămizi, n r . 9 şi 10 , sunt impo r t an t e n u atât p r i n c u ­p r i n s u l lor , care pare a f i m a i m u l t u n exerciţiu fără sens a l cutăruia, care occasionem nanctus est scribendi [C IL . I I I 1 6 3 5 4 , d i n M o j g r a d = P o r o l i s s u m : occasionfemj nan(c)tus[sum] scrib(endi)\ (1 ),

(W «Graphio s c r i p t a i n t e gu la e t i a m d u m uda», ca şi pe cele delà Seve r in .

www.cimec.ro

14 V A S I L E P A R V A N 52

cât p r i n caracLorul lor opigra l ico-paloograf ic . As t f e l , e do notat amestecul carac tere lo r greceşti cu colo la t ino , a l cap i ta le lor . cu curs ive le şi a l l i t e r e l o r cu duet vech iu cu colo cu duet târziu, în inscripţia de sub nr . 10, caro după toate aceste semne se vede a i i d in v r emea târzie, poate ch ia r creştină a Drobe te i .

1 1 . Rel ie f de calcar, înalt do 0 .62, lat do 0.37, g ros de 0.12, găsit în ru ine l e romano do subt oraşul T u r n u - S e v e r i n (deci d i n oraşul ant ic p r o p r i u zis, i a r nu d in lagăr), a cum la l i ceu, ca dar al d - l u i D. Moţica. P ia t ra esto foarte stricată. L a dreap ta lipseşto ch i a r o bună par te d i n reprezentarea iigurată (v. fot., p l . I V , n r . 1).

Re l ie f în câmp adâncit, înfăţişând pe I u p i t e r pe t r on . Zeu l cu barbă, în h ima t i on , care acoperiâ n u m a i par tea inferioară a cor­p u l u i , poartă părul tăiat în f e lu l dacic, retezat scur t deasupra frunţii şi pe cap are o coroană. I n dreapta ţine un obiect r o t u n d , iar cu stânga, care n u ma i este păstrată, apucă de s igur scep t ru l l u n g . Sus la stânga se vede v u l t u r u l şi în stânga l u i la marg ine u n bust f em in in cu sânul n u m a i schiţat ( luno ) . Execuţia foarto primitivă. P e n t r u c u l t u l enehoric a l l u i I u p i t e r în ţinutul thrac ic compară re l ie fe le vo t i ve analoage la K a l i n k a , Antike Denkmdler

in Bulgarien, co l . 1 2 1 sqq. şi 126 sqq., ia r p e n t r u I u p i t e r = Z a l m o -xis, v. G. Seure, Les images thraces de Zeus Keraunos, în Revue des Études Grecques, t. X X V I 1913 , p. 2 2 5 — 2 6 1 .

12 . Torso f emin in de marmoră, înalt de 0 .55 , găsit la săpăturile d i n lagăr, a cum în Muzeu l Naţional d in Bucureşti. (V. fo togr . de pe planşa I V , n r . 2). Capu l , gâtul, braţele, sânul "stâng, ambe le p ic ioare delà genunch i în jos, lipsesc. împrejurul coapselor o d rape r i e foarto îngustă. L u c r a r e de meseriaş d i n t i m p u l târziu r o m a n . M o n u m e n t u l reprezenta de s igur u n ch ip de Venus .

1 3 — 1 5 . T r e i f i gu r i de Eros, d i n t r e ca r i una do piatră de n is ip , păstrată în întregime, înaltă de 0.58, o a l ta de calcar, păstrată numa i până deasupra genunch i l o r , înaltă do 0 . 41 şi o a t re ia , tot de calcar, păstrată n u m a i până la coapsă, înaltă de 0 .37, găsite toate în săpăturile delà Drobe ta şi astăzi în Muzeu l Naţional d in Bucureşti (V. fotogr. de pe planşa I V , n r . 4 şi V , n r . 1 a şi 6).

Gen iu l morţii, sau cu numele l u i p r o p r i u Thanatos, pe care i l avem aic i înaintea noastră, este, ca de ob ice iu , reprezentat cu pic ioarele încrucişate, stând şi spr i j in indu-se în s o m n — o c h i i îi sunt

www.cimec.ro

53 ŞTIRI NOUĂ D I N D A C I A M A L V E N S I S . 15

închişi—pe o faclă marc plecată cu flacăra spre pământ şi pe caro ol o fino dreaptă cu mâna stângă, în v r eme ce mâna droaptă o d ih ­neşte pe umărul stâng către care este înclinat tare şi capu l .

1G. Rel ie f de marmoră, r u p t în două bucăţi, înalt de 0.60, lat de 0 .82, gros de 0.25. Placa este n u m a i sus la stânga şi jos la dreapta comple t păstrată. încolo ea este foar te stricată. Găsit în săpături, a c u m la Muzeu . (V. fo togr . de pe planşa I I I , nr . 1).

I n m i j l o cu l câmpului, re l ie fat , un E r o s călăreşte pe u n de l f in . Capu l g e n i u l u i , mâna l u i dreaptă şi a r i p a dreaptă lipsesc. Pe ambe le părţi alo g r u p e i d i n mi j loc se vede câte u n a n i m a l fantast ic de mare , a l cărui cap, jos la dreapta (cu creasta înaltă) şi a l cărui corp şi coadă, sus la stânga, sunt îndestulătoare p e n t r u r es taura rea întregei f i g u r i .

I I . Răcari.

Gara Răcari pe l in ia C r a i o v a - T u r n u So ver in este aşezată ch i a r pe ru ine l e u n u i i m p o r t a n t c e n t r u u r b a n a l Dacie i Malvense, a l cărui nume nu-1 cunoaştem, dar ar putea f i însuş acela a l c ap i ­ta le i p r o v i n c i e i ; în adevăr, colonia Malvensis n u poate fi local i ­zată în n ic i u n u l d i n ce le la l te centre antice d i n Ol ten ia până a c u m m a i de aproape cunoscute . Căci la Ce l e iu a fost Sucidava (vezi şi m a i jos), la Reşca a fost Romula, i a r la Sever in Drobeta. Ru ine l e dola Răcari n u a u fost încă cercetate s istemat ic , c i s 'au făcut n u m a i câteva cercetări de Toc i l escu şi totuş rezu l ta te le căpătate au fost de cea ma i mare însemnătate: n u m a i puţin de t r e i s ta tu i de bronz în mărime peste cea naturală, una ecuestră, de bronz a u r i t , a u fost găsite în ru ine (o d r e p t că n u m a i în f ragmento in f ime , dar f ap tu l i s t o r i c - cu l tu ra l rămâne acelaş). De asemenea alte obiecte ma i m i c i de bronz (câteva v o r fi descrise îndată) şi a l te r e s tu r i , alături de u r m e l e do clădiri, şi de z i du r i de cetate constatate a i c i , no arată însemnătatea deosebită a acestui c e n t r u .

A s u p r a vieţii r omano do aic i mai p u t e m comunică următoarele mărturii nouă.

17. Colţul de sus d in dreapta a l tabe le i ante r ioare a une i d i p l ome m i l i t a r e , înalt de 0 .033 , lat de 0 . 0 3 1 , găsit în r u i n e l e delà Răcari, acum în Muzeu l Naţional (V. fotogr . de pe planşa V , n r . 2 α şi 6). Pe par tea externă se poate cet i şi, cu a j u t o r u l d i p l ome i L X V I I d i n

www.cimec.ro

16 V A S I I . E PÂRVAN 54

8 Iu l i e 158 (C IL . I I I p. 1989), găsită la Maros-Keresz tur , în parte şi comple ta , ceeace urmează:

vi Madriani J. divi Traiani Ρ A RTH Ν Ε Ρ divi JVeruae -pronep. f.

( drianus AnloninusAugrPius ΡΟΝΓ ι V/ε,αχ Ir pot....Imp....cos....p.p.

MA.VR.15 EC \ uil el pedil. qui sunt inMoe er. el sunt sub leg.

F i g . 8.

Pe partea internă se po t cet i şi comple ta următoarele:

ιαηι 1ΑΛ P C A£ ÙdïviHadrianif. Jivi Trait

Ι nep. divi Nervae pronep. t.Ael.

H ί ţanus-Antoninus Aug. Pins-pont.

χ. tr.pol.

Fig . 9.

L e c t u r a rândurilor 5 şi 6 ale părţii externe este'confirmată p r i n r es tur i l e s igure ale u n u i Q la sfârşitul rândului 5 şi p r i n u rme l e n u mai puţin s igure a c inc i sau ch iar şase l i t e re la începutul rândului 6, a căror completare—după părerea mea—-nu poate duce decât la [MoejSlASY/perioreJ.—Că p r i m a literă d i n rândul 6 în n ic i u n caz n u poate f i un C, spre a cet i Dajcia sufperiore, este c lar şi d i n fotograf ie . Dacă însă l ec tura Moesia este exactă, a tunc i avem înaintea noastră u n foarte i m p o r t a n t document p e n t r u împăr­ţirea p r i n t r e t rupe le aux i l i a r e ale Daciei şi Moesiei , a ace lor Mauri

gentiles de ca r i vorbeşte d i p l o m a L X V I I : et vexillariis Africae

et Mauretaniae Caesariensis, qui sunt cum Mauris gentilibus

in Dacia superiore (1); p r i n u r m a r e avem de a face c u numeri

Maurorum, c a r i alcătuesc o miliţie amestecată şi a n u m e : ca acele

(11 Pe faţa internă: et vexillariis gui sunt cum Mauris gentilibus in Dacia superiore.

www.cimec.ro

55 ŞTIRI NOUĂ DIN DACIA M A L V E N S I S . 1?

cohortes Maurorum d i n Pannonia (C IL . I I I şi C ichor ius la P. W . s. v.)y car i e rau eqfiitatae, tot astfel şi aceşti numeri Maurorum din Dacia (cf. Jung , Fasten der Provins Dacien, p. 124) şi Moesia sunt de o potrivă de socot i t ca equitati—şi anume, fie în numeri Maurorum: peditutn şi equitum, u n i t a r i , amestecaţi—deci equitati p r o p r i u zişi—fie în numeri pedilum deosebiţi de numeri equilnni (cf. v. Domaszewski , Rangordnung des Rom. Heeres, p. 60 sq . )— p r e c u m reiese cu siguranţă d i n par tea păstrată a d i p l ome i m i l i t a r e delà Răcari: M A V R I S EQ. Că u n u l d in t r e aceşti Mauri s'a aşezat după l iberarea d in armată tocmai în Răcari (adică în Dacia), n u e de mi ra r e , odată ce în această prov inc i e trăiau mulţi d in t r e com­patrioţii l u i , fie ca soldaţi, fie ca veteran i colonizaţi (cf. Jung , o. c, p. 123 şi u rm. ) . Cu p r i v i r e la Mauri în Moesia Super i o r a r fi de observat încă următoarele. Ace i Mauri gentiles, c a r i apar în a n u l 158 in Dacia superiore, împreună cu vexillarii Africae et Maure-taniae Caesariensis, sub Stat io Prisco legato, ar putea fi aceleaşi t rupe pe car i le cunoaşte d ip l oma noastră in Moesia superiore şi anume sub acelaş Statius Priscus caro tocmai în anu l 161 (până la Mar t i e încă subt Pius) eră legatus Aug. pr. pr. prov. Moesiae super, (cf. Prosopographia, s. v. şi Stout , Governors of Moesia, p. 27) şi care i -ar fi c e ru t p e n t r u e l , întru cât îi comandase şi ma i înainte în Dacia: Fireşte, această ipoteză n u se poate docu­mentă ma i de aproape , ci rămâne a fi considerată n u m a i ca o simplă pos ib i l i ta te istorică.

18. Statuetă de bronz, înaltă de 0 .082 , reprezentând pe Herak l es , găsită în ru ine l e delà Răcari, a cum în Muzeu l Naţional. Turnată plină. Figură pletoasă, bărboasă, nudă, od ihn ind pe p i c i o r u l d rep t , iar p i c i o r u l stâng l i be r rămânând mai îndărăt. C u dreap ta zeul se sprijină pe o măciucă, mâna l u i stângă ţine o pateră. Pe braţul stâng atârnă în jos pie lea de l eu . L u c r a r e barbară. (V. fotogr. de pe planşa V I , n r . 6). Pen t ru această reprezentare a l u i Herak les , cf. r e ­l ie fu l d i n F i l i p opo l , la K a l i n k a , Ant. Denkm. inBulg., p. 177, fig. 58 .

19. Statuetă de bronz, înaltă de 0 .1 m. , reprezentând pe M i n e r v a , găsită în ru ine le delà Răcari, acum în Muzeu l Naţional. I n t e r i o r u l go l . Capu l şi o parte d in spate puţin de ter io ra te . Antebraţul d r ep t lipseşte. F i g u r a odihneşte po p i c i o r u l drept . Zeiţa e îmbrăcată cu o tunică lungă bogat drapată şi cu mâneci, i a r deasupra poartă ca o mant ie scurtă, ornată cu u n gorgone ion , o aigis, care cade în

Analele A. K. Tom. XXXVI. — Memoriile. Secţ. Istorice. 2

www.cimec.ro

]μ VA9I I .F . r-ARVAN Γ) fi

jos po umărul şi braţul stâng. Mâna stângă o întinsă înainte ca şi cum zeiţa a r ţinea cevà în mână. L u c r a r e îngrijită de provenienţă romană. (V. fotogr . de pe planşa V I , nr . 4).

20. Cande labru de bronz, înalt do 0 .17, găsit în ru ine le dola Răcari, a cum în Muzeu l Naţional. T u r n a t p l i n . Lipseşte discus.

P i c i o ru l , foarte s imp lu ornamentat , se termină cu o bază formată d in şase r a m u r i ornamentate , pe m o t i v u l u n o r mic i peşti. (V. fotogr. de pe planşa V I , nr . 5).

2 1 . Mic f ragment de bronz reprezentând un h ippokamp , înalt de 0 .045, găsit în ru ine l e delà Răcari, azi în Muzeu l Naţional. T u r n a t p l i n . N u m a i par tea anterioară a c o r p u l u i e păstrată. L u c r a r e primitivă. (V. fotograf ia de pe planşa V I , nr . 2).

A s u p r a a l t o r descoper i r i în Răcari, vezi Toc i lescu, Fouilles et

recherches archéologiques, l i g . 7 8 — 8 0 şi pag. 140 .

I I I . Romula .

Ruine le antice delà Reşca ne-au dat până acum destule ştiri preţioase asupra vieţii romane în Dacia, c u toate că săpăturile făcute acolo au avu t un caracter n u m a i întâmplător sau de cur ioz i ta te . Totuş oraşul r o m a n , deasupra căruia este aşezat azi satul româ­nesc, rămâne încă mereu îngropat în taina l u i şi doară v r e u n lo­cu i t o r mai puţin respectuos de u r m e l e străvechi de subt p r op r i e ­tatea lu i de mai sapă, fireşte distrugând, în r u i n e , şi cu acest p r i l e j ma i dă peste câte v r e u n m o n u m e n t de preţ p e n t r u cunoaşterea oraşului Romula şi a Dacie i . P e n t r u astăzi fac ştiute n u ma i puţin de p a t r u monumente nouă de ale c u l t u l u i Soare lu i în Romula , toate găsite in astfel de săpături întâmplătoare.

22 . Placă de marmoră gălbuie, de formă trapezoidală, rotunjită sus, înaltă de 0.36, lată de 0.24 jos, iar sus de c. 0 .20, groasă de 0.03. M o n u m e n t u l e lov i t sus la stânga şi la mi j l o cu l părţii d in dreapta . Găsit în ru ine l e delà Romula , a c u m în Muzeu l Naţional. I n câm­pul adâncit, re l ie fe p r i m i t i v e , împărţite pe t re i r eg i s t re . I n cel de mij loc, ma i adânc, un re l i e f înalt de 0.17, reprezentând cunoscutu l sacrificium Mithriacum. De ambele părţi ale l u i M i th ras cei do i dadofor i . Şearpele şi câinele sunt n u m a i indicaţi. Sco rp i onu l subt t au r nu e de loc v i z i b i l . Poate va fi fost de gh i c i t în acea proeminenţă

www.cimec.ro

57 ŞTIIII NOUA IUN DACIA M A L V E N S I S .

aproape disparentă de lângă p i c i o r u l d r ep t a l z eu lu i , între el şi aco­l i t u l purtător de faclă. Sus, la dreapta şi Ia stânga capu lu i l u i M i t h ­ras, două b u s t u r i : de s i gur Sol (la stânga, de recunoscut după ehlamys) şi Luna. L a stânga lu i Sol, c o r b u l , la dreapta do Luna,

Mithras πετρογενής, cu rnânilo r id ica te , în dreapta ţinând u n cu ­ţit, i a r în stânga o faclă. Pe câmpul re l ie fat de sus, înalt de c. 0.07 (spre mi j loc e r o t u n j i t în formă de boltă), so observă în săpătură mai slabă ca pe câmpul de mi j loc , delà stânga la dreapta , ce urmează: 1° M i th ras ducând în spate t a u r u l , pe care-1 ţino do pic ioare le de d inapo i , 2° M i th ras călărind pe taur , 3° M i th ras ca ar ­caş, cu u n personaj caro se pleacă înaintea l u i îngenunchind po o stâncă, 4° t a u r u l în căsuţă. Pe câmpul de jos, înalt de c. 0 .06, încă ma i slab re l ie fat ca cel de sus, deosebim delà stânga la d r eap ta : 1 " M i th ras cu Sol, caro îngenuncho înaintea l u i , 2° M i th ras şi Sol od ih­n ind pe un pat (scena banche tu lu i ) , 3° Sol invită pe M i th ras în c a r u l său, 4° o ligură nedesluşită şezând şi părând a i i încolăcită de un şearpe (după Cumont , Monuments figurés, passim, Okeanos). (V. fotogr. de pe planşa V I I , n r . 1).

23. Figură de fântână d in calcar, reprezentând po M i t h r a s πέτρογενής, înaltă de 0.70, groasă ( la soclu — d i a m e t r u l acestuia) de 0.35. înăl­ţimea i i g u r i i , 0 .20. Capu l şi gâtul z eu lu i lipsesc. Găsită pe m a l u l pârâului care curge p r i n m i j l o cu l s a tu lu i Reşca, iar în vech ime curgea tot p r i n m i j l o cu l oraşului R o m u l a , — a c u m în Muzeu l Naţional (v. fotogr. do pe planşa V I , n r . 3). Stânca d i n care răsare M i th ras e stilizată ca o îngrămădire de b l o c u r i de piatră. Zeul stă în stâncă până la şolduri. Mânilo salo n u sunt ca do ob ice iu r id icate (cf. Cumont , o. c , I I , p. 202 , 227 , 319 şi passim, cf. şi I , 163, p r e cum şi, de a l t f e l , însuş re l i e fu l nos t ru dola Romula , descris ma i sus, sub nr . 22), c i odihnesc pe stâncă (aşa ca la Cumont , p. 3 7 1 , f ig. 273 , unde însă n u m a i mâna stângă cu facla stă pe piatră, în v r eme ce dreapta e ţinută deasupra capulu i ) . I n mâna dreaptă zeul ţine un obiect vălu-r i t , care ar puteâ fi foarte b ine o faclă, în stânga ţine u n cuţit, înaintea pântecelui l u i M i t h r a s e săpat chîar în stâncă un ομφαλός (umbilicus terrae). Supt umbilicus se vede o deschidere rotundă de fântână (cu d i a m e t r u l de 0.09). Par tea do jos a soc lu lu i de stâncă prezentă în mi j loc o suprafaţă netedă geometrică de f o rma ap rox ima­tivă a une i tabula ansata, care însă a rămas nesfârşită şi nescrisă (pe ea trebuiâ să fie numele ded i can tu lu i cu volum posuit). M i c u l m o n u m e n t erà a l i p i t la o clădire deosebită, i n t r u cât spatele so-

www.cimec.ro

20 V A S I L E P A R V A N j"l8

c l u l u i o lăsat nopre luc ra t . (Covâ analog , dar nu complo t la Cumont , o. c, I I , mon. 102, p. 259 şi dop l in dar cu deschidere pătrată, iar n u rotundă, p e n t r u curgerea apei, mon . 225 f. p. 330 , cf., p. 162).

24 . Ara de piatră nisipoasă cu pro f i l e do cap şi soclu îngrijit lucrate , sfărâmată în p a t r u bucăţi, ca r i însă so potr ivesc exact una la a l ta şi alcătuesc un tot dep l in . M o n u m e n t u l o. în co priveşte în­făţişarea actuală ca întreg, foarto str icat : d in partea do sus a l u i lipseşte la stânga mai m u l t do jumătate, deasomenea la droapta , atât d i n inscripţie cât şi mai ales d in soc lu ; p ro l i l e l o laterale sunt c u to tu l retezate. Faţa dindărăt csto lăsată nelucrată. (V. i i g . 10 şi. fot . do pe p l . V I , n r . 1). înălţimea a l t a r u l u i , 0 .68, lăţimea l u i , 0 .265 — 0.270 (faţa anterioară se subţiază puţin spre bază!), g ro -

F i g . 10.

simea la p r o f i l u l de sus 0.38, la soclu 0 .395, Ia mij loc 0 .28. înălţi­mea l i t e r e l o r 0 . 0 4 5 — 0 . 0 5 0 , în u l t i m u l rând 0.040. Găsit în ru ine l e

www.cimec.ro

f l ţ ) Ş T I U t Ν Ο Ι ' Λ Γ)1Ν Ι )Λ<ΜΛ M A L V E N S I S . ·> [

( lela Homula , acum în Muzeul Naţional. Vredn ic de însemnai e suprapunerea u n u i mic I deasupra l u i O şi L , în rândul întâiu.

Soli înv ido Mithra/eJlibrfarii) cum Anton(io) Zfoiflo acMario)

jP(rae)pfositi)/ n(umeri) S(urorum) [s(agittariorum)] sau /p(osu-

erunt)].

Ν in rândul (i esLo s i gur . Că Zo i lus a fost un actarius (praepositi) numeri (cf. v. Doma-

szewski , Rangordnung des Rom. Heeres, s. «.) şi anume al u n u i Hu­

merus Surorum sagittariorum, nu e o simplă ipoteză epigralicâ. Ui noi tocmai cunoaştem s igur această trupă în Homu la d in alte mărturii. I n C I L . I I I , 8032 ( = 1593) apare la Homula u n immunis e.r, numéro

Surorum sagittariorum, adică fără îndoeală un librarius ca în ins­cripţia noastră (cf. v. Domaszowski , o. c, p. 39 şi C I L . M V 2255 ap. Dom. , p. 2 5 8 : Minervae Augustae ... Aurelius Vidorinus

actarius cum immunibus librariis (ai une i legio), deci to t ded i ­caţia u n u i -actarius în tovărăşia subordonaţilor săi librarii); în C I L . I I I , 8 0 7 4 2 s , 1 4 2 1 6 : ) 0 ~3\ eLc, vedem că numerus Surorum, îm­preună cu alto t rupe alo Dacic i Malvense, ridică lagărul delà Slăveni, care e în aprop ie rea Homu l c i . Indo ios rămâne n u m a i sfârşitul ins­cripţiei. Pe piatră se pare că a u r m a t în rândul 6, după N * S nu u n a l t S c i mai do grabă un P. Do asemenea în r. 5 după ACT şi urme le u n u i P, e prob lemat i c dacă a ma i u r m a t u n Ρ (iircşte ma i mic , ca Τ în ACT) , sau n u . După carac te ru l l i t e r e l o r inscripţia e încă d in secolul a l I I - Iea.

25 . F ragmen t d in partea dreaptă de mi j loc a une i plăci de mar­moră, înalt do 0.16, lat do 0 .16, g ros de 0.02. Găsit în ru ine l e delà Roşea, acum în Muzeu l Naţional. D in reprezentarea reliefată pe marmoră s'a m a i păstrat în deajuns p e n t r u a r e cons t i tu i carac­t e r u l scenei f igurate . V e d e m la stânga jumătatea d in stânga a t r u n c h i u l u i une i figuri bărbăteşti, îmbrăcate cu o mant ie aruncată peste umărul şi braţul stâng, şi lăsând p i e p t u l go l . Mâna stângă a acestei figuri ţine hăţurile ca i lor une i quadriga, care goneşte spre dreapta . D in t r e cai se văd n u m a i t r e i ; p ic ioare le l o r dindărăt lipsesc. Subt cai se observă capu l u n u i câine care aleargă lătrând. I n fund pe o înălţime se vede partea de jos, d r ape r i a şi p ic ioare le , unei figuri femeieşti. (V. fo togr . de pe planşa V I I I , n r . 1). A v e m deci înaintea noastră scena răsăritului S o a r e l u i : Hel ios , conducătorul c a r u l u i solar, cu Eos sau Selene, ca însoţitoare.

www.cimec.ro

22 VABÏLE PÂRVAN 00

Pen t ru c u l t u l Soare lu i în Romula , t r obue să adăogăm că mai erau cunoscute încă de d e m u l t şi au fost reproduse do Cumont , o. c, I I , p. 278 sqq. ma i mu l t e monumente m i th r i a c c d i n t r ' u n mitli-

raeum de a ic i , iar cele p a t r u documente nouă, comunicate azi, con­tinuă şi completează în ch ip interesant ştirile mai vechi pomeni te , aducând fapte nouă atât cu p r i v i r e la acest c u l t cât şi în genera l la v ieata romană, civilă si militară d in Romula .

26 . F ragment do olană, înalt de 0.18, lat de 0.20, g ros do 0 .025, cu o stampilă mare , invers scrisă, lungă, atât cât c păstrată, de 0.185 şi lată de 0 .048. înălţimea l i t e r e l o r 0 .04, înălţimea m u c h i i de încheiero a o lanei cu cea alăturată 0 .048 (pe d i n afară şi pe dos), 0.025 (pe dinlăuntru, la faţa cu s tampi la ) ; înălţimea totală a m u c h i i pe partea ei interioară 0 .053. (V. fotogr . de pe planşa V I I I , nr. 2). Găsită în r u ­inele delà Romu la , acum în Muzeu l Naţional.

N u pot ceti această stampilă decât în f e lu l următor: Leg(io) V M(acedonica), s(chola) c(ivium) Ro[m(anorum)....J. Ε d r ep t că în I l l y r i c u m nu avem până acum ştiri m o n u m e n t a l e

despre a ta r i scholae civium Romanorum în lăuntrul organizaţiei m i l i t a r e leg ionare, c i n u m a i sdiolac de caracter p u r soldăţesc, ca de pildă scola speculatorum legionum I et I I Adiutricium, d i n a. 228 , în A q u i n c u m : C I L . I I I 3 5 2 4 , sau în A f r i ca , schola optionum

d in Lambaes is : C I L . V I I I 2 5 5 4 (1), — dar îndreptăţirea existenţei unu i atare collegium militare ca cel d in Romula , după cet i rea mea, mi se pare totuş destu l de evidentă, p e n t r u ca să p r o p u n l e c tu ra de mai sus ch ia r fără analog i i precise d in alte părţi. Că acum apar la R o m u l a cărămizi de alo l e g iun i i V Macedonica, n u t r ebue să ne m i r e , căci astfel do cărămizi se găsesc în toate părţilo Daciei Malvensis (cf. d . p. C I L . I l l , 1 4 2 1 6 2 4 ) , şi, ceeace c mai i m p o r t a n t , ch iar în Slăveni, lagărul de pe limes-u\ a lu tan aşa de aprop ia t de

i l ) Cf. p. 1079 d i n C I L . V I I I , subt collegia mililaria a l te exemple de scholae ou carac­t e r m i l i t a r .

F i g . 11.

www.cimec.ro

61 23

R o m u l a şi în legături aşa fie strânse cu acest oraş, p r e c u m a m con­statat şi mai sus.

I V . Sucidava (Celei).

Inscripţia care urinează, arată că la Celei în Romanaţi n u a fost Maica, p r e cum s'a admis do mulţi, ci Sucidava, p r e c u m reieşiâ şi d in Not. Dign. Or. ( X L I I , 39 ) şi d in Procop ius (De aedif. I V , (5, 34 ed. H a u r y , 1913) şi p r e c u m a observat şi Toc i l escu îndată după des­coper i rea inscripţiei şi p o t r i v i t ei şi-a sch imbat părerea de mai înainte că la Cele i a r Γι fost Mal va (Monumente epigrafice şi sculp­

turali, I , 2, p. 636 , Bucureşti 1908) . Inscripţia n'a fost încă până azi sistematic publicată, c i a fost

n u m a i notată, de Toc i lescu, l. c, şi de mine cu d i fer i te p r i l e j u r i , dar în special în Cetatea Ulmetum, Ana l e l e Academie i Române, X X X I V 1912 , M e m . Sect. 1st., p. 4 9 8 şi passim.

27 . Lespede de calcar, ruptă în partea stângă: colţul de sus d in stânga lipseşte. înălţimea 0.54, lăţimea actuală 0.83 (lipsesc încă

Kig . 12.

vreo 0.09), gros imea 0.14. înălţimea l i t e r e l o r în p r ime l e t re i rânduri o. 0 .057, în u l t ime l e două c. 0 .045. Faţa cu inscripţia, prelucrată ca tabula ansata. I n ansae, s imple proeminenţe ro tunde , în colţurile

www.cimec.ro

24 V A s i r . E r  n v A N fio

(lela ansae foi g rupa te ca rozete. Pro f i la re îngrijită. Găsită în ru ine l e cas te lu lu i care se află la SE de oraşul c i v i l ant ic , po o înălţime imediat deasupra Dunării,— acum în Muzeul Nat ional . (V. l ig . 12 şi planşa V I I , nr . 2).

JDjeae Nemeşi pro salute, Aug(ustorwn) (di tor unt) cariai'(es)

te.rrit(orii) Zuc(idavensis) templum a solo restituerunt.

Asupra însemnătăţii acestei inscripţii d in punc tu l de vedere a l organizării d i f e r i t e l o r territoria ca unităţi po l i t ice autonome de caracter quas i -mun ic ipa l , cu un ordo de curtai es (aleşi d i n toţi acei viei, car i alcătuiau t e r i t o r iu l ) ca senat, şi cu quinquennales ca ma­gistraţi supremi (aleşi p r i n t r e diferiţii magistri de viei do po terri-

torium), am insistat ma i de aproape în Cetatea Ulmetum I , l. c.

Pomenesc a ic i p e n t r u comparaţie imediată numa i C I L . I I I , 1 2 4 9 1 , d in U l m e t u m , cu u n loci princeps, quinquennalis territorii Capida-

vensis şi comunicarea mea Descoperiri nouă în Scythta Minor,

Analele Acad. Rom. X X X V , 1 9 1 3 , M e m . Secţ. 1st., p. 503 , inscripţia d in N o v i o d u n u m : cura(m) agent(ibus) Ti(berio) Cl(audio) Valent(e)

q(uinjq(uennale) et Celsio Cclerian(o) et Cl(audio...) mag(islris),

pr i v i t oa r e \a,territorium Noviodunense.— Cccace aş vrea să stabilesc acum, e fap tu l că oraşul c i v i l antic de subt a c tua lu l sat Celei s'a chemat în adevăr Sucidava, iar nu Malva , c u m s'a presupus de u n i i , ch iar după descoper irea inscripţiei noastre şi anume pe m o t i v u l că Sucidava va fi fost numele cas te lu lu i o r i a unei localităţi ma i mărunte, pe când pu te rn i ca şi impo r t an ta cetate cu clădiri m o n u ­mentale şi z i d u r i inexpugnabi le , pe care o constatăm la Celei aşâ de înfloritoare c u m poate nu ma i o a l ta în toată Dacia Malvens is , n 'a p u t u t i i decât însăş capi ta la p rov inc i e i , Malvum o r i Malva,

numele nou , r o m a n , având a caracter iza aşezarea nouă şi înflori­toare de aic i , si eliminând even tua lu l nume enehoric a l v e c h i u l u i sat modest dacic, Sucidava. —Inscripţia noastră fixează două l u c r u r i : 1° că numele Sucidava e întrebuinţat con t inuu aici şi în v remea de înflorire a vieţii romane în Dacia (inscripţia noastră n u poate fi în n ic i u n caz mai târzie ca mi j l o cu l s eco lu lu i a l I I I - lea ) , p r i n u r m a r e ipoteza n u m i r i i dup le daco-romane a localităţii este cu to tu l p ro ­blematică, şi 2° inscripţia nu pomeneşte localitatea Sucidava, ci teritoriul Sucidava; acest l u c r u e hotărîtor atât p e n t r u denumi r ea localităţii ant ice delà Celei , cât şi p e n t r u organizaţia vieţii c i v i l e romane în acest ţinut. I n adevăr dacă oraşul c i v i l de subt satul

www.cimec.ro

63 ŞTIRI N O U l D I N DACIA M A L V E N S I S . 25

Cele i s'ar i i n u m i t a l t fe l decât Sucidava, t e r i t o r i u l n u s'ar l i p u t u t n u m i sucidavens, ci după hoalitatm civilă importantă de

care iuridic-civil atârnă: c en t ru l t e r i t o r i u l u i sucidavens eră în oraşul r oman delà Ce le i : aici se adunau c u r i a l i i şi rez idau q u i n -quonna l i i t e r i t o r i u l u i . — C u m se face însă câ u n c e n t r u aşâ de i m p o r t a n t nu se arată a i i fost municipium cu territorium municipii, c i pare a f i fost n u m a i un s i m p l u vicus, făcând el însuş parte d in organizaţia quasi-municipală a u n u i territorium r u r a l ? Cred că avem a căuta ex-plicaréa acestui fenomen în prezenţa garnizoanei care rezidă în permanenţă în caste lu l Sucidava, capu l de pod a l c e n t r u l u i m i l i t a r Oescus de pe m a l u l d r e p t a l Dunării. Prezenţa continuă a a u t o r i ­tăţilor m i l i t a r e ca r i îşi aveau a ic i p e n t r u castellum un territorium

special , şi deci supravegh iau , întocmai ca la Capidava, destu l de lax, dar totuş efectiv, vieaţa civilă d in diferiţii viei de pe t e r i t o r i u l lor , sau de pe cel învecinat cu a l l o r şi deven i t în c u r s u l v r e m i i a u t o n o m şi quas i -munic ipa l , tot ca cel delà Capidava, a împiedecat şi a ic i ca şi acolo, întemeierea u n u i municipium, deşi înflorirea vieţii r omane aic i a r f i just i f i cat pe dep l in o a tare creaţie.

Cât do departe s'a întins territorium Sucidavense e, fireşte, g r e u de hotărît; n u e însă exclus ca la N o r d să se f i mărginit cu cela­la l t t e r i t o r i u i m p o r t a n t , însă de carac te r deosebit, m u n i c i p a l , stăpâ­ni t şi adm in i s t r a t d i n municipium şi apo i colonia Romula, ca c e n t r u po l i t i c c i v i l .

Ca observaţie de caracter s e c u n d a r , — la Sucidava c u Σ în loc de S, cf. şi C I L . I I I , 14413 vicus Siamaus (d in Ostrov , l a Ves t de Oescm) şi cele arătate d « mine în Cetatea Tropaeum, Bucureşti 1912 , p. 3 1 sq., unde am e x p r i m a t părerea că Σ t r ebue să corespunză cu •un thraco-dacic Ş, care n u se puteâ reda cu lat inescul S.

28 . Mic f ragment d i n t r ' o placă de marmoră, înalt de 0 .15, lat de Ό.Ό85, gros de 0 .015 . Găsit la Cele i , a cum în Muzeu l Naţional. (V. fotogr . de pe planşa X , n r . 3). Re l i e f a cărui par te stângă şi i n ­ferioară lipseşte. O {igură (femetiină i n t r ' o haină lungă, fără inâneci, sumeasă de două o r i , în vedere de faţă, o d i h n i n d pe p i c i o r u l d rep t , întinde mâna s lângă, care ţine u n obiect lunguieţ, poate o faclă, deasupra une i ara. Antebraţul d r e p t lipseşte. Re l i e fu l are praba-bil un caracter vo t i v , în legătură c u Diana-Hecate, sau vreo altă d i ­v in i ta te femenină. L u c r a r e slabă.

29 . F ragmen t de cărămidă cu următoarea stampilă (pe cât e pă-

Analele A. R.-Tom. XXXVI.-Memoriile ,Sec{. Istorice. 2 *

www.cimec.ro

26 V A S I L E PÂRVAN

strata) lungă de 0 . 1 1 , lată de 0 .035. înălţimea l i t e r e l o r de 0 . 0 2 2 — 0.025. Găsit la Cele i , a cum în Muzeu l Naţional (v. desemnul d in f i gura 13).

O cohors III în Sucidava (Celei) eră p r o p r i u zis până acum necunoscută; dimpotrivă, d i n Corabia , la c. 4 k m . spre Răsărit de Cele i se adusese la Muzeu l Naţional o cărămidă cu COH I I I B R I T . Este însă s i gu r că acea cărămidă d in Corab ia n u poate fi de acolo, întru cât la Corab ia n u există n ic i o aşezare antică, ci d in aprop ia ­t u l Cele i . As t f e l dec i , s tampi la cărămizii găsite în ru ine l e delà Cele i , ch ia r de mine , e de comple ta t fără îndoeală ast fe l : CORS I I I B R I T şi de cet i t as t fe l : cohors III Brittonum (cf. C i chor ius , s. v., la

Delà Deasa, capu l de pod , dacic, a l Rat iar ie i , n u aveam până acum n ic i o ştire, căci C I L . I I I , 1587 a n u este de acolo, ci p r e c u m se vede d in 6 2 1 9 , delà Ghe r t i na lângă Bărboşi, la g u r a Şiretului. Că la Deasa totuş a ex istat de fapt o aşezare antică, arată nume­roasele descoper i r i mărunte făcute acolo, d i n t r e ca r i p e n t r u ştiinţă n u s 'au salvat decât următoarele două, păstrate azi în Muzeu l Naţional.

30 . Statuetă de bronz, po cât e păstrată înaltă de 0 .165, turnată plină. Jos s ta tueta e frântă; lipseşte p i c i o r u l d r e p t delà glesnă şi p i c i o r u l stâng delà g enunch i . (V. fo togr . de pe planşa I X , nr . 1 α şi b). Iupiter Dolichenus în o b i c i n u i t u l hab i tus şi reprezentarea t r a d i ­ţională: bărbos, cu căciula frigiană pe cap, în armură romană, c u dreap ta ridicată în sus (securea duplă lipseşte),—cu stânga lăsată în jos şi puţin îndepărtată de co rp ţinând f u l g e r u l . Dacă zeul a stat pe u n t au r , aşa p r e c u m e de ob ice iu reprezentat , sau n u , n u se mai poate s tab i l i d i n p r i c i na mutilării s tatuete i în par tea ei de jos. Ε totuş p r o b a b i l că şi în acest caz tradiţia a fost păstrată şi zeul a fost reprezentat stând în p ic ioare pe spatele u n u i t aur , astfel că

F i g . 13.

P.-W., I V , 264) .

V . Deasa ( jud . Dolj ) , în faţa ant ice i Ratiaria.

www.cimec.ro

65 Ş T I M NOUA DIN DACIA MALVENSIS . 27

întreaga grupă d in care n u n i s'a păstrat decât c o r p u l z eu lu i a a l ­cătuit u n des tu l de respec tab i l ex voto, înalt de c. 0.3 m . L u c r a r e a e destu l de primitivă, de caracter p r o v inc i a l .

3 1 . V u l t u r de bronz , tu rna t p l i n . înalt de 0 .105. L u c r a r e naivă şi schematică; c o r p u l v u l t u r u l u i Θ C U t o tu l t u r t i t , ca şi c u m ar fi fost l u c ra t în l emn d i n t r ' o aşchie îngustă. A q u i l a ţine în gh ia re fu lge­r u l ; e deci indicată ca pasărea sacră a l u i I u p i t e r şi a a r m a t e i . F i g u r a aveâ la capătul de jos o p r e lung i r e în formă de c u i u t u r t i t , p r o b a b i l în vederea fixării e i pe u n l emn de steag. (V. fotogr . de pe planşa V I I I , n r . 3 şi 5).

V I . Devesel ( jud. Romanaţi).

Pe d r u m u l r o m a n care plecà delà Sucidava (Celei) spre N o r d trecând p r i n localităţile actuale Frăsinet şi Devesel , spre a ajunge la Romula (Reşca), s 'au constatat încă de ma i înainte d i f e r i te r e s t u r i antice la S de Brastaveţ şi la Κ de Frăsinet. Delà Devesel n u aveam până acum n imic . P r i n descoper i rea întâmplătoare făcută anu l acesta în z iua de 10 M a i u de mai mulţi l o cu i t o r i d in Devesel , car i săpau pe l ocu l a l tu i a o groapă p e n t r u strâns apă, se fixează s i gur încă o statio a acestui i m p o r t a n t d r u m r o m a n p r i n Dacia Malvensis , anume cea delà Devesel (1). Acest fapt are ca u r m a r e şi o sch imbare a t r a s e u l u i admis în C I L . I I I S. ha r ta I V şi V , în sensul d e v i e r i i căii r omane simţitor spre V în părţile Devese lu lu i şi Caracălului.—In groapa făcută do l o c u i t o r i s 'au găsit la o adâncime de 1.50 m . ma i mu l t e cărămizi romane , d i n t r e ca r i t r e i au fost t r im ise ca probe la Muzeu l Naţional, p r e c u m şi o figurină de bronz trimeasă de asemenea la Muzeu, şi pe care o v o i u descrie îndată.—Cărămizile sunt foarte b ine lucra te şi arse şi de t r e i t i p u r i : u n u l pătrat, subţire de c. 0.05 şi având, după înfăţişarea f r a g m e n t u l u i t r i m i s , d imens iun i l e de c. 0.45 pe 0 . 45 ; a l t u l tot pătrat, sau aproape pătrat, g ros de 0.07 şi având după înfăţişarea f r a g m e n t u l u i c. 0 . 5 0 X 0 . 50 ; i a r a l t re i l ea t i p , d r e p t u n g h i u l a r p r e l u n g i t , gros de 0 .085, are lăţimea de 0.155 pe o lung ime aproximativă (la u n capăt e r u p t ) de 0 .45. A v e m deci

(1) Acte le of ic iale (procesul verba l a l j a n d a r m i l o r şi c o m u n i c a r e a pre f ec tur i i ) , I n a r ­h i va Muzeu lu i Naţional. Mulţumim şi c u acest pr i l e j P r e f e c t u r i i de Romanaţi p e n t r u bunăvoinţa arătată.

www.cimec.ro

28

înaintea noastră cărămizi d i n v r emea bună romană şi c a r i au t r ebu i t să servească la r i d i ca r ea une i însemnate clădiri a ic i la l>evesel.

32 . Cât priveşte statueta do bronz, turnată massiv şi lucrată foarte p r i m i t i v , ea e stilizată ca o hermă, care aveà a fi fixată pe un a l t obiect. înălţimea totală a f i gu r ine i , cu tot cu p i c i o ru l în formă de c u i u în pa t ru colţuri, e de 0 .105 , ia r n u m a i până unde încetează f o rma umană, 0 .058.

F i g u r i n a reprezentă o d iv in i ta te masculină de caracter agrest, eu pârul şi ba rba mare , cu două coarne m ic i pe f runte , deasupra cărora e închipuită, se pare , o cunună, şi cu un phallus exagerat. C o r p u l z eu lu i e acoper i t cu o mant ie scurtă, care e ţinută cu mâna stângă m u l t ridicată deasupra phallus-\i\u\. Mâna dreaptă, po piept , o ţinută cu dege tu l arătător pe barbă. Capul f i g u r i i e întors m u l t spre stânga (r. d reapta f i gur i i ) . (V. fot. de pe planşa V I I I , n r . 4).

După ind icarea s i m b o l u l u i productivităţii şi abundenţei, l i g u r a <· un Prîapus, dar de gen syncret ist ic , de al t fe l aşa c u m e şi de aşteptat în v remea elenistico-romană şi ma i ales romană-imperială; sunt amestecate a ic i şi e lemente d in t i p u l de Hermes şi e lemente ale t i p u l u i l u i Pan. Ε u n fe l de Priapus Pantheus, aşa c u m tocmai o inscripţie d in Dacia noastră, delà A p u l u m , pusă în a. 235 , îl caracter i ­zează: Priepo Pantheo (doi) aediles coloniae Apuli dicaverunt (C IL . I I I , 1139) .

F i g u r i n a erà folosită ca o reprezentare de b u n augur , aducătoare de noroc, în toate, dar mai ales în întreprinderile p r oduc t i v e a le vieţii r u r a l e .

V I I . Racoviţa-Copăceni (cf. C I L . I I I , p. 2249 ) .

33 . F ragment d i n t r ' o statue de bronz do mărime peste cea n a t u ­rală (d imens iuni le bucăţii, în d i a m e t r u , c. 0 . 1 6 X 0 . 1 6 ) , găsit în lagăr cu p r i l e j u l săpăturilor făcute de Toc i l escu, acum la Muzeu. Έ o

par t e d in f runtea şi creştetul c a p u l u i s ta tue i . Pârul este st i l izat în fe lu l buc la t , cu cârlionţi, caracter is t ic epocei A n t o n i n i l o r (v. fo togr . de pe planşa X , n r . 4) . întreaga statue a reprezentat fără îndoeală pe u n împărat şi anume de pe la m i j l o c u l seco lu lu i a l I I - l ea (cf. C I L . I I I , l. c, inscripţiile inaugura l e puse subt H a d r i a n şi A n t o n i n u s P ius ) . L u c r a r e îngrijită.

www.cimec.ro

Γ,7 şTiiti N o r A D I N D A C I A M A T . V F . X S T > . 2Î>

V I I I . Bălănoaia ( jud. Vlaşca).

34 . In ziua de 5 A p r i l i e a a n u l u i t recut , c inc i l o cu i t o r i clin satul liălănoaia (la N V de G iu r g iu ) , căutând p robab i l o comoară într'o măgură (tumulus) de lângă sat, au găsit la o adâncime de 2.50 m. un vas de bronz de c. 0 .44 m . în d i a m e t r u , în f o rma u n u i crater

puţin înalt, având două toarte st i l izate la puncte le de at ingere cu buza vasu lu i , în capele de Sileni. P i c i o ru l vasu lu i lipseşte. Co rpu l vasu lu i a fost înaintat Muzeu lu i Naţional de pre fec tura de Vlaşca (v. fotogr . de pe planşa X , nr . 1 şi 2).

Prezenţa vasu lu i i n t r ' u n tumulus arată o întrebuinţare de carac­ter f uneb ru . Rapor tu l învăţătorului d in sat către Min is ter arată că vasul «erà pl in» , când a fost găsit, «cu pământ mai moale şi mai afânat decât cel dimprejur», ceeace a r ind ica întrebuinţarea l u i ca urnă funerară.— Totuş o r i g ina r vasu l , care e ev ident o luc ra re greacă d ina inte de Hr is tos , ajunsă la no i p r i n expor t şi folosită de Daci i noştri în scopur i p r obab i l analoage cu cele d in lumea elenicâ, are un caracter sacru, în legătură cu c u l t u l l u i Dionysos. Pie că a fost ch iar un ex rolo, lie că avea n u m a i m o t i v u l sacru a l u n u i atare obiect, c r a t e r u l nos t ru prezentând pe toarte le sale f i gura Sileni-\or

de t ip ionic, ca r i e r au personagi i le d iv ine cele mai caracter ist ice pen t ru c u l t u l zeu lu i viţei do vie, se arată a fi fost făcut delà început în vederea utilizării l u i la împrejurări special condiţionate de c u l t u l d ionys iac : serbări şi banchete în onoarea zeu lu i . T h r a c i i însă şi Daci i · noştri erau tocmai , de acasă delà ei , ado ra to r i a i l u i Dionysos. Ast fe l a r ta greacă a vasu lu i corespunde p r o p r i u zis u n u i conţinut suf le­tesc ind igen , o r i g ina l . Că vasul a ajuns apo i într'un tumulus, n u e de m i r a r e . Şeful dacic, care 1-a folosit în vieaţă, şi 1-a lua t cu el şi după moarte . Dionysos erà doară zeul care ma i m u l t decât o r i ­care a l t u l steteà în legătură cu trecerea d i n vieaţă la moarte , as igu­rând pe credincioşii săi de n e m u r i r e a su f l e tu lu i .

I X . L u c i u ( jud . Ialomiţa).

L a g u r a Ialomiţei, în faţa Hârşovei ( vech iu l Carsiumj există o aşezare antică, ca u n cap de pod dacic a l Ca r s iu lu i scythic, poate ch ia r şi cu un lagăr a l u n u i numerus Surorum sagittariorum

( C I L . I I I , 7493) . L a 10 k m . spre Ves t de G u r a Ialomiţei se află satul L u c i u , unde s'a găsit încă de d e m u l t următorul obiect rămas

www.cimec.ro

GH

pană azi inedit , do al tio 1 ca atâtea alt :do, în colecţiile Muzeu lu i Na t i ona l .

ι

H5. Lampă do bronz cu o cruce mare deasupra toar te i , având d iametre l e or izontale de 0 .170 pe 0.70 şi înălţimea de 0.105 la cruce si 0.055 la capac. T o a r t a caro o per fect rotundă o continuată in sus de crucea aproape verticală, do formă veche bizantină. Capacul lămpii o st i l izat în formă de s t r id ie . F u n d u l lămpii are în i n t e r i o r o adâncitură prelungită ca u n c u i u , go l pe d in lăuntru, în m i j l o cu l c o r p u l u i e i , p e n t r u a serv i la f ixarea lămpii pe un cande labru ascu­ţit. L u c r a r e bună d in sec. Y — V I . (V. planşa IX , l i g . 2 a şi 6).

Or ig inea lămpii nu e g r e u de g h i c i t : la Răsărit, peste Dunăre, înfloriâ încă in sec. V — V I c u l t u r a romano-creştină. Do acolo a ajuns şi l ampa de bronz dincoace la no i în cutare sat ro inano-bar -L a r d in părţile L u c i u l u i de azi.

C u acestea încheiu comunicarea de azi, rămânând ca la a l t p r i l e j să comunic încă vreo câtevâ ştiri d i n Dacia Malvensis , ca r i azi nu-şi p u t e a u găsi a ic i u n loc p o t r i v i t .

IN L O C D E REZUMAT.

Principalele rezultate ale descoperirilor şi cercetărilor de mai sus iiind «nprinse în articolul meu Neuc Funde in Butnănien, care apare simultan în Jahrbuch des K. Dmtschen Archăologischen Institute, Bd. X X V I I I Archăo-logi8cher Anzciger, 1913, 3 ,—nu mai dau aici obicinuitul rezumat francez, cu care însoţesc toate comunicările melc , în vederea folosirii lor do învă­ţaţii din Apus.

www.cimec.ro

Vasi le l 'àrvan, Ştiri nonă din Dacia Malvensis.

F ig . 1. — Inscripţie onorară a oraşului ant i c Drobeta p e n t r u împăraţii M. Aure l ius şi Oommodus — T. -Scver in .

F i g . 2. — Inscripţie onorară a oraşului an t i c Drobeta p e n t r u împăraţii Sep t im ius Severus şi Caracal la. — T.-Severin.

Analele A. R.—Tom. XXXVI.—Memoriile Sec\. Istorice.

www.cimec.ro

Vasi le Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia Malvensis.

Fig . 3.— F r a g m e n t de inscripţie l a t i n i i , F i g . 5 .—Fragmen t d i n t r ' o inscripţie ono-c u menţiunea senatu lu i oraşului Dro- rară. — T u r n u - S e v e r i u .

beta. — T u r n u - S o v e r i n .

Analele A. R.—Tom. XXXVI.—Memoriile Secţ. Istorice.

www.cimec.ro

Vasi le Pârvan, Ştiri nouă din Dacia Malvensis, I I I .

Analele A* Λ. — Tom, XXXVI.—Memoriile Seci. Istorice,

www.cimec.ro

Vasi le Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia Malvensis. _ I V .

F i g . 3. — Cărămidă ou inscripţie. — T . -Sever in . F i g . 4. — Gen iu funerar . — T . -Sever in .

Analele A. R.—Tom. XXXVI.—Memoriile SecÇ. Istorice.

www.cimec.ro

Vasi lo Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia Malvensis.

F i g . 1 a şi 6. — Statuete de geni i funerare. — T. -Sever in .

F i g . 2. — F r a g m e n t de diplomă militară » , partea externă, 6, partea internă'. — Răcari

Analele A. li.—Tom. XXXVI.—Memoriile Secţ. Islorice.

www.cimec.ro

Vasi le Parvan , Ştiri nouă din Dacia Malvensis V I .

Analele A, R,-Tom, XXXVI,—Memoriile Svcţ. Iştorice.

www.cimec.ro

Vi ig i lo Părvan, Ştiri nouă din Dacia Malvensis.

F ig . 2. — Inscripţia de reclădire a u n u i t e m p l u al zeiţei Nemesis. — Celei.

Analele A. R. — Tom. XXXVI — Memoriile Secţ. Istorice.

www.cimec.ro

Vasi le Pârvan, Ştiri nouă din Dacia Muluansis. IX.

F i g . ia. — Statuetă de b ronz a l u i I up i t e r F i g . 1 6. — Statuetă de b ronz a l u i I u p i t e r Du l i chenus . D i n faţă. Deasa. (Dol j i . Dol ichenus. D i n spate. Deasa. iDol j ) .

4 F i g . 2 a. — Lampă creştină de bronz . F ig . 2 b.— Larnpă de b ronz D i n pro f i l .

D i n faţă. L u c i u (Ialomiţa). L u c i u (Ialomiţa)

Analele A. R.—Tom. XXXVI Memoriile Sec(. Istorice.

www.cimec.ro

Vas i l e Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia Malvensis.

F i g . 1. — Vas de b ronz găsit i n com. Rălănoaia >Vlaşca).

F i g . 3. — Rel ie f de marmoră. F i g . 4. — F r a g m e n t d i n t r ' o statue de b r onz (re ' ' e l e i . g iunea frontală). Racoviţa-Copăceni.

Analele A. B.—Tom. XXXVI.—Memoriile SecÇ. Istorice.

www.cimec.ro