11

2

Editor: Flori Zilahi

Redactor: Mihai Zilahi

Paginare i graphic design:Péter A la Antal

Fotogra e: R zvan Stan

Arta de a împ rt ieeeeddddiiiittttoooooorial de Cris an Onofrei

Comoara ascunsde CCC lin Gîlea, CC

Discurs amuzant povestea unui dans

de Sorin Popa, CC

Merg pe gard, m in de drum

de Maria Tomescu, CC, CL

Dup 9 lunide Alice Puricic

Vrei s realizezi tot ce î i propui?

de Bogdan Vaida, ACB

Evaluarea este o art !de Mara Iepure

President:t:t:tt:tt:t:t Cris an Onoooooooofrfrfrfrfreieieieieieieiieei

Immediate Pastsstststststttst President:C lin Iepureeeeeeeeeeee, CC, CL

ViViVViViViViVicececcecec PPP Prerereresisiisisidedededentntntntntntntntnnt EEE Edudududucacacaca onononon:::: ViViVViVVictctctctctcc or Tomomomommommomommo eseseseseseseesscuuuuuu, CCCCCCCC, CLCLCLCLLCLLL

ViVViViV ce PPPPPrerrrrrrrrr sidededededededdedentntntntntntntnt MM M MM M MMMembbbbeb rshipppp: Flori iiiiiiiii ZiZiZiZiZiZiZZiilalalalallallalaaahihhihhhihhhhh

Viccce Preeesidedededededeeent PPubuuuuuuuuu lic cc ReReReReReReReReReelalalala onnnnnnnnnns:s:ssssss: RaRRaRaRaRalucaaaa Moioioioioiioioiiiisissisisisisisss

SeSeSeSeSeSeSeSSeSeecrcrcrcrcrcrcrcrcretetetetetettetette aaaaaara y: Mihaahahahahahaaaai ZiZiZiZiZiZiZiZiZZiZ lalalalalalalaalaaahihhhhhhhih

Treaeeeeeeeeee surer: CCCCCCCCCC lin Gîlea, CC

Sergeant at Arrrrrrrmsmmmmmmmmm : DaDD inininininini MMMMMM MMMMMaxaxaxaxaxxaxaxaximimimimimimimimmmmm

Made by: DC Print Media

3

Arta

împ rt ieditorial de Cris an Onofrei

Cu to ii ne dorim s m ferici i. Fiecare dintre noi are visele lui, gusturile lui i acele lucruri care îi fac su etul s tr sar de bucurie. Suntem atât de diferi i i totu i atât de asem n tori. Iar una dintre bucuriilepe care to i le avem în noi este bucuria de a împ rt i.

Când eram mic, dac primeam o juc rie nou , fugeam undeva unde numai eu puteam s m bucur deea, în pace. Aceasta este perioada în care depindem din toate punctele de vedere de al ii. Ne dorim tot mai multe, dar nu d ruim nimic, pentru c nu avem siguran , crezând c oricând poate s vin cineva i s ni le ia. O dat cu trecerea anilor, înv m s m pe picioarele noastre, s ne rezolv m singuri proble-mele i s m responsabili de faptele noastre. i as el înv m sa m independen i, i înv m faptul cfericirea noastr depinde doar de noi. Îns ajun i în aceast etap , în care consider m c suntem complet separa i de lume, începem s sim im c mai sunt i alte persoane pe lâng noi. Începem s gândim mai pu in în concep ia „eu” i mai mult în concep ia „noi”.

Unul dintre podurile care leag lumea noastr de lumea celorlal i este împ rt irea. Bucuria pe care o sim im atunci când împ rt im ceva cu cel de lang noi nu poate înlocuit de nimic. i asta pentru c este ceva unic i profund. Aceast bucurie nu poate explicat , poate doar tr it . i nu pot s m gândesc la ceva mai puternic de împ rt it, decât emo ii i experien e. Ce poate mai frumos decât spoveste celor din jur despre ul ma excursie, iar ei s se simt de parc au fost al turi de ne la ecarepas? Ce poate mai frumos decât s vorbe despre convingerile tale, iar cei care te ascult s simt ace-ea i energie care te anim pe ne? Ce poate mai frumos decât s existe armonie în echipa ta i s sim i i c împreun pute i realiza orice?

Este greu sa împ rt e cu adev rat emo ii, viziuni i experien e, îns nu este imposibil. Pentru ca aceste lucruri s devin realitate, avem nevoie s m s comunic m, s capt m aten ia i s câ g m în-

ostru. Tocmai de aceea, îmbun t irea abilit ilor de comunicare i de conducere crederea celor din jurul nobului Timi oara Toastmasters. As el înv m nu numai arta de a vorbi, sau artaeste scopul nostru, al clube a împ rt i.de a conduce, ci i arta de

Cristan Onofreicris an.onofrei@toastmasters.ro

4

de C lin Gîlea, CC

Una dintre competten ele careaparent cade într-un pllan secundatunci când cineva face ccuno n-

cu un club Toastmastters este cea a leadership-ului. Dee ce?

Un mo v ar c atuncci când auzim pentru prima oar dee Toast-masters, sau par cip m la oo întâl-nire s pt mânal , gândul nee zboa-r direct la sus inerea de discursurii în fa a unui auditoriu. Un alttul ar acela c într-o edin Toastmmasterss,, , evaluarea liderilor se face înn par cuuuu-lar, ind mai pu in vizibil puubliculuii.

Vorbitul în public se învaa , ca aproaoaaaapepeeeepporice abilitate, prin studiu, eexerci iu, evaluuuluarra e eeeei îmbun t ire, i apoi prinn reluarea aceststtororooro 4444 44

pa i ori de câte ori este nevooie.„Dar oare la fel o cu lleadership-ul?” - ne spunnemememmemem î înnn ”

gând imediat ce auzim c Tooastmasters se ocup i cu dezezvovovovvolttlltltltararareaaea l il il il ideddedede-rilor. Îns aceea i voce din mmintea noastr ne spune c nu poate chchiaiarr aa aa ddddede uu oor. i chiar a a e: avem nevoie de mult mp i efort. Pentru ca o persoan s devin un lider performant, are nevoie în principal de 3 elemmente pe care le enum r mai jos.

5

Primul element este un mediu în care liderul s î i poa-t exersa aceste abilit i. Câteodat , pur i simplu în gru-purile de oameni din care facem parte, leadership-ul nu reprezint o prioritate, i asta din varii mo ve. De ace-ea, una dintre ra iunile existen ei unui club Toastmas-ters o reprezint oferirea unui as el de mediu pozi v i prietenos, în care oricine s î i poat exersa abilit ile de lider.

Cel de-al doilea element este un sistem func ional care Cel de-al doilea element este un sisri pe drumul lung i s îi ghideze pe cei ce doresc s e lideri pe

sters avem oca-anevoios c tre scopul nal. În cadrul Toastmastersctualizat pe zia s bene ciem de un sistem testat, dovedit i actu

st sistem baza experien ei acumulate de-a lungul multor ani. Acest sisaceas-ofer pe de-o parte diferite materiale scrise relevante pentru aceas

uc-t tema c , i pe de alt parte, în cadrul clubului, ofer cri c construc- v din partea membrilor, dar i aprecierea rezultatelor.

m diferite roluri pe i nu în ul mul rând, în grupurile de oameni din care facem parte, avemde orice fel, atunci care le îndeplinim în mod curent. Dac aceste roluri nu presupun conducerea ddezvolt m ceva ce misiunea noastr devine i mai grea dintr-un mo v simplu. Nu avem cum s d

nu prac c m în mod repetat. Exist mult adev r în expresia la n „ o mater studiorumRepe oest” probleme, creând (repe ia este mama înv turii). Toastmasters ofer o solu ie i acestei

din elor, organiz ri posibilitatea de a par cipa ac v la ac vit i de leadership: roluri în cadrul edde evenimente, implicarea în conducerea clubului etc.

osibilitatea aplic -Cele trei ingrediente, un mediu pozi v i prietenos, un sistem func ional i pclub Toastmasters. rii prac ce a leadership-ului sunt îmbr i ate i puse la dispozi ie de orice c

un lider per-Trebuie doar ca cel ce dore te s devinmp i efort.formant s contribuie cu dorin , m

e doar cerul! Iar dup aceasta limita e

C lin Gîleea,aa, CC CCCCcalin.gilea@toastmtmtmtmasa teeetersrsrsrs rrr.r. oooooo

6

Discurs amuzant

de Sorin Popa, CC

SeSeSe ss spune c dansul este o exprimare ver cal a unei dorin e orizontale. Penntru mine nu a fost chiar a a. A putea spune c a fost o exprimare ver cal a unei dorin e… i atât.

În urm cu aproxima v 7 ani, obi nuiam s îmi petrec serile în loca ii subteranne (e uimitor cum majo-ritatea cluburilor cu ‚muzic bun ’ din Timi oara se a mai mult sub p mânt) înn compania unor oameni extraordinari, dar care l sau mult de dorit pe anumite planuri.

Eram un a a zis rocker, avem p rul lung i credeam c fac parte din categoria celor care ‚în eleg via a’ a a cum e ea. Petreceam mult mp consumând b uturi alcoolice i losofând pee diferite teme ce ineau de caracterul omului.

Locurile unde ne adunam erau luminate difuz i d deau o senza ie de melanccolie general , lucru care era accentuat i de fumul gros de gar care umplea înc perile. Când intramm în local, puteam dis nge 2 puri de grup ri de oameni.

Pe de o parte erau cei boemi, la care se vedea c tr iau în jurul întâlnirilor de genul acela. Eierau cei care, în jurul câtorva beri,

puteau s î i explice sensul vie ii în feluri în care nici cei mai mari loso nu ar reu it.

Ei î i în elegeau cu adev rat rostul în lume i, de i nu realizaser nimic în via ,, aveau oricând explica ii legate de acest aspect. Puteau s î i spun exact unde au ales gre it în via , sauu cum via a a ales gre it pentru ei f r s le cear p rerea. Aveau solu ii la orice în afar de îmbun t ireaa vie ii lor.

Pe de cealalt parte erau grupurile corpora ste care ie eau în ora dup oorele de lucru. Discu iile acestora se învârteau în jurul unor subiecte mai mult sau mai pu in super ciale. Eale. EErau colegi de lucru careErau colegi de lucru carepro tau de orele de dup servici pentru a mai amâna un pic mersul la neveste în favoarea ie irii la o berecu b ie ii.

Boemii st teau la mese separate i se uitau cu regret la grupurile corpora stee. Erau oameni ‚pierdu i’ care c zuser prizonieri unei vie i care le aducea bani i stabilitate, dar care nu avea nicio profunzimespiritual .

Atmosfera era sta c , de i destul de adânc în gândire. Era pu in trist , de i înc rcat de sens. Nivelul ridicat de melancolie pe de o parte, dar i de super cialitate pe dde cealalt parte, te f cea s î i dore i altceva. Ceva mai mult sau m car ceva diferit.

Se e c în momentul în care exist o cerere clar , apare i o ofert i c sschim-barea nu ine atât de abilitate cât de mo va ia interioar . Când toate acestea îîmi

7

umpluser paharul intern, a ap rut i oferta de desc rcare emo ional .Am ajuns într-un club de salsa.În primul moment în care am intrat acolo, am sim it o vibra ie i un niviviveele ddee enenerergigiee pepee c ccararareee nunun -lll mmmaiaia

sim isem pân atunci. Puteam dis nge din nou 2 grupuri, îns dedde d datataa accaceaaststaa nunu m maiai e errarauu dede niinitetete ddde eestatutul social, ci de alte criterii.

Pe de o parte erau ‚încep torii’ care st teau pe margine, uimmmi i i ppplini ddde admdmdmiririraaa ieieie p enenentrtrtru uu ceeaeea cevedeau. Ei erau cadrul unui tablou care era într-o con nu mi ccarre.

Pe de cealalt parte erau ‚avansa ii’ care erau pictura din cadruuu. Imaginea înn plinnn mmmii cac re,,, care aaruuuncn a a a în noi cu tot felul de culori ce p reau s se muleze pe ritmuri ccarre nu le mai aaauzzziisi ememem niccciodaaattt , , iii ttotototu i sim eam c le m de o via .

Peisajul te fura din primul minut i nu puteai decât s te a ezi lâng ceilaaall i ii încecepp toriri i ss prive uimit c tre ceva ce voiai i pentru ne, ceva ce sim eai c i se potrive te, ceva caaarerere t ee cocompmpleleta î în feluriii ll la care nici nu te gândise i înainte.

Se spune c mintea noastr este ca un tonomat, i c înmagazin m tr irrrii i pepepe ccare lele putttememem aa accccccesee amai târziu în func ie de nevoie. P rerea mea este c dansul la no este o tr ire pppe ee cacac rer mmmajaa oritattteeae la -

nilor o avem în noi din na tere, iar momentul când iese la iveal , nnne e ofofo erre o oo desccc rcare dependen extrem dedede p p plll cucucuttt ...emo ional care poate duce imediat la o d

erminat dansul, eram deja Când avansa ii au tes înv m i noi, convin i c voiam s

ajungem la nivelul lor. V zusem o lumevroiam i noi s am s facem parte cât mai repede.nou din care voiare pe care o pun încep torii în as el de Prima întreba

momente este cât de repede voi putea i eu a a?” „c R s-n partea unei instructoare, i mi-a aduspunsul a venit dinde mediul loso c din care veneam. Înaminte foarte scurt

oad de mp cum m-a a teptat, a ales loc s îmi spun o periocare am în eles tot ce aveam nevoie:s îmi dea o metafor din

nea odat înspre ora ul în care se muta-Se spune c un om venare nu mai fusese niciodat . La un mo-ser prietenii s i, i în calâng o cas , se opri s întrebe b trâ-ment dat, trecând pe c ia corect de mers. B trânelul îi ar t nelul din poart direcebarea legat de mpul necesar pentru direc ia, îns la într

u r spunse nimic. Dup ce tân rul plec a ajunge acolo, nurânelul îl strig i îi r spunse la întreba-mai departe, b t

mp:rea legat de m B trânelul: „vei ajunge în 2 ore”

Tân rul: cum de nu mi-ai spus asta i prima dat „cntrebat?”când te-am înl: B trânelul „voiam s v d cum mergi.”

Sorin Popa, CCsorin.popa@toastmasters.ro

8

Merg pe GARD,

m in de DRUMde Maria Tomescu, CC, CL

MMMaaaiii sssuuunntt ttrreeii ss pptt mâni - susuusususususususuususu icicicicicicicc ent mp assssssss eeeeeeeee eeeeeeelll l llllll încâcâtt ss n nnnuuu u mem riiteeteteeeteteetttettete ssssssss s mmmmmmmm sssstrttrtrtrrtrtrtreeseseseeeeeeeeeeeee ezezezez ddd degeaaababb . PoPPoatate e ninicici n nu mi-a dat sseaeaeaeaeaeaeaeaeaaeaeaeeae mmmmmmmmmmamm , dac nu m uitam azi întntntntntntntntntntntntntntntnttâmâmâmâmâmâmâmâmâmâmâmâmâmâmâmmpplp tor iinnnnn n nnn cacaleleleleeeeennndndn ararulull a aagggg aaaatt tt neneglijenentt tt ppe perete (da, eu u înîncc n nuuu uu amamamamamamamaaa trecut întru totul în era digital ...).))).).).).).).).)).).).).).).. S S vvvvvv dddd d ceceee m maiaiii p pppppp ppoooootottto face înînn aa aacest mp; am atââteteeaa a aa pepepepe c cccapapapap i iiii mimimintttttntttnteaeaeaeaeaeaeaeeaa îmi zburd în atâtea direc ii – în affffffffffffffffaraaraaraaraaaararararararararrarar dededeeeeeeeed uuunana......

MMaMaMaMai sunt dou s pt mânnnnni – ce rrepepededdede e e trtrtrtrtrtrttrtrtrtreceeee e mpul! i totu i, nu trece su ciennnnnnnntttttttttttt ttt dededededdddddddd rrepepedede e caaa eu s m întrerup din ruru naaanaa zz z zzililili nin c . Ah, dadarr dedededededeedeeee ff f ff ff f fffapt mint, am câteva idei! Îmi amintesccc cccccccccc ccccc mimi-a-au u venit asear în mppp cce e e înînînîncecececercrcrcrcr am ssss ada orm...probobbleleleeelemamamammmmmmmm e c , dac m gândesc bine, am imprprprprprprprprprrpp eeeeeeeeseseee ia c eram m deja adodoormrmrmmmititit ,, ppene trrrru u c nu îmîmîmmiiii mam i amintetescsccsc dddddd dd dddeseeeeeeeeee pre ce era vorba. Oricum, câcâcâcâcâcâcâcâcâcâtttetetetetetttete ii i mmai câte se popopot t ttt înînînntâtâtâtt mmpmplala in douuuu s pt mâni! Ammm vvvv vrerr me...

Mai esteeee oo ooo s pppptttttt mâmâmâmâmân – 7 zillleee e eeee – – 161616168 8 8 8 8 dededeede o o orer – ce ddee mpmmm !!!! Poateteee c c arar t trebui s m impapa--cientetetetetezzz,zz darr e eeeeuuuu sus nt o persoan pppprpppp ea calmm ii cacacacalclclccl ulat . S îîîîncncncnccepee sau s nu încep înc – – acacacaceaeaeaeaeastsstssss a a eeeseeeeeeeeeeeeee tee îîîîntntntntntrrrerebbbarea! Dac încep, poatttetetettt m voi r zgânândidididi i va trebui sss s schimb cursul dde e e e e mmumumm uuuullllttl e e oriiiiiiiiii.i A A A AA A re rost? Dac nu încep, poatattttee eee îmi va parea r u mmmaiaiaia t ârziu c amm mm pipipipp erduduuuutt t t t vrvrvrvrememememea degeabbaabbb . Hmmmmmmmmmmmmmmm, grea decizie.

Mai sunt ddddddddddouoooouooooo zile – cred ccc d e aceea a a aaa încececeepupupp t tt ss îmi tremure iiinvnvn oluntar partea dorsallll mmmmaaaiaii proemintent a cccccccccccoroooooooo pului... SS îînînînîî ceap distraaaaccccc iaiaii ! BuBuBuBBun,n, bb unu , dar de unddde?e??

Îmi amintesc subit c mi-am promis de 100 de ori c nu m voimai l sa niciodat s ajung în situa ia asta

( i culmea e c îmi amintesc promimmmmmmmmmmmmm sis unea doar în as el de situa iiii.i....... ),),), ppppeeneee -trtrtrtrtrttrtttt u c nu pot s m adun dac u c nnnununnnnnnnnnnnn am mp. Îmi mai promit o dat iiiiînîîînî cececececececececceep s scriu. i scriu f r oprire; nu îmi mmmmmmmmmmmmmmaiaaa permit s m opresc..

9

MaMaMaMaMMM ii ssusususuuuuss nt ddddddouooouuuu ooooororooree – cicic neee n nnnnaiaiiaiaiaiaiaiaiaiaiaibbbbbbababababa m mmmmmmmmm m m aaa-aaaa-a puuss? NNNNN-a-aaaa-a-a-am m m m m mm m m m m m mm aaaaaaaavaa tutt su cientntntnttttt mmmpp p p p pp ssss mm prprregeegegegegegegeggegegegegegegeg ttttttttttttteseseseseseseseseseeese c, e clarr. OOarararrrrrreeeeee eeeeeeee nuuuununu aa ar mm m mmmmaiaiaiaiaiiai b bb b b bbineee e epuppupupuppupuppurr rr i simplu s nnnnnnnnnnnuuuuuu uuuuu mmm d duc; sss n nnu uuu uu u u u uu uuuuu aaana un ii s nununu mm m dudududududududududududuud cc sssasau sss iiiii innvn enteteteteteteteteeteeteezzzzzzz zzzz un mmmo v

ii tot s nnnnnnunununun m ddududududuuc?c?c? U , , , dadadadadadadadadadadadaadadaaaar nu îmiii st în re ssssssssss nnu mmmm in nnn nn dedededededede cccceeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeaaaaa aa aaaaa cecece p p promit. MMMi-am

fafafafafafafafafafafaccccucucucuc tt-o o o o cccucu mmânânânânaaa meeeeeeeeeeeeeeeeeaaaaaa,aaa,aaaaaaa t ttrerebubub ieieie s s s iii t tterere mmim n ce amamamm îîî înncepepepeputututut.

Maaii sususuusuuuuuuuuuuuuntntntntntntntntntnntntnttntnntntntn dou minute – cine suss ntntn eeeeeeeeeeuuuuuu?u?u?uu Î Îmimmm trerere--muuuuurrrrr mmmmmmmmmmmmmmmmmmmâââââââââiââââââ nile, gura îmi e încle tat ,,,,,,,, rrreseee pipipipipirrrrr r ggrgrgrgrgreeueueueuu.....

crcrcrcredededdddddddddddddd ccccccc cccccccc urmeaz s mor! Îmi repepepepepepepepettttt t t numeelelele îî î îînnn n caaacc p;ppp;p;p; buuuuuuuuuuuubuuuuunnnnnnn,nnnnnn mai u cine sunt. M simt eeeeeeeexaxact ca a îînîntrtr o-o poeeeeezzzizz ee e ee

pppppppppepepppppp care am gasit-o într-o carte câcâcâcâcâcâcâcândnd aveeeamamm cam 8 aaaaanin : : : :: „„„„ Merg pe gard, m in de drummmmmmmm,, , //////// NiN ci o lllaaatatrr nu m c cc ccââineneneee, / ///

Nici o rage nu m vac , / Mergrgrgrgrgrgrgrg c cuu sub ioooaaarara-n pâpâinineee.e ..” iiiii sss s simimimimtttt c aceast be ie nu se va opppppppriririririririri a aiici!

Mai sunt dou seccccccuuuuuuuunndde – bunn,,, dddeeci accccuuuuum moooorrrr!!!!

i intru, i spupupuupuuuunnnn,n,nnn i vorbesc,c, ii i gegess culezezezze , i ggggglulululul meeeeesscsss , i râd, i aud aplauzele, iiiii i rerevin la loculul m mmeeuu a annteriooorrr.r.r i mmmmmm s sss simiimimt atât de u oar ,

încât ninininininininicccccicicc nu îmi vine ss ccrreded c am vvvvoooorbibiiiit t ttttt t ppepep ntru prima dat în fa aaaaaaaaa a 1 100 de persoaannene. ÎÎnncc tremuuurrr,r, nu uu u mmmmai u ce amm sspupuus,s, c umum a am

spus; lumemea a a îîmîmi zâzâmbe teeee,, dededeeciciciic trebuie c amam f f cccuutut c cevevva aa bibib nenen ! !

AA A A fofof st teri a aaaantntttt!!! ! Nu am m rereespspspiiriratat minute în ir! Am sim-iitt tt c moooooro ! ! ! ! DDDaD r, cu u tottoatatatee astea, a repeta experien-

a... o ooo o o dddad tt , , ii îîncncc o dat , i înc o dat ... .

Maria Tomescu, CC, CLmamaria.tomescu@toastmasters.ro

10

Dup 9 lunide Alice Puricic

Dup 9 luni, 6 lec ii i 2 conferin e am înv at c :1. ara Minunilor e unde merg eu, nu undeva într-o gaur de iepure.2. Dac nu crezi in ara Minunilor, ea nu exist .3. În ara Minunilor m simt mai bine decât acas .

Dar cel mai important lucru pe care l-am înv at este c ara Minunilor este la Toastmasters.S u membru Timi oara Toastmasters mi-a deschis nu numai o por spre o cariera stralucit ,ci i ochii. Am v zut mai mult decât oameni, i-am v zut prin prisma discursurilor lor i am avut ansa s le ar t o buca ic din ara Minunilor prin oglinda discursurilor mele.

Înc in minte cât de r u tremuram a teptând s îmi spun discursul în data de 14 mai, la primul meu concurs na ional de discursuri Toastmasters. ineam în mân o foaie i un pix i aveam gân-duri s emo ionez audien a. Doar c discursul meu cel hot rât a fost atenuat de modul nu preasub l în care tremurau cele dou obiecte în mâinile mele. Se vedea c starea mea de spirit erastrâns legat de tlu discursului meu Ce po i face cu o foaie si un pix:

moralul îmi putea adunat într-un pix iar culoarea fe ei era împru-mutat de la coala de hâr e.

De la bun început am ut c nu m va mul umi tema discursului i oarecum m în-doiam de impactul pe care îl va avea asupra publicului. Dar gândirea mea a înc lcat regula num rul 2, a adar trebuia pedepsit . i a a a i fost. Mi-a dorit din tot su etul s câ g un premiu. A teptam ceva s m mo veze, preferabil ceva subforma unui premiu. Bineîn eles c nu s-a întâmplat.

11

Poate v a tepta i ca aceast poveste s se termine cu bine, ca laaa H H Holollywood, iii sss sususunenene c c camm a a:

„Dar la Bra ov, al doilea concurs la care am par cipat, aam mm reu ititit s îîmii consttruiiesc un dd diiiscurs în care am crezut, m-am automo vat i am luat locul I”.

Dac a tepta i o asemenea relatare, nu o ve i g si în acesesst ar col.

Nu pot spune c la a doua conferin am avut o performmanan e extxtxtraaraododininarar . D Dee ffaaptptpt, erereramamam a atâtâtâttt de emo ionat , încât nici m car acum nu pot s m autoevaluez. E strtrananie rreeac ia corpupupului la stress. În prima sear a conferin ei am ie it prima în fa a publicului peeentrtrt u u a a imimprprovviza un dddiscurs pentru Table Topics. Am vorbit în fa a a 40 de oameni pe care nu îi cunooo teteteaam f rr vrvrvreueueun nn stttrror p de emo ie; 24 de ore mai târziu, adic momentul în care trebuia s livrez disisiscucucursrsul ppee care îî îlll avavaveaeaeam mmpreg t din mp, nu am reu it s îmi înce nesc b t ile inimii. Eram suspectctct apapa ror apappe de uuun nn atac de cord. Acel minut pe care a trebuit s îl a tept pentru deliberarea juriuluiii aaa fffosososttt cececel maaai ii lung minut al vie ii mele. Sim eam c e tr iesc datorit ritmului accelerat al inimii, eee s ssimimim eeeamamam ccc voi muri sufocat de emo ii. Tot ce îmi aduc aminte este c am p it în fa i mi-am spusss:::

„Alice, discursul t u merit auzit de ace oameni!”

i am început. Urm torul lucru pe care l-am con en zat erau aplauzele de încheiere a dis-cursului.

Nimic în via nu e ca în lme; uneori, lucrurile ies exact pe dos fa de cum ni le-am dorit. Addev rul e c în realitate ara Minunilor nu exist . Dar asta nu înseamn c nu exist un loc pen-truu ecare Toastmaster emo ionat care a teapt s î i livreze discursul în fa a unui juriu sau în fa aa unei echipe de evaluatori, un loc în care discusurile ec ruia sunt perfecte, un loc în care un Toasstmaster î i poate expatria emo iile pentru 5 – 7 minute.

Alice Puricicalice.puricica@toastmasters.ro

12

Vrei s

REALIZEZI

tot ce î i propui?

de Bogdan Vaida, ACB

teratul, trebuia s -mi scriu lucrarea de dizerta ieÎmi amintesc ul mele luni înainte de a-mi termina maste, o tot amânam.i, ca orice student con incios în pragul unui proiect mar

diminea a m Procedura era cam a a: dcin erauitam pe list iar prima sarc „scrie

dizerta ia” ul interior în . Urma dialoguunea care eul cel cerebral spu „azi m

apuc de ea” eu emo ional iar eul me”a urechi. O l -zâmbea cu gura pân laar , pentru c sam pân mai spre seaelelalte sarcini vroiam s -mi termin cepentru a lucra înainte, ca s m eliberez

neîntrerupt la ea. Seara: hopa! nu mai „e!”am mp, las’ c o fac mâine .

Problema:nuim s ne re-Cu to ii ne facem planuri. Pl nproiectele, s aliz m visurile, s ne termin m mai i relax m par cip m la evenimente i s ne

e pe care ni lepe deasupra. Dar câte din lucrurilepropunem le realiz m cu adev rat?

ru c nu le-am Multe nu le putem realiza pentrunele nu le-am dat importan su cient de mare, ump, i exist o rereeealizat pentru c nu le-am alocat m

m f cut pentru bbbub n parte de sarcini care nu le-amomo v m i s c n-am fost în stare s ne auton m asupraac ior!lor

13

Lao Tzu ( lozof chinez considerat fondatorul taoismului) spunea c „o c lll tttororie de o o mimimieee ddde kilometri începe cu primul pas”. Dar cum po i s faci primul pas, dac planul t u essstetete vvaag, nede niniit;t;t; d d dacacac nu e sigur c vrei cu adev rat s realizezi acea c l torie?

Fie c folose un s l de a lucra sau altul, tot ai un loc unddee- ii d depepozozoziiitezezii sarcinile ii întâlâlâl ininiriririlelee. DaDaDarr rmulte din lucrurile care le scrii acolo nu sunt într-o form ac ionanaabill i i mo vavaantnn !

Nu m crezi? Ce alegi?

a) „scrie dizerta ia”saub) „scrie introducerea dizerta iei”

a) „discurs”saub) „preg te te schi a discursului”

a) „devin Competent Leader (CL) în 10 luni”saub) „m propun ca Toastmaster la urm toarea edin pentru a ajunge CL în 10 luni”

Ai observat cum varianta b) pare mult mai u or de realizat decât a)? Nu ai vrea ca de acum înainte toate sarcinile tale s e la fel de u or de realizat ca cele din categoria b)?

Solu ia:Ca s î i creezi o list mo vant i ac ionabil de sarcini, ine minte urm toarele 5 principii:

1) Întreab -te „de ce”„E cu adev rat important pentru mine s fac aceast sarcin ?”Dac sim i c ai o rezisten fa de acea sarcin , pune- i urm toarele întreb ri:• este o sarcin pe care trebuie s o termin acum?• ce se va întâmpla dac nu ac ionez?• e legat de un el de-al meu?• e cu adev rat important ?• oare pot s -mi u lizez altcumva mpul acum?Cuno n a domeniului genereaz mo va ie. Dac tu e con ent de importan a sarcinii i de u urin a

cu care o vei realiza vei extrem de mo vat s o faci. Dac unul dintre cele dou criterii nu e bifat, apareprocras narea.

Punându- i aceste întreb ri î i de ni vezi atât în con ent, cât i în subcon ent, importan a sarcinii. Punctul 4 se va ocupa de al doilea criteriu: u urin a i claritatea sarcinii.

2) DeleagOamenilor le e fric s delege. Fie sunt perfec ioni i prefer s fac treaba a a

cum numai ei o u, e nu au încredere în alte persoane i sunt nevoi i s î i asume lucrul.

Nu- i asuma sarcina, asum - i responsabilitatea ei!

14

Deleeeag câcâcât tt dedede des pppooo i.i.i. De multe ori încrederea inves t când delegi un lucru important i se va întoarcecece sub alte fofoformrmrme. DDDacacac po i s aloci sarcina unei alte persoane pentru ca tu s realizezi o sarcin mai immmportant , f --o- f r frfrfriccc ... Nu po i i nu trebuie s realizezi tot proiectul de unul singur, înva s ai încrederee e în oamennni i s cooonsnsnstrtrtruiuiee r relelaaa ii, delegând!

333))) PPPrrreggg te ttteee- i ddoooaaarrr uuurrrmmm toooaaarea ac iuneNuNuNu- ii i notatata pe lililistststaaa dedede s ssarcicicinnni tttoaoaoatetete cellle 10 lucruri pe care trebuie s le faci la un proiect. E demoralizant

s ai i i ccoc nsnsnstaantntnt îîînn faaa 1 0 sasasarcrr ini care trebuiie completate ( i pe care sigur nu le termini azi). În schimb, scrie doooarr pppriririmamama accc iunenn pppe ee cacacarerere o po i face îîînn direc ia proiectului, i las celelalte sarcini undeva unde le vei pupuputeteteaaa acacaccececesasasa cc cânânânddd veveveiii avavaveaeaea n n nevevevoioioieee dedede ee ellle...

4) Spaaarrrggge proiecttteeellleee mari în sarcini pe care le po i face în maxim o orDe ce? CCCa s nnnu u dai i i ocococazazazia sor ii s te întrerup de la ce i-ai propus. În momentul în care ai o sarcin

care poaaatetete terminnnatatat reeepede, î i proste creierul s cread c i-a terminat treaba, chiar dac proiectul e e e amamamplplpluuu i ine e e lululunnin ddde e e zziz le.

AmAA inte ttte-e-e- iii ee exexexemplul de mai sus: a) „discurs” sau b) „preg te te schi a discursului”. La a) ai parte de o sarcin abababstststrrractctct , intangibil , pe când la b) prima ac iune deja î i sare în fa : „schi ez discursul”.

5) Formuleaz -le cât mai ac ionabilO sarcin numit „Ioana” nu te ajut cu nimic. Nu- i spune ce s faci, ci din contr , te scooate din starea ”

de concentrare i te pune s te gânde la ce vroiai s spui. Când î i notezi o sarcin folose tee întotdeauna verbe care denot ac iune: f , sun , lucreaz , termin . De exemplu „sun-o pe Ioana de ziuaa ei”.

Rezultatul? Formulându- i sarcinile în acest fel te s mulezi la ac iune. În lista ta se vor a a lucruri con-crete pe care po i s le faci acum, nu sarcini abstracte sau imprecise.

Bene ciile:Dac scrii lucruri vagi în lista de sarcini nu vei niciodat mo vat s le duci la bun sfâr it.

Creierul nostru nu poate s execute lucruri abstracte, când vrem s lucr m la o sarcin pe ccarenu o putem a nge sau mi ca, avem impresia c ne este peste puteri.

Unii dintre noi au tendin a s se concentreze pe tehnici complexe prin care s - i controleze mpul. Înva o tehnic , nu se potrive te, trec la urm toarea. i tot a a se adâncesc în sisteeme

de organizare, uitând de lucrurile care le au de f cut.Al ii gândesc doar strategic, au o viziune în spate dar nu u cum s o implementeze. Ei sunt cei

care se pierd în planul mare, nu pot s coboare pe p mânt.Solu ia nu e complex ; la fel ca în orice domeniu ai nevoie de o baz . Vrei s realizezi tott ce î i propui?

Urmeaz cei 5 pa i de mai jos:1. clari c - i de ce o faci2. deleag dac po i3. preg te te- i primul pas4. asigur -te c -l po i face într-o or5. formuleaz -l ac ionabil!

Pe locuri, i gata, START!

Bogdan Vaida, ACBbogdan.vaida@toastmasters.ro

15

EVALUAREA

este o Art !de Mara Iepure

La începutul lunii septembrie am par cipat la un seminar de evalua-re mai mult decât bene c pentru mine ca membru Toastmasters: “The art of e ec ve evalua on”.

Mihai Zilahi, Chief Judge al primului Concurs Na ional de Discursuri din Românininia,a,a e e erara cc ceaeaea mai aaavizat persoan pentru a sus ine acest seminar atât de a teptat de c tre membrii clubului TTTimimimiii oaoaoararara T T Toastststmas-ters.ters.

ac v în cadrul acestei sesiuni de înv are, având ca instrummmenenenteee dd deee Dou zeci de membri au par cipat aoastmasters Interna onal. Am a at de ce evalu m, cum putem evo-lucru caietele de seminar oferite de Toe de evaluator, ce metode putem folosi pentru o evaluare e cace i lua ca i vorbitori, care sunt rolurileul de evaluare. cum putem îmbun t i proces

care livr m o evaluare coerent , conform i În momentul în bene ciile acesteia se propag în trei direc ii: e cace, b

rimul care prime te bene ciile este oratorul c ruia i se valideaz pru ia sa; apoi evaluatorul, care î i dezvolt abilitatea de ascultare ac-evolu

ar în nal audien a, care la rândul ei înva din experien a celorlal i. v ; ir dac nimeni nu devine membru Toastmasters doar pentru a-i ajutaChiari s devin oratori mai buni, totu i chiar asta se întâmpl atunci pe ceilaldiscursurile i oferim feedback oratorilor.când evalu m urilor este acel lucru unic prin care Toastmasters se diferen iaz de Evaluarea discurs

milare. În cadrul Toastmasters, evalu rile reprezint o parte impor-celelalte organiza ii simului de comunicare, i implicit în dezvoltarea unui orator.tant în cadrul procesuile spuse de Mihai le am deja din punct de vedere teore c, doar Multe dintre lucruri în momentul în care le aplicam în prac c . Fiecare evaluare este c nu le con en zamportant pentru c re ect i transmite opinia ta ca de la orator la unic în felul ei i e imp

or, iar asta îi confer valoare. oratoe i personal nu am mai par cipat de ceva vreme la edin ele clu-De, faptul c am fost din nou în mijlocul unor oameni minuna i mi-a bului,us aminte de atmosfera prietenoas din cadrul clubului i m-a bine-readuus revederea lor. A adar, pentru mine a fost de bun augur par cipa-dispua acest eveniment.rea la

Mara Iepuremara.iepure@toastmasters.ro

1 Chief Judge este tlul acordat judec torului celui mai înalt în rang dintr-un complet de mai mul i judec tori C

1616