POIESIS  Ποιειν  

REVISTA OLIMPIADEI NAȚIONALE DE LIMBĂ NEOGREACĂ

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA

UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA

Ediția a XI-a TÂRGOVIȘTE

30 martie – 2 aprilie 2012

 

 

2  

 

de  Constantin  Kavafis  

ITHACA  

Dacă porneşti pe mare spre Ithaca, Urează ca să-ţi fie drumul lung Şi plin de aventuri, de cunoştinţe.

n-ai teamă de Ciclopi, de Lestrigoni sau de Poseidon înfuriatul:

nu-ţi vor ieşi în drum astfel de monştri cât timp ţi-e gândul sus, şi delicată

emoţia ce-ţi tulbură fiinţa şi trupul tău. Poseidon cel aspru,

Ciclopi şi Lestrigoni – n-ai să-ntâlneşti Dacă nu-i porţi ascunşi la tine-n suflet,

Şi inima nu ţi-i iveşte-n cale.

Urează-ţi ca să-ţi fie drumul lung Şi multe dimineţile de vară

Care te vor vedea intrând – şi cât de vesel ! – În porturi ce-ţi erau necunoscute. Opreşte-te prin târguri feniciene Să cumperi lucruri rare: abanos,

Mărgăritare şi mărgean de ambră, Balsamuri voluptoase de tot felul,

Balsamuri voluptoase cât mai multe. Du-te-n cetăţile Egiptului

Ca să primeşti de la-nţelepţi învățătura.

Ithaca pururi s-o păstrezi în gând.

Destinul te va scoate la țărmul ei odată, Dar nu fi prea grăbit. Călătoria

Mai bine să dureze ani de-a rândul, Şi-ntr-un târziu la ţărmul insuliţei

Să tragi, bogat de tot ce-ai câştigat pe drum, Fără s-aştepţi acolo o altă bogăţie.

Insula ta ţi-a dat în dar călătoria, Căci fără ea n-ai fi pornit la drum – Şi nu-ţi mai poate face alte daruri.

Şi de-ai s-o vezi săraca, ea nu te-a înşelat. Intors atât de înţelept, şi de bogat, Vei fi-nţeles ce-nseamnă o Ithaca.

(traducere de A.E.Baconsky)  

…pentru  dumneavoastră  ANCORELE  PE  CARE  LE  ARE  NEOGREACA  SUNT  ÎN  CULTURĂ,  ÎN  CULTURA  SOLIDĂ  CARE  ÎNSEAMNĂ  ARHETIPUL  CULTURAL....  

Dialog  cu  D-­‐‑na  Conf.  Univ.  Dr.  Mina  Maria  Rusu,  inspector  general  MECTS  

MECTS,  Vicepreşedinte  al  olimpiadei  de  Limba  neogreagă,  ediţia  a  XI  

 R: Am dori să vă întrebăm pentru început, ce înseamnă Olimpiada de Limba neogreacă pentru elevii din România? INSP.: Pentru elevii din România Olimpiada de Limba neogreacă e ceva inedit, nu este ca celelalte olimpiade tocmai pentru că această disciplină nu se studiază în curriculum, ca matematica, limba română, este o disciplină pe care doar puţini copii o fac, în primul rând cei care o îndrăgesc şi apoi copiii care fie provin din familii care au origini greceşti, fie provin din familii care iubesc Grecia. R: Dar pentru MECTS ce înseamnă această olimpiadă? INSP.: Pentru Ministerul Educaţiei această olimpiadă reprezintă un element nou, pe care noi îl stimulăm, pentru că orice disciplină din spaţiul comunicării, ori limba neogreacă este una din spaţiul comunicării, presupune o interrelaţionare şi o posibilitate ca, mă rog, oamenii să-şi spună gândurile unul altuia şi apoi să schimbe păreri privind orizontul cultural. De altfel, această limbă îşi are rădăcinile în greaca veche, deci în cultura Antichităţii, iar româna, aşa cum spuneam la deschidere, îşi are rădăcinile în limba latină, o altă limbă care a dat pentru cultura Antichităţii atâtea valori. Prin urmare, ancorele pe care neogreaca le are sunt în cultură, în cultura solidă care înseamnă arhetipul cultural, de fapt. R: Ne-aţi putea spune prin ce se detaşează Olimpiada de Limba neogreacă faţă de celelalte concursuri similare? INSP.: Este o olimpiadă care se desfăşoară după modelul Cadrului Comun European pentru Limbi, pentru că aici subiectele nu se dau pe clase, ci pe nivel de competenţă lingvistică. Copiii concurează indiferent de ce vârstă au, în funcţie de cât de competenţi sunt în comunicare: pe nivel A1, deci cel mai de jos sau pe A2 sau B sau pe C, care înseamnă competenţă maximă, să zicem. Şi e foarte important că acei copii care concurează pentru nivelul C şi obţin o diplomă, un premiu, pot beneficia de admiterea la facultate fără concurs. R.: V-aţi gândit pentru viitor şi la o etapă internaţională a acestui concurs? INSP.: Sigur că da, împreună cu Uniunea Elenă cu care avem o colaborare excelentă prin dl. prof. univ. Zisopol, care este , spre bucuria tuturor şi deputat în Comisia de învăţământ, deci poate să organizeze să zicem şi din perspectivă politică lucrurile acestea, dorim să deschidem această olimpiadă şi să-i dăm o notă internaţională. Am înţeles că sunt deja ancore şi lucrul acesta ne bucură foarte mult. R.: Aţi avut între timp un dialog cu participanţii? Cum i-aţi caracteriza în câteva cuvinte_

INSP.: Dialogul a fost unul absolut nonformal. M-am întâlnit pe holul hotelului, în restaurant, pe holul acestui liceu. Eu îi cunosc pe majoritatea de anul trecut, pentru că au participat şi anul trecut. Într-un gest de fidelitate faţă de această disciplină au venit şi anul acesta. Sunt nişte copii speciali, pe care eu îi admir, tocmai pentru că fac o disciplină care nu are aceeaşi miză ca limba română, ca matematica, fizica, biologia, chimia şi toate celelalte discipline grele, să zicem, din curriculum. Îi apreciez şi consider că vocaţia lor este una deosebită şi îi încurajez şi îi susţin.

 

R.: Sunteţi membră a Comunităţii Elene din România? Aţi putea spune ce calităţi trebuie să întrunim pentru a face parte din această familie? INSP.: Deocamdată nu sunt membră a Comunităţii Elene din România. Eu sunt Inspector General de limba română în MECTS, dar coordonez şi neoelena şi coordonez şi limbile clasice. Nu fac parte din comunitatea respectivă, însă apreciez foarte mult coeziunea grupului şi faptul că îşi păstrează identitatea culturală şi lingvistică într-un alt spaţiu cultural, care este unul românesc. Ei sunt o minoritate ca număr, dar din perspectiva trăirilor şi din perspectiva comunicării în limba lor, ei se manifestă ca şi cum ar fi în ţara lor, deci, într-un gest absolut democratic pe care societatea românească îl face în raport cu minorităţile. R.: Şi în final, am dori să vă întrebăm cum aţi aprecia evoluţia în timp a acestei competiţii?

INSP.: Dacă o luăm din perspectivă calitativă, se vede o sporire a calităţii lucrărilor elevilor, reflectată şi în dificultatea subiectelor. De la un an la altul, am sporit dificultatea subiectelor, pentru a ne duce chiar pe Cadrul Comun European pentru Limbi şi pentru ca cel care dă concursul pentru un anumit nivel să poată lua un eventual examen pentru dobândirea certificatului de competenţă lingvistică, la nivelul respectiv.. Din perspectivă numerică, deci cantitativă, am observat o creştere de la un an la altul a numărului de elevi, ceea ce înseamnă că a sporit interesul. Însă, un amănunt extrem de important, această olimpiadă a funcţionat iniţial prin finanţarea integrală din partea Uniunii Elene şi nu era în calendarul Ministerului Educaţiei. De doi ani de zile, aceasta este a treia ediţie de fapt, Olimpiada de Limba neogreacă este oficial în calendarul competiţiilor Ministerului Educaţiei şi finanţată de minister. Cum s-a întâmplat acest lucru? Tot ca o certificare a valorii acestei olimpiade. Ei au desfăşurat câteva ediţii, cred că vreo zece. Au desfăşurat prin propria finanţare şi au funcţionat foarte bine. S-a prezentat această situaţie la Cabinetul Secretarului de Stat, d-na Oana Badea, şi d-na a decis la nivel de cabinet că având în vedere valoarea concursului şi tradiţia acestui concurs, MECTS să se poată implica prin a-l finanţa. Şi, iată, suntem la a treia ediţie finanţată de minister, ceea ce înseamnă nu doar acordarea de bani, ci şi de premii şi de diplome semnate de Dl. Ministru. Aceste diplome au o cu totul altă greutate decât o diplomă pe care ar da-o orice organizaţie, uniune, ONG şi aşa mai departe, pentru că girează de fapt calitatea în sistemul de învăţământ românesc.

R.: Vă mulţumim.

 

 

4  

În  Târgovişte  relaţiile  între  poporul  român  şi  poporul  grec  au  fost  atât  de  

strânse  de-­‐‑a  lungul  istoriei...  

Mă   bucur   că   cea   de-­‐‑a   XI-­‐‑a   ediţie   a  Olimpiadei   de   Limba   neogreacă,   are  loc   la   Târgovişte,   în   acelaşi   timp   şi   în  acelaşi  an  cu  Olimpiada  de   la  Londra,  mă   bucur   în   acelaşi   timp  de   faptul   că  aici,   în   Târgovişte   relaţiile   între  poporul  român  şi  poporul  grec  au  fost  atât   de   strânse   de-­‐‑a   lungul   istoriei,  prin  faptul  că  aşa  cum  ştiţi,  Târgovişte  este   fosta   capitală   a   Ţării   Româneşti.  Din   păcate,   în   aceeaşi   perioadă  Imperiul   Bizantin   s-­‐‑a   destrămat   şi   o  mare   parte   din   cărturari,   oameni   de  comerţ   s-­‐‑au   refugiat   la   Târgovişte.  Vreau  să  reamintesc  că  mulţi  dregători  ai   celor   33   de   domnitori   care   au  domnit   în   Târgovişte,   au   fost   greci   şi  toate   aceste   lucruri   ne   fac   să   fim  mândrim   cu   mica   noastră   comunitate  care  numără  120  de  membri.  Avem  un  ansamblu   de   dansuri   de   12   copii,  ansamblul   de   dansuri   ONIRO.   Copiii  sunt  de  origine  greacă,  dar   şi   filoeleni  care   doresc   să   participe   la   activităţile  noastre.   Aşa   cum   spunea   şi   Dl.  Preşedinte   al   Uniunii   Elene   din  România,   ei   vin   cu   plăcere   în   rândul  comunităţii   tocmai   pentru   a   cunoaşte  tradiţiile  şi  obiceiurile  poporului  grec.    

Ing.   Marius   Cotenescu,   Președinte  Uniunea   Elenă   din   România,   filiala  Dâmbovița  

Interviu  cu  Conf.  univ.  dr.  Dragoş  Gabriel  Zisopol  

deputat  în  Parlamentul  României,  preşedinte    Uniunea  Elenă  din  România  

R: D-le preşedinte, v-am întreba pentru început, cum aţi regăsit oraşul Târgovişte? D.Z: Eu nu sunt pentru prima data în acest oraș minunat, un oraș plin de istorie și nu numai pentru majoritarii români ci și pentru noi, etnicii de origine greacă. Noi avem o comunitate elenă bine dezvoltată, nu din punct de vedere numeric dar din punct de vedere al calității umane avem o reprezentare bună, aici la dumneavoastră, în Târgoviște. Comunitatea elenă din Târgoviște reprezentând una din cele 25 de comunități elene, teritoriale, care se află toate, unite sub același fetru al unității al uniunii elene din România. Deci, iată că suntem întotdeauna bine veniți, de fapt și de drept, acasă...pentru că avem și o comunitate elenă aici. R: Am înţeles că aţi propus MECTS că Olimpiada de Limba neogreacă să se desfăşoare în oraşul nostru. Ce motive aţi avut să-l alegeţi ca oraş - gazdă al acestui concurs? D.Z: Noi, după cum cred că ați și studiat, v-ați pregătit, ne aflăm la cea de-a 12-a ediție a olimpiadei naționale de limba neogreacă. Există o politică la nivel național, și vă spun asta nu numai în calitate de președinte al uniunii elene din România, dar vă spun, înainte de toate în calitate de profesor universitar, ne dorim ca această olimpiadă, să se desfășoare în fiecare an în alte locații, în primul rând pentru a sprijini comunitatea greacă locală, iar al doilea motiv, foarte important, este acela de a demonstra copiilor noștri, calificați la olimpiada națională, cei mai buni dintre cei buni, membri ai Uniunii Elene din România, că e o bună ocazie să cunoască foarte bine toate meleagurile, să înțeleagă istoria comună româno-elenă (care, să știți, este o istorie legată de un lucru fundamental, un sânge comun care ne curge în vene), de fapt și de drept suntem creștini ortodocși. Ca atare, am avut motive bine întemeiate, înainte de toate, calitatea membrilor noștri de aici, din Târgoviște (este vorba de comunitatea noastră greacă, de aici, din Târgoviște), dar, pe de altă parte, avem și acest argument al motivării comunităților și responsabilizării totodată a acestor comunități elene din teritoriu și un sprijin total oferit acestor comunități. Iată, acestea sunt o parte, și cele mai importante dintre argumentele pentru care noi astăzi ne aflăm la Târgoviște. R: Cum trebuie să percepem un astfel de eveniment? Ce înseamnă acest concurs? D.Z: Acest concurs este elementul fundamental al Uniunii Elene din România. Știți foarte bine că toate minoritățile naționale au un portofoliu, un portofoliu chiar statutar: păstrarea identității naționale. Limba fiecărei minorități naționale reprezintă o parte fundamentală a identității minorității respective. Noi avem foarte multe proiecte, să știți...naționale, internaţionale, dar acesta este vârful de lance al proiectelor noastre pentru că este, așa cum spuneam anterior, proiectul care reunește pe cei mai buni dintre cei buni membri ai Uniunii Elene din România. Asta, de fapt, este și motivant pentru tinerii noștri, pentru că acești tineri, în proporție de peste 90% nu sunt numai olimpici la limba greacă, sunt olimpici la foarte multe discipline, participă activ în toate comunitățile grecești din țară (cele 25 de care aminteam anterior), sunt membri în ansamblurile de dansuri. Noi avem 40 de ansambluri grecești. Sunt comunități cu trei sau patru ansambluri. Avem și aici, la Târgoviște, ansamblul Oniro, al comunității din localitatea dumneavoastră, deci, iată că acești tineri își desfășoară activitatea nu numai în școlile românești, nu învață numai limba greacă, nu sunt numai olimpici la limba neogreacă, dar au și activități extrașcolare deosebite, care se încadrează, dacă vreți, în portofoliul european și al limbilor străine, dar înainte de tot și de toate, în acest portofoliu al unității în diversitate. continuare în pag. 5.....

 

Suflet  de  grec  și   inimă  de  român…  

...continuare din pag. 4 R: Ştim că Olimpiada de limba neogreacă are ca etapă superioară acest concurs naţional. Pentru viitor v-aţi gândit şi la o etapă internaţională? D.Z: Mă amuza foarte mult pentru că, cu 10 minute înainte (si cred ca sunteţi informata de îmi puneţi o aşa întrebare). Este un lucru foarte important. Eu deţin si o funcţie de conducere la nivelul diasporei elene mondiale. Suntem, vreau să vă spun, singura zonă de pe planetă....e vorba de România, care are o olimpiadă naţională de limba neogreacă și sigur vom fi cei, sper, în ceea ce mă priveşte, în doi sau trei ani, să avem și o fază internaţională de limba neogreacă. De altfel, în calitatea pe care o am în parlamentul României, și de membru în comisia de învățământ a Camerei Deputaţilor, am reuşit să mă ocup activ de această problemă a olimpicilor internaţionali și sunt coautorul unei legi care deja lucrează pentru olimpicii internaţionali, în conformitate cu care (și, vă rog să studiaţi această situaţie) toţi olimpicii internaţionali români beneficiază de un salariu minim pe economie timp de un an de zile, până la următoarea olimpiadă. Deci este un lucru foarte important, vreau să vă spun, eu la rândul meu fiind olimpic internaţional, fiind sef de promoţie la cele doua universități pe care le-am finalizat și chiar doctoratul luat cu un titlu de magna cum laudae. Sunt un om care ține foarte mult la calitate, care sprijină calitatea indiferent care este și va fi poziţia mea, mai mult sau mai puţin vremelnică. Răspunsul nostru este Da. Să ştiţi că este în premieră ceea ce vă spun. Nici măcar preşedinţii comunităților teritoriale nu ştiu acest lucru. O să-l anunţ, pentru că m-aţi obligat acum, luni. O să-l anunţ public. Dar nu puteam să nu vă răspund corect. Vrem să facem această olimpiadă internaţională. După cum aţi văzut eu am pregătit terenul și în parlamentul României, astfel încât tineri ca dumneavoastră, care sunt olimpici, și mâine, poimâine, olimpici internaţionali la limba neogreacă, să beneficieze de aceste atuuri, pe care în realitate le meritaţi, și mult mai mult decât atât. Vreau să vă spun că în sânul comunităților elene teritoriale, noi, în afară de premiile, foarte consistente, pe care le oferim copiilor noştri, în comunităţile teritoriale avem diverse evenimente care sunt dedicate acestor olimpici. O să vedeţi că eu sunt și preşedintele comunității locale din Prahova, conduc și o filială, una din cele 25. Vă invit să veniţi la sediul nostru și să vedeţi în sala de cursuri că, pe unul dintre pereţi avem tablouri cu toţi olimpicii, în care am scris, dedesubtul fiecăruia, anul și premiile pe care le-a obţinut la olimpiade, iar, imediat, în vecinătate, avem un panou în care avem preşedinţii și deputaţii care au născut si au renăscut din Prahova. Și toţi copiii noştri ştiu că aceştia, deci olimpicii, sunt cei care mâine, poimâine ne vor lua locul și ne vor reprezenta aşa cum sperăm noi că îi reprezentăm, cu cinste, în Parlamentul României și la nivel naţional dar și internaţional. Ca atare, visăm cu ochii deschişi la acestă fază internaţională și vă promit că suntem singurii care vor organiza, cel puţin prima fază a acestei olimpiade, în Bucureşti. Este un lucru de importanță majoră pentru noi. Sunt în tratative cu ministerul de resort din Grecia, pentru a rezolva această problemă, și, repet, avem un deadline de doi-trei ani pentru rezolvarea acestei probleme, a cărei întrebare mi-aţi pus-o dumneavoastră. R: Sunt motive ca prin acest concurs un număr tot mai mare de elevi români să înveţe limba neogreacă? D.Z: Păi vă pot răspunde din experienţa noastră. În primul rând, noi ne dorim și am făcut demersurile necesare și sperăm să se rezolve această problemă cu maximă celeritate, vom introduce în regim de opţional sau facultativ limba greacă în scoli.

 

Avem o cerere foarte mare la nivelul colegiilor economice, și vă pot da un exemplu de bune practici, aşa cum explicam și anterior, avem de patru ani de zile un memorandum semnat de comunitatea elena din Prahova și Colegiul Economic din Ploieşti, avem chiar o clasă de limba neogreacă. Tinerii sunt foarte interesaţi pentru că, e vorba de turism și servicii. Mulţi dintre tineri pleacă și lucrează, nu numai pe perioada vacanței, dar și pe termen mai lung, în Grecia, în insulele greceşti, deci există un interes sporit în ceea ce priveşte, în general, dar nu numai, aceste domenii economice. Și vă spun asta și ca profesor universitar la Ploieşti, pentru că avem și o facultate de ştiinţe economice, și predau în această facultate (Analiza valorii), mai mult decât atât sunt și în consiliul profesoral al acestei facultăți de ştiinţe economice, și ştiu foarte bine care este interesul studenţilor în ceea ce priveşte aceste deplasări în Grecia, la faptul că pot căpăta experienţa necesară într-o țară preponderent turistică, al cărei buget naţional, cca. 30% provine din turism. Deci, iată, există acest interes, la nivel naţional. Un interes care există și se manifestă fundamental în liceele economice, dar nu numai. Acum trei săptămâni, vă pot spune, am primit o cerere de la Bucureşti, pentru înfiinţarea unei clase de neogreacă, deci, iată, toate aceste lucruri concură, dacă vreţi, la răspunsul final, acela că există interes și noi suntem dispuşi și disponibili să ajutam, ori de câte ori este nevoie, și acolo unde este nevoie de noi, pentru că avem un corp didactic profesoral, plătit de statul grec, un lucru foarte important, în comparaţie cu multe alte minorități. Noi încercăm să nu supunem unei presiuni bugetul statului român, și atunci, sigur, avem, aşa cum vă spuneam, acest corp profesoral, deci profesori plătiţi de statul grec, de ministerul de resort din Republica Elenă, care își desfășoară activităţile la noi, în toate comunităţile teritoriale dar și în sistemul românesc de stat. Vă dau exemplu lui Dimitri Finiariotis care, de nouă ani se află la Ploieşti și predă în regim de gratuitate, la sediile celor două comunități (că nu întâmplător v-am dat acest exemplu), Ploieşti și Târgovişte, pentru că noi suntem două comunități infrățite, deci iată, predă de peste nouă ani de zile, limba greacă în regim de gratuitate, și are elevi de la copii, de patru-cinci ani, până la vârstnici. R: Olimpiada din acest an se află la a XI-a ediţie. Cum aţi aprecia evoluţia în timp a acestei competiţii? D.Z: Eu v-as ruga foarte mult, având în vedere că sunt unul dintre organizatori, să discutaţi și să puneţi întrebări tinerilor noştri participanţi, pentru că nu ar fi elegant să vă spun punctul meu de vedere. Ce pot să vă spun este că an de an încercăm să fim mai buni, să facem tot ceea ce putem pentru a fi mai buni, și să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică să recompensăm valorile noastre. R: Aţi avut între timp un dialog cu participanţii? Cum i-aţi caracteriza în câteva cuvinte? D.Z: Exista un dialog continuu cu participanţii, pentru că toţi aceşti tineri pe care dumneavoastră i-aţi cunoscut sau îi veţi cunoaşte zilele acestea aici, la Târgovişte, sunt membri ai comunităților greceşti teritoriale. Absolut toţi. Deci, vreau să vă spun că este un lucru foarte important. Noi ne întâlnim în foarte multe locuri și proiecte. Aşa cum vă spuneam anterior, Uniunea Elenă din România are foarte multe proiecte, anual, în derulare, multe dintre ele fiind perene. Vă dau un exemplu, Festivalul elenismului din România, care strânge 400-500 de tineri care evoluează pe scenele amfiteatru din zonele unde avem comunități teritoriale. Iată, comparativ cu răspunsul pe care vi l-am dat la întrebarea: De ce și unde desfăşurăm olimpiade? continuare în pag. 6....  

 

 

6  

...continuare din pag. 5 Deci, acolo unde avem comunități teritoriale, oriunde în țară. Deci iată, sunt 400-500 de tineri care evoluează, aşa cum v-am spus, pe scenele teatrelor din țară, mulţi din ei sunt și olimpici. Deci noi ne cunoaştem foarte bine cu aceşti tineri. Majoritatea proiectelor. sau alături de noi, sunt de fiecare dată aceşti tineri. Avem două proiecte naţionale de tip tabere tematice, pentru studierea dansului tradiţional grecesc. Deci, de două ori pe an, câte doi reprezentanţi din fiecare comunitate teritorială se deplasează acolo unde conducerea Uniunii decide să finanţeze și hotărăște că este bine, aduce instructori din străinătate, și este logic să fie aşa, sau chiar o parte din România, pentru a desfăşura aceste tabere tematice. Avem un alt proiect ”Dialog cu timpul și lumea”, aflat la cea de-a patra ediţie. Anul acesta, având în vedere că ne aflam într-un an olimpic, acest proiect îl dedicăm olimpismului. Îl vom desfăşura la Bucureşti, să zicem, ca element fundamental, statornic, cazare, masă, și toate celelalte, și vom vizita împreună cu cei 150 de tineri, care vor fi invitaţi din toate comunităţile elene teritoriale, dar și din partea altor minorități naţionale, mormântul lui Zzapa, care este, de fapt și de drept, cel care a reînviat spiritul olimpismului contemporan. Mormântul acestuia se află undeva în Ialomiţa, în Slobozia, și, iată, o altă rădăcină fundamentală a relaţiilor dintre România și Grecia. Avem multe, multe, foarte mult proiecte, să ştiţi, și pentru vârsta a treia, și pentru tineri. Este adevărat, nouăzeci la sută dintre proiectele noastre sunt dedicate tinerilor. Avem mobilități în Grecia, avem tabere tematice și în Grecia, cum vă spuneam anterior. Avem o editura proprie, avem o tipografie și foarte multe monografii pe care le-am scos în ultimul timp pe piaţă. Ar fi, de exemplu, ”Monografia grecilor din comuna Izvoarele, judeţul Tulcea”, ”Monografia grecilor din Prahova”. Chiar luni am făcut lansarea la Ploieşti. Urmează, în viitorul apropiat, ”Monografia grecilor din Constanta”, Braşov, Iaşi și aşa mai departe. Observaţi că toţi aceşti tineri, despre care spuneaţi dumneavoastră, sunt implicaţi activ în toate aceste activități pe care le-am menţionat. De la unele dintre fotografiile care apar în aceste monografii, până la sprijinul efectiv pe care îl dau în realizarea proiectelor, aşa cum o să vă spună și domnul preşedinte Cotenescu despre Târgovişte, tinerii noştri din ansamblu sunt tineri activi. De la aranjarea camerelor până la toate elementele ambientale, participările la proiecte, deci de jos până sus, în toate proiectele naţionale, tinerii aceştia ne sunt alături. Nici nu putea să fie altfel. Vă daţi seama, eu ca preşedinte al uniunii, înainte de toate ca profesor universitar, am slăbiciunile mele. Deci 90 la sută, într-adevăr, dintre proiecte, sunt alocate tinerilor.

R: Ce transmiteţi participanţilor şi oraşului gazdă? D.Z: Ştiţi, eu am un prieten foarte bun, care este profesor la unul dintre masteratele pe care le conduc în calitate de decan, și care are un motto, care mie îmi place foarte, foarte mult, și pe care o să-l citez acum, și care spune ceva de genul: ”Să trăiţi, în braţele cui doriţi!”...ăsta este un lucru foarte, foarte important pe care eu îl urez acestor participanţi minunaţi, și să fie animaţi de un lucru important, pe care, de data aceasta, l-a spus Eminescu, și la care eu am ţinut foarte mult încă de tânar. Eminescu spunea aşa: ”Un profesor universitar este o lumină.” Sigur, exisă profesori și profesori. Eu am ţinut de tânăr aşa, mai tânăr decât dumneavoastră, la acest motto, și am luptat să ajung profesor universitar, și mă lupt zi de zi să fiu un profesor corect și onest și bine pregătit, atât cât depinde de mine.

Fapt pentru care, eu am avut și am stat, de exemplu joi, zilele acestea, să fiu invitat la Academia Oamenilor de Știintă din Iaşi, și să asist la un moment înălțător, pe care, declar deschis că mi-l doresc pentru mine, la un moment extraordinar al unui coleg din Parlamentul României, al unui coleg care are doctoratul în ştiinţe economice, care a fost numit într-o formă sau alta, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă. Acesta este un lucru pe care îl doresc fiecăruia dintre copiii, care astăzi, sunt alături de noi. Să urce cât mai sus, la un nivel ierarhic, pentru că ei sunt la un nivel de înţelegere care...în ceea ce mă priveşte pe mine, există o scară ierarhică bine determinată (ştiţi, există analfabetul, existî omul care ştie să citească, există omul care memorează, există omul care înţelege, și eu cred ca tinerii aceştia ai noştri, olimpicii noştri, se află în acest stadiu, dar mai sus decât toate acestea există omul activ, omul care dăruieşte din cunoştinţele lui celor mulţi și care aduce plusvaloare societății.Vreau să vă spun că asta îmi doresc eu pentru aceşti copii minunaţi, să întoarcă o parte din sufletul lor, aşa cum sunt imbratisati de către noi, cu mult suflet, celor care le urmează. Să creeze, pentru că este filonul fundamental uman și să dăruiască, mai departe, din binele pe care îl primesc, pentru societate.

R: În final, am dori să vă întrebăm ce calitate ar trebui să aibă un tânăr pentru a fi membru al comunității elene din România?

D.Z: Nu aveţi nevoie de calitate. Eu, în campania electorală, și pe afişul meu, am scris un lucru, la care ţin foarte mult, cu toate riscurile pe care mi le-am asumat, ”suflet de grec și inimă de român”....și v-am răspuns la întrebare.

R: Va mulţumesc! D.Z: Cu drag.

  BINE  AȚI  VENIT!  

 

 

8  

  BINE  AȚI  VENIT!  

Dacă  porneşti  pe  mare  spre  Ithaca,  Urează  ca  să-­‐‑ţi  fie  drumul  lung  Şi  plin  de  aventuri,  de  cunoştinţe.  n-­‐‑ai  teamă  de  Ciclopi,  de  Lestrigoni  

sau  de  Poseidon  înfuriatul:  nu-­‐‑ţi  vor  ieşi  în  drum  astfel  de  monştri  cât  timp  ţi-­‐‑e  gândul  sus,  şi  delicată  

emoţia  ce-­‐‑ţi  tulbură  fiinţa  şi  trupul  tău.  Poseidon  cel  aspru,  

Ciclopi  şi  Lestrigoni  n-­‐‑ai  să-­‐‑ntâlneşti  

Dacă  nu-­‐‑i  porţi  ascunşi  la  tine-­‐‑n  suflet,  Şi  inima  nu  ţi-­‐‑i  iveşte-­‐‑n  cale.  

Urează-­‐‑ţi  ca  să-­‐‑ţi  fie  drumul  lung  Şi  multe  dimineţile  de  vară  

Care  te  vor  vedea  intrând  –  şi  cât  de  vesel  În  porturi  ce-­‐‑ţi  erau  necunoscute.  Opreşte-­‐‑te  prin  târguri  feniciene  Să  cumperi  lucruri  rare:  abanos,  Mărgăritare  şi  mărgean  de  ambră,  Balsamuri  voluptoase  de  tot  felul,  Balsamuri  voluptoase  cât  mai  multe.  

Du-­‐‑te-­‐‑n  cetă  ţile  Egiptului  Ca  să  primeşti  de  la-­‐‑nţelepţi  invătătura.  Ithaca  pururi  s-­‐‑o  păstrezi  in  gând.  

Destinul  te  va  scoate  la  tărmul  ei  odată,  Dar  nu  fi  prea  grăbit.  Călătoria  

Mai  bine  să  dureze  ani  de-­‐‑a  rândul,  Şi-­‐‑ntr-­‐‑un  târziu  la  ţărmul  insuliţei  

Să  tragi,  bogat  de  tot  ce-­‐‑ai  câştigat  pe  drum,  Fără  s-­‐‑aştepţi  acolo  o  altă  bogăţie.  Insula  ta  ţi-­‐‑a  dat  în  dar  călătoria,  

 

MUZEUL  DE  ISTORIE  

 

 

MUZEUL  POLIȚIEI  

COLEGIUL  ECONOMIC    ”ION  GHICA”  

 

 

LICEUL  DE  ARTE    ”BĂLAȘA  DOAMNA”  

COLEGIUL  NAȚIONAL    ”CONSTANTIN  CARABELLA”    

 

COLEGIUL  NAȚIONAL    ”IENACHIȚĂ  VĂCĂRESCU”  

CASA  ”BĂLAȘA  DOAMNA”  

         

CURTEA  DOMNEASCĂ  

Târgoviște ….Florența Valahiei Expresia autentică a spiritului românesc. Pentru noi, românii, de aici și de

pretutindeni, Târgoviște reprezintă Sparta și Atena la un loc.

 

 

10  

 

CURTEA  DOMNEASCĂ  

           

 

BISERICA  ”STELEA”  

POȘTA  VECHE  

 

MITROPOLIA  

PREFECTURA  

 

TURNUL  CHINDIEI  

MUZEUL  TIPARULUI    

 

PRIMĂRIA  TÂRGOVISTE

Târgoviște ….Florența Valahiei

Expresia autentică a spiritului românesc. Pentru noi, românii, de aici și de

pretutindeni, Târgoviște reprezintă Sparta și Atena la un loc.

  Evenimente ale comunității elene Dâmbovița

ANSAMBLUL  ONIRO  

• Încă  din  1995  Comunitatea  Elenă  Târgovişte  s-­‐‑a  putut   mândri   cu   un   ansamblu   de   dansuri  greceşti,   Ansamblul   Armonia.   Din   nefericire,  cu  trecerea  anilor  acesta  a  dispărut.  

• Din   anul   2009,   el   este   înlocuit   de   Ansamblul  Oniro,   ansamblu  modest   de   dansuri   greceşti.  Acesta  s-­‐‑a  format  din  dorinţa  tinerilor  membri,  eleni   și   filoeleni,   care   au  vrut   să   se   simtă  mai  aproape  de  obiceiurile  si  tradiţiile  greceşti,  prin  arta  dansului.  

• Numele   ansamblului   „Oniro”   (gr.   vis)   are   la  bază  o  povestioară  în  urma  căreia  s-­‐‑a  stabilit  să  rămână   ca   nume   oficial   pentru   trupa   de  dansuri.     Într-­‐‑o   noapte,   unul   din   tinerii  Comunităţii   Elene   Târgovişte   a   visat   că   la  Festivalul  Elenismului  din  acel  an  el  şi  echipa  sa  au  fost  cei  mai  buni.  La  prima  întrunire  cu  ceilalţi   le-­‐‑a   povestit   visul   său   şi   împreună   au  hotărât  ca  această  aspiraţie  să  devină  reală.  

• Împreună   aduc   ceva   inovator,  multă   veselie   şi   speranţă,   atât  datorită   vârstelor   sale   june,   cât   şi  datorită   costumelor.   Fetele   poartă  straie   tradiţionale  din   insula  Corfu,  care  transmit  bucuria  zilelor  însorite  asemeni   celor   insulare   prin  multitudinea   culorilor   îmbinate   cu  imprimeuri   florale.   Băieţii   posedă  costume  din  Sterea  Ellada.  

• În   cei   3   ani   de   la   reinventare,  ansamblul   a   participat   la   diverse  activităţi   şi   spectacole   din   cadrul  oraşului   Târgovişte,   dar   şi   la   nivel  naţional,   spectacole   caritabile,  baluri   ale   bobocilor,   alte   spectacole  şcolare.  

 

 

 

12  

  Acum,  aici,  pentru  totdeauna  

• În   cadrul   oraşului   Târgovişte,   tinerii  au   susţinut   spectacole   de   ziua  naţională   a   Greciei,   Megalo   Ohi,  Vasilopita,   1   iunie,   8  martie,  Crăciun,  Paşte.  

• Ansamblul   a   fost   invitat   de  nenumărate   ori   sa   susţină   spectacole  în   alte   oraşe   (Ploieşti,   Bucureşti,  Braşov,   Constanţa,   Craiova,   Galaţi).  Menţionăm  câteva  din  aceste   invitaţii  ca   fiind   în   cadrul   Festivalului  Tineretului   Elen   din   România,  Carnavalul   lunii   martie   organizat   an  de   an   de   filiala   Bucureşti,   serbări   de  Crăciun  alături  de  Comunitatea  Elenă  Prahova,   ori   Comunitatea   Elenă  Bucureşti,   ziua  Naţională  a  Greciei   la  Craiova.  

• Pe   1   iunie   2011,   participând   la  Concursul   Naţional   „Bucuria  Dansului”,   concurs   desfăşurat   la  Pucioasa,   au   reuşit   performanţa   de   a  obţine  locul  I.  

• Patru   dintre   membri   ansamblului,  care   au   stat   şi   la   baza   formării  acestuia   sunt   deja   participanţi   la  Olimpiada   de   Limbă   Neogreacă  (Oproiu   Sînziana-­‐‑Ioana,   Skouri  Antonis,   Tudor   Niki,   Ungureanu  Maria   –   Theodora).   În   urma  rezultatelor  obţinute   la  Olimpiada  de  Limba   Neogreacă   -­‐‑faza   judeţeană-­‐‑   s-­‐‑au  calificat  şi  pentru  ultima  etapă,  cea  naţională   care   va   avea   loc   în   fostei  capitale  a  Tării  Româneşti,  Târgovişte.      

                     Sânziana  Ioana-­‐‑Oproiu,                         Colegiul  Economic  ,,Ion  Ghica”  Târgoviște  

 

Imediat ce a fost anunţată înfiinţarea Uniunii Elene din România pe principalele canale de televiziune, la începutul anului 1990 ianuarie, februarie, în lunile aprilie, mai, doamnele Dakos Zoiţa şi Cotenescu Hrisula, pe plan local, au luat iniţiativa alcătuirii Comunităţii Elene din Târgovişte.

S-au deplasat la Bucureşti, la sediul Uniunii Elene din România, unde au intâlnit pe preşedintele acesteia, domnul Fotopulos Sotiris si pe vicepreşedintele Vitanidis Gheorghe. După ce au luat aprobarea înfiinţării Comunităţii Elene din Târgovişte, s-au întors în urbea noastră pentru a împărţi adeziuni.

Primi membri care au aderat la Comunitatea Elenă din Târgovişte au fost domnul Tzitzeclis Constantin, doamna Gănescu Steliana şi doamna Proches Maria. Aceştia au constituit şi primul comitet de conducere al Comunităţii Elene din Târgovişte. Preşedinte a fost aleasă doamna Cotenescu Hrisula, iar vicepreşedinte a fost ales domnul Tzitzeclis Constantin. Comunitatea Elenă din Târgovişte nu a avut un sediu la început.

Primele lecţii de limbă greaca s-au ţinut la reşedinţa doamnei Gănescu Steliana. La sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 Uniunea Elena din Romania a pus la dispoziţia Comunităţii Elene din Târgovişte fondurile necesare cumpărării unui sediu. Începând cu anul şcolar 1992-1993, Uniunea Elena din Romania a obţinut aprobarea statului Grec, sub forma unor burse, pentru trimiterea unor tineri din toate comunităţile ţării la studii de limbă greacă şi cultură greacă. Primul bursier trimis de Comunitatea Elenă din Târgovişte a fost

domnul Cotenescu Marius-Şerban. El a primit primul atestat din Târgovişte, de predare a limbii greceşti, eliberat de Universitatea din Ioannina, împreuna cu alţi 12 tineri din ţară (Paula Scalcău din Turnu-Severin, Iotovici Dan din Craiova, Haralambos Kakavia din Brăila, etc.). Din Târgovişte au obţinut burse ale statului grec şi alţi tineri care au plecat în anii următori la studii de limbă neoelenă, Cotenescu Irina Marilena 1993-1994, Gănescu Marius 1994-1995, etc.

În prezent, Comunitatea Elenă din Târgovişte numără în jur de 100 de membri de origine greacă şi filoeleni. Actualul preşedinte al Comunităţii Elene din Târgovişte este domnul Cotenescu Marius-Şerban

 

Scurt  istoric  al  Comunițății  Elene  din  Târgoviște  

 

 

14  

DIALOG    CULTURAL  

  SFATUL    ÎNȚELEPȚILOR  

Înțeleptul e un om care are experiența

vieții.

PETRE ȚUȚEA

Educația este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vis.

SOCRATE

Nu de vorbele celor mulți trebuie să ținem seama, ci de judecata

celui care cunoaște purul adevăr.

PLATON

A nu-ți fi frică de nimic înseamnă a privi tot ce se petrece în lume ca spectacol…astfel putem

interveni oricând prin imaginație și putem modifica specatcolul așa cum vrem noi.

MIRCEA ELIADE

Omul să-și îngăduie a spune numai ceea ce îi place lui însuși să

asculte.

ARISTOTEL

Arta s-a zis, este cel mai scurt drum de la un om la altul. Probabil, tot ea este cel mai scurt drum de la om la

el însuși.

OCTAVIAN PALER

Timpul se îngrijește să ne realizeze speranțele noastre, el își

îndeplinește opera și zboară.

EURIPIDE

Minunat lucru este prudența și înțeleaptă este prevederea.

HERODOT

Promisiunea nu riscă decât neîmplinirea, adică libertatea de a întârzia indefinit la porțile ființei.

GABRIEL LIICEANU

Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura.

Acest lucru nu prea-l știu oamenii, dar îl știu păsările.

Lumea este o frază muzicală, ea are sunetul operei perfecte.

ANDREI PLEȘU

 

 

16  

Limba greacă în context european Au spus despre valoarea limbii grecești:

Francisco  Ligura:  Grecilor, fiți mândri că vorbiți limba greacă vie și mamă a tuturor celorlalte limbi. Nu o neglijați, din moment ce este unul dintre puținele lucruri care ne-au mai rămas și este, în același timp pașaportul vostru pentru cultura mondială. Φρανγκίσκος Λιγκόρα: ,,Έλληνες να είστε περήφανοι που µμιλάτε την Ελληνική γλώσσα ζωντανή και µμητέρα όλων των άλλων γλωσσών. Μην την παραµμελείτε, αφού αυτή είναι ένα από τα λίγα αγαθά που µμας έχουν αποµμείνει και ταυτόχρονα το διαβατήριό σας για τον παγκόσµμιο πολιτισµμό. ”

Φρειδερίκος Σαγκρέδο: ,,Η Ελληνική γλώσσα είναι από ουσία θεϊκή.

Ο. Βαντρούσκα: ,,Για έναν Ιάπωνα ή Τούρκο, όλες οι Ευρωπαϊκές γλώσσες δεν φαίνονται ως ξεχωριστές, αλλά ως διάλεκτοι µμιας και της αυτής γλώσσας, της Ελληνικής . ”

Μάρκος Τίλλιος Κικέρων: ,, Εάν οι θεοί µμιλούν , τότε σίγουρα χρησιµμοποιούν τη γλώσσα των Ελλήνων.”

Γκαίτε: ,,Άκουσα στον Άγιο Πέτρο της Ρώµης το Ευαγγέλιο σε όλες τις γλώσσες. Η Ελληνική αντήχησε άστρο λαµπερό µέσα στη νύχτα.. ”

Marguerite Yourcenar: ,,Αγάπησα αυτή τη γλώσσα την ελληνική  για την εύρωστη πλαστικότητά της, που η κάθε της λέξη πιστοποιεί την άµμεση και διαφορετική επαφή  της µμε τις αλήθειες και γιατί ό,τι έχει λεχθεί καλό από τον άνθρωπο, έχει ως επί το το πλείστον  λεχθεί σ' αυτή τη γλώσσα. ”  

Schiller: ,,Καταραµμένε Έλληνα, τα βρήκες βρήκες όλα, φιλοσοφία, γεωµμετρία, φυσική, , αστρονοµμία' τίποτε δεν άφησες για µμας . ”

Βολταίρος: ,,Είθε η Ελληνική γλώσσανα γίνει κοινή όλων των λαών . ”

 Frederico  Sagredo:  Limba greacă este

esență divină.

Marius  Tulius  Cicero:  Dacă zeii vorbesc,

atunci limba lor e, cu siguranță limba

grecilor.

Goethe:  Am ascultat la catedrala Sf. Petru

din Roma Evanghelia în toate limbile.

Greaca a avut ecoul unui astru strălucitor în

noapte

Marquerite  Yourcenar:  Am iubit limba

greacă pentru amploarea plasticității, pentru

că fiecare cuvânt al ei adevărurile și pentru

că orice s-a rostit bun de către om, s-a rostit

în cea mai mare parte în această limbă.

Schiller:  Grec blestemat, le-ai aflat pe

toate: filosofie, geometrie, fizică,

astronomie, nouă nu ne-ai lăsat nimic!

Voltaire:  Măcar de-ar deveni limba greacă,

limba comună a tuturor popoarelor.

O.  Vadruska:  Pentru un japonez sau un

turc, limbile europene nu par a fi diferite, ci

ca dialecte ale uneia și aceleiași limbi, a

limbii grecești.

Relații  irenice    româno-­‐‑elene  

 ….de-­‐‑a  lungul  istoriei  creștine  Ţinutul  românesc  aflat  între  Carpaţi,  Dunăre  

şi   Marea   Neagră,   cu   istoria   ei   multimilenară   a  cunoscut   în   antichitatea   greco-­‐‑romană   şi   în   Evul  Mediu   o   viaţă   înfloritoare   dar   adeseori   lovită   de  vitregiile   soartei   şi   de   nestatornicia   vremurilor.   Au  existat  totuşi  şi  anumite  elemente  capabile  să  confere  temeinicie   şi   permanenţă   vieţii   oamenilor   din  această  provincie  istorică,  iar  cel  mai  elocvent  dintre  ele   a   fost,   desigur,   credinţa   creştină,   liantul   sfânt  dintre   om   şi   realitatea   materială,   dar   şi   dintre  popoare.  

Relaţiile   creştine   între   poporul   grec   şi   cel  român   au   fost   posibile   încă   din   secole   creştine,  datorită  zonei  geografice  în  care  se  afla  România.  În  răspândirea   creştinismului   timpuriu,   în   această  privinţă   se   pot   deosebi   două   mari   teritorii:   cel   de  răsărit,   aflat   la  Marea  Neagră   şi   orientat   economic,  comercial   şi   cultural   din   timpuri   străvechi,   prin  aşezările  greco-­‐‑romane  de  pe   ţărmul  vestic   al  Mării  Negre   spre  Grecia,  Asia  Mică,  Marea  Mediterană   şi  Orientul   apropiat   şi   teritoriul   central   şi   vestic   al  României,   legat   de   vest   (Peninsula   Balcanică,  Illyricum   şi   Italia),   mai   cu   seamă   după   ce   Dacia   a  intrat   în  componenţa  Imperiului  Roma,   la   începutul  secolului   al   II-­‐‑lea.  Atât   teritoriul   de   răsărit,   cât   şi   o  bună  parte  a  celui  de  apus  au  fost  părţi  componente  ale   Imperiului   roman   în  momentul   în   care  a  apărut  creştinismul.   Aceasta   înseamnă   că   circulaţia  oamenilor   pe   pământul   României   era   uşurată   de  apartenenţa   la   acelaşi   stat   şi   de   folosirea   aceloraşi  limbi  greaca  şi  latina.    

Potrivit   tradiţiei   consemnate   de   istoricul  bisericesc   Eusebiu   de   Cezareea,   pe   la   anul   324,   Sf.  Apostol   Andrei   a   predicat   Evanghelia   în   Sciţia.  Tradiţia  mai   târzie   afirmă   că   el   a   trecut  din  Asia   în  Sciţia   Mare   (sudul   Ucrainei   de   azi),   apoi   în   Sciţia  Mică   )Dobrogea   de   azi),   unde   a   predicat   în   oraşele  greceşti  de  pe  ţărmul  Mării  Negre.  

 

Răspândirea  masivă  a  creştinismului   în   teritoriul  dintre  Dunăre   şi   Mare   este   confirmată   şi   de   cele   aproximativ   35   de  bazilici   din   secolele   IV   –VI   descoperite   în   principalele   centre  urbane  ale  provinciei,  la  Tomis,  Callatis  (azi  Mngalia),  Tropaeum  Traiani   (Adamclisi),   Histria   (Istria),   Axiopolios   (Cernavodă),  Troesmis  (Iglitia),  Dinogetica  (Garvan)  etc.  zone  locuite  în  special  de   greci.   De   asemenea,   termenii   de   cult   proveniţi   din   limba  greacă,   precum:   apostol,   biblie,   biserică,   călugăr,   colivă,   dascăl,  discon,   diavol,   eclesia,   evanghelie,   icoană,   idol,   înger,   liturghie,  mănăstire,   paradis,   smirnă,   tămâie   etc.   dovedesc   influenţa  creştinismului  grec  asupra  celui  românesc.  

În   secolul   al   VI-­‐‑lea   Scytia   Minor   era   o   provincie  mitropolitană,   iar   titularul   ei   devenise   mitropolit,   având   14  episcopii   sufragane,   în   principalele   oraşe   ale   provinciei.   Toate  aceste  scaune  episopale,  inclusiv  Tomisul  erau  în  legătură  directă  cu   Patriarhia   din   Constantinopol,   fiind   legate   de   Roma   prin  limbă,  iar  de  Costantinopol  prin  credinţă.  

Iniţial   episcopii   de   Tomis   au   fost   subordonaţi  mitropolitului   de   Heracleea   Traciei,   iar   apoi   după   ridicarea   la  rangul   de  mitropolie   a   episcopei   de   Tomis,   aceştia   au   ajuns   în  subordinea  directă  a  Patriarhului  de  Constantinopol.  

 

 

18  

 

 Începuturile   Mitropoliilor   româneşti   stau,   de   asemenea,  sub  semnul  colaborării  dintre  Biserica  Română  şi  cea  Greacă.  În   1359   Alexandru,   fiul   lui   Basarab   se   hotărăşte   să   se  convertească   la   ortodoxie.   Pentru   aceasta   el   trimite   o   cerere  Patriarhiei   din  Constantinopol   care   îi   este   aprobată.  Apoi   el  este   botezat   ortodox   şi   primeşte   numele   de   Nicolae  Alexandru.   În   1359   Patriarhul   Ecumenic   de   Constantinopol  hotărăşte   mutarea   mitropolitului   de   Vicina   la   Curtea   de  Argeş   şi   întemeierea  motropoliei.  Mitropolitul   Iachint   a   dus  de  la  Muntele  Athos  pe  călugărul  Nicodim,  pentru  a  organiza  câteva  mănăstiri  –  lavre,  după  modelul  atonit  .  

În   1401   sau   1402   în   Moldova,   în   timpul   domniei   lui  Alexandru   cel   Bun   se   întemeiază   Mitropolia   Moldovei,   cu  recunoaştere   din   partea   Patriarhiei   de   Constantinopol.  Mitropolitul  Iosif  şi-­‐‑a  avut  reşedinţa  la  Suceava,  lângă  domn.  Spre  a   întări   şi  mai  mult  caracterul  de  scaun  mitropolitan  al  oraşului   la   îndemnul   mitropolitului   Iosif,   s-­‐‑au   adus   aici,   în  1415,  de  la  Cetatea  Albă,  moaştele  Sfântului  Ioan  cel  Nou,  un  fost   negustor   grec   din   Trebizonda,   Asia   Mică   şi   martirizat  pentru  că  a  refuzat  să  abjure  credinţa  creştină.  

După  ocuparea  Constantinopolului,  în  1453,  în  Balcani  situaţia   era   foarte  grea.  Administraţia   turcească  a   fost   totuşi  ,,relativ   omenească”   în   sec.   XVI,   asigurând   libertatea   de  credinţă,   bisericilor,   alegerea   preoţilor   şi   a   epioscopilor   în  schimbul  haraciului  şi  al  serviciilor  de  raiale.  Probabil  că  cea  mai   frumoasă   pagină   din   istoria   relaţiilor   româno-­‐‑elene   de  după  Căderea  Constantinopolului,  este  cea  oferită  de  Sfântul  ierarh   Nifon,   Patriarhul   Constantinopolului   (1486-­‐‑1488   şi  1496  -­‐‑1498)  şi  Mitropoluit  al  Ţării  Româneşti  (1498-­‐‑1505).  

Născut   în  ţinutul  Peloponez  din  sudul  Greciei,  Sfântul  ierarh   a   vieţuit   ca   monarh   la   Mănăstirea   Dionisiu   din  Muntele   Athos,   de   unde   a   fost   ales   ca   mitropolit   al  Tesalonicului   şi   apoi   patriarh   al   Constantinopolului.   Fiind  om   cu   temeinică   pregătire   cărturărească   şi   cu   aleasă   viaţă  duhovnicească,   în   jurul  anului  1503,  Radu  cel  Mare   l-­‐‑a  adus  în  Ţara  Românească  pentru  reorganizarea  vieţii  bisericeşti.  În  august  1517,  după  Sfinţirea  Mânăstirii  Curtea  de  Argeş,  a  fost  trecut   in   rândul   sfinţilor,   de   către   Teolipt,   Patriarhul  Constantinopolului,   acest   act   solemn   reprezentând   prima  canonizare  a  unui  sfânt  pe  teritoriul  patriei  noastre.  

Biserica  Ortodoxă  Greacă   a   făcut   parte   integrantă   din  Patriarhia   de   Constantinopol,   până   in   anul   1833,   cănd   s-­‐‑a  declarat   autocefală.   Acest   stat   i-­‐‑a   fost   recunoscut   de  Patriarhia  de  Constantinopol  in  anul  1850.        

Cele  mai  importante  apropieri  dintre  cele  doua  Biserici  au  fost  posibile,  in  special,  după  căderea  regimului  comunist.  Aş  enumera  doar  câteva  dintre  acestea.  

Anul   2003,   au   marcat   zece   ani   de   la   înfiinţarea  Episcopiei  Sloboziei  şi  Călăraşilor,  prima  episcopie   înfiinţată  după  o   lungă  perioadă  de   timp   în   cadrul  Bisericii  Ortodoxe  Române.  Acest  an  jubiliar  a  adus  cu  sine  şi  „un  dar  deosebit  pentru   credincioşii   eparhiei   noastre,   vizita   Preafericitului  Hristodoulus,   Arhiepiscopul   Atenei   şi   al   întregii   Grecii,  moment  de   importanţă   istorică,   care  poate   fii   interpretată   şi  ca   un   semn   simbolic   căci   rareori   în   cursul   istoriei   un  întâistatator   al   Bisericilor   Ortodoxe   surori   a   vizitat   această  parte  a  ţării  .”        

 

În   peridoada   31   mai   -­‐‑   4   iunie   2007,   în   viaţa  spirituală  a  Arhiepiscopiei  Târgoviştei  a  avut  loc  un  eveniment   special,   şi   anume   vizita   Înalt  Preasfinţitului   Nicolae,   Mitropolit   grec   de  Mesoghaia   şi   Lavreotiki,   la   invitaţia   Înalt  Preasfinţitului   Părinte   Dr.   Nifon,   Arhiepiscopul  Targoviştei.  

În   anul   2011,   mai   mulţi   ierarhi   ai   Bisericilor  Ortodoxe   surori   ne-­‐‑au   vizitat   ţara   cu   prilejul  marilormanifestări   religioase   închinate   ocrotitorilor  unor   lăcaşuri   de   cult   si   eparhii..   Spre   bucuria   si  manifestarea   evlaviei   credincioşilor   români,   au   fost  aduse   spre   închinare   moaştele   unor   mari   sfinţi.   În  ziua  de  prăznuire   a   Sfinţilor   Împăraţi  Constantin   şi  Elena   la   hramul   istoric   al   Catedralei   Patriarhale,   a  participat,   ca   oaspete   de   seamă,   IPS   Antimos,  Mitropolit   de   Alexandropolis,   Traianopolis   şi  Samotrakis   din   Grecia.   Pe   lângă   vizita   IPS  Mitropolit,  credincioşii   râmniceni  s-­‐‑au  bucurat  şi  de  prezenţa  moaştelor  Sfintei  Muceniţe  Varvara,   aduse  din  Grecia  de  Înalt  Preasfinţitul  Daniel,  Mitropolit  de  Kaessariani,  Vyron  şi  Ymittos.  

În   data   de   1   iulie   2011,   preşedintele   Greciei   K.  Paulias,  în  timpul  vizitei  sale  la  Bucureşti  s-­‐‑a  întâlnit  cu   Preafericitul   Patriarh   Daniel   al   României.   În  timpul  acestei  întalniri  cele  două  oficialităţi  au  vorbit  despre   legăturile   frăţeşti   dintre   cele   două   popoare  ortodoxe   şi   despre   necesitatea   consolidării     unei  colaborări   între   Grecia   şi   România.   „După   căderea  Imperiului  Bizantin  multe  dintre   tezaurile  bizantine  au   fost   salvate   datorită   ajutorului   generos   oferit   de  Biserica   Ortodoxă   a   Vlahilor   şi   de   domnitorii  moldoveni.   În   prezent   în   mănăstirile   din   Grecia  există   foarte   mulţi   ascultători   români,   există   şi  studenţi  români  care  studiează  la  facultăţile  teologice  din   Atena   şi   Tesalonic,   pictori   români   pictează  biserici  din  această   ţară   şi   cele  mai  multe   lucrări  de  construcţie   din   muntele   Athos   sunt   realizate   de  meşteri  români.”  

prof.Pesetz  Emil,    Colegiul  Economic  ”Ion  Ghica”    

Spre   deosebire   de   greci,   se   pare   că   nouă,   românilor   ne  lipsește   reprezentarea   tragicului;   relativizăm,   flecărind,  absolutul,   bufonii   noștri   umplu   străzile   și   canale   de  televiziune.   Prin   definiție,   observă   Gabriel   Liiceanu,  ”situația   tragică   nu   este   compatibilă   decât   cu   ființe  conștiente  finite,  confruntate  cu  limita.  Tragicul  s-­‐‑ar  putea  defini:  dacă  îți  depășești  limitele,  ești  ”pedepsit”,  dacă  nu  ți  le  depășești,  ”nu  ești  om”  (Gabriel  Liiceanu,  Tragicul).  

Insul   contemporan   își   generează   dinamica   existențială  conform  ”unei  coerențe  interioare”,  în  timp  ce  omul  antic  ”devine  incompatibil  cu  o  serie  de  forțe  ce-­‐‑l  transcend  și,  totuși,  îl  cuprind  și-­‐‑l  dirijează  prin  intervenții  neașteptate  și,  uneori,   imprevizibile”   (Salvatore  Battaglia,  Mitografia  personajului).  

Există   însă   și   contraexemple.   Făt   Frumos,   eroul   din  basmul   popular   ”Tinerețe   fără   de   bătrânețe   și   viață   fără  de   moarte”   are   o   vină   tragică   (HAMARTIA)   pentru   că  tatăl   lui   se   pare   că   a   visat   utopia   vieții   veșnice,   din  moment   ce  vorbește   limba  zeilor,   oferindu-­‐‑I   fiului,   ca   să  se   nască,   să   ființeze,   ”tinerețea   fără   bătrânețe”.   Ca   și   în  cazul   regelui  Laios,  nesăbuința   tatălui  va  marca  destinul  fiului.  Chiar  dacă  ursitoarele   (Moirele)   îi  vor   fi  prezis   să  rămână   ființă   pieritoare,   el   găzduiește   HYBRISUL,  tentează   limita,   traversează   NEKYA   (coboară   în   Valea  Plângerii),   intră   într-­‐‑un   proces   ANAMNETIC   și   își  asumă,   în   final,   condiția   umană,   prin   moarte.   Grecii  credeau   că   aducerea   aminte   (ANAMNESIS)   este  echivalentul   vieții.   Apa   fluviului   Lethe,   aflat   în   infern,  aducea  uitarea  (AMNESIS),  iar  luntrașul  Charon  îî  obliga  pe   cei   ce   îl   traversau,   în   drumul   lor   spre   Hades,   să-­‐‑I  soarbă  o  picătură,  pentru  a-­‐‑și  pierde  memoria  și  pentru  a  nu  se  mai  putea  întoarce  în  lumea  celor  vii.  Zeița  uitării  se  numea   tot   Lethe.   Zeița   memoriei,   Mnemosyne,   sora   lui  Chronos,   zeul   timpului,   era   atotștiutoate:   ”Știe   tot   ce   a  fost,  ce  este  și  ce  va  fi”  (Hesiod,  Theogonia).  Vechii  greci  echivalau  uitarea  cu  somnul,  dar  și  cu  pierderea  de  sine,  cu   orbirea,   cu   moartea.   Hypnos   și   Thanatos   sunt   frați  gemeni.  În  basm,  însă,  tocmai  amintirea  aduce  moartea.    

Si  Mesterul  Manole   este   un   erou   dilematic,   cu   structura  tragica,  sfasiat   (conform  definitiei   tragediei)   intre  patima  de  a  crea  si  nevoia  de  a  ucide.  Maretiei  mortii  pare  a  I  se  inchina  singularitatea  edificiului  ridicat  prin  ”ruptura  de  nivel”   pentru   transcenderea   limitelor   omenescului.  (Mircea  Eliade).  

Sublimând   tragicul   în   feerie   nupțială,   ciobanul   mioritic   se  confruntă   și   el   cu   sentimentul   finitudinii,   ca   limită   supremă,  transgresată,   însă,   prin   contopirea   finitului   cu   infinitul,   într-­‐‑o  apoteoză  compensatorie  a  unei  existențe  încheiate  prematur.    

Vocația   limitei   existențiale   se   instituie,   mai   ales,   în   creatia  eminesciană,   la   nivelul   căreia   damnarea   ființării   își   asumă  condiția  tragică  a  insului  efemer.  În  segmentul  universului  creat  din   ”Scrisoarea   I”,   Eminescu   își   construiește   în   sistemul  antitezelor,   tensiunile   ireconciliabile   generate   de   meditația  asupra  primordiilor,  ca  în  dialogul  Timaios  al  lui  Platon:  ființă/  neființă,   viață/   voință,   ascuns/   neascuns,   pătruns/   nepătruns,  prăpastie   (adancă)/   noian   (întins),   priceput/nepriceput,  întuneric/   lumină  (rază),  văzut/  nevăzut,   făcut/  nefăcut,   în  sine  (ființa)/eterna   pace.   Nici   ”muzica   sferelor”   pitagoreică   ori  ”cântarea   sferelor”   din   poezia   ”La   o   artistă”,   nici   salvarea   din  limita   individuală,   pe   care   o   încearcă   Dionis,   prin   dublul  

feminin,   nu   rezistă   dorului  de  moarte.   Extincția   poate   fi  individuală,   ca   în   ”Cezara”  sau   universală,   ca   în  ”Luceafărul”,   dar   forma   ei  sublimă   este   orfică.   Lira  sfărâmată   a   lui   Orfeu   este  omniprezentă   –   în   poeziile  ”Amicului  F.I.”,   ”Întunericul  și   poetul”,   ”Mortua   est”,  ”Junii   corupți”,   ”Memento  mori”,   în   ”Manuscrisul  2257”.   Universul   reintră   în  

pre-­‐‑Cosm,  în  basmul  originar,  tocmai  prin  Logosul  orfic  care  l-­‐‑a  și  creat:  ”Vrei  să  dau  glas  acelei  guri,/  Ca  dup-­‐‑a  ei  cântare/  Să  se  ia   munții   cu   păduri/   Si   insulele-­‐‑n   mare?”   (Luceafărul).   Haina  cuvintelor   este   o   cămașă   a   lui   Nessus:   artistul   se   mistuie   pe  rugul   ideilor   și   își   dorește   lecția   nemuririi,   pentru   a   accede   la  cunoașterea   supremă.   Ca   om,   însă,   aspiră   spre   detașarea  apolinică,  spre  desprinderea  ataraxică.    

…Spre   deosebire   de   greci,   noi,   românii,   se   pare   că   nu   avem  reprezentarea   tragicului.   Relativizăm   absolutul,   ticluind  bufonerii,   născând   măscărici.   Se   întâmplă,   însă,   uneori,   în  fantezia   creatorului   anonim   sau   în   străfulgerarea   unor   minți  geniale,  ca  aceea  a  lui  Eminescu,  să  apară  conștientizarea  limitei  care   să   nască   HYBRISUL,   chiar   dacă   aceasta   presupune,   de  fiecare  dată,  NEKYA,  coborârea  în  Infern,  în  viața  noastră,  care  seamănă,  câteodata,  izbitor,  cu  o  Vale  a  Plângerii….  

prof.  GABRIELA  NECULA  LUPEA    Colegiul  Național    ”Ienachiță  Văcărescu„  

LIMBA  ZEILOR  ȘI  VOCAȚIA  LIMITEI  

 

 

Cultura elină a favorizat deopotrivă toate artele: pictura, muzica, dansul, arhitectura, sculptura. Referitor însă la muzică, elinii considerau că această artă este de origine divină, fiind apanajul zeilor. Frumosul nu era sonor muzical, ci simbolic, teoretizat, cosmogonic. Muzica trebuia să aibă ca şi celelalte arte, o anumită simetrie, care se realiza prin proporţia de aur. Atunci se trezeau sentimentele, demnitatea, curajul, atunci se purifica sufletul omului. Frumosul se realiza prin mijlocirea cooperării simbolice a artelor, prin sincretism. Cuvântul musica provine din denumirea muze, fiicele lui Zeus, care după mitologia greacă inspirau toate activităţile creative şi intelectuale. Cele 9 muze se acompaniau cu lira lui Apollo, cu 7 sunete, adică MUZICĂ+LOGOS. Arta elină era atât de subtilă şi de suplă, încât, în muzică, pentru a percepe ritmul, nu era suficient să asculţi linia melodică, ci trebuia să priveşti şi mişcările.

Pitagora şi Platon atribuiau frumosului, cu precădere muzicii, proprietatea magică de a potoli mânia, de a stârni bucuria, de a alina suferinţa. Platon considera că artele, inclusiv muzica, au un rol covârşitor în viaţa omului. Aşa se face că, într-unul dintre vestitele sale dialoguri, „Socrate şi Ademaintos”, Platon tratează problema „care şi cum trebuie să fie calităţile naturale ale celor ce păzesc statul”, punând pe seama interlocutorilor săi convorbirea lui Socrate despre Cum trebuie să fie educaţia? „Gândesc - afirma el- că s-ar găsi cu greu una mai bună decât aceea pe care au descoperit-o timpurile străvechi. Aceasta este pentru corp gimnastica, iar pentru suflet muzica.”

Totodată, Platon, în studiile sale despre muzică, observa: “Muzica noastra a fost odata împărţită în mod corect (…) Nu era permisă schimbarea stilurilor melodice cu altele în felul acesta. Nu existau fluierături, zgomote nemuzicale sau palme pentru aplauze. Regula era ascultarea în tăcere şi învăţarea; copiii, profesorii şi mulţimea menţineau calmul sub ameninţarea băţului. (…) Însă mai apoi, anarhia nemuzicală a fost dirijată de poeţi, care aveau talentul natural, dar erau ignoranţi în faţa legilor muzicii (…) Prin intermediul stupizeniei se amăgeau gândind că în muzică nu există bine sau rau, că trebuie judecată în funcţie de plăcerea pe care o provoacă. Cu lucrările şi teoriile lor au infectat masele cu prezumţia de a se crede adevăraţi judecători. De aceea, teatrele noastre, înainte silenţioase, au devenit vocale, iar aristocraţia muzicală a dus la o pernicioasă putere a teatrelor (…)criteriul nu era muzica, ci o reputaţie a unei abilităţi promiscue şi a unui spirit împotriva legilor.”

Frumosul muzical la greci însemna: rigoare matematică, simetria proporţiilor, capacitatea de a trezi plăceri sufleteşti, capacitatea de a trezi forţe sufleteşti, capacitatea de a imita sau a iventa o realitate, oferind posibilitatea omului de a se exprima artistic.

Arta grecească în general, muzica în special, au avut o influenţă covârşitoare asupra umanităţii. Acest aspect se evidenţiază de-a lungul secolelor, până în modernitate. În lucrarea „Histoire de la muisque”, Albert Lavignac afirma: „Arta modernă nu este decât o verigă în lanţul dezvoltării artistice a Europei întregi, dezvoltare care are punctul de plecare la elini.”

Să nu uităm că muzica dă glas tuturor simţirilor omeneşti, în deplinătatea lor, că celebrează frumuseţea, perfecţiunea vieţii, că face parte integrantă din existenţa umană milenară, aşa cum a subliniat Socrate când, la întrebarea: “De ce înveţi să cânţi la liră când tu te pregăteşti să mori?”, a răspuns: “Ca să ştiu să cânt la liră înainte de a muri”.

Prof. Mihaela Mătiţă

Liceul de Arte “Bălaşa Doamna” Târgovişte

 

Muzica  înainte  de  toate  

ARTA  GREACĂ  IERI  ȘI  AZI  

 Prin  vocea  lui  Homer  în  „Odiseea”,  sau  a  lui  Vergiliu  în  „Eneida”,  prin  scenele  de  legendă  pictate  pe  ceramică  ori  prin  acele  ample  reliefuri  ce   împodobeau   templele   de   cult,   grecii   antici   şi-­‐‑au   câştigat   nemurirea.  Faptele   lor,   miturile,   istoria   şi   arta,   tot   ceea   ce   au   creat   pe   teritoriul  străvechii   Europe,   fac   dovada   importanţei   de   necontestat   pe   care  civilizaţia   greacă   a   avut-­‐‑o   pentru   fiecare   dintre   culturile   europene  moderne.    Minunat   este   cum   filosofia   şi   conceptele   sănătoase   ale   grecilor,  

regăsite   în   artele   lor,   au   aceeaşi   forţă   de   expresie   chiar   şi   astăzi,   când  societatea  şi-­‐‑a  schimbat  principiile  şi  idealurile.  Protagoras   spunea   că   „omul   este   măsura   tuturor   lucrurilor”,  

reflectând   în   aceasta   conceptul   de   ANTROPOCENTRISM,   aşa   de  evident   regăsit   în   frumuseţea   sculpturilor   antice,   în   proporţiile   lor  echilibrate  şi  armonioase  dar  şi  în  expresia  unei  mentalităţi  senine,  calme  şi   raţionale.   Omul   era   socotit   ca   fiind   egalul   zeilor!   Iar   zeul   se  metamorfoza  în  „omul  perfect”.    A-­‐‑l  vedea  pe  pământean  ca  întruchipare  a  unui  ideal,  a  eroului  sau  a  

unei   divinităţi,   trebuia   să   oglindească,   de   fapt,   principiul  KALOKAGATHIEI,   să   exprime   echivalenţa   idealului   estetic   cu   idealul  etic.   Sculptura   greacă   prezintă   în   chip   desăvârşit   relaţia   armonică   a  frumuseţii  fizice  şi  frumuseţii  morale  –  aceasta  era  pentru  artistul  antic  legea  fundamentală  a  esteticii.  FRUMOSUL   de   atunci   era   alăturat   BINELUI,   iar   a   trăi   în  

democraţie,  atunci,  însemna  a  fi  demn,  a  recunoaşte  şi  a  respecta  valoarea  şi  dreptatea.  Altfel  stau  lucrurile  în  ziua  de  azi...  Tot   cal  de   lemn  era   şi   căluţul  dadaiştilor  de   la   început  de   secol  XX.  

Din   pură   întâmplare,   însă,   a   devenit   celebră   acea   jucărie   a   copilului  modern,   revoltat   împotriva   societăţii.   Din   păcate,   nu   hazardul   face   ca  arta  de  azi   să  nu  mai   aspire   spre  kalokagathie,   ci   să  parodieze   tradiţiile  consacrate  sau  chiar  să  le  nege,  pentru  că  ea  e  produsul  unei  „societăţi  de  consum”,  ce  nu  mai  are  valori!  Altfel   privit   e   calul   troian,   ce   rămâne   legendă   –  un   şiretlic   găsit   pentru   a  

pedepsi   FRUMOSUL   ce   s-­‐‑a   lăsat   furat.   O   regăsim   pe   Elena   spartană   în  întruchiparea   Venerelor,   sau   îi   căutăm   cucernicia   şi   sfiala   în   atitudinea  fecioarelor  ergastine  din  Friza  Panateneelor.  

Frumuseţea   Elenei   din   Troia   a   declanşat   un   război   de   10   ani!   Însă  farmecul  unei  asemenea  Venere   e  pus   la   îndoială  azi.  Nu  aş   fi  de  acord  cu  ideea   lui   Filippo  Tommaso  Marinetti   cum   că   „o  maşină   de   curse   este  mai  frumoasă   decât   Victoria   din   Samotrace”.   Pare   revoltător   cum,   în   virtutea  impulsului  vitezei,   societatea  de  azi   îşi  asumă  dreptul  să  proclame  ca   fiind  vetust   idealul   antic   al   frumosului,   în   favoarea   unei   convingeri   futuriste,  trecătoare,  de  moment.  

 

 

 

22  

ARTA  GREACĂ  IERI  ȘI  AZI  

 Omul   superior   al   Greciei   Antice   ar   fi   căutat   APOLINICUL   în   opera   de   artă,  calmul   şi   reflexia   senină.  Ar   fi   recunoscut   şi   poate   ar   fi   îngăduit   temperamentul  mai   puţin   ponderat   al   autorului   lucrării   „Dinamismul   unui   automobil”   (Luigi  Russolo),   evaluând   la   fel   de   categoric   futurismul   maşinii   de   curse   ca   produs   al  mentalităţii  DIONYSIACE.  Cu  acelaşi  gând  al  recunoaşterii  valorilor  în  contextul  epocii   lor,   spun   că   sugestia  mişcării   din   opera   „Discobolul”   de  Miron,   ar   putea  constitui  preambulul  unei  teze  despre  integrarea  timpului  în  artă,  fără  a  face  notă  discordantă   cu   analiza   secvenţialităţii   din   pictura   „Nud   coborând   scara”   a   lui  Marcel  Duchamp.  

Eleganţa  formei  antice  greceşti  nu  e  vetustă,  e  criteriu  şi  etalon  al  frumosului  şi  al  valorii,  indiferent  de  gusturile  epocii!    

Pentru  asta  trebuie  să  ne  simţim  măguliţi  ştiind  că  grecii,  „popoare  ale  mării”,  au   poposit   pe   teritoriul   locuit   de   noi   azi   şi   că   au   lăsat   urme   ale   civilizaţiei   lor  măreţe  acolo  unde  şi-­‐‑au  întemeiat  colonii,  pe  ţărmul  Mării  Negre  (Pontul  Euxin)  şi   în   ţinutul   Dunării   de   Jos.   Cunoscut   e   faptul   că   cetăţile   greceşti,   Histria   şi  Tomis,   au   înregistrat   în   epoca   romană  o   a  doua  perioadă  de   înflorire,  din   timpul  căreia  s-­‐‑au  păstrat  mozaicuri  policrome  şi  fragmente  de  sculpturi.  

La   fel   de   recunoscători   ar   trebui   să   fim   grecilor   că   putem   admira,   în   cazul  edificiilor   neoclasice   existente   încă,   îmbinarea   cunoscutelor   ordine   arhitecturale:  doric,  ionic  şi  corintic.  Fără  să  conştientizăm  de  fiecare  dată  acest  lucru,  suntem  în  faţa  moştenirii  culturale  lăsate  de  străvechii  eleni!  

Nu   în   ultimul   rând,   merită   amintit   faptul   că   5   din   cele   7   minuni   ale   Lumii  Antice   (Statuia   lui   Zeus   din   Olimpia,   Mausoleul   din   Halicarnas,   Farul   din  Alexandria,   Templul   Dianei   din   Efes,   Colosul   din   Rodos)   s-­‐‑au   născut   datorită  poporului  grec.  Prin  urmare,  nu-­‐‑i  doar  o  datorie  morală,  ci  şi  o  convingere  fermă,  că   Grecia   Antică   a   avut   o   contribuţia   fundamentală   la   naşterea   unei   culturi  superioare  pe  teritoriul  Europei  de  azi,  cultură  pe  care  am  asimilat-­‐‑o  şi  pe  care    se  cuvine  să  n-­‐‑o  uităm!  

prof.  Cobianu  Monica  –  Liceul  de  Arte  ”Bălașa Doamna”

 

CRONICA    OLIMPIADEI  

Motto: Întors atât de înţelept, şi de bogat, Vei fi-nţeles ce-nseamnă o Ithaca ITHACA

de Constantinos Kavafis

http://www.romanadb.ro/neogreaca.htm  

 

 

24  

CUVÂNTUL  DE  ÎNCEPUT  AL  PROF.  INSPECTOR  GENERAL  ISJ  DÂMBOVIȚA  DL.  SORIN  ION  

Dragi oaspeţi,

Fiţi bineveniţi în târgul vestiţilor voievozi şi ai întâiului întregitor de ţară, al faptelor eroice, dar şi al cuvintelor scrise, al primelor tipărituri, al primilor poeţi. Istoria este dublată întotdeauna de ecoul ei în CUVINTE, de cronici sau poeme... „Cuvintele sunt chiar fiinţe” (Nichita Stănescu). Credinţa în miracolul CUVÂNTULUI rostit şi scris v-a adus din toate colţurile ţării şi ne-a unit astăzi aici. În numele truditorilor CUVÂNTULUI din inima Munteniei, vă urez / vă urăm „Bun venit !” la întâlnirea cu dulcea şi frumoasa limbă elenă. Dragi elevi,

Fiţi bineveniţi în acest lăcaş al cunoaşterii, Fiţi bineveniţi în oraşul ruinelor, străjuite de Turnul Chindiei, în faţa cărora Vasile Cârlova, primul poet („primul ins în care se încerca geniul poeziei în spaţiul românesc”) exclama: „O, ziduri triste, totuşi voi aveţi un ce plăcut!”. Bătrânele ziduri să vă inspire, aşa cum au fost pentru Cârlova - şi alţi slujitori ai scrisului - izvor „de cuvinte şi de idei”! Un gând de aleasă preţuire dascălilor, (cei de aici şi de acasă), cei care îşi identifică biografia spirituală cu cea a elevilor lor, şi care - truditori ai CUVÂNTULUI - asigură permanenţa izbânzii. Succes deplin concurenţilor! Să umple „multe pagini / Cu gândiri şi cu imagini..”! (M. Eminescu) pentru a atinge acel spaţiu luminos unde, după cum spunea Ion Barbu, literatura, poezia, „se întâlneşte cu geometria”.

Iar CUVÂNTUL să înnoade - în aceste zile - prietenii, să zidească armonie şi să dăinuiască în amintire!

Cine  este  pasionat  de  cultura  elenă  şi  de  frumuseţea  ei,  nu  va  trăi  niciodată  în  banalul  vieţii,  ci  în  miracolul  ei...  

Ne   aflăm   la   Târgovişte,   veche   cetate   de   scaun   a   Ţării  Româneşti   şi   în   prezent,   capitala   judeţului   Dâmboviţa.   Ne   simţim  onoraţi   să   găzduim   astăzi   etapa   naţională   a   Olimpiadei   de   Limba  Neogreacă.  Este  un  eveniment  de  amploare  în  spaţiul  şcolii,  dar  şi  o  superbă   ocazie   de   a   cultiva   în   numele   prieteniei,   un   dialog   între  două  culturi.  Am  convingerea  că  cine  este  pasionat  de  cultura  elenă  şi   de   frumuseţea   ei,   nu   va   trăi   niciodată   în   banalul   vieţii,   ci   în  miracolul   ei.   Şi   exemplul   pertinent   sunteţi   voi,   elevii   implicaţi   în  acest   eveniment.   Poate   de   aceea   ne   dorim   să   transformăm   această  manifestare  dintr-­‐‑un  concurs,  într-­‐‑un  dialog  în  care  câştigătorii  vor  fi  limba  elenă,  cei  care  aderă  la  marea  familie  a  lumii  greceşti  şi  cei  care  aderă  la  marea  familie  a  culturii  lumii  aş  dori  să  mulţumesc  MECTS  şi  Uniunii  Elene  din  România,  pentru  că  ne-­‐‑au  ales  pentru  a  găzdui  acest  eveniment.  

CUVÂNTUL  DE  ÎNCEPUT    AL  INSPECTORULUI  DE  SPECIALITATE,    ISJ  DÂMBOVIȚA  

PROF.  DRD.  ANIȘOARA  BURLEA  

Oraşul  Târgovişte,  fostă  capitală  a  Ţării  Româneşti  este  un  oraş  de  cultură.  Aici,  la  Târgovişte  a  fiinţat  multă  vreme  în  urmă  o  vestită  şcoală  grecească  şi  latinească  la  care  a  predat  un  professor  grec  Paisios  Rigaridis,  originar  din  Hios  şi  el  chiar  fondează  la  1646,   cu   sprijinul   domnului   Ţării   Româneşti,   Matei   Basarab   şi   a   postelinicului  Constantin  Cantacuzino  această  Scola  Greca  et  Latina,  prima  şcoală  de  nivel  superior  din  Ţara  Românească   şi   totodată  prima   instituţie  de   învăţământ,   având   ca   limbi  de  predare  greaca,  alături  de  latină,  unde  Umanismul  grec  se  întâlnea  cu  filonul  bizantin.     Pe   băncile   şcolii   s-­‐‑au   format   cărturari   şi   domni   între   care   Şerban  Cantacuzino.  A  funcţionat  doar  cinci  ani   ,  cu  un  număr  limitat  de  elevi  aleşi  dintre  fiii  unor  familii  de  mari  boieri.  Acest  Paisios  Rigaridis  a  predat  aici  greaca  şi  latina,  logica  şi  retorica.    

Un  alt  profesor  vestit  al  şcolii  a  fost  Ignatios  Petriţis,  originar  tot  diin  Hios.  A  predat  aici  filologia  greacă.  Un  elev   al   şcolii,   Daniel   Andreean   Panonianul,   viitor   mitropolit   al   Ardealului,   va   traduce   din   greacă   în   română  Îndreptarea  legii  sau  Pravila  cea  mare,  tipărită  tot  la  Târgovişte,  la  1652.    

Trebuie  să  vă  amintim  că  după  1990,  la  Târgovişte  s-­‐‑a  înfiinţat  Seminarul  Teologic  şi  Facultatea  de  Teologie,  în  care  se  predă  printre  alte  discipline  şi  limba  greacă  biblică.  Noi  îi  spunem  greaca  veche.  Şi  mai  nou,  ţin  să  vă  aduc  la   cunoştinţă   că   prin   bunăvoinţa   în   primul   rând   a   Întâistătătorului   Bisericii   noastre,   Înaltpreasfinţitul   Nifon,  Mitropolitul  nostru  şi  apoi  al  organelor  de  drept,  s-­‐‑a  înfiinţat  la  Seminarul  Teologic  din  Târgovişte  o  clasă  cu  o  oră  de  predare  de  limba  greacă  modernă  şi  asta  este  un  pas  spre  deschiderea  despre  care  se  vorbea  aici.        

CUVÂNTUL  DE  ÎNCEPUT  AL  DL.  PROF.  PREOT    DRĂGHICI    

CUVÂNTUL  DE  ÎNCEPUT  AL  DOAMNEI  PROF.  MINA  RUSU  REPREZENTANT  MECTS    

Două mari culturi ale lumii antice ne asigură seva dăinuirii

Vă mulţumesc că sunteţi aici şi că din nou ne întâlnim aşa cum anul trecut ne-am întâlnit la Piatra-Neamţ. Mă bucur să vă văd şi să vă revăd într-un spaţiu în care, iată, Turnul Chindiei ne străjuieşte.

De anul trecut şi până anul acesta limba neogreacă a crescut în ochii tuturor şi în sufletele voastre, manifestată această creştere prin numărul elevilor care anul acesta au venit aici. Sunteţi mai mulţi decât anul trecut, ceea ce înseamnă că Olimpiada a început să dea roade şi vă mulţumesc că aveţi această preocupare. Instituţia pe care o reprezint, Ministerul Educaţiei, are încredere în calităţile voastre deosebite, dragi elevi, de a transmite tuturor că o comunicare eficientă se face într-o limbă bine cunoscută. Prin urmare, maternă sau modernă, română sau neogreacă, limba poate să arunce punţi între suflete şi să creeze prietenii, să contureze un univers cultural care se face printr-un dialog între culturi.

Mulţumesc Uniunii Elene şi Preşedintelui Zisopol pentru patosul cu care sprijină comunitatea şi dăinuirea acestei limbi într-un alt spaţiu geografic decât cel al Greciei ca ţară-mamă a limbii pe care voi cu drag o vorbiţi.

Mulţumesc tuturor celor din filialele Uniunii Elene care se preocupă ca prin priceperea lor să vă înveţe cât mai bine să vorbiţi această limbă. apreciez în mod deosebit, eu şi instituţia pe care o reprezint faptul că identitatea culturală a grecilor se conturează în România şi nu se pierde.. de fapt, nu vorbim despre o asimilare, ci despre o coabitare într-un spaţiu cultural. Prin urmare, împreună limba greacă şi limba română pot să construiască ceea ce înseamnă cultură. Şi nu întâmplător aceste două limbi! Pentru că ştiţi forte bine, rădăcinile latine ale limbii române şi rădăcinile în greaca veche ale limbii care astăzi este vie, neogreaca, certifică faptul că două mari culturi ale lumii antice ne asigură seva dăinuirii.

Mulţumesc Inspectoratului Şcolar Dâmboviţa pentru generozitatea de a ne fi primit aici, în acest spaţiu generos ca să desfăşurăm olimpiada.

Mulţumesc Primăriei, mulţumesc tuturor oficialităţilor care au sponsorizat activitatea şi care s-au implicat şi vă doresc în numele meu şi al Ministerului Educaţiei mult succes, iar la anul cifra olimpicilor la limba neogreacă să sporească, aşa cum s-a întâmplat de la un an la altul, la ultimele ediţii. Vă doresc mult succes în întrecerea de mâine şi siguri să fiţi că toţi veţi fi câştigători!

 

 

26  

1.  Corul  elevilor  şi  studentilor  teologi  (Seminarul  Teologic  Ortodox  „Sfântul  Ioan  Gură  de  Aur”şi  Facultatea  de  Teologie  ,  Universitatea  Valahia  

Dirijor  preot  asist.  dr.  Gheorghe  Drăghici  

În  repertoriu:  

piese  religioase  greceşti:  

• URARE  • TI    IPERMAHO  • HRISTOS  ANESTI  • APOLITICHION  TU  AGHIU  • NECTARIU  • AGNI    PARTHENE  

piese  laice  (folclorice)  greceşti:  

• DODEKA    EVZONACHIA  • MIPOS    IDATE    TO  IORGHI  

2.  Ansamblul  de  dansuri  greceşti  ONIRO,  Comunitatea  elenă  Târgovişte  

• 1.  Susta  2.  Kalamatiano  4.  Levantinikos  5.Syrtaki  

3.  Corul  Liceului  de  Arte  „Bălaşa  Doamna”  -­‐‑  CANTABILE  (10  min.)  

Dirijor  lect.  univ.  dr.  Florin  Badea  

În  repertoriu:  piese  internaţionale  

1.Thomas    Morley  -­‐‑  Now  is  the  month  maying  2.Moses    Hogan    -­‐‑  The    battle    of    jericho  3.Gioacchino    Rossini  -­‐‑  William  Tell  -­‐‑  overture  

4.  Clubul  de  dans  sportiv  „Feeria  dansului”    

Antrenor:  Anca  Nistor,  elevă  Colegiul  Economic  „Ion  Ghica”  Târgovişte  

5.  Ansamblul  folcloric  „Plaiuri  ialomiţene”  al  Liceului  de  Arte  „Bălaşa  Doamna”    Dirijor  prof.  Marian  Ionescu  Solişti:  Badea  Nicoleta  

PROGRAM  GALA  DE  DESCHIDERE  

30  MARTIE  2012  

 

 

 

28  

IMPRESIILE  PARTICIPANȚILOR….  

”Subiectele   de   concurs   au   avut   un   nivel  mediu  de  dificultate;  au  fost  abordabile.  M-­‐‑au  impresionat   foarte   mult   toate   obiectivele  turistice  pe  care  le-­‐‑am  vizitat,  care  sunt  foarte  valoroase   și   datează   încă   din   anii   1600.   Am  fost   la   Muzeul   de   artă,   Cetatea   de   scaun   și  Gradina  zoologică.”  

 

”Mi-­‐‑a   plăcut   foarte   mult   să   văd   Gradina  zoologică,  dar  și  Curtea  Domnească.  Îmi  place  orașul,   am   foarte   mulți   prieteni   aici,   și   mi-­‐‑a  facut  plăcere  să  mă  reîntâlnesc  cu  ei.      

În  ce  privește  subiectele  de  la  olimpiadă,  mi-­‐‑a  plăcut,  în  mod  deosebit  primul  subiect,  care  a  fost  un  fel  de  documentar.”  

 

 

”Organizarea,   primirea,   desfășurarea,   totul   a  fost  impecabil.  Am  fost  foarte  impresionați  de  absolut   tot   ce   ați   făcut   aici.   Mobilizarea   pe  care  ați  organizat-­‐‑o  aici,  de  la  mic  la  mare,  din  toate  punctele  de  vedere.  Să  ne  însoțiți  pas  cu  pas,   să   nu   lipsească   nimic,   să   fie   totul   pe  măsura   așteptărilor   noastre.   Pot   să   vă   spun,  cu   siguranță,   că   au   depășit   așteptările  noastre.”  

 

E”   a   zecea   oară   când   vin   aici   (dacă   nu   a  douăzecea  oară),  pentru  că  avem  foarte  multe  activități   cu   orașul   Târgoviște.   Orașul  Târgoviște   este   foarte,   foarte   frumos,   foarte  curat.  Se  vede  că  primăria  și  prefectura  își  fac  treaba  corespunzător.  ”  

 

R:   Numele   meu   este   Ioana.   Poți   să   îmi   acorzi   un  scurt  interviu,  te  rog?              În  primul  rând  cum  te  numești?  I:  Comșulea  Iuliana  R:  Din  ce  parte  a  țării  vii?  I:  Din  Brașov.    R:  Cum  ți  s-­‐‑a  părut  proba  de  concurs?  I:  A  fost  destul  de  ușor.    R:  De  cât  timp  faci  limba  greacă?  I:  De  sapte  ani.    R:  Wow,  e  ceva….    I:  Da…    R:   Și   ai   vizitat   unele   monumente   din   Târgoviște,  cum  ți  s-­‐‑au  părut?  I:   Au   fost   foarte   interesante   și   frumoase.   Chiar   îmi  place  aici.    R:   Îmi  pare   bine   că  mi-­‐‑ai   acordat   acest   interviu.   La  revedere!  I:  La  revedere!    R:   Numele   meu   este   Ioana.   Sunteți   drăguță   să   îmi  acordați  un  scurt  interviu?            Cum  vă  numiți?  I:  C.  Elena.  R:  De  unde  veniți?  I:  Din  Pitești.    R:  Este  prima  dată  când  sunteți  în  Târgoviște?  I:  Nu.  Am  mai  fost  și  cu  altă  ocazie….  R:  Și,  până  acum  ce  impresie  v-­‐‑a  lăsat  orașul  nostru?  I:  Este  foarte  frumos,  plin  de  istorie,  ne  simțim  foarte  bine  aici?  R:  Ați  venit  cu  o  echipă  de  copii?  I:  Da.  Din  Pitești.  Cu  fetele  de  la  olimpiadă.  R:  Și,  cum  au  fost  probele?  I:  Lor  li  s-­‐‑a  părut  ușor.  Subiectele  au  fost  ușoare.    R:  Bravo!  Ați  fost  și  anul  trecut?  I:  Da.  Ăsta  e  al  doilea  an  când  venim  la  olimpiadă.  R:  Mulțumesc  mult  pentru  răspunsuri.  O  zi  bună.  

Interviuri  realizate  de  Ioana  Rădulescu  cls.  a  VI-­‐‑a,  Colegiul  Național  ”Ienăchiță  Văcărescu”  

 

 

30  

 

 

32  

PARTICIPANȚII  LA  ETAPA  NAȚIONALĂ  A  OLIMPIADEI  DE  LIMBĂ  NEOGREACĂ,  

2012  

ARGES Scoala nr. 5 “Nicolae Iorga” Pitesti Ghizel Gabriela Fotolescu Ema Crina Butnariu Ioana Teodora

BRASOV C.N. Mesota Brasov Comsulea Iuliana Liceul Honterus Brasov Man Bianca Cris Voineag Ioana Voineag Maria C.N. Andrei Saguna Brasov Milotoiu Matei Manciu Elisabeth Maria

BRAILA

C.N. “Gh. M. Murgoci” Nitulescu A. Ana Gabriela Mortu V. Laura-Georgiana

BOTOȘANI Școala Generală nr. 10 Botoșani Baiceanu P. Ciprian C.N. “A.T. Laurian” Botoșani Coca Iustin Cotopoios Antonia Panaretou Andreas Ciprian Ratarciuc Dumitrita Sava Bianca

BUCURESTI Școala nr. 10 “Maria Rosetti” Bodeanu C. Maria Școala nr. 93 “Emil Racoviță” Paraskevas A. Olga Școala “Atena” Bolozan S. Ștefan Col. German “Goethe” Karagionis K. Filippos Mateescu A. Tudor Col. Național “G. Coșbuc” Băcăilă Ioana-Lăcrămioara Col. Național “G. Lazar” Petrescu Mircea Liceul Teoretic Bulgar “H. Botev” Barbu A. Iustina Chitiga G. Raluca-Alexandra Bajna Ana-Maria Iosif V. Luiza-Maria Demetroiu G. Maria Ivănescu L. Corina-Antonia Capudean G. Vlad

CONSTANTA Scoala Gheorghe Titeica Blancioti Florentina Liceul Teoretic Lucian Blaga Gemenetzidis Stavrula Scoala Mihai Viteazu Radulescu Andreea

DÂMBOVIȚA Colegiul Economic “Ion Ghica” Targoviște Oproiu Sînziana Ioana Colegiul Național “C. Carabella” Târgoviște Skouri Antonis Școala “I. Al. Brătescu-Voinești” Târgoviște Tudor Niki Școala “Coresi” Târgoviște Ungureanu Maria Theodora DOLJ Scoala Cu Clasele I-VIII nr. 21 Gheorghe Titeica Ghesea Georgiana Scoala nr. 2 Constantin Gerota, Calafat Margarit Ionut Sebastian Rosu Ana Liceul Teoretic Independenta, Calafat Gutuie Florentin Turcu Alina Parjoi Andrei Adrian Colegiul National Carol I Cergan Ioana Bianca Morintale Alexandru Colegiul National Fratii Buzesti Radulescu Letitia Colegiul National Elena Cuza Balasa Sabrina Mihaela Scoala Cu Clasele I-VIII nr. 21 Gherghe Titeica Constantin Marisa

PARTICIPANȚII  LA  ETAPA  NAȚIONALĂ  A  

OLIMPIADEI  DE  LIMBĂ  NEOGREACĂ,  

2012  

GALATI Șc. Gimnazială nr. 24 Adler Francesca Maria Șc. nr. “Calistrat Hogaș” Bredet Daniela Liceul “Emil Racoviță” Cărăuș Maria Andreea C.N.V.A. Fotachi Ana Scorteanu Serban Teodor Victor Ursache Diana C.N.C.N. Popescu Ofelia Șc. nr. 10 “Petre Țuțea” Petropoulos Alexandros Teodoros

IALOMITA Colegiul National “Mihai Viteazu” Slobozia Visan Cristina Dinu Valentina Popescu Carmen

IASI Colegiul National “M. Eminescu” Sandulache Ioan Colegiul “C.Negruzzi” Iasi Vasile-Sarcos Andreea Colegiul National “E.Racovita” Tirnovanu Laura-Ioana Ivascu Alina Georgiana Leonte Nicoleta Georgiana Ilascu Bianca Chontas Panagiotis Efstratos

MEHEDINTI Scoala “Petre Sergescu” Peleasa Teodora Mihaela Rupa Maria Roxana Badea Simona Colegiul National “Traian” Iloaia-Pirvulescu Bianca

NEAMT Scoala “Elena Cuza” Piatra-Neamt Zenembisi Z. Elli

PRAHOVA Col. Nat. “Al. I. Cuza” –Ploiesti Macelaru Carla-Maria Bolinu Teodora Negotei Andrada Maria Bolinu Alexandru Liceul De Arta “Carmen Sylva” Ploiesti Piciorus Vlad Aidonis Evanghelos Aidonis Artemi Sc. Gen. “George Cosbuc” Ploiesti Zisopol Anca-Maria Col. Nat. “Jean Monnet” Ploiesti Macelaru Denisa-Nicoleta Chouliaras Dimitrula Col. Nat. “Mihai Viteazu” Ploiesti Stoian Ioana Alexandra Negoi Ruxandra Ionescu Oana-Teodora Zisopol Aris Alexandru Col. Ec. “Virgil Madgearu” Ploiesti Toma Agatha Harbas Nicolas Alexandro

TULCEA Lic. “Jean Bart” Sulina Ivan Robert Constantin Vasiliu Alexandra Bianca Ivan Maria Nicoleta Gospodar Delia Madalina Periclean Madalina Cioc Consuela Lic. “Grigore Moisil” Dragoi Andreea Corina Tuzlaru Ionela Lic. Pedagogic Tulcea Panaitache Madalina

VASLUI Sc. Generala nr. 10 Barlad Panaghie Anca Malina Stroea Ioana Bors Madalina Florentina

 

 

34  

COMISIA  CENTRALĂ  Coordonator  Ministrul  Educaţiei,  Cercetării,  Tineretului  

şi  Sportului:  

Conf.  univ.  dr.  Mina  -­‐‑  Maria  Rusu,  inspector  general  MECTS  

Reprezentant  al  Uniunii  Elene  din  România:  

Conf.  univ.  dr.  Dragoş  Gabriel  Zisopol    deputat  în  Parlamentul  României,  preşedinte    Uniunea  

Elenă  din  România  

COMISIA  JUDEȚEANĂ  DE  ORGANIZARE  Reprezentanţi  ai  autorităţilor  locale:  

  dr.ec.Iancu  Caracota  -­‐‑  prefect  al  judeţului  Dâmboviţa  

  lect.  univ.dr.  Florin  Popescu  -­‐‑  preşedinte  al  Consiliului  Judeţean  Dâmboviţa  

  jr.  Gabriel  Boriga  -­‐‑  primar  al  Municipiului  Târgovişte  

  prof.  Honorius  Moţoc    -­‐‑  viceprimar  al  Municipiului  Târgovişte  

ing.  Paul  Briceag    -­‐‑  viceprimar  al  Municipiului  Târgovişte  

Reprezentant  al  Comunităţii  Elene  din  Târgovişte:  

ing.  Marius  Şerban  Cotenescu  –  preşedintele  Comunităţii  Elene  din  Târgovişte  

Reprezentanţi  ai  Inspectoratului  Şcolar  Judeţean  Dâmboviţa:  

  prof.  Ion  Sorin  -­‐‑  inspector  şcolar  general,  I.Ş.J.  Dâmboviţa  

  prof.  Iulian  Brezeanu  -­‐‑  inspector  şcolar  general  adjunct,  I.Ş.J.  Dâmboviţa  

  prof.  drd.  Anişoara  Burlea  -­‐‑  inspector  şcolar  de  specialitate,  I.Ş.J.  Dâmboviţa  

  econ.  Luminiţa  Savu  -­‐‑  director  economic,  I.Ş.J.  Dâmboviţa  

Reprezentanţi  ai  instituţiilor  de  învăţământ  preuniversitar:  

  prof.  Marcela  Popescu  -­‐‑  director,  Colegiul  Naţional  “Ienăchiţă  Văcărescu”  Târgovişte  

  prof.  Gabriela  Istrate  -­‐‑  director,  Liceul  de  Arte  “Bălaşa  Doamna”  Târgovişte  

  prof.  preot  Mihail  Stan  -­‐‑  director,  Seminarul  Teologic  Târgovişte  

prof.dr.  Suzana  Ilie  -­‐‑  director,  Colegiul  Economic  “Ion  Ghica”  Târgovişte  

 

 

 

36