RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

80
RECEPTORII ADRENERGICI RECEPTORII ADRENERGICI ŞI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ RECEPTORII ADRENERGICI RECEPTORII ADRENERGICI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

description

RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ. RECEPTORII ADRENERGICI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ. RECEPTORII ADRENERGICI. α1-receptorii adrenergici α2-receptorii adrenergici β1-receptorii adrenergici β2-receptorii adrenergici β3-receptorii adrenergici. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

Page 1: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII ADRENERGICI RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂVEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI

α1-receptorii adrenergici

α2-receptorii adrenergici

β1-receptorii adrenergici

β2-receptorii adrenergici

β3-receptorii adrenergici

α1-receptorii adrenergiciEFECTE ndash Contracţia musculaturii netede vase uter pupilă (muşchi radiari)

muşchi fir de părndash celule hepatice uarrGlicemiarArr

MECANISM DE ACŢIUNE α1 rec sunt cuplaţi cu proteina Gq rArr activarea fosfolipazei C (PLC)

rArrtransformă IP2 icircn minus inozitol-145-trisfosfat(IP3) rArr creşterea Ca2+ citosolic prin mobilizarea lui din REminus diacilglicerol (DAG) rArr stimulează proteinkinaza C (PKC) rArr fosforilarea proteinlor ţintă

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A

α1-blocant PRAZOSIN

α2-receptorii adrenergici

EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza

darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A

α2-blocant YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A

β1-blocant METOPROLOL

β-blocant neselectiv PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr

vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766

MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA

β2-blocant BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi

localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)

EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic

AFINITATE - mare pentru NA

- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 2: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI

α1-receptorii adrenergici

α2-receptorii adrenergici

β1-receptorii adrenergici

β2-receptorii adrenergici

β3-receptorii adrenergici

α1-receptorii adrenergiciEFECTE ndash Contracţia musculaturii netede vase uter pupilă (muşchi radiari)

muşchi fir de părndash celule hepatice uarrGlicemiarArr

MECANISM DE ACŢIUNE α1 rec sunt cuplaţi cu proteina Gq rArr activarea fosfolipazei C (PLC)

rArrtransformă IP2 icircn minus inozitol-145-trisfosfat(IP3) rArr creşterea Ca2+ citosolic prin mobilizarea lui din REminus diacilglicerol (DAG) rArr stimulează proteinkinaza C (PKC) rArr fosforilarea proteinlor ţintă

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A

α1-blocant PRAZOSIN

α2-receptorii adrenergici

EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza

darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A

α2-blocant YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A

β1-blocant METOPROLOL

β-blocant neselectiv PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr

vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766

MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA

β2-blocant BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi

localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)

EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic

AFINITATE - mare pentru NA

- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 3: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

α1-receptorii adrenergiciEFECTE ndash Contracţia musculaturii netede vase uter pupilă (muşchi radiari)

muşchi fir de părndash celule hepatice uarrGlicemiarArr

MECANISM DE ACŢIUNE α1 rec sunt cuplaţi cu proteina Gq rArr activarea fosfolipazei C (PLC)

rArrtransformă IP2 icircn minus inozitol-145-trisfosfat(IP3) rArr creşterea Ca2+ citosolic prin mobilizarea lui din REminus diacilglicerol (DAG) rArr stimulează proteinkinaza C (PKC) rArr fosforilarea proteinlor ţintă

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A

α1-blocant PRAZOSIN

α2-receptorii adrenergici

EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza

darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A

α2-blocant YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A

β1-blocant METOPROLOL

β-blocant neselectiv PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr

vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766

MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA

β2-blocant BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi

localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)

EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic

AFINITATE - mare pentru NA

- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 4: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

α2-receptorii adrenergici

EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza

darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A

α2-blocant YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A

β1-blocant METOPROLOL

β-blocant neselectiv PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr

vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766

MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA

β2-blocant BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi

localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)

EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic

AFINITATE - mare pentru NA

- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 5: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

β1-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr

MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A

β1-blocant METOPROLOL

β-blocant neselectiv PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr

vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766

MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA

β2-blocant BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi

localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)

EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic

AFINITATE - mare pentru NA

- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 6: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

β2-receptorii adrenergici

EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr

vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766

MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc

AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA

β2-blocant BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi

localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)

EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic

AFINITATE - mare pentru NA

- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 7: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi

localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)

EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic

AFINITATE - mare pentru NA

- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 8: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766

SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC

METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr

informaţii despre funcţia MSR

EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 9: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )

ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )

DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi

darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 10: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

EFECTELE CATECOLAMINELOR

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 11: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

pupil diameter increased (mydriasis)

heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)

myocardial contractility increased(positive inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone dilation

salivation increased (thickened more viscous secretion)

perspiration increased (what receptor mediates this

response)

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 12: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

GI motility decreased

GI secretions decreased

Defecation

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition decreased

Urinary frequency decreased

Bladder tone decreased

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 13: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 14: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 15: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule

transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici

Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)

Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo

METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 16: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE

NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici

Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară

SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE

Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE

Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)

curaracurara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 17: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină

LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier

CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie

BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 18: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 19: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased

(miosis)

heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)

myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)

bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)

salivation increased(sialogogic effect)

perspiration no effect with parasympathetic stimulation

increased by muscarinic receptor activation

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 20: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

GI motility increased

GI secretions increased

Defecation increased

Skeletal muscle strengthtone no effect

Micturition increased

Urinary frequency increased

Bladder tone increased

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 21: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 22: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL

FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 23: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

MEZENCEFALUL

PUNTEA

BULBUL RAHIDIAN

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 24: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)

Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul

cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre

tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă

- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)

Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul

vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul

dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 25: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie

Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii

Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui

Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda

parotidăparotidă

FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 26: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul X (vagNervul X (vag))

Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică

minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele

urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă

minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 27: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie

componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin

componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară

stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul

FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 28: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI

Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă

minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin

minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez

Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul

muşchilor limbiimuşchilor limbii

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 29: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE

11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii

22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii

33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ

44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie

55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă

66 Reflexul salivarReflexul salivar

77 SughiţulSughiţul

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 30: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII

presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie

depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 31: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII

minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator

minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia

reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin

minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie

minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea

minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 32: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ

REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii

minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)

REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare

REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ

ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 33: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE

face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină

minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui

zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 34: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ

centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor

calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII

- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 35: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR

mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat

ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană

ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale

calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-

temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior

organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 36: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI

SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative

ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie

ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice

OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor

ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)

ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 37: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează

minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva

minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza

superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară

superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează

minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii

arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 38: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)

Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian

intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)

FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 39: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI

Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular

Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)

ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar

ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul

muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură

ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare

ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 40: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE

11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 41: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL

are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei

mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)

centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului

aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)

- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)

calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice

organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 42: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg

rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale

3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor

rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 43: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE

face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei

5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 44: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială

7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 45: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE

la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul

dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an

lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină

9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală

10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă

se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 46: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC

icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii

12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul

inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu

funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic

o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 47: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI

HIPOTALAMUSUL

CHIASMA OPTICĂ

CORPII MAMILARI

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 48: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 49: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI

Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative

Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine

Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice

Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice

Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul

Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 50: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE

zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic

crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie

zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic

scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 51: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE

produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine

are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port

are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa

intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 52: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE

MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice

metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital

metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei

metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea

anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează

secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 53: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

hipotalamusADH rinichi

prostata

uterul şi glanda mamară

oxitocină

epinefrinaACTH

hipofiza anterioară

hipofiza posterioară

corticosuprarenala glucocorticoizi

hormonii troidieni

oase muşchi alte ţesuturi

glanda mamară

tiroidaTSH

testosteron

estrogeni

progesteron

testicule

ovare

STH (GH)

prolactina (PRL)

FSH

LH

medulosuprarenala

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 54: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN

rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept

stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul

tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O

ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin

creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular

aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 55: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal

pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale

temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură

la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 56: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură

TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine

scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea

sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina

Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură

vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee

minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia

sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 57: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii

MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo

al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de

infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG

efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 58: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax

cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale

cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 59: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)

greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic

intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo

situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior

ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie

obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică

există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 60: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată

ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe

starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope

ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază

ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui

ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol

ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 61: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe

hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator

ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie

hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator

ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie

minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută

hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 62: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL

comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea

funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative

ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic

- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)

minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee

comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă

ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus

- - centrii diencefalicicentrii diencefalici

- - mezencefalmezencefal

- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 63: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN

sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie

scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T

scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe

hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF

producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară

sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi

scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune

structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid

Page 64: RECEPTORII ADRENERGICI  ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ