RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
description
Transcript of RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
RECEPTORII ADRENERGICI RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂVEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI
α1-receptorii adrenergici
α2-receptorii adrenergici
β1-receptorii adrenergici
β2-receptorii adrenergici
β3-receptorii adrenergici
α1-receptorii adrenergiciEFECTE ndash Contracţia musculaturii netede vase uter pupilă (muşchi radiari)
muşchi fir de părndash celule hepatice uarrGlicemiarArr
MECANISM DE ACŢIUNE α1 rec sunt cuplaţi cu proteina Gq rArr activarea fosfolipazei C (PLC)
rArrtransformă IP2 icircn minus inozitol-145-trisfosfat(IP3) rArr creşterea Ca2+ citosolic prin mobilizarea lui din REminus diacilglicerol (DAG) rArr stimulează proteinkinaza C (PKC) rArr fosforilarea proteinlor ţintă
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
α1-blocant PRAZOSIN
α2-receptorii adrenergici
EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza
darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
α2-blocant YOHIMBIN
β1-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A
β1-blocant METOPROLOL
β-blocant neselectiv PROPRANOLOL
β2-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr
vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766
MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA
β2-blocant BUTOXAMINA
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi
localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)
EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic
AFINITATE - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI
α1-receptorii adrenergici
α2-receptorii adrenergici
β1-receptorii adrenergici
β2-receptorii adrenergici
β3-receptorii adrenergici
α1-receptorii adrenergiciEFECTE ndash Contracţia musculaturii netede vase uter pupilă (muşchi radiari)
muşchi fir de părndash celule hepatice uarrGlicemiarArr
MECANISM DE ACŢIUNE α1 rec sunt cuplaţi cu proteina Gq rArr activarea fosfolipazei C (PLC)
rArrtransformă IP2 icircn minus inozitol-145-trisfosfat(IP3) rArr creşterea Ca2+ citosolic prin mobilizarea lui din REminus diacilglicerol (DAG) rArr stimulează proteinkinaza C (PKC) rArr fosforilarea proteinlor ţintă
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
α1-blocant PRAZOSIN
α2-receptorii adrenergici
EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza
darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
α2-blocant YOHIMBIN
β1-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A
β1-blocant METOPROLOL
β-blocant neselectiv PROPRANOLOL
β2-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr
vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766
MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA
β2-blocant BUTOXAMINA
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi
localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)
EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic
AFINITATE - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
α1-receptorii adrenergiciEFECTE ndash Contracţia musculaturii netede vase uter pupilă (muşchi radiari)
muşchi fir de părndash celule hepatice uarrGlicemiarArr
MECANISM DE ACŢIUNE α1 rec sunt cuplaţi cu proteina Gq rArr activarea fosfolipazei C (PLC)
rArrtransformă IP2 icircn minus inozitol-145-trisfosfat(IP3) rArr creşterea Ca2+ citosolic prin mobilizarea lui din REminus diacilglicerol (DAG) rArr stimulează proteinkinaza C (PKC) rArr fosforilarea proteinlor ţintă
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
α1-blocant PRAZOSIN
α2-receptorii adrenergici
EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza
darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
α2-blocant YOHIMBIN
β1-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A
β1-blocant METOPROLOL
β-blocant neselectiv PROPRANOLOL
β2-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr
vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766
MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA
β2-blocant BUTOXAMINA
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi
localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)
EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic
AFINITATE - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
α2-receptorii adrenergici
EFECTE1048766ndash contracţia musculaturii netede vase intestinndash pe glandele sudoripare uarrsudaţia1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina GirArrinhibă adenil ciclaza
darrrArr AMPc intracelular rArr efecte opuse β receptorilor (uarrAMPc intracelular)
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
α2-blocant YOHIMBIN
β1-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A
β1-blocant METOPROLOL
β-blocant neselectiv PROPRANOLOL
β2-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr
vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766
MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA
β2-blocant BUTOXAMINA
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi
localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)
EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic
AFINITATE - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
β1-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn miocard + pe proprietăţile inimii1048766rArrndash hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza uarrGlicemia1048766rArr rArrndash ţesut adipos uarrlipoliza1048766rArr
MECANISM DE ACŢIUNE β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE pentru ambele catecolamine NA + A
β1-blocant METOPROLOL
β-blocant neselectiv PROPRANOLOL
β2-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr
vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766
MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA
β2-blocant BUTOXAMINA
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi
localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)
EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic
AFINITATE - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
β2-receptorii adrenergici
EFECTE ndash predomină icircn musculatura netedă relaxare1048766rArr
vase coronare din muşchi scheletici cerebrale VDrArr bronşii BDrArr uter intestin1048766
MECANISM DE ACŢIUNE β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs rArr stimulează adenil ciclaza uarrrArr AMPc
AFINITATE - mare pentru A - foarte slab pentru NA
β2-blocant BUTOXAMINA
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi
localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)
EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic
AFINITATE - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi
localizaţi icircn ţesutul adipos (icircn special icircn ţesutul adipos brun)
EFECTE ndash termogenicndash anti-obezitatendash antidiabetic
AFINITATE - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A (opus β2- receptorilor)
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ
CATECOLAMINELE ndash -adrenalina (A)ndash -noradrenalina (NA)ndash dopamina1048766
SINTEZA ŞI STOCAREA ndash icircn celulele cromafine (feocromocite)ndash sintetizaţi din tirozinăndash stimulată de SNVS GC
METABOLIZARE 2 sisteme enzimaticendash COMT rArr metenefrina şi normetenefrina1048766ndash MAO acid vanilmandelic rArr rArr eliminat renal (VAL = 1-7 mgml) rArr
informaţii despre funcţia MSR
EFECTE prin acţiunea pe receptori specifici
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)ndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (darrβ2 )
ADRENALINA (A)ndash acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismndash afinitate uarrpe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (darrβ3 )
DOPAMINAndash acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Inotrop+ şi
darrRPTndash tipuri de receptori DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
EFECTELE CATECOLAMINELOR
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
pupil diameter increased (mydriasis)
heart rate increased (tachycardia orpositive chronotropic effect)
myocardial contractility increased(positive inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone dilation
salivation increased (thickened more viscous secretion)
perspiration increased (what receptor mediates this
response)
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
GI motility decreased
GI secretions decreased
Defecation
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition decreased
Urinary frequency decreased
Bladder tone decreased
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ
ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA acetil-colinndash Colina + acetilCoA Ach captare icircn vezicule
transferaza Stocare icircn veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici
Fibre preganglionare Fibre postganglionare ndash SNVP - SNVS colinergic (vase glande sudoripare muşchi piloerectori)
Eliberare icircn fanta sinaptică ldquoicircn cuanterdquo
METABOLIZARE acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza
EFECTE- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)ndash STIMULARESTIMULARE
NicotinaNicotinandash LOCALIZARELOCALIZARE
Ganglionii vegetativi postsinapticiGanglionii vegetativi postsinaptici
Joncţiunea neuromuscularăJoncţiunea neuromusculară
SNC (prepostsinaptic)SNC (prepostsinaptic)ndash MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNE
Rec canal ionic operat de ligand Rec canal ionic operat de ligand influx de Nainflux de Na+ + depolarizaredepolarizarendash BLOCANTEBLOCANTE
Ganglioplegice (hexametoniu)Ganglioplegice (hexametoniu)
curaracurara
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
STIMULARESTIMULAREndash MuscarinăMuscarină
LOCALIZARELOCALIZAREndash Fibre musculare netedeFibre musculare netedendash MiocardMiocardndash Glande Glande ndash CreierCreier
CLASIFICARE CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina Gndash M1 (creier stomac muşchi neted) M1 (creier stomac muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG blocaţi de pirenzepinblocaţi de pirenzepinndash M2 (miocard muşchi neted) M2 (miocard muşchi neted) AMPc AMPc blocaţi de gallamin blocaţi de gallaminndash M3 M3 AMPc AMPc ndash M4 (glande muşchi neted) M4 (glande muşchi neted) IP3 + DAG IP3 + DAG ndash M5 M5 IP3 + DAG IP3 + DAG
MECANISM DE ACŢIUNEMECANISM DE ACŢIUNEndash + pe vase Ach + pe vase Ach sinteza de NO sinteza de NO GMPc GMPc vasodilataţie vasodilataţie
BLOCANTEBLOCANTEndash PARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonaPARASIMPATICOLITICE atropina scopolamina beladonandash ACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerinaACETILCOLINESTERAZICE fizostigmina ezerina
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIpupil diameter decreased
(miosis)
heart rate decreased (bradycardia ornegative chronotropic effect)
myocardial contractility no change - ventricles(inotropic effect)
bronchial smooth muscle tone constriction(bronchoconstriction)
salivation increased(sialogogic effect)
perspiration no effect with parasympathetic stimulation
increased by muscarinic receptor activation
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
GI motility increased
GI secretions increased
Defecation increased
Skeletal muscle strengthtone no effect
Micturition increased
Urinary frequency increased
Bladder tone increased
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRALCEREBRAL
FIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANFIZIOLOGIA BULBULUI RAHIDIANndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI ndash REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)FIZIOLOGIA PUNŢII (PROTUBERANŢEI)ndash FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI ndash REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
MEZENCEFALUL
PUNTEA
BULBUL RAHIDIAN
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI Nervul VIII (acustico - Nervul VIII (acustico - vestibular)vestibular)
Componenta acusticăComponenta acustică minus axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă icircn nucleul
cohlear din bulbcohlear din bulbminus axoniaxoniii se icircncrucişează se icircncrucişeazăminus urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre
tuberculii cvadrigemeni posteriorituberculii cvadrigemeni posterioriFuncţiiFuncţii - sensibilitatea auditivă - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibularăComponenta vestibulară minus axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă icircn nucleul
vestibular din bulbvestibular din bulbminus axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul axonii se icircndreaptă spre cerebel neuronii oculo-motori nucleul
dorsal al vaguluidorsal al vaguluiFuncţiIFuncţiI - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul IX (gloso - faringian)Nervul IX (gloso - faringian)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă ndash asigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medieasigură sensibilitatea pentru faringe văl palatin amigdale urechea medie
Componenta senzorialăComponenta senzorială ndash asigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbiiasigură simţul gustului pentru 13 posterioară a limbii
Componenta motorieComponenta motorie ndash are origine icircn nucleul ambiguu din bulb are origine icircn nucleul ambiguu din bulb ndash se distribuie la muşchii faringeluise distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativăComponenta vegetativă ndash are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda are origine icircn nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda
parotidăparotidă
FuncţiiFuncţii - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) - intervine icircn reflexele de vomă deglutiţie salivare (glanda parotidă) reflexul depresor sino-carotidianreflexul depresor sino-carotidian - asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian- asigură inervaţia corpusculului sino-carotidian
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vagNervul X (vag))
Componenta senzitivăComponenta senzitivă componenta senzitivă ndash somaticăcomponenta senzitivă ndash somatică
minusorigine icircn ganglionul jugularorigine icircn ganglionul jugularminus trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbtrimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulbminusasigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele asigură sensibilitatea pentru faringe laringe tegumentele
urechiiurechii componenta viscero ndash senzitivăcomponenta viscero ndash senzitivă
minusorigine icircn ganglionul plexiformorigine icircn ganglionul plexiformminus trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbtrimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulbminusasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abdasigură sensibilitatea organelor toraco ndash abd
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARINervul X (vagNervul X (vag)) Componenta motorieComponenta motorie
componenta motorie ndash somaticăcomponenta motorie ndash somaticăminusorigine icircn nucleul ambiguu din bulborigine icircn nucleul ambiguu din bulbminus inervează muşchii faringelui laringelui vălului palatininervează muşchii faringelui laringelui vălului palatin
componenta viscero ndash motoriecomponenta viscero ndash motorieminusorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiorigine icircn nucleul dorsal al vaguluiminus inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară inervează zona cardio-aortică zona bronho-pulmonară
stomacul ficatul pancreasulstomacul ficatul pancreasul
FUNCŢIIFUNCŢII - rol cardio-vasomotor - rol cardio-vasomotor - icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse- icircn deglutiţie fonaţie vomă respiraţie tuse - secreţia biliară pancreatică- secreţia biliară pancreatică - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul - motilitatea şi secreţia gastro - intestinală pacircnă la colonul transverstransvers
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul XI (spinal accesor) Nervul XI (spinal accesor) origine dublă origine dublă
minusbulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii bulbară icircn nucleul ambiguu pentru muşchii laringelui vălului palatin laringelui vălului palatin
minusspinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru spinală (din măduva cervicală C1 - C5) pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapezmuşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Nervul XII (hipoglosNervul XII (hipoglos))ndash origine icircn nucleul hipoglos origine icircn nucleul hipoglos ndash prezintă o somatotopie precisă pentru controlul prezintă o somatotopie precisă pentru controlul
muşchilor limbiimuşchilor limbii
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
REFLEXELE BULBAREREFLEXELE BULBARE
11 Reflexele cardio-motorii şi vasondashmotoriiReflexele cardio-motorii şi vasondashmotorii
22 Reflexele respiratoriiReflexele respiratorii
33 Reflexele de tuse strănut şi sughiţReflexele de tuse strănut şi sughiţ
44 Reflexul de deglutiţie Reflexul de deglutiţie
55 Reflexul de vomă Reflexul de vomă
66 Reflexul salivarReflexul salivar
77 SughiţulSughiţul
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII1 REFLEXELE CARDIO-MOTORII ŞI VASOndashMOTORII
presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)presoare (cardioacceleratoare şi vasoconstrictoare)minus eferenţa este simpatică eferenţa este simpatică minus este dominantă icircn condiţii de solicitareeste dominantă icircn condiţii de solicitareminus efecte - creşterea frecvenţei cardiaceefecte - creşterea frecvenţei cardiace - creşterea forţei de contracţie- creşterea forţei de contracţie - creşterea debitului cardiac- creşterea debitului cardiac - vasoconstricţie- vasoconstricţie
depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare)depresoare (cardiomoderatoare şi vasodilatatoare) minus eferenţa este parasimpaticăeferenţa este parasimpaticăminus este dominantă icircn repaus este dominantă icircn repaus minus efecte - scăderea frecvenţei cardiaceefecte - scăderea frecvenţei cardiace - scăderea forţei de contracţie - scăderea forţei de contracţie - scăderea debitului cardiac- scăderea debitului cardiac - vasodilataţie- vasodilataţie
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
2 REFLEXELE RESPIRATORII2 REFLEXELE RESPIRATORII
minus ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din ariile respiratorii (centrii respiratori) bulbare sunt formate din minus centru inspirator (predominant) centru inspirator (predominant) minus centru expiratorcentru expirator
minus ccentrii respiratorientrii respiratori minus sunt o reţea neuronală icircntinsăsunt o reţea neuronală icircntinsăminus au automatismau automatismminus au activitate ritmică prin mecanism oscilantau activitate ritmică prin mecanism oscilant ( (inervaţia inervaţia
reciprocăreciprocă))minus controlul centrilor bulbari se face princontrolul centrilor bulbari se face prin
minus centrul pneumotaxiccentrul pneumotaxic din punte din punte rarrrarr inhibă centrul inspirator inhibă centrul inspirator rarr rarr excită centrul expiratorexcită centrul expiratorminus centrul apneusticcentrul apneustic activează aria inspiratorie activează aria inspiratorie
minus ariile respiratorii bulbare asigură ariile respiratorii bulbare asigură minus frecvenţafrecvenţaminus amplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausamplitudinea bazală a respiraţiei icircn repausminus ritmicitatea ritmicitatea
minus efectorii efectorii rarrrarr motoneuronii musculaturii respiratorii motoneuronii musculaturii respiratorii
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT3 REFLEXELE DE TUSE STRĂNUT ŞI SUGHIŢŞI SUGHIŢ
REFLEXUL DE TUSEREFLEXUL DE TUSEndash centrul tusei este stimulat de către excitanţiicentrul tusei este stimulat de către excitanţii
minus de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorde la nivelul diverselor segmente ale aparatului respiratorminus din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)din alte zone receptoare (pelvină digestivă cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUTREFLEXUL DE STRĂNUTndash este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăeste un reflex expirator declanşat pe cale trigeminalăndash excitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioareexcitanţi factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢREFLEXUL DE SUGHIŢ
ndash rezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbarrezultă icircn urma excitării nucleului vagal bulbar
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE4 REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
face parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăface parte din categoria reflexelor digestive cu localizare bulbarăcentrul deglutiţiei centrul deglutiţiei ndash este situat icircn vecinătatea centrilor respiratorieste situat icircn vecinătatea centrilor respiratorindash stimularea sa neuro-reflexă determinăstimularea sa neuro-reflexă determină
minus oprirea pentru scurt timp a respiraţiei oprirea pentru scurt timp a respiraţiei minus icircnchiderea laringeluiicircnchiderea laringelui
zona receptoare - istmul buco-faringianzona receptoare - istmul buco-faringiancalea aferentă - nervii V IX X calea aferentă - nervii V IX X calea eferentă - prin nervii V IX X XIIcalea eferentă - prin nervii V IX X XII
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
5 REFLEXUL DE VOMĂ5 REFLEXUL DE VOMĂ
centrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorcentrul icircn bulb icircn vecinătatea centrilorndash respiratorrespiratorndash salivarsalivarndash vasomotorvasomotor
calea eferente - nervii V VII IX X XIIcalea eferente - nervii V VII IX X XII
- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali- nervii spinali pentru diafragm şi muşchii abdominali
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
REFLEXUL SALIVARREFLEXUL SALIVAR
mecanismemecanismendash reflex necondiţionat reflex necondiţionat
ndash excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană gustativă a limbii mucoasa bucală faringiană laringiană esofagianăesofagiană
ndash reflex condiţionat reflex condiţionat ndash cu participarea cortexuluicu participarea cortexuluindash prin influenţe intercentraleprin influenţe intercentrale
calea aferentă calea aferentă rarrrarr ramurile nervilor VII IX şi X ramurile nervilor VII IX şi Xcentrul centrul rarrrarr nucleul salivator inferior din bulb nucleul salivator inferior din bulbcalea eferentăcalea eferentăndash parasimpatică parasimpatică rarrrarr nervul IX ganglionului otic nervul auriculo- nervul IX ganglionului otic nervul auriculo-
temporaltemporalndash simpatică măduva spinării (T1-T2) simpatică măduva spinării (T1-T2) rarrrarr ganglionul cervical superior ganglionul cervical superior
organ efector organ efector rarrrarr glanda parotidă glanda parotidă
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUIFUNCŢIA INTEGRATIVĂ A BULBULUI
SUBSTANŢA RETICULATĂSUBSTANŢA RETICULATĂ ndash reflexe vegetativereflexe vegetative
ndash cardio-vascularecardio-vascularendash respiraţie ndash circulaţierespiraţie ndash circulaţiendash respiraţie-deglutiţie respiraţie-deglutiţie
ndash reflexe statice stato-kineticereflexe statice stato-kinetice
OLIVA BULBARĂOLIVA BULBARĂ ndash integrarea reflexelor integrarea reflexelor
ndash oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia oculo - cefalogire (mişcarea gacirctului şi ochilor icircn direcţia stimulului)stimulului)
ndash laringo-faringondashvelopalatinelaringo-faringondashvelopalatinendash optimizarea deglutiţiei şi fonaţieioptimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta senzitivăComponenta senzitivă (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuri (ganglionul Gasser) prezintă trei ramuriminus ramura oftalmicăramura oftalmică inervează inervează
minus tegumentele oftalmicetegumentele oftalmiceminus tegumentele temporaletegumentele temporaleminuspleoapa superioarăpleoapa superioarăminuscorneea corneea minusconjunctivaconjunctiva
minus ramura maxilarăramura maxilară inervează inervează minus tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza tegumentele de pe pleoapa superioară aripa nasului buza
superioară superioară minusmucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară mucoasele de pe bolta palatină sinusul maxilar arcada dentară
superioarăsuperioarăminus ramura mandibularăramura mandibulară inervează inervează
minus tegumentele regiunii maseterine şi mentonieretegumentele regiunii maseterine şi mentoniereminusmucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii mucoasele din vestibulul bucal cele 23 anterioare ale limbii
arcada dentară inferioarăarcada dentară inferioară
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTININervul V (trigemen)Nervul V (trigemen)
Componenta motorieComponenta motorie inervează inervează minus muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian muşchii ridicători ai mandibulei (maseter temporal pterigoidian
intern extern milohioidian)intern extern milohioidian)minus peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)peristafilinul extern (muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio)minus muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)muşchiul ciocanului (muşchi tensor al timpanului)
FUNCŢIIFUNCŢII participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărare participă la numeroase reflexe alimentare şi de apărareminus reflexul de deglutiţiereflexul de deglutiţieminus reflexul masticatorreflexul masticatorminus reflexul maseterinndashmiotaticreflexul maseterinndashmiotaticminus reflexul suptuluireflexul suptuluiminus reflexul de strănutreflexul de strănutminus reflexul oculondashcardiacreflexul oculondashcardiacminus reflexul lacrimalreflexul lacrimalminus reflexul coneean de clipirereflexul coneean de clipire
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINIFUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul VI (abducensNervul VI (abducens)) ndash inervează muşchiul drept extern al globului ocularinervează muşchiul drept extern al globului ocular
Nervul VII (facial)Nervul VII (facial)ndash Componenta senzitivo-senzorialăComponenta senzitivo-senzorială (ganglionul geniculat) (ganglionul geniculat)
ndash inervează urechea externă regiunea retroauricularăinervează urechea externă regiunea retroauricularăndash asigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiiasigură funcţia gustativă icircn cele 23 anterioare ale limbiindash se termină icircn nucleul fasciculului solitarse termină icircn nucleul fasciculului solitar
ndash Componenta motorieComponenta motoriendash inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul inervează muşchii mimicii expresive stilohioidianul
muşchiul scăriţeimuşchiul scăriţeindash CComponenta vegetativăomponenta vegetativă asigură asigură
ndash din nucleul salivator superior din nucleul salivator superior rarrrarr inervaţia glandelor inervaţia glandelor sublinguale şi submaxilaresublinguale şi submaxilare
ndash din nucleul lacrimal din nucleul lacrimal rarrrarr inervaţia glandelor lacrimale inervaţia glandelor lacrimale
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
REFLEXELE PONTINEREFLEXELE PONTINE
11 Reflexul lacrimal Reflexul lacrimal 22 Reflexul salivator Reflexul salivator 33 Reflexul corneean de clipire Reflexul corneean de clipire 44 Reflexul auditiv de clipire Reflexul auditiv de clipire 55 Reflexul auditivo - oculogir Reflexul auditivo - oculogir 66 Reflexul oculo - cardiacReflexul oculo - cardiac 77 Reflexul masticator Reflexul masticator 88 Reflexul de sugereReflexul de sugere 99 Reflexul de mimică expresivăReflexul de mimică expresivă 1010 Reflexul de respiraţieReflexul de respiraţie 1111 Reflexul maseterinReflexul maseterin 1212 Reflexul miotaticReflexul miotatic
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
1 REFLEXUL LACRIMAL1 REFLEXUL LACRIMAL
are două componenteare două componentendash elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei elementară declaşată de iritaţiile corneei conjunctivei
mucoasei nazalemucoasei nazalendash corticală (placircnsul)corticală (placircnsul)
centrul reflex centrul reflex rarrrarr nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului nucleul lacrimal din vecinătatea nucleului facialuluifacialului
aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)aferenţe - trigeminale ascendente (comp elementară)
- corticale descendente (comp corticală) - corticale descendente (comp corticală)
calea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele parasimpatice fibrele parasimpatice
organele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele lacrimaleglandele lacrimale
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
2 REFLEXUL SALIVATOR2 REFLEXUL SALIVATORcăile aferente căile aferente rarrrarr fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vagului fibrele senzitive ale glosofaringianului şi vaguluicentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul salivator superiornucleul salivator superiorcalea eferentă calea eferentă rarr rarr nervul intermediar Wrisberg nervul intermediar Wrisberg
rarr rarr nervul nervul coarda timpanuluicoarda timpanuluiorganele efectoare organele efectoare rarr rarr glandele submaxilare şi sublingualeglandele submaxilare şi sublinguale
3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE3 REFLEXUL CORNEEAN DE CLIPIRE stimul stimul rarr rarr excitarea mecanică a corneei sau conjunctiveiexcitarea mecanică a corneei sau conjunctiveicalea aferentă calea aferentă rarr nervul Vrarr nervul Vcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr frarr fibrele motorii ale facialului ibrele motorii ale facialului efect efect rarr rarr contracţia muşchilor pleoapelor contracţia muşchilor pleoapelor
rarr rarr icircnchiderea ochiuluiicircnchiderea ochiuluieste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste ultimul reflex care dispare icircn comă şi icircn anestezie generalăeste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozeieste utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE4 REFLEXUL AUDITIV DE CLIPIRE
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari icircn faţa primejdiei semnalizate prin sunetprimejdiei semnalizate prin sunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv nervul auditiv rarrrarr conduce excitaţia sonoră la conduce excitaţia sonoră la tuberculii acustici din puntetuberculii acustici din puntecentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul facialuluinucleul facialuluicalea eferentă calea eferentă rarr rarr fibrele motorii ale facialuluifibrele motorii ale facialuluiorganele efectoare organele efectoare rarrrarrmuşchii pleoapelor muşchii pleoapelor clipitul clipitulutilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării utilizat icircn expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzenieisurzeniei
5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR5 REFLEXUL AUDITIVO - OCULOGIR constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui constă icircn icircntoarcerea rapidă a ochilor (sauşi a gacirctului) icircn direcţia unui sunetsunetcalea aferentă calea aferentă rarr rarr nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul nervul auditiv tuberculii acustici şi fasciculul longitudinal posteriorlongitudinal posteriorcentrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleii nervilor oculomotori III IV şi VInucleii nervilor oculomotori III IV şi VIcalea eferentă calea eferentă rarrrarr fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI fibrele motorii ale nervilor oculomotori III IV şi VI
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
6 REFLEXUL OCULO-CARDIAC6 REFLEXUL OCULO-CARDIACstimul stimul rarr rarr compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele compresiunea fermă a globilor oculari cu pleoapele icircnchise icircnchise calea aferentă calea aferentă rarr nrvulrarr nrvul trigemen trigemencentrulreflex centrulreflex rarrrarr centrul bulbar depresor cardiac centrul bulbar depresor cardiaccalea eferentă calea eferentă rarr nervul rarr nervul vagvagrăspunsrăspunsndash scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiacendash scăderea forţei de contracţie miocardicăscăderea forţei de contracţie miocardicăndash scăderea volumului sistolic a debitului cardiacscăderea volumului sistolic a debitului cardiacndash vasodilataţie hipotensiune arterialăvasodilataţie hipotensiune arterială
7 REFLEXUL MASTICATOR 7 REFLEXUL MASTICATOR la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-la om se realizează icircn condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-pontinepontinestimuli stimuli rarr rarr receptorii tactili şi gustativi receptorii tactili şi gustativi calea aferentă calea aferentă rarr rarr nervii V VII şi IX nervii V VII şi IX centrul reflex centrul reflex rarr rarr nucleul masticator din puntenucleul masticator din puntecalea eferentă calea eferentă rarrrarr nervii V IX XII nervii V IX XII
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
8 REFLEXUL DE SUGERE8 REFLEXUL DE SUGERE
la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează la sugar atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptulsuptul
dispare icircn jurul vacircrstei de 1 andispare icircn jurul vacircrstei de 1 an
lipsa lui lipsa lui rarrrarr leziune pontină leziune pontină
9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ9 REFLEXUL DE MIMICĂ EXPRESIVĂ există două tipuri de mimicăexistă două tipuri de mimicăndash mimica automată spontană - controlată de corpii striaţimimica automată spontană - controlată de corpii striaţindash mimica voluntară - controlată de scoarţa cerebralămimica voluntară - controlată de scoarţa cerebrală
10REFLEXUL MASETERIN10REFLEXUL MASETERINsubiectul are gura icircntredeschisăsubiectul are gura icircntredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioareinferioare
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
11 REFLEXUL MIOTATIC11 REFLEXUL MIOTATIC
icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină icircntinderea maseterului prin coboracircrea mandibulei determină stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia stimularea fusurilor neuro-musculare ceea ce induce reflex contracţia maseterului urmată de icircnchiderea guriimaseterului urmată de icircnchiderea gurii
12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIE12 REFLEXUL DE RESPIRAŢIEicircn punte existăicircn punte existăndash centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul centrul pneumotaxic care nu are automatism inhibă centrul
inspirator apneustic excită centrul expiratorinspirator apneustic excită centrul expiratorndash centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu centrul apneustic care excită centrul inspirator atunci cacircnd nu
funcţionează centrul pneumotaxicfuncţionează centrul pneumotaxic
o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică o leziune deasupra centrului apneustic determină respiraţia apneustică (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri (prin absenţa influenţei inhibitoare a pneumotaxicului rezultă inspiruri lungi icircntrerupte de scurte expiruri)lungi icircntrerupte de scurte expiruri)
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
HIPOTALAMUSUL
CHIASMA OPTICĂ
CORPII MAMILARI
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIFIZIOLOGIA HIPOTALAMUSULUIminus este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului este porţiunea situată la capătul anterior al diencefalului minus se icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilarise icircntinde icircntre chiasma optică şi un plan vertical care trece dorsal de corpii mamilariminus formează podeaua ventriculului IIIformează podeaua ventriculului IIIminus la baza creierului corespunde fosei interpeduncularela baza creierului corespunde fosei interpedunculareminus hipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nuclearehipotalamusul este format dintr-o multitudine de nuclei şi arii nucleare
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
FUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCŢIILE HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul şi funcţiile vegetativeHipotalamusul şi funcţiile vegetative
Hipotalamusul şi funcţiile endocrineHipotalamusul şi funcţiile endocrine
Hipotalamusul şi funcţiile metaboliceHipotalamusul şi funcţiile metabolice
Hipotalamusul şi ritmurile biologiceHipotalamusul şi ritmurile biologice
Hipotalamusul şi comportamentulHipotalamusul şi comportamentul
Hipotalamusul şi sistemul imunHipotalamusul şi sistemul imun
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE VEGETATIVE
zona de integrare simpatică sau ergotropăzona de integrare simpatică sau ergotropă ndash localizată icircn hipotalamusul postero-laterallocalizată icircn hipotalamusul postero-lateralndash sstimularea acestei zone determină modificări de tip simpatic timularea acestei zone determină modificări de tip simpatic
crcreşterea frecvenţei cardiaceeşterea frecvenţei cardiace creşterea creşterea tensiunii arterialetensiunii arteriale mmidriazăidriază bbronhodilataţieronhodilataţie diminuarea peristaltismului intestinaldiminuarea peristaltismului intestinal contracţia sfincterelor tubului digestivcontracţia sfincterelor tubului digestiv creşterea glicemieicreşterea glicemiei creşterea creşterea metabolismului bazalmetabolismului bazal creşterea creşterea temperaturii corpuluitemperaturii corpului piloerecţiepiloerecţie
zona de integrare parasimpatică sau trofotropăzona de integrare parasimpatică sau trofotropă ndash localizată icircn hipotalamusul antero-medianlocalizată icircn hipotalamusul antero-medianndash sstimularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic timularea zonei trofotrope produce modificări de tip parasimpatic
scăderea frecvenţei cardiacescăderea frecvenţei cardiace scăderea scăderea tensiunii arterialetensiunii arteriale miozămioză creşterea peristaltismului intestinalcreşterea peristaltismului intestinal relaxarea sfincterelorrelaxarea sfincterelor micţiune reflexămicţiune reflexă bronhoconstricţiebronhoconstricţie
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE ENDOCRINE
produce patru categorii de secreţiiproduce patru categorii de secreţiindash neurotransmiţători sinapticineurotransmiţători sinaptici de tip de tip - - adrenalinăadrenalină - - dopaminădopamină - - serotoninăserotonină rarr rarr intervin icircn reglarea localăintervin icircn reglarea localăndash hormoni hipofizotropihormoni hipofizotropi de tip de tip - - stimulator (liberine) stimulator (liberine) - i- inhibitor (somatostatină)nhibitor (somatostatină)ndash hormoni retrohipofizarihormoni retrohipofizari - - ADH ADH - - oxitocinăoxitocinăndash hormoni localihormoni locali cibernine cibernine
are legături vascularare legături vascularee cu hipofiza anterioară printr-un sistem port cu hipofiza anterioară printr-un sistem port
are are legături nervoase cu retrohipofizlegături nervoase cu retrohipofizaa
intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback intervine icircn reglarea funcţiilor endocrine prin mecanisme de feedback negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină negativ icircn cadrul axului hipotalamo-hipofizo-glandă endocrină
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICEHIPOTALAMUSUL ŞI FUNCŢIILE METABOLICE
MECANISMEMECANISMEndash sistemul vegetativsistemul vegetativndash mecanisme umoralemecanisme umoralendash Mecanisme Mecanisme endocrineendocrinendash influenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamiceinfluenţa scoarţei cerebrale asupra structurilor hipotalamice
metabolismul lipidicmetabolismul lipidicndash icircicircn tumori de hipotalamus medial se produce n tumori de hipotalamus medial se produce - - creşterea ţesutului adipos creşterea ţesutului adipos - - distrofie genitală distrofie genitală sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital
metabolismul glucidicmetabolismul glucidic ndash prin prin - - zona de integrare simpaticăzona de integrare simpatică creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - STHSTH creşterea glicemiei creşterea glicemiei - - sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal creşterea glicemieicreşterea glicemiei
metabolismul proteicmetabolismul proteicndash eliberarea de somatoliberinăeliberarea de somatoliberină creşterea secreţiei de STH creşterea secreţiei de STH activarea activarea
anabolismului proteicanabolismului proteicmetabolismului hidromineralmetabolismului hidromineralndash prin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraopticprin osmoreceptorii din apropierea nucleului supraoptic influenţează influenţează
secreţia de ADH şi senzaţia de setesecreţia de ADH şi senzaţia de sete
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
hipotalamusADH rinichi
prostata
uterul şi glanda mamară
oxitocină
epinefrinaACTH
hipofiza anterioară
hipofiza posterioară
corticosuprarenala glucocorticoizi
hormonii troidieni
oase muşchi alte ţesuturi
glanda mamară
tiroidaTSH
testosteron
estrogeni
progesteron
testicule
ovare
STH (GH)
prolactina (PRL)
FSH
LH
medulosuprarenala
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI HIPOTALAMUSUL ŞI CONTROLUL APORTULUI LICHIDIANLICHIDIAN
rreducerea aportului hidric determinăeducerea aportului hidric determinăndash creşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelularecreşterea osmolarităţii lichidelor extra şi intracelulare senzaţia de sete senzaţia de setendash scăderea volumului sanguinscăderea volumului sanguin rarr rarr receptorii de joasă presiune din atriu dreptreceptorii de joasă presiune din atriu drept
stimularea secreţiei de ADHstimularea secreţiei de ADHndash reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron reducerea volumului sanguin activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
Angiotensina II determină Angiotensina II determină stimularea centrului setei stimularea centrului setei VasoconstricţieVasoconstricţie eliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Naeliberarea de aldosteron (care determină reabsorbţia de Na++ Cl Cl-- H H22O la nivelul O la nivelul
tubilor distali şi colectori renali)tubilor distali şi colectori renali) stimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale destimularea secreţiei de ADH (reduce eliminările renale de HH22O prin O prin uarruarrreabsreabs H H22O O
ccreşterea aportului hidric determină reşterea aportului hidric determină ndash inhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioarăinhibiţia eliberării de ADH din nucleii supraoptici şi hipofiza posterioară prin prin
creşterea volumului sanguincreşterea volumului sanguin scăderea osmolarităţii lichidului extracelularscăderea osmolarităţii lichidului extracelular
aaportul lichidian este influenţat şi de portul lichidian este influenţat şi de ndash uscarea mucoasei buco-faringieneuscarea mucoasei buco-faringienendash factori psihicifactori psihicindash factori factori socialisociali
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
producerea de căldura prinproducerea de căldura prinndash contracţie muscularăcontracţie muscularăndash ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ingestia de alimente (acţiunea dinamică specifică)ndash toate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazaltoate procesele vitale care contribuie la menţinerea metabolismului bazal
pierderea de căldură prinpierderea de căldură prinndash radiaţieradiaţiendash conducţie conducţie ndash evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)evaporarea apei ( prin căile respiratorii şi la nivelul pielii)ndash urina şi materiile fecaleurina şi materiile fecale
temperatura corpului temperatura corpului == echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură echil dintre prod de căldură şi pierderea de căldură
la oameni - temperatura normalăla oameni - temperatura normalăndash la nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCla nivelul cavităţii bucale dimineaţa = 363 ndash 371degCndash temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale temperatura rectală - este cu 05degC mai mare decacirct la nivelul cavit bucale - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este considerată reprezentativă pentru interiorul org - este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediului- este mai puţin infl de variaţiile termice ale mediuluindash la ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăla ora 6 am temperatura este cea mai scăzutăndash seara este cea mai crescută seara este cea mai crescută
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
Reflexele activate de către frigReflexele activate de către frig ndash creşterea producţiei de căldură creşterea producţiei de căldură
TremuratulTremuratulFoameaFoameacreşterea activităţii voluntarecreşterea activităţii voluntarecreşterea secreţiei de catecolaminecreşterea secreţiei de catecolamine
scăderea pierderii de căldură scăderea pierderii de căldură vasoconstricţia la nivelul tegumentelorvasoconstricţia la nivelul tegumentelor ghemuireaghemuirea oripilarea oripilarea
sunt controlate de către centrii din sunt controlate de către centrii din hipotalamusul posteriorhipotalamusul posterior mediator chimic - serotonina mediator chimic - serotonina
Reflexele activate de căldurăReflexele activate de căldură ndash creşterea pierderii de căldurăcreşterea pierderii de căldură
vasodilataţie cutanatăvasodilataţie cutanatăTranspiraţieTranspiraţiepolipnee polipnee
minus scăderea producerii de căldură scăderea producerii de căldură anorexiaanorexia apatia apatia inerţiainerţia
sunt controlate de către sunt controlate de către hipotalamusul anteriorhipotalamusul anterior mediator chimic - noradrenalinamediator chimic - noradrenalina
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI FEBRAFEBRAminus reprezintă amprenta icircmbolnăviriireprezintă amprenta icircmbolnăvirii
MECANISMUL DE PRODUCEREMECANISMUL DE PRODUCEREminus endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni endotoxinele inflamaţia sau alţi stimuli pirogeni activează monocitele macrofagele şi celulele Kupfferactivează monocitele macrofagele şi celulele Kupffer secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) secreţia de citokine (IL-1β IL-6 IFN-β IFN-γTNF-α) acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo acţionează ca pirogeni endogeni asupra ldquoorganum vasculosumrdquo
al laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricularal laminei terminalis (OVLT) - organ circumventricular activarea ariei preoptice a hipotalamusului activarea ariei preoptice a hipotalamusului ndash ccitokinele sanguine itokinele sanguine - - străbat bariera hematoencefalică străbat bariera hematoencefalică - - activează structuri hipotalamice (aria preoptică)activează structuri hipotalamice (aria preoptică)ndash citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate icircn caz de
infecţieinfecţie acţionează acţionează - - direct asupra centrilor termoreglatori direct asupra centrilor termoreglatori - - indirect prin inducerea eliberării locale de indirect prin inducerea eliberării locale de PGPG
efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului efectul antipiretic al aspirinei se exercită direct asupra hipotalamusului rarrrarr inhibă sinteza de inhibă sinteza de PG PG
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUIREGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
FEBRAFEBRAeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căeste benefică pacircnă la un moment dat pentru căndash inhibă creşterea microorganismelorinhibă creşterea microorganismelorndash activează sinteza de anticorpiactivează sinteza de anticorpindash poate icircncetini creşterea unor tumoripoate icircncetini creşterea unor tumorindash reduce infecţiile reduce infecţiile - - viralevirale - - fungicefungice - - cu antraxcu antrax
cacircnd temperatura rectală cacircnd temperatura rectală gtgt 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp 41degC pentru o perioadă mai lungă de timp leziuni ireversibile neuronale leziuni ireversibile neuronale
cacircnd temperatura rectală atinge 43degC cacircnd temperatura rectală atinge 43degC şocul termic şi moartea şocul termic şi moartea
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
CONTROLUL BALANŢEI PONDERALECONTROLUL BALANŢEI PONDERALElla nivelul hipotalamusului a nivelul hipotalamusului rarrrarr structuri complexe implicate icircn structuri complexe implicate icircn menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)menţinerea balanţei ponderale (ponderostatul)
greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul greutatea corporală este determinată de echilibrul dintre aportul caloric şi consumul energeticcaloric şi consumul energetic
intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente intervenţia hipotalamusului icircn reglarea apetitului pentru alimente depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii depinde icircn primul racircnd de interacţiunea a două arii ndash o arie laterală = o arie laterală = ldquocentrul foameirdquo ldquocentrul foameirdquo
situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior creierului anterior
ndash o arie mediană = o arie mediană = ldquocentrul saţietăţiirdquo ldquocentrul saţietăţiirdquo situat icircn nucleul ventromediansituat icircn nucleul ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian leziuni la nivelul nucleului ventromedian hiperfagie hiperfagie
obezitatea hipotalamicăobezitatea hipotalamică
există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar există patru ipoteze principale privind controlul aportului alimentar ndash ipoteza lipostatului ipoteza lipostatului ndash ipoteza peptidelor intestinale ipoteza peptidelor intestinale ndash ipoteza glucostatului ipoteza glucostatului ndash ipoteza termostatului ipoteza termostatului
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEHIPOTALAMUSUL ŞI RITMURILE BIOLOGICEbbioritmurileioritmurile ndash reprez reprez variaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolvariaţii periodice regulate icircn desfăşurarea unui proces fiziolndash au au rol icircn adaptarea organismului la mediurol icircn adaptarea organismului la mediundash au au - - o componentă icircnnăscută ereditară o componentă icircnnăscută ereditară - - o componentă cacircştigatăo componentă cacircştigată
ritmuri circadieneritmuri circadienendash ritmul somn-veghe ritmul somn-veghe
starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropestarea de veghe este legată de activitatea zonei ergotropesomnul de activitatea zonei trofotropesomnul de activitatea zonei trofotrope
ndash ritmul zilnic termic şi metabolicritmul zilnic termic şi metabolic temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este minimă la ora 6 dimineaţa temperatura este maximă după-amiazătemperatura este maximă după-amiază
ndash ritmul circadian cardiovascular ritmul circadian cardiovascular ziua predomină activitatea simpaticuluiziua predomină activitatea simpaticuluinoaptea predomină activitatea parasimpaticulnoaptea predomină activitatea parasimpaticuluiui
ndash ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu ritmul hormonal se realizează prin axul hipotalamo-hipofizo-glandular Exemplu variaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizolvariaţia zilnică a CRH-ACTH-cortizol
ritmuri lunareritmuri lunare dependente de hormonii gonadotropi la femeie dependente de hormonii gonadotropi la femeie rarr rarr controlează ciclul controlează ciclul menstrualmenstrualritmuri sezoniereritmuri sezoniere ndash creşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnacreşterea frecvenţei cardiace vara şi scăderea acesteia iarnandash rata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vararata de creştere icircn icircnălţime are un ritm mai mare iarna decacirct vara
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULalternanţa somn-veghealternanţa somn-veghe
hipotalamusul posterior hipotalamusul posterior minus induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe facilitatoare pe sistemul reticulat activator
ascendent menţinacircnd starea de vegheascendent menţinacircnd starea de vegheminus sstimularea determină starea de veghetimularea determină starea de vegheminus lezarea induce hipersomnielezarea induce hipersomnie
hipotalamusul anterior hipotalamusul anterior minus induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator induce influenţe inhibitoare pe sistemul reticulat activator
ascendentascendent determinacircnd somnuldeterminacircnd somnulţţminus sstimularea induce somnultimularea induce somnulminus lezarea determină hiposomnielezarea determină hiposomnie
minus comportamentul alimentarcomportamentul alimentar prin centrul foamei al saţietăţii şi centrul seteiprin centrul foamei al saţietăţii şi centrul setei hhipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerateipotalamusul reglează cantitatea de alimente ingerate foamea brută foamea brută
hipotalamicăhipotalamică reglarea corticală reglarea corticală controlează preferinţele obiceiurile alim controlează preferinţele obiceiurile alim
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTULHIPOTALAMUSUL ŞI COMPORTAMENTUL
comportamentul sexualcomportamentul sexual ndash intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea intervine prin reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi prin integrarea
funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative
ndash centrii pentru activitatea sexuală centrii pentru activitatea sexuală la bărbat este centrul tonic cu activitate continuăla bărbat este centrul tonic cu activitate continuă la femeie există la femeie există - - centrul toniccentrul tonic
- - centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul centrul ciclic (cu activitate ciclică influenţată de nivelul estrogenilor progesteronului)estrogenilor progesteronului)
minus ccomportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de omportamentul sexual primitiv controlat de hipotalamus este modulat de structurile paleo şi neocorticalstructurile paleo şi neocorticalee
comportamentul afectiv-emoţionalcomportamentul afectiv-emoţional ndash are la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţăare la bază starea subiectivă de plăcere sau suferinţă
ndash depinde de depinde de - - hipotalamushipotalamus
- - centrii diencefalicicentrii diencefalici
- - mezencefalmezencefal
- - paleo şi neocortexpaleo şi neocortex
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid
HIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUNHIPOTALAMUSUL ŞI SISTEMUL IMUN
sstressul ambiental poate determina imunosupresie tressul ambiental poate determina imunosupresie
scăderea limfocitelor T scăderea limfocitelor T
scăderea scăderea activităţii celulelor natural ucigaşeactivităţii celulelor natural ucigaşe
hhipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRFipotalamusul intervine icircn imunosupresie prin eliberarea de CRF
producerea de ACTH icircn hipofiza anterioarăproducerea de ACTH icircn hipofiza anterioară
sstimulează secreţia de glucocorticoizitimulează secreţia de glucocorticoizi
scăderea reacţiilor imunescăderea reacţiilor imune
structurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoidstructurile nervoase pot acţiona direct pe ţesutul limfoid