www.mnir.ro

MUZtUL

9ίΛίΙ09[Λύ

www.mnir.ro

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

MUZÎUL

9[ΆΪΙ09(Ά£

IX

B U C U R E Ş T I

1 9 9 7

www.mnir.ro

Editor: C O R N E L I A A P O S T O L

Redactori: C O R N E L I A A P O S T O L

MARIANA NEGUŢU

Traduceri: S IMONA B O I C E S C U

L U C I A M A R I N E S C U

G E O R G E T R O H A N I

Tehnoredactare computerizată: D A N I E L A I A C O V A C H E

Coperta: S IMONA MOVILĂ

Responsabilitatea ştiinţifică asupra conţinutului

studiilor publicate revine autorilor

Executat: T I P O R E D , Tel: 778.69.76 sau 615.70.56/147

www.mnir.ro

A E X I S T A T UN REGULAMENT D E FUNCŢIONARE A PRIMEI INSTITUŢII MUZEALE DIN BUCUREŞTI ?

M a r i a I o n i ţ ă

L a 3 no iembr ie 1994 s-au împ l i n i t 160 de ani de l a în temeierea

pr imei ins t i tu ţ i i muzea le din Bucureş t i , Muzeu l Naţ iona l de istorie na tu ­

r a l ă şi a n t i c h i t ă ţ i . C t i t o r i t ă d in nevo i a şi c u s c o p u l de a con t r i b u i la

desăvârş i rea p rocesu lu i de formare a conşt i inţe i na ţ i ona le , noua inst i tuţ ie

de c u l t u r ă avea men i rea de a sa l va , conserva şi t ransmi te vi itorimii vestigi­

ile istoriei na ţ i ona le s a u exemplare le specif ice florei şi faunei de pe aceste

me leagur i . Ast fe l , preţ ioasele mă r t u r i i ale istoriei na tu ra le şi ale istoriei

societăţ i i omeneş t i l a r o m â n i , n u ma i r ă m â n e a u în colecţii par t icu lare ma i

mu l t s a u ma i pu ţ i n cunoscu te , ci pu teau Π văzu te şi apreciate de pub l i cu l

larg.

D a r o ins t i tu ţ ie care u r m ă r e a a semenea înalte scopur i , e ra n ecesa r

să funcţ ioneze d u p ă anumi te reguli şi să beneficieze de spr i j i nu l , m u n c a şi

c onduce rea unor persoane in imoase şi competente, care să se ocupe, în

p r i m u l r â n d , de c o n s t i t u i r e a u n u i boga t şi p r e ţ i o s p a t r i m o n i u , de

expune rea lu i corectă şi accesib i lă d iverselor categorii de pub l ic , de evi­

den ţ a şi conse rva rea s a , de adm in i s t r a rea şi b u nu l mers al muzeu l u i . Se

i m p u n e a , c u alte cuv in te , ex is ten ţa u n u i r egu l amen t de f u n c ţ i o n a r e a

aces t u i a .

Ce l căru ia pr ima inst i tuţ ie muzea l ă din Ţara Româneasc ă îi datorea­

ză în temeierea s a . Marele Vorn i c Miha lache G h i c a , p r o p u n â n d domni toru­

l u i A l e x a n d r u D im i t r i e G h i c a î n f i i n ţ a r e a în B u c u r e ş t i a u n u i m u z e u

" împodob i t c u ma i mul te şi deosebite colecţii s i s tema t i ce " 1 , s-a gând i t şi la

unele aspecte organizator ice.

în a s a " p r e scu r t a r e de proiect a s u p r a une i aşezăr i de m u z e u " 2

î n a i n t a t ă domni toru lu i în t oamna anu l u i 1834 , Marele Vorn i c , pe l â ng ă

prec i zarea scopu lu i noii inst i tuţ i i c a fiind de "a s t rânge feliuri de colecţii

spre l um i n a r ea istoriei na tura le a aceste i ţăr i , c u m şi de a s trânge acolo

câte an t i ch i t ă ţ i să ma i găsesc risipite pr intr-acest Prin ţ ipat care ar pu tea

da oareş icare l u m i n ă a s u p r a is tor ie i na ţ ie i n o a s t r e " 3 , face şi preţ ioase

propuner i pr iv ind localu l care s ă adăpos tească muzeu l , p recum şi modu l

de organ izare şi f unc ţ ionare a aces tu i a . C â t de b ine gând i te şi necesare

e r au propuner i le făcute de Mihai l G h i c a . ne-o dovedeşte ch ia r faptul că,

E for i a Scoa le lor , care pr imeş te î nsă rc ina rea de a pune în ap l icare proiectu l

de în f i in ţare a muzeu l u i , le u r m e a z ă î n tocma i .

www.mnir.ro

8 MARIA IONITÀ

In p r imu l r â n d . Marele Vorn i c se gândeş te la loca lu l în care u r m a

s ă f u n c ţ i o n e z e m u z e u l şi g ăseş te că ce l m a i potr iv i t a t u n c i , a v â n d în

vedere i m p o r t a n ţ a s a c a a d e v ă r a t c e n t r u c u l t u r a l a l B u c u r e ş t i l o r , s e

dovedea a fi Co leg iu l Naţ iona l Sf. S a v a şi a n u m e "odăi le de j o s de l â ng ă

port i ţa Mănăs t i r i i S f â n t u l u i S a v a " 4 . E l e e r a u n u n uma i aşezate la î n d e m â ­

n a p ub l i c u l u i , a t r ă g â ndu- i a t en ţ i a , da r e r a u şi bolt i te, dec i , "păz i te de

pr imejd ia focului" .

Creş terea r a p i d ă a pa t r imon iu l u i mu zeu l u i î n c epu t modes t pr in

dona ţ i a ace lu iaş i Miha i l G h i c a , va face ne î ncăpă toa re "odă i le" men ţ i ona te .

L a n u m a i doi an i de la desch iderea s a , se p u n e a prob lema ext inderi i ins t i ­

tuţ iei pr in cons t ru i r ea une i să l i mar i " deasup ra zidirei Muzeu l u i " 5 . în aces t

s cop . E f o r i a Scoa l e l o r h o t ă r ă ş t e , în 1836 , "să se î n c e a p ă a s ă găs i tot

ma ter i a lu l t rebu inc ios , p r e cum che res teaua , c ă r ă m i d a şi va ru l c a p â n ă

la s f â rş i tu l a n u l u i a ces t u i a gă t i ndu-să tot mater ia lu l să se î nceapă c lăd i ­

rea în v a r a a nu l u i 8 3 7 " 6 . L u c r a r e a era î ncred in ţa t ă arh i tec tu lu i Iosef Velţ

c a r e t r e b u i a s ă s u p r a v e g h e z e p r o c u r a r e a şi a d u c e r e a m a t e r i a l u l u i .

Te rg i ve r sa rea t ranspor tă r i i a ces t u i a şi în genera l a întregii ac ţ i un i , fac ca

ab i a în octombrie 1849 ea să a i b ă loc, dar r e zumându-se doar l a repara rea

acoper i şu l u i d in olane, cons t ru i rea a trei sobe noi "muscă leş t i " , refacerea

a pa t ru ferestre, m ă r i n d supra fa ţa p ă t r under i i lumin i i na tura le în m u z e u

şi î nno i rea l emnăr i e i , u z a t ă în cea ma i mare pa r te 7 , îmbun ă t ă ţ i r i cerute de

s t a r e a c lăd ir i i deven i tă între t imp des tu l de ş ub red ă . Prob lema găsir i i u n u i

l o ca l a d e c v a t a d ă p o s t i r i i co lec ţ i i l o r tot m a i n u m e r o a s e a le M u z e u l u i

Naţ iona l r ă m â n e desch isă , f i ind rezolvată ab i a pr in mu t a rea , t emporară , a

lor în case le Hiotu în 1 8 5 9 e .

în pro iectu l s ă u d in 1834 Mihai l G h i c a . referindu-se l a persona lu l

pe care t rebu ia să-1 a i b ă muzeu l , cons idera că el u r m a a fi const i tu i t dintr-

u n "prefect (epistat)", n um i t ulterior, d u p ă modelu l inst i tu ţ i i lor c u acelaşi

profil d in alte capi ta le europene , conservator , a ju ta t de u n " cus tod s a u

pazn ic" . în t imp ce p r imu lu i i se î ncred in ţa pa t r imon iu l muzeu l u i pe care

u r m a să-1 clasi f ice şi aşeze "s istemat iceşte" . fi ind r ă s p u n z ă t o r to todată "de

a n u să î n s t r ă i n a s a u a s ă pierde c e v a " 9 , custodele "va ţ inea chei le m u z e u ­

l u i , v a fi de f a ţ ă c â n d ş c o l a r i i s a u a l ţ i i v o r v i z i t a a c e s t i n s t i t u t " .

C o n s e r v a t o r u l m u z e u l u i ma i e r a dator s ă ţ i n ă ev idenţa exponate lor " în

cond ic i ş i u ru i t e şi pecet lu i te , cata logur i de câte obiecte s ă vor a ş ă z a î n t r u

a ces t m u z e u " şi s ă t r im i t ă " înscr isur i de m u l ţ u m i r e " donatori lor, procedeul

cons t i t u i nd u n mi j loc de s t imu la re a tu turor celor ce posedau obiecte de

in teres pen t r u inst i tuţ ia , nou creată . O cond ică e ra ţ i n u t ă la muzeu , iar o a

d o u a . i d e n t i c ă , e r a t r i m i s ă , l a s f â r ş i t u l f i e c ă r u i a n . E f o r i e i S c o a l e l o r

Naţ iona le . Mare le Vo rn i c cons i de ra că , n imen i . în a fară de conserva tor ,

ca re c unoa ş t e i m p o r t a n ţ a şi s t a r ea de conservare a tu turor obiectelor, n u

le pu tea m â n u i şi n u pu tea hotăr î , scoa te rea unor exponate din muzeu , de

aces t l u c r u t rebu ind să a i b ă c uno ş t i n ţ ă şi E fo r i a .

Pe pa rcu rs , atribuţi i le conservatorulu i şi ale custodelui se vor modi­

fica, celor in i ţ ia le adăugându- l i-se altele, a j u n g â n d c a , pr in Regu lamen tu l

www.mnir.ro

A EXISTAT UN REGULAMENT D E FUNCŢIONARE 9

adoptat în 1 8 6 4 1 0 , l a despr inderea Muzeu lu i Naţ iona l de Ant ich i t ă ţ i , ele s ă

fie foarte b i ne p rec i za te . C o n s e r v a t o r u l n u ma i este în ace laş i t imp şi

d i rec to ru l m u z e u l u i , d i recţ ia i ns t i tu ţ ie i f i ind î n c red i n ţ a t ă u n u i Comi te t

arheologic. Conserva to ru l e ra dator s ă r ă s p u n d ă n u n uma i de secu r i t a t ea

ob iec te lor , d a r şi a mob i l i e r u l u i şi ce lor l a l te efecte c u c a re e r a dota t

muzeu l , oprindu-i-se o garanţ ie de cel p u ţ i n 10 .000 galbeni şi , în acelaşi

t imp , e r a ş e f u l c a n c e l a r i e i C o m i t e t u l u i a r h eo l o g i c c ă r u i a îi r e d a c t a

lucrăr i le .

Acelaş i regu lament , prevedea c a doi custoz i să-1 a jute pe conserva ­

tor l a redac ta rea şi copierea actelor respect ivu lu i Comi te t şi să î n t repr i ndă

s u b î n d r u m a r e a lu i "cuvenitele despu lberăr i " - cu r ă ţen i a săl i lor de m u z e u

şi a obiectelor . Cus toz i i e r a u î n s ă rc i na ţ i şi c u s up r aveghe rea să l i lor de

m u z e u şi ţ inerea arh ivei inst i tuţ ie i . Lor li se a d ă u g a u , în funcţ ie de nece­

s i t ă ţ i , m a i m u l ţ i se rv i t o r i , c a r e p a r t i c i p a u l a e f e c t u a r e a c u r ă ţ e n i e i în

m u z e u , da r î n dep l i n eau şi funcţ ia de cur ier i - pur t ă tor i ai "corespondenţe i

Comi te tu lu i arheologic".

In i ţ ia l E fo r i a Scoa le lor Naţ iona le s-a g ând i t să încredinţeze func ţ i a

de c on se r v a t o r a l p r ime i i n s t i t u ţ i i mu ze a l e d in B u c u r e ş t i l u i Pe t r a che

Poenaru , care , î n s ă , d in c a u z a mult ip lelor sale sa rc i n i - este su f ic ien t s ă

am in t im pe cele de Director al Efor ie i şi de profesor la Colegiu l Naţ iona l Sf.

S a v a -, n u poate pr imi . în acestă s i tuaţ ie , domni toru l A l exand ru Dimitr ie

G h i c a "ch ibzu ieş te a se o r â ndu i îngri j i tor (conservator) a s u p r a pomen i tu ­

l u i m u z e u d u m n e a l u i Doh t o r u l în m e d l ţ i n ă Z u k ă r " 1 1 , a c ă r u i n u m i r e

E fo r i a Scoa le lor o a n u n ţ ă la 30 decembr ie 1 8 3 4 1 2 . Nu avem î n s ă date su f i ­

ciente pen t ru a a f i rma dacă , şi cât timp a îndep l in i t dr. Z u c k e r 1 3 f unc ţ i a

de conserva tor al Muzeu lu i Naţ iona l .

P r imu l conse rva to r al a ces te i i ns t i t u ţ i i , a v â n d o act iv i ta te b ine ­

c u n o s c u t ă , num i t în funcţ ie în iulie 1 8 3 7 1 4 este Ca ro l (Scarlat) Va lenş te in .

Profesor de desen l inear aer i an şi prespect ivă la Colegiul Sf. S a v a încă din

1 8 3 2 1 5 , autor a l p r imu lu i tratat de a rh i tec tu ră şi d e s e n 1 6 în l imba r o m â n ă

t ipăr i t în 1836 la Bucureş t i şi a pr imei lucrăr i de orni to logie 1 7 scr isă în

l imba r o m â n ă , pictor de talent i nsp i r ându-se din istor ia na ţ iona l ă , gazetar

pas iona t , Va lenş te in s-a dovedit a fi o personal i tate complexă , contr ibu ind

pr in act iv i ta tea s a la creşterea pa t r imon iu lu i şi b u n u l me r s al Muzeu lu i

Naţ iona l de Istorie Na tu ra l ă şi An t i ch i t ă ţ i .

în ce pr iveşte func ţ i a de "cus tod s a u pazn ic " a s e m ă n ă t o a r e pr in

a t r ibuţ i i celei a supraveghetor i lor de m u z e u de astăz i , ea a fost ocupa t ă la

î n c e p u t de C o s t a c h e T e o d o r u ce o î n d e p l i n e a şi pe c e a de ep i s t a t a l

Co l eg i u l u i Sf . S a v a , el f i g u r â n d în 1842 şi c a a ju tor de c o n s e r v a t o r 1 8 ,

î n cepând din 1846, în u rma raportului adresat de Caro l Valenştein domni­

toru lu i Gheorghe B i b e s c u , prelejui t de spor i rea deosebi tă a pa t r imon iu lu i

de şt i inţele na tur i i , în funcţ ia de a jutor de conservator este num i t Nicolae

Zak i , fost v â n ă t o r la Cab i ne tu l de istorie n a t u r a l ă d in Pes ta . E l u r m a să

p r imeasc ă l u n a r s u m a de 100 de lei, în t imp ce sa l a r i u l conserva toru lu i

e ra de 5 0 0 lei pe l u n ă 1 9 .

www.mnir.ro

10 MARIA IONITĂ

In finalul pro iectu lu i s ă u , Marele Vorn ic Mihai l G h i c a p ropunea c a

muzeu l s ă fie " desch i s de doă ori şi în zilele ho t ă r â te ale s ă p t ă m â n i i " 2 0 ,

respect iv j o i a şi d um in i c a , fără a prec iza şi orele de func ţ ionare . Ab i a ma i

târz iu . în regu lamen tu l d in 1861 , se v a stabi l i c a per ioadă de viz i tare 1

apri l ie - 1 octombrie şi c a ore de acces ale pub l i cu lu i 1 2 0 0 - 1 5 0 0 . zilele

h o t ă r â t e r ă m â n â n d tot j o i a şi d u m i n i c a 2 1 . P e r soane l e ca re d o r e au să

viziteze muzeu l în alte zile decât cele stabi l i te, t rebu iau să ob ţ i nă avizul

direcţiei . Ma i mul t , regu lamentu l din 1864 . care s tab i lea ca zile în care

muzeu l s ă fie desch i s pen t ru pub l ic jo i a , dum in i c a şi sărbător i le mar i şi c a

ore de viz i tare 1 0 0 0 - 1 5 0 0 , prevedea ca s t ră in i i şi că lător i i s ă poa tă vizita

muzeu l şi în alte zile ale s ă p t ă m â n i i , p re zen t ând p a ş a p o r t u l 2 2 .

Deşi reg lementăr i le propuse de Miha lache G h i c a în proiectul s ă u ,

pe b a z a c ă r u i a domn i to ru l Ţăr i i R o m â n e ş t i emite la 3 no iembr ie 1834

p o r u n c a (decretul) de în f i in ţare a Muzeu lu i Naţ iona l , n u a u pur ta t t i tu­

l a t u r a c o n s a c r a t ă de regu lamen t , ele se pot cons t i t u i , c u s i g u r a n ţ ă , în

p reveder i ale u n u i pos ib i l a s e m e n e a ac t adm in i s t r a t i v de organ izare şi

f unc ţ i onare a pr imei ins t i tu ţ i i muzea le din Bucureş t i . Pre luate , completate

şi î m b u n ă t ă ţ i t e , ele a u const i tu i t puncte de plecare către ceea ce n um im

noi as tăz i , regu lament de func ţ ionare s a u regu lament de ordine in ter ioară ,

în muzee le ac tua le .

NOTE

1. B ib l io teca Academie i R o m â n e , mss . r om . 3 23 , f. 184 r.

2. Ib idem.

3. Ib idem.

4. Ib idem.

5. A r h i v e l e S t a t u l u i B u c u r e ş t i , F o n d M i n i s t e r u l I n s t r u c ţ i u n i i , dos .

7 7 7 0 / 1 8 3 6 . f. 2.

6. Ib idem.

7. Idem, dos. 2 6 0 5 / 1 8 4 9 , f. 10.

8. Idem, dos. 4 0 2 6 / 1 8 5 4 , f. 198.

9. B ib l io teca Academie i R o m â n e , ms s . r om . 3 2 3 . f. 184 r.

10. A r h . S t . B u c , F o n d M.C . I .P . , dos. 5 2 6 / 1 8 6 4 . f. 5 95 - 596 : 598 - 6 0 0 .

11. D r . P o m p e i u G h . S a m a r i a n , Note de sp r e î n c e p u t u r i l e M u z e u l u i

Na ţ i ona l de a n t i c h i t ă ţ i d in B u c u r e ş t i , în C r o n i c a n u m i s m a t i c ă şi

arheo log ică , nr . 1 8 1 / 1 9 4 4 , p. 2 8 5 .

12. Ib idem.

13. Dr. Zucker a participat alături de banu l Mihalache Gh i ca la întemeierea

primei şcoli de argricultură din Ţara Românească ce a funcţionat , din

iniţiativa domnitorului Alexandru Dimitrie Gh ica , începând c u 1835, pe

moş ia Pantelimon. în acelaşi an , se deschide la Bucureşt i , sub condu-

www.mnir.ro

A EXISTAT UN REGULAMENT D E FUNCŢIONARE

ce rea dr. Z u c k e r , un c u r s p rac t i c pen t ru p r eg ă t i r e a de m e s e r i a ş i

r o m â n i ( l ăcă tuş i , f ierari , s t rungar i , t âmp la r i ) .

14. Dr . P. G h . S a m a r i a n , op.cit. , p. 288 .

15. Ş e r b an B o i c e s c u , loan Dup loyen , Ca ro l Va lenş te in - u n p ionier al

muzeo l og i e i şi c u l t u r i i r o m â n e ş t i , în R e v i s t a m u z e e l o r , a n . V I I I

(1971) , nr . 5, p. 396 .

16. E l e m e n t e de d e s e n şi a r h i t e c t u r ă . B u c u r e ş t i , 1 8 3 6 , cf. Ş e r b a n

Bo i c e s c u , loan Dup loyen , op.cit. , p. 3 98 .

17. E l emen te de ornitologie d u p ă propri i observaţi i locale ch i a r în Ţara

R o m â n e a s c ă , cf. Ib idem.

18. P i u s Wa l l e n s t e i n , B iograf ia şi ac t iv i t a tea lu i C a r o l Wa l e n ş t e i n de

Ve l l a , p ictor, profesor, conserva tor şi i n i ţ i a toru l fondăre i Museu l u i

Naţ iona l , Ga ler ie i de tablour i şi Muzeu lu i de şt i inţele na tura le din

Bucureş t i . C u o p ag i n ă din is tor ia aces tu i Museu , Ploieşti, 1908 , p.

22 .

19. Ioana C r i s t a che , Pana i t , Pana i t I. Panai t , î ncepu tur i l e muzeografiei

la Bucu reş t i , în Rev is ta muzeelor , anu l III (1966) , nr . 1, p. 4 1 .

20 . B ib l io teca Academie i R o m â n e , mss . r om . 3 23 , f. 184 r.

21 . A r h . S t . B u c , fond M.C. I .P . , dos. 5 9 2 / 1 8 6 3 , f. 337 - 338v ; 3 4 4 - 344v .

22 . Idem, dos. 5 2 6 / 1 8 6 4 , f. 5 95 - 596 ; 598 - 6 0 0 .

IL Τ A UN RÈGLEMENT DE FONCTIONNEMENT DU PREMIER MUSEE DE BUCAREST ?

- R é s u m é -

L'ouvrage a été écrit à l 'occasion de l 'anniversaire , le 3 novembre

1994 , de 160 a n s depu is l a fondation du premier musée de Buca r e s t , le

Musée Nat ional d'Histoire Naturel le et des An t iqu i t és .

L ' au teur fait l 'analyse détai l lée de l'acte constitut ive de ce musée ,

que le G r a n d V o r n i c M i c h e l G h i c a a a d r e s s é a u p r i n c e r é g n a n t de

Va l ach i e , A lexandre Démetre G h i c a .

E l l e remarque que chaque proposit ion de Michel G h i c a est un pos­

sible point d'un fu tur règ lement de fonct ionnement du musée projeté.

www.mnir.ro

A S P E C T E A L E ORGANIZĂRII JUDECĂTOREŞTI ÎN DOCUMENTE INEDITE DIN PATRIMONIUL MUZEULUI

M a r i a n a N e g u ţ u

O d a t ă c u adoptarea Regu lamen tu lu i Organ ic s-au creat o ser ie de

i n s t i t u ţ i i m o d e r n e , c a r e a u f a v o r i z a t d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n

Pr inc ipate . Ast fe l , capi to lu l V I I a l Regu lamentu lu i se referă l a n o u a organi­

z a r e j u d e c ă t o r e a s c ă , i n t r o d u c â n d u - s e p e n t r u p r i m a o a r ă p r i n c i p i u l

i namov ib i l i t ă ţ i i magis traţ i lor , care t rebu ia să se real izeze în termen de 9

ani de l a adoptarea Regu lamen tu lu i . Totodată , se î n f i i n ţau tr ibunale le ţi-

nuta le , d ivanur i le apelat ive. Judecător i i le rura le , j udecă tor i i l e de comerţ ,

ale pol i ţ ie i , e tc . De a s e m e n e a , se i n t roducea p r inc ip iu l l u c r u l u i j u d e c a t

pen t ru cauze le p r o n u n ţ a t e de D ivanu l domnesc . Art ico lu l 2 1 3 s tab i l ea trei

i n s t an ţ e j udecă to reş t i , i a r în art. 3 2 4 se prevedeau condiţ i i le în care se

pu tea face r e c u r s u l către domnitor împotr iva ho tărâr i lo r Mare lu i D ivan şi

a n u m e : d a c ă s en t i n ţ a n u e ra la fel c u a n ic i u n e i a d in i n s t an ţe l e infe­

r ioare, d a c ă se încă lcase legea, d a c ă n u se respec tase p rocedura legală .

Pe l i n i a m o d e r n i z ă r i i ş i o r g a n i z ă r i i a c t i v i t ă ţ i i j u d e c ă t o r e ş t i s e

înscr iu şi documente le pe care le vom prezenta în con t inuare şi care se

păs t rează î n colecţia m a n u s c r i s e a muzeu l u i . Documente le fac parte din

f ondu l f o s t u l u i m u z e u r o m â n o - r u s , s u n t s c r i s e în l imb i le f r a nce z ă şi

r o m â n ă şi s e re fe ră I a a s p e c t e a le o r g an i z ă r i i j u d e c ă t o r e ş t i d i n Ţa r a

R o m â n e a s c ă în an i i 1834 - 1836 .

D in con ţ i nu tu l documentu lu i 2 din anu l 1834 reiese faptul că atunc i

c â n d se dec l a ra r e cu r s se retr imi tea cazu l pen t ru a fi cercetat d in nou l a

aceeaşi i n s t a n ţ ă unde s-a j u d e c a t in i ţ i a l , l a care se ma i a l ă t u r a mare le

logofăt a l dreptă ţ i i şi preşedinţ i i Judecător i lor c u sed iu l în Bucureş t i , c u

excepţia j udecă to r i e i con t ra ho tă râ r i i căreia s-a f ăcu t r ecu r s . Aşa c u m a

fost p revăzu t în Regu l amen t aces t art icol n u s-a apl icat n i c ioda tă .

î n c ă d in a n u l 1832 s-a propus şi s-a real izat provizoriu u n "divan

de rev izu i re" , care n u a r ă s p u n s scopur i lor înf i inţăr i i sa le . î n aces t s e n s

Sfa tu l Admin i s t ra t i v a l Ţări i R o m â n e ş t i î n tocmeş te u n p ro iec t 3 - ca re se

păs t rează î n pa t r imon iu l muzeu l u i - pen t ru " înf i inţarea une i alte i n s t an ţe

p e rmanen t e de r ev i zu i r e c o m p u s ă d in trei membr i i " , p ro iec t ca re es te

s u p u s aprobăr i i A d u n ă r i i Obş teş t i . S e crea astfel a pa t ra i n s t a n ţ ă şi s-ar fi

î n c ă l c a t p reveder i l e R e g u l a m e n t u l u i O r g a n i c , c a r e s t ab i l e a n u m a i t re i

i ns tan ţe j udecă to reş t i , fapt pen t ru care A d u n a r e a Obş tească n u 1-a apro­

bat.

www.mnir.ro

14 MARIANA NEGUTU

In aces te cond i ţ i i s e propune în a n u l 1834 u n n o u p ro iec t 4 pen t ru

î n f i i n ţ a rea u n u i "D i v an de rev i zu i re " , s u b p re şed i n ţ i a domn i t o ru l u i " . . .

p en t r u c ă este potr iv i tă vech i lor dat in i şi ob iceiur i ale ţări i ...", proiect care

de da t a a c e a s t a a fost aproba t de A d u n a r e a Obş t e a sc ă . A c e s t D i v an de

rev izu i re s a u " î na l t a cur te de revizie" - c u m m a l e r a ci tat în documente le

v remi i - e r a c o m p u s d in preşed inţ i i D i v anu l u i d in Bucureş t i , doi membr i i

s a u doi s u p l e an ţ i a i î n a l t u l u i D i v an , ca re n u j u d e c a s e c a u z a pen t ru care

s e f ăcuse r e c u r s , membr i i Secţiei Civ i le şi C r im ina l e d in Bucureş t i , d a c ă

"p r i c i na " s e J udecase l a C ra i ova s a u membr i i Secţiei c r im ina le a ace lu iaş i

d i v a n , d a c ă s p e ţ a s e J u d e c a s e l a B u c u r e ş t i , ş a se membr i i a i A d u n ă r i i

Obş teş t i n u m i ţ i de domni tor dintre cei 12 aleşi î n f iecare a n de A d u n a r e şi

u n procuror , n um i t tot de domnitor . Pen t ru a acoper i cheltu iel i le impuse

de aceas t ă i n s t a n ţ ă "... fie c a i n s t a n ţ ă p e r m a n e n t ă de revizu ire , fie c a u n

d i v a n de a pe l . . . " , S f a t u l a dm i n i s t r a t i v p r opune s u p r i m a r e a d i v a n u l u i

p r o v i z o r i u , d a r A d u n a r e a O ş t e a s c ă a p r e f e r a t s ă des f i i n ţ e ze D i v a n u l

Come r c i a l , da t f i ind n u m ă r u l n e î n s e m n a t de ca zu r i , pe ca re a c e s t a le-a

avu t de j u d e c a t de l a în f i in ţarea l u i .

î n c o n ţ i n u t u l a ces t u i proiect p r opus dezbater i i A d u n ă r i i Obş teş t i

se g ă s e au "... d o u ă punc te care s-ar p ă rea că se depă r tează oa recum de

sp i r i t u l Regu l amen t u l u i Organ ic . . . " şi a n u m e cel referitor Ia desf i in ţarea

D i v a n u l u i C o m e r c i a l ş i p r e z e n ţ a d o m n i t o r u l u i î n f a ţ a i n s t a n ţ e i de

rev izu i re .

î n l e g ă t u r ă c u p r i m a p r o p u n e r e r e f e r i t o a r e l a d e s f i i n ţ a r e a

D i v anu l u i comerc i a l pen t r u c a negustor i i s ă n u obiecteze că n u s u n t j u de ­

caţi de s emen i i lor . conform prevederi lor ar t . 3 1 2 d in Regu l amen t a u fost

a leşi doi negustor i c a membr i i a i Secţiei civi le, ca re e r a u convocaţ i a t unc i

c â n d e r a u î n c u r s de J udeca t ă "pr ic in i comerc ia le" , a v â n d astfel u n D ivan

C o m e r c i a l cons t i t u i t d u p ă p r inc ip i i l e ce ru te de R e g u l a m e n t u l O rgan i c .

Aceas t ă m ă s u r ă a fost l u a t ă m a l a les şi da tor i t ă faptu lu i că fusese desf i ­

i n ţ a t D i v a n u l Come r c i a l d in C ra i ova .

î n ceea ce pr iveşte ce-a de-a doua prevedere - şi a n u m e - prezenţa

domn i to ru lu i l a dezbater i le i ns tan ţe i , ca re aparen t con t ravenea sp i r i tu lu i

R e g u l a m e n t u l u i O r g a n i c , a c e a s t a n u r e p r e z e n t a a l t c e v a " . . . d e c â t o

respec ta re a vech i lor dat in i şl ob iceiur i ale ţări i , iar n u c a u n i n s t r umen t

de j us t i ţ i e ef icace ...". Ast fe l D i v anu l de revizu ire a fost c rea t conform a ce s ­

tu i p ro iec t . C e l c a r e f ă c e au r e c u r s l a a c e s t d i v an t rebu i a s ă d e p u n ă o

c a u ţ i u n e "... de l a l u c r u r i n em i ş c ă t o a r e l a cele m i ş c ă t o a r e , în fun ţ ie de

i m p o r t a n ţ a pr ic in i i . . : " .

D a r a ce s t D i v an de rev izu i re este î n locu i t î n a n u l 1835 pr intr-un

S fa t Consu l t a t i v a l domni toru lu i , c o m p u s d in trei membr i i , ca re î m p r e u n ă

c u d o m n i t o r u l e x a m i n a u h o t ă r â r i l e l u a t e de Mare l e D i v a n p e n t r u a le

î n t ă r i s a u a le î n a p o i a p e n t r u a fi r e j udeca t e . D a c ă a c e s t a p e r s i s t a î n

h o t ă r â r e a s a i s e a d ă u g a o secţie a d ivanu lu i , ca re n u j u d e c a s e c a u z a şi

a c e s t n o u t r i b u n a l , p r e z i d a t de d omn i t o r d ă d e a s e n t i n ţ a d e f i n i t i v ă 5 .

www.mnir.ro

A S P E C T E A L E ORGANIZĂRII JUDECĂTOREŞTI 15

D i vanu l D o m n e s c s a u Marele D i van fusese creat în a nu l 1833 pr in unif i ­

c a r e a i ns t an ţe lo r a IlI-a şi a fV-a, î n t r-una s i n gu r ă , c o m p u s ă d in şapte

memb r i i , p a t r u m e m b r i i n u m i ţ i de domn i tor şi trei a leş i de A d u n a r e a

O b ş t e a s c ă . As t f e l , a m e s t e c u l domn i t o ru l u i în prob lemele j u d e c ă t o r e ş t i

devenea şi ma i d irect , iar c â n d prez ida el d ivanu l se compunea n uma i din

şase membr i i .

Potrivit ar t ico lu lu i 324 din Regu l amen tu l Organ ic , i n c l u s în docu ­

m e n t u l 6 d in a n u l 1835 se prevedea pr intre altele "... Marele d ivan v a j u de ­

ca c u ma jor i ta tea g lasur i lor . în caz de b i necuvân t a t e motive de absen ţ ă

m e m b r u l s a u m e m b r i i c a r e n u vo r fi de f a ţ ă v o r fi î n l o c u i ţ i p r i n

s u p l e a n ţ i . . . " . D i n c o n ţ i n u t u l d o c u m e n t u l u i re iese că Mare le D i v a n e r a

i n s t a n ţ a s u p r e m ă , c a r e j u d e c a ape lu r i l e con t r a ho t ă r â r i l o r d i vanur i l o r

Judecă toreş t i s a u Judecă tor i l o r de comerţ . Ast fe l , Regu l amen tu l Organ ic

conferă cauze i ho t ă r â t e de D i vanu l domnesc autor i tatea l uc ru l u i j udeca t .

Pr in a c e a s t a se p u n e a c apă t nestatorn ic ie i rezultate din dreptul just i ţ ia-

b i lu lu i , ca re p ierduse p rocesu l s u b u n domnitor şi pu tea să-1 redesch idă

s u b domn i t o r u l u r m ă t o r . Toa t e ho t ă r â r i l e l ua te de Mare le D i v a n e r a u

în tăr i te de domnitor , care pu tea re fuza s ă le sancţ ioneze în u rmă toa re l e

condiţ i i " . . .v io larea formelor, neap l i ca rea legii, refuzul de a l u a c u no ş t i n ţ ă

şi de actele în fă ţ i şa te în faţa ins tanţe lor inferioare, refuzu l de a m e n ţ i o n a

în ho t ă r â r ea l u a t ă v io larea formelor î n f ăp tu i te de u n a din ins tanţe le infe­

r ioare ...". î n c a zu l încă lcăr i i procedur i i de u n a d in ins tanţe le inferioare şi

a re fuzu lu i de a se m e n ţ i o n a în ho t ă r â re aces t l u c r u , domni toru l a n u l a

ho t ă r â rea şi t r imi tea c a u z a a fi re judeca tă l a i n s t an ţ a unde n u s-a respec ­

tat p rocedu ra legală, d a c ă încă lcarea legii a fost î n f ă p t u i t ă de t r ibuna l , l a a

doua i n s t a n ţ ă , d ac ă a fost î n f ă p t u i t ă de D ivan şi la a tre ia , d ac ă era vorba

de Mare le D i van . în c a zu l neap l icăr i i corecte a legii s a u a refuzu lu i de a

l u a c u n o ş t i n ţ ă de actele prezentate în faţa ins tanţe lor inferioare, domni ­

toru l j u d e c a î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , a s i s t a t de ce i ş ase m e m b r i i a leş i de

A d u n a r e a Obş tească şl de alţi şase membr i i desemna ţ i ad-hoc de domnie

şi aleşi n u m a i din membr i i d ivanur i lor şi d in preşedinţ i i t r ibunale lor c u

sed iu l în cap i t a l ă . Hotărâr i le e r a u luate în prezenţa a cel p u ţ i n d o u ă treimi

din membr i .

î n t r - u n a l t d o c u m e n t 7 s e fac r e f e r i r i l a c a b i n e t u l grefe i şi a l

p rocuroru lu i , care e ra c ompus d in trei consi l ier i a i Curţ i i de Apel , în care

figura de drept şi mare le logofăt.

Pen t r u u ş u r a r e a activităţ i i Judecătoreşt i , marele ban B ă l e a n u pro­

p u n e 8 c rea rea une i comis i i "... a l c ă t u i t ă din d o u ă s a u trei obraze din cei ce

au s t ă t u t j u dec ă t o r i în an i i t recuţ i şi ca re s ă a i b ă ce ru t a ş t i i n ţ ă a p r a ­

v i le lor şi d i m p r e u n ă c u d â n ş i i î n z i le şi c e a s u r i r â n d u i t e . . . " , c a r e s ă

cerceteze şi s ă dezba t ă toate hotărâr i le î n a l t u l u i D ivan ce i se vor aduce

spre în tăr i re .

Potr iv i t u n u i a l t d o c u m e n t 9 p ă s t r a t în p a t r imon i u l m u z e u l u i în

cazu l în care domni toru l resp ingea hotărâr i le Mare lu i D ivan , pen t ru că i

www.mnir.ro

16 MARIANA NEGUŢU

se p ă r e a u că s u n t nedrepte, e ra as i s t a t în j u de c a r e a aces tora de o comis ie

f o rma t ă d in trei persoane , care n u a u f igurat în n ic i u n a din ins tan ţe le

care a u j u d e c a t c a u z a . în aces t caz , domni toru l tr imitea ho t ă r â rea d ivan­

u l u i î m p r e u n ă c u e x p u n e r e a mo t i v e l o r c a r e l-au d e t e r m i n a t s ă n u

î n t ă r e a s c ă s e n t i n ţ a . L a r â n d u l s ă u , d i v anu l l u a în cons idera ţ i e a ces t e

mo t i ve , j u d e c a d in n o u c a u z a , m o d i f i c â n d s a u c o n f i r m â n d p r i m a l u i

h o t ă r â r e , d a c ă c o n s i d e r a că mot ive le s u n t c onc l u den t e s a u l ips i te de

temei. în cazu l în care nici a doua cercetare n u reuşea să-1 conv ingă pe

domnitor , a ces t a retr imi tea pen t ru a doua oară c au z a în faţa d ivanu lu i l a

care p a r t i c i p au mare le logofăt a l d rep tă ţ i i şi membr i i secţiei D i v anu l u i ,

c a re n u a u j u d e c a t " p r i c i n a " , i a r h o t ă r â r e a p r o n u n ţ a t ă de ma j o r i t a t e a

membr i lo r aceste i i ns t an ţe era def ini t ivă.

în şed in ţa din 9 i anuar ie 1836 şase membr i i ai A d u n ă r i i Obş teş t i

a u f ăcu t p r o p u n e r e a 1 0 de a t ransmi te domni toru lu i cererea de a se ap l i ca

art . 2 19 şi 3 6 7 d in Regu lamen t referitoare la depunerea j u r ă m â n t u l u i de

către mag is t ra ţ i "... toa tă par tea j udecă to rească , p recum şi mare le logofăt

a l d r e p t ă ţ i i s ă f a c ă j u r ă m â n t c ă v o r p ă z i î n t r u t o a t e p r a v i l a ş i

R egu l amen t u l O rgan i c şi vor da ho t ă r â r e a s a u pă rerea a s u p r a o r i că ru i

p r i c i n i c u c u g e t c u r a t , f ă r ă v r eo p ă t i m i r e de i n t e r e s s a u f r i că

Totoda tă , se a r ă t a că s-a a m â n a t depunerea j u r ă m â n t u l u i de către mag is ­

traţi p â n ă c â n d se vor face s c h imbă r i în c ad ru l persona lu lu i t r ibunale lor

în u r m a legilor noi adoptate şi p â n ă c â n d se vor l u a m ă s u r i pen t ru pedep­

s i r ea "sper jur i lor" contra cărora n u este p revăzu tă nic i un fel de pedeapsă .

C o n s u l u l Rus i e i l a Bucureş t i , ba ronu l P. R u c k m a n a t răgea a tenţ ia

domn i toru lu i A l . D . G h i c a printr-o n o t ă 1 1 că este necesa r s ă se ia toate

măsu r i l e pen t r u ca mag is t ra ţ i i în cel ma i s c u r t t imp să presteze j u r ă m â n ­

tu l , î n c o n t i n u a r e a note i se a r ă t a că n u s u n t c a u z e ob iect ive p e n t r u

a m â n a r e a depuner i i j u r ă m â n t u l u i de către mag i s t r a ţ i şi că n u trebuie

s u b o r d o n a t ă ş i c o n d i ţ i o n a t ă a c e a s t ă m ă s u r ă p r e v ă z u t ă c l a r î n

Regu l amen tu l Organ ic de sch imbăr i l e care trebuie făcute în persona lu l tr i­

buna le lor , în l egă tură c u noile legi care a u fost propuse , consu l u l Rus i e i

m e n ţ i o n e a z ă că n u se poate p r o n u n ţ a în n ic i un fel, deoarece " . . . nu a

pr imi t c omun i c a r e a deciziei care a creat legile ... şi n u poate să aprecieze

mo t i ve l e c a r e a u ob l i ga t g u v e r n u l s ă r e c u r g ă l a a c e s t e m ă s u r i . . . " .

To toda t ă , r ecunoaş t ea faptul , că este greu să găseşt i persoane care să

î n t r u nea s c ă cal i tăţ i le cerute de art. 2 19 pen t ru a fi j udecă to r , dar ba ronu l

cons ideră că aces t n ea j u n s poate fi depăş i t , deoarece în Ţara R o m â n e a s c ă

există oamen i capabi l i să î ndep l i nească conşt i inc ios această sa rc ină , c u

hă rn i c i e şi c u c ins te , cal i tăţ i care pot ţine loc de "cunoş t i n ţe pozitive p â n ă

la u n oarecare grad şi care s u n t ch i a r deseori de preferat. . ." . în încheiere

se a ra t ă că n u există n ic i un motiv, care să împied ice legal guvernu l să

p re t i ndă execu ta rea formal i tăţ i i j u r ă m â n t u l u i şi se r e c o m a n d ă domni toru­

lu i A l .D . G h i c a s ă i a de u r gen ţ ă m ă s u r i l e necesa re pen t r u î ndep l i n i r ea

prevederi lor art . 219 şi 357 .

www.mnir.ro

A S P E C T E A L E ORGANIZĂRII JUDECĂTOREŞTI 17

P rocesu l de modern izare a act ivităţ i i j udecă toreş t i şi a legislaţiei ,

î n c e p u t de R e g u l a m e n t u l O r g a n i c v a c o n t i n u a şi în p e r i o a d a imed i a t

u r m ă t o a r e p â n ă în t impu l domnie i lu i Al . I . C u z a . c â n d s-au promu lga t

Codu l pena l şi Codu l de p rocedură pena l ă , legea de organ izarea j u d e c ă ­

torească şi cea pen t ru p rocedura civilă, adop t ându-se Codu l civi l , Codu l

de p rocedu r ă civilă.

NOTE

1. A . D . Xenopo l , I s to r i a R o m â n i l o r d in D a c i a T r a i a n a , vo l . V I , Iaş i ,

1893 , p. 101 .

2. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1834 , inv. 7 0872 .

3. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1834 , inv. 7 0876 .

4. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1834 , inv. 7 0 8 7 1 .

5. I . C . F i l i t t i , Domn i i l e r o m â n e s u b R e g u l a m e n t u l O r g a n i c , 1 8 3 4 -

1848 , Bucureş t i , 1915 , p. 30 .

6. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1835 , inv. 7 0 8 6 5 .

7. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1835 , inv. 7 0 8 6 6 .

8. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1835 , inv. 7 0 8 7 5 .

9. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1835 , inv. 7 0 8 7 8 .

10. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1836 , i anuar i e ,

18, inv. 7 0 7 6 6 .

11. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , document , 1836 , iu l ie , 30 ,

inv. 70761 . '

ASPECTS CONCERNANT L'ORGANISATION JUDICIAIRE DANS DES DOCUMENTS INÉDITS GARDÉS DANS L E PATRIMOINE

DU MUSÉE NATIONAL D'HISTOIRE DE LA ROUMANIE

R é s u m é

L 'au teur se propose d ' anna lyser b r i èvemen t que lques documen ts

inédits, garde's d an s le patr imoine du m u s é e , concernan t l a modern i sa ­

tion de l'activité j ud ic i a i re , p r ocessus c ommencé une fois avec l 'adoptation

du Règ lement Organ ique .

Une partie des documen ts font référence à la créat ion d u D ivan de

r e v i s i o n p r é s i d é p a r le p r i n c e , r e m p l a c é en 1 8 3 5 p a r u n C o n s e i l

Consul tat i f du pr ince . D 'autres documen ts montre l a nécéssiLé de prêter

serment par les mag is t ra ts .

www.mnir.ro

MODELUL BALCANIC A L CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL MODERN. ROMÂNIA ŞI S E R B I A (I)

N a d i a M a n e a

M a r g a r e t a I v a n

L i t e r a t u r a de spec ia l i t a te d in u l t imi i an i a înreg is t ra t o se r i e de

s tud i i teoretice c u privire la conceptu l de Ba l c an i şi la const i tu i rea s ta tu lu i

n a ţ i ona l în aceas tă zonă . perceput ma i a les polit ic şi în ma i m i c ă m ă s u r ă

geografic. A d ă u g a t e producţ ie i istoriografice ma i vech i , care are în vedere

evo luţ ia even imente lor din S u d - E s t u l Eu rope i în epoca m o d e r n ă , aces te

demersu r i ne-au facil itat încercarea de faţă, o intenţ ie de ana l i z ă compara ­

tivă a s imi l i tud in i lor şi diferenţelor în formarea celor d o u ă state na ţ i ona le ,

r o m â n şi s â r b . pen t r u a vedea în ce m ă s u r ă a ces l e s tud i i de c a z s u n t

reprezentat ive pen t ru ceea ce credem că putem num i "modelul ba l can i c " .

C u a t â t ma i mu l t c u cât , în l ipsa une i s cheme c u pretenţ i i de genera l izare ,

istor ic i i a u p ropus modele zonale s a u tipologii în care pot fi î ncadra te pro­

cesele de dezvoltare a na ţ i un i l o r pe cont inent . Departe de a fi desăvârş i t ă ,

t ipologia ev i den ţ i a z ă , t o t u ş i , a n u m e t r ă s ă t u r i de regu la r i t a te , c o m u n e ,

re l iefând, to toda tă , diferenţierile ce caracter izează d ivers i tatea fenomenu­

lu i n a ţ i o n a l 1 .

Deş i p r e z e n t u l î n r eg i s t r e a z ă t e n d i n ţ a de a r e f u z a a p a r t e n e n ţ a

R o m â n i e i la spa ţ i u l ba l can i c , cons iderăm aceas t a un reflex a l pol i t iculu i şi

c redem că formula p r o pu s ă de Mar ia Todorova 2 , aceea a une i duble iden­

t i tăţ i , b a l c an i c ă şi e u r opean ă , este mu l t mai aproape de real i tatea istorică.

Aceeaşi poziţ ie o exp r imă î ncă din 1940 Nicolae lorga, a tunc i c â n d a ra t ă

că: " R o m â n i a apar ţ i ne din punc t de vedere istorico-geografic sud-estu lu i

eu ropean , c a i nc luderea ei numa i în spa ţ iu l ba l can i c , c u toate legătur i le

s t r ânse d intre poporu l roman şi popoarele pen insu le i este o idee c u totul

greş i tă " 3 . Nu trebuie ui tat , în acelaşi t imp. că "Ba lcan i i n u da torează n im i c

geogra f ie i f i z i ce s a u po l i t i ce a c t u a l e . B a l c a n i i s e o p r e s c aco l o u n d e

î n ce t e a z ă i n f l u e n ţ a b i s e r i c i i or todoxe, ad i c ă pe coas te le D a l m a ţ i e i , î n

Croaţ ia , în Voievodina şi în T r a n s i l v a n i a " 4 .

D e a l t fe l , e s t e i n t e r e s a n t ă o p r e zen t a r e s u c c i n t ă a a p a r i ţ i e i şi

evo lu ţ ie i n o ţ i u n i i de B a l c a n i , ct i p r e c i z a r e a c a t e r m e n u l es te u l t e r i o r

notelor de con ţ i nu t , care , potrivit lui Virgi l C andea . pot fi identif icate l a

nivel men t a l , î n c ă de l a s fârş i tu l sec . XVI I- lea . în această e t apă is tor ică

apare imag inea Ba lcan i l o r ca "placă t u r n an t ă " a Eu rope i . As ie i şi Afr ic i i -

c l i şeu m u l t c i ta t u l ter ior . " B a l c a n i i î ncep să fie cons i de ra ţ i c a factor i i

www.mnir.ro

20 NADIA MANEA si MARGARETA IVAN

de t e rm i nan ţ i a i polit ici i europene drept o esenţ ia l ă b u r s ă de valor i extrem

de p re ţ i oasă pe diferite p l a nu r i p en t r u ech i l i b ru l con t inen ta l şi a l l umi i

întregi . Iar c l i şeu l c o r e spundea negreşi t une i Incontestab i le rea l i tă ţ i . Nu

trebuie, într-adevăr , s ă u i t ă m că fenomenu l , care a determinat s c h imbă r i

profunde, n u doar în evoluţ ia aces te i păr ţ i a Eu rope i , dar şi în ech i l i b ru l

Lum i i V e c h i - şi a n u m e decaden ţa Imper iu lu i O toman - a ic i şi a t unc i a

avu t l oc " 5 .

în 1794 că l ă to ru l englez. J o h n Moritt, t r aversa p a s u l S i p k a şi ţ inea

să men ţ i oneze într-o sc r i soa re că an t i cu l H a e m u s este astăz i pervert i t pr in

nume le B a l ' K a n , ceea ce reprezen ta ech iva len tu l t u r ce sc pen t ru "munte

î m p ă d u r i t " 6 . L a î n c e p u t u l s e c . X I X " H a e m u s " şi " B a l k a n i c " e r a u folosiţi

i n te r şan j ab i l , da r d u p ă 1820 "ba lcan ic " devine te rmenu l preferat , deşi n u

u n i c u l . Geografu l ge rman , Augus t Zeune , a fost p r imu l care a folosit ter­

m e n u l " Pen i n su l a Ba l can i c ă " (Ba lkanha lbe i l and ) în 1 8 0 9 7 .

A ş a d a r , c o n s t r u c ţ i a c oncep t u l u i a avu t loc d in a fa ră : legaţi d in

p unc t de vedere geografic de E u r o p a , î n să constru i ţ i d in punc t de vedere

c u l t u r a l c a " c e l ă l a l t " 8 . B a l c a n i i 9 a u a j u n s s ă c o n s t i t u i e î n o c h i i

Occ i den tu l u i " E u r o p a c o n t a m i n a t ă de O r i e n t " 1 0 . C u toate aces tea "ba lca ­

n i s m u l " n u este o s i m p l ă s ubspec i e a "or ien ta l i smu lu i " ; el s-a dezvoltat

i ndependent de or ienta l ism şi . în anum i t e aspecte , împotr iva a ces t u i a , i a r

ident i tă ţ i le de s i ne constru i te în d e cu r s u l secolelor X I X şi X X se opuneau

în aces t mod , invar iab i l , "or ienta l i lor " 1 1 .

U n r ecen t şi i n c i t an t p u n c t de vedere , cel a l lu i E r n e s t Ge l l ne r ,

sus ţ i ne că s t a t u l n a ţ i ona l este "un i ta tea care pune în l egă tu ră s uve r an i ­

tatea şi c u l t u r a " , deoarece "fiecărei cu l tu r i trebuie să-i c o r e spund ă u n s ta t

care să-i as igure p ro tec ţ i a " 1 2 . Porn ind de l a ana l i za rapor tu lu i societate-

s ta t n a ţ i ona l , acelaş i autor ident i f ică teoretic d o u ă t ipuri de societăţ i :

1. O societate agrară a l fabet izată , care n u a r fi a fectată de na ţ io ­

n a l i s m 1 3

2. o societate i ndus t r i a l dezvol tată , care permite ac t iv i zarea p r i n ­

c ip iu lu i n a ţ i o n a l 1 4 .

î n ceea ce ne priveşte c on s t a t ăm că E m e s t Ge l lner n u r ă m â n e con­

secven t d ist incţ ie i p ropuse , î n t r u c â t el î n suş i precizează că î n S u d - E s t u l

E u r ope i "o c u l t u r ă n a ţ i o na l ă şl s ta ta l ă este creată n u în opoziţ ie c u spefici-

cu l ţ ă r ănesc , c i pe b a z a aces tu i a " , par t icu lar i tă ţ i le l umi i ru ra le f i ind d ist i ­

late şi s t a n d a r d i z a t e 1 5 .

D iho tomia prec iza tă ma i s u s , c redem că , poate fi va lab i l ă doar pen ­

t ru a r i a occ iden ta l ă a "con t inen tu lu i eu ropean , căc i , în cea la l tă ex t remă ,

a ş a c u m a f i rma A l e x a n d r u D u ţ u . î n c ă de l a î n cepu t "patr io t ismul i n t ra în

conf l ict c u p l anur i l e un ive rsa l i s t e de organ izare a l u m i i " 1 6 , c a rac te r i s t i c

pen t ru c l ima tu l eu ropean de l a î n c epu t u l s e c . XLX-lea. f i ind des t r ămarea

so l i da r i t ă ţ i i i zvorâ te d in v e c h e a "Pax O t t oman i c a " , i a r î n t re p r og r amu l

imper i a l şi pa t r i o t i smu l oamen i lor d in B a l c a n i şi pr inc ipa te le d u n ă r e n e

apare u n confl ict i r educ t i b i l 1 7 . C ăc i de ja "sol idari tăţ i le soc ia le organizate

www.mnir.ro

MODELUL BALCANIC AL CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL MODERN 21

m o d e m fuseseră impuse une i societăţ i r ă m a s ă a taşa t ă , î n med iu l r u r a l ,

vech i lor so l idar i tă ţ i o rgan i ce " 1 8 .

în a ceas t a arie de civil izaţie, în care gran i ţa dintre politic şi c u l t u ­

ra l este greu de stabi l i t , ne-am oprit a s u p r a Român i e i şi Serb ie i pen t ru că,

deş i a u p u n c t e de s t a r t diferite în cons t r uc ţ i a s ta te lor n a ţ i o na l e , î n re ­

g i s t r ă m o s i n c r o n i e a momen te l o r i s tor ice şi o ident i ta te de reacţ ie în

raportur i le c u otomani i , căci potrivit lu i Miodrag Mi l in . " s ubs t an ţ a na ţ io ­

n a l ă a aces tor d o u ă popoare este sens ib i l d is t inc tă . Astfe l , n a ţ i o n a l i smu l

sâ rbesc este s u s ţ i n u t de u n subs t r a t sp i r i tua l speci f ic ba l can i c , î n teme ia t

pe ideea impe r i a l ă reprezenta tă de Ştefan D u s a n şi aceea a sacr i f i c iu lu i de

la K o s s o v o " 1 9 , î n t imp ce n a ţ i o n a l i smu l r omâne s c se bazează pe autonomie

şi pe conş t i i n ţ a la t in i tă ţ i i .

Or todox ia şi ideea reun i r i i s lavi lor s ud i c i în t r-un regat a l Serb ie i

e r a u v e h i c u l a t e de n a ţ i o n a l i s m u l s â r b . P r i n c i p a t e l e r o m â n e , deş i se

găseau " la porţ i le Or ien tu lu i " , înregistrează paş i vizibil i spre emanc i pa rea

sp i r i t ua l ă . D a c ă elementele orientale se ma i p ă s t r a u în modu l de v ia ţă a l

c lase i dominante , t â n ă r a generaţ ie a in te lectua l i tă ţ i i s e forma s u b s e m n u l

p rom i ţ ă to r a l valori lor O c c i d e n t u l u i 2 0 .

Fo l os i ndu-se de a r s e n a l u l de Idei a l i n te lec tua l i t ă ţ i i occ iden ta le

"căr turar i i sud-est europen i a u contura t o imagine negat ivă a secolelor de

dom ina ţ i e o t o m a n ă , iar Or ientu l a devenit a l ter i tatea în funcţ ie de care s¬

a u definit noile state şi cu l tu r i d in această parte a Europe i " . în contextu l

as t fe l c r ea t , p r i n c i p a t e l e r o m â n e , a v â n d "un s t a t u t i n t e r n a ţ i o n a l b i ne

definit , a u po la r i za t a t en ţ i a au tor i lo r de memor i i d in t impu l revo luţ ie i

s â r b e , a ş a c u m a u o fer i t o b a z ă de p o r n i r e m i ş c ă r i i l u i A l e x a n d r u

I ps i l an t i " 2 1 .

Istoriografii le s â r b ă 2 2 şi r o m a n ă s u n t de acord a s u p r a faptului că

amplele m i ş c ă r i soc ia le din Se rb i a şi Ţări le R o m â n e a u d u s p â n ă l a capă t

un l ung şir de revolte ţ ă răneş t i î ndrepta te împotr iva asupr i r i i s t ră ine , a

dom ina ţ i e i i n s t a l a t ă d u p ă d is t rugerea fo rma ţ i un i l o r stata le a u t o nome 2 3 .

Ac tu l de debut al revoluţ i i lor ba lcan ice , insurecţ ia sârbească de l a 1804 . a

fost germenu l rebel încolţ i t pe so lu l une i societăţ i patr iarha le : insurecţ ia

este esen ţ i a lmente î n f ăp tu i rea une i l umi ţărăneş t i resp i r ând su f lu l v iguros

al t r a d i ţ i e i 2 4 . M işcă r i l e ţ ă r ăneş t i sud-est europene a u l ua t u n c a r a c t e r

naţional şi a u a juns s ă urmărească constituirea unor state naţionale moder­

ne, deşi programele n u a u pornit dlntr-o gândire politică bine sistematizată ,

ma t u r i z a t ă de-a l ungu l secolelor. Revol ta a p lecat "de Jos", de l a cons t r ân ­

gerile cotidiene şi de la o pu t e rn i c ă şi i n f l uen t ă Imagine a t recutu lu i glo­

rios. Re s t r u c t u r a r e a relaţi i lor socia le şi a mecan i smu l u i s ta ta l n u a fost o

pr ior i ta te : s-a po rn i t de l a i deea d o m i n a t ă de emoţ i e c a o c o n d u c e r e

" a u t oh t on ă " este ma i b u n ă decât cea s t r ă i nă , ch ia r dacă n u se mod i f i că

subs tan ţ i a l a dm in i s t r a ţ i a şi v iaţa po l i t i c ă 2 5 .

S p a ţ i u l s â r b es t e a c e l a a l u ne i l u m i um i l i t e în o rgo l i u , c a r e a

suprav ie ţu i t pr in z ad ruga şi în care indiv idul avea o îndator i re de urmat :

www.mnir.ro

22 NADIA MANEA si MARGARETA IVAN

să n u uite ca tas t ro fa de l a Kossovo ce t rebu ia r ă z b u n a t ă ! . E r a a c e a s t a

expres i a i ncompa t ib i l i t ă ţ i i dintre creştini şi p ă g ân i , al pol iţelor ce a ş t ep t au

să fie p l ă t i t e 2 6 . Nume l ţ um i r i profunde şi "poliţe de p lă t i t " pot fi constatate

şi în spa ţ i u l r omânesc , n u m a i c a regimul fanariot n u permi tea dist incţ i i

a t â t de t r an şan t e . A ic i , e lementu l s t ră in n u este reprezentat în mod direct

de m u s u l m a n i . Cont ro lu l aces tora există, dar este mediat de factorul grec

ortodox, ceea ce face ca incompat ib i l i ta tea dintre creşt ini şi p ă g â n i să fie

ma i a t e nua t ă , iar contradicţ i i le să d ob â ndea s c ă u n important coeficient de

a m b i g u i t a t e , a c c e n t u a t de s t a t u t u l a m b i v a l e n t a l g r e c i l o r , a l i a ţ i ş i

d u ş m a n i în acelaşi t imp.

Secvenţa de t imp mu l t ma i p re lung i t ă a răscoalei sâ rbe din 1804¬

1815 , compara t iv c u revoluţ ia lu i Tudo r V l ad im i r escu , p recum şi d imens i ­

un i l e v io lenţe i ce le i d i n t â i , c o n s i d e r ă m că pot fi exp l i ca te t ocma i p r i n

s t a tu tu l diferit al celor d o u ă ent i tă ţ i în raportur i le c u Poarta . D u p ă ce a

c u n o s c u t ma i mul te deceni i s i tua ţ ia de vasa l . Se rb i a a fost t r ans fo rma t ă în

1456-1461 în p a sa l a c , real i tate care r â m ă n e n e s c h i m b a t ă p â n ă la p acea

ruso- tu rcă de l a Bucu r e ş t i d in 1812 , ce c o n s e m n a la ar t ico lu l 8 p r i m a

recunoaş tere oficială a autonomie i a c e s t e i a 2 7 .

Breşa astfel creată în controlu l otoman s-a p rodus în condiţ i i le r ăs ­

coalei sârbeşt i , dar , şi a r ă zbo iu l u i ruso-turc din 1806-1812 . E s t e momen ­

tul s ă ob se rv ăm că de a c u m înco lo sârb i i vor conta pe sp r i j i nu l R u s e i ,

spr i j in care pen t ru roman i devenise deja un pericol .

Conş t i e n ţ i că p a s a l a c u l n u poate f unc ţ i on în s pa ţ i u l r o m â n e s c ,

otomani i a u i naugura t în 1711 şi 1716 în Ţări le R o m â n e o f o rmu l ă pol i t ică

de compromis , dar mu l t ma i eficientă de guvernare: regimul fanariot .

Mul t p rea î nde l unga t ă şi directă dom ina ţ i e o t o m a n ă a făcut ca ide­

ologia răscu la ţ i l o r sârb i să se radical izeze treptat: p â n ă în 1807 ei doreau

doar o autonomie i n te rnă s ub garan ţ i a colectivă a mar i lor puter i şi î nde ­

p ă r t a rea ien icer i lor , p ă s t r â n d relaţi i corecte c u res tu l popu la ţ i e i m u s u l ­

mane , în e tapa u r m ă t o a r e revendicăr i le lor merg p â n ă l a i n dependen ţ a şi

cererea c a în t reaga popu la ţ ie m u s u l m a n ă să p ă r ăsească S e r b i a 2 8 .

M a i m o d e r a t e ş i i m p l i c i t m a i r e a l i s t e s - a u d o v e d i t c e r e r i l e

r omân i l o r :

- î n l ă t u r a r e a căpe ten i i l o r noas t re " a t â t cele b iser iceş t i , c â t şi cele

po l i t i ceş t i " , c e r u t ă în p r o c l a m a ţ i a de l a P a d e ş 2 9 într-o fo rmu la re ("bala­

u r i i c a r e ne î n g h i t de v i i " ) , a d r e s a t ă s ens i b i l i t ă ţ i i m a s e l o r , dev ine î n

t r a ta t i ve le pe c a r e T u d o r V l a d i m i r e s c u le-a p u r t a t c u d i v a n u l " des f i ­

i n ţ a rea c u totu l şi p e n t r u t o tdeauna a o r â ndu i r i i domn i lor greci în Ţa ra

R o m â n e a s c ă şi în l ocu l lor să se o r â n d u i a s c ă domn i p ă m â n t e n i c u toate

d rep tu r i l e ţar i i , d u p ă c u m în v e c h i m e le-au avu t şi Ie a re ţ a ra p r i n

t rac ta te le î n c h e i a t e " 3 0 ;

- în aceleaşi tratative se cerea "o oştire. . . p r ecum a fost în vech ime,

ca s ă fie pen t ru pa za l inişt i i şi a s i gu ra rea pr inc ipa tu lu i " , p r e cum şi "să se

dea de la î na l t a Poartă cel p u ţ i n pen t ru trei an i as idors ie ţări i (scut ire de

www.mnir.ro

MODELUL BALCANIC AL CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL MODERN 23

ha r a c i ) c a s ă ma i p o a l ă l a cu i l o r i i r ă s u f l a , a f l ându-se a c u m obos i ţ i de

despuier i le săvârş i re de neonienoşi i s lu jbaş i ai domni lor g r e c i " 3 1 .

Pr in acesLe revendicăr i se încercă a şada r , ame l iorarea s t a t u t u l u i

j u r i d i c al pr incipatelor , fără a forţa tratatele in ternaţ iona le , referitoare la

aces tea şi n ic i alte acte elaborate de P o a r t ă 3 2 , ma i a les ca Proc lamaţ ia de

la Pades u rmă re ş t e î n l ă tu ra rea oricăror susp i c i un i din par tea s u l t a nu l u i şi

p ro iec tarea vec toru lu i ac ţ i un i l o r revo lu ţ ionare împot r iva aceloraş i greci :

"Ve ich i lu l lui D u m n ă z ă u , prea pu tern icu l nos t ru împă ra t , voieşte ca noi.

ca n iş te credincioşi ai lu i să t ră im bine. Da r n u ne lasă r ău l ce ni-1 pun

peste cap căpeteni i le n o a s t r e " 3 3 !

D a c ă la a c e s t cap i to l c o n s t a t ă m d i ferenţe de ton intre s â rb i şi

r o m â n i . în des făşurarea evenimentelor înreg is trăm insă o serie de conver­

genţe:

- in ambele cazur i ac ţ i unea este îndrepta tă împotr iva unu i factor

extern infi ltrat în interior, c ă ru i a i se datorează lot r ău l şi care în p lus es le

suspec ta t de l i psa de lo ia l ism faţă de su l t an : i e n i ce r i i 3 4 şi fanarioţ i i :

- ident i tă ţ i se cons ta tă şi la nivelul proiecţiei ins t i tu ţ iona le : Nicolae

lorga c r ede că in c a z u l s â r b se poate vorb i de o A d u n a r e N a ţ i o n a l ă

Combatantă 3 1 " 1 . în timp ce în Proc lamaţ ia de la Pades . Tudo r V l ad im i rescu

l a n sa mesa j u l : "Nu vă leneviţi , ci siliţi da veniţi in grabă c u toţii... unde

veţi auz i ce se află Aduna r e a cea o r â ndu i t ă pentru binele şi folosul a toată

ţ a r a " 3 8 :

- c o n d u c e r e a a c ţ i u n i l o r r e v o l u ţ i o n a r e e s t e a s i g u r a t ă de

Karageorge 3 7 şi T u d o r V l ad im i r escu . ieşiţi a m â n d o i dinlr-un med iu ţără ­

nesc , dar înzestraţ i c u reale cal ităţ i de c omandan ţ i mil i tari şi conducă to r i

politici, ambi i p u ş i în s i tua ţ ia de a tempera abuzur i le cnezi lor sârb i şi ale

pandur i lor .

Cons i d e r ăm că observaţi i le noastre vin să completeze încheieri le lui

Miodrag Mil in . referitoare la cele d o u ă episoade revoluţ ionare. Născute în

l u m i s e n s i b i l d i f e r i t e , r e v o l u ţ i a s â r b ă şi c e a r o m â n ă a l u i T u d o r

V l a d i m i r e s c u s e î n t â l n e s c pe o c o o r d o n a t ă c o m u n ă , c e a n a ţ i o n a l ă :

p r ob ând forţa revo lu ţ ionară a omu lu i de r â nd . depr inzându- l c u capac i ­

tatea de a ac ţ iona şi j u d e c a istor ic , ele a u transformat societăţile respec ­

tive, le-au făcut apte de a păş i în l umea mode r n ă . Fără a reuşi c u soluţi i

integrale, revoluţi i le na ţ iona le ba lcan ice a u oferit doar rezultate parţ ia le:

în Serb i a , în condiţ i i le specif ice ale subdezvol tăr i i economice şi domina ţ ie i

stră ine, a avu t rolul une i înnoir i burghezo-democrat ice, iar în pr incipatele

r omâne s-a pregăt i t terenul prefaceri lor de la 1 8 4 8 3 8 .

Pen t ru e tapa 1821-1848 avem în vedere compara ţ i a evoluţi i lor în

u rmă toare le domeni i : economico-social . cultural-ideologic şi politico-insti-

tuţ iona l . Per ioada post- insurecţ iona lă se caracterizează pr in încercarea de

af irmare econom i c ă şi pol i t ică a burghez ie i ; cea s â rbă se s t r ădu ieş te să

elimine s up r ema ţ i a o t o m a n ă pr in concuren ţa economică , concret izată în

renaşterea şi na ţ iona l i zarea u r b a n ă 3 4 1 ; cea r omânea s c ă se an t r eneaz ă în

www.mnir.ro

24 NADIA MANEA si MARGARETA IVAN

e laborarea programelor reformiste din deceni i le 3, 4 graţie ideilor î nsuş i te

la şcoala A p u s u l u i , i a r d u p ă 1829 n u ezită să folosească cad ru l favorabil

oferit p r in desf i inţarea monopolu lu i comerc ia l .

R e f o rma l i ngv i s t i c ă s-a af lat în a t en ţ i a i n t e l ec tua l i t ă ţ i i d in cele

d o u ă ţăr i . Numele lu i V u k Ştefanovic i Ka radz i c este legat de impune rea

l imba ju lu i s tokav i an ( l imbajul popu lar în dialectele Serb ie i centra le) , care

a permis a f i rmarea ideii na ţ iona le sâ rbe , s pu l be r ându-o pe cea a p ans l a ­

v i s m u l u i n a ţ i ona l , i n d i v i dua l i z ându- i pe s â rb i definitiv din comun i t a t ea

s lavă , ch i a r sud-s lavă şi pregăt indu-i pen t ru receptarea criteri i lor ideolo­

gice o cc i den t a l e 4 0 . în 1855 Miha i l Kogă l n i ceanu prec iza în articolul-pro-

g r a m a l z i a r u l u i " S t e a u a D u n ă r i i " : " î n c ă d in 1 8 3 7 , f i i nd pe b a n c e l e

Universităţi i din Ber l in , am fost pentru introducerea literelor latineşti. . . care

fiind ale vechilor noştri s t rămoş i , c u r â nd s a u mai târziu, vor fi şi ale noastre".

în c a d r u l Asoc ia ţ i i L i t e ra re de la B u c u r e ş t i , p r e z i d a t ă de I a n c u

Văcă rescu , o comis ie pr imeş te în 1847 s a r c i n a de a s tud i a in t roducerea

n ou l u i a l fabet , i a r s e m n ă t u r i l e p a r t i c i p an ţ i l o r în p rocese l e ve rba le n u

în târz ie a-1 pune în ap l icare . Revoluţ ia de la 1848 a înscr is adap ta rea alfa­

betu lu i lat in în p rogramu l ei de m ă s u r i c u l t u r a l e 4 1 .

în p lan ideologic c o n s e m n ă m o aceea încercare către terminologia

an t i că un i f icatoare , d u p ă model german : în spa ţ iu l sârbo-croat s-a contu ­

rat i l i r i s m u l 4 2 , ce a c u n o s c u t apogeul la î n cepu t u l decen iu lu i 5, faţă de

care î n să , d u p ă 1844 , ideologia na ţ i ona l ă s â r b ă a î ncepu t să se delimiteze

net; d a c o - r o m a n i s m u l . i l u s t r a t în ace laş i d e c e n i u 5 de r e v i s t a " D a c i a

Li terară" a lu i Miha i l Kogă l n i ceanu , a reprezentat temeiul m işcăr i i de idei

na ţ i ona le în epoca paşop t i s t ă .

C o n v e n ţ i a de l a A k k e r m a n (1826) şi t ra ta tu l de la Ad r i anopo l e

(1829) s u n t momente importante în d i s tan ţarea de Poartă a Pr inc ipate lor

r o m â n e şi a Serb ie i , intrate d u p ă 1829 sub "protecţia oficială a Rus i e i " .

Protecţia aces te i a se t r aducea în Serb i a . în par t ic iparea consu l u l u i

r u s l a şedinţe le guvernu lu i , "sfatur i le" sa le a v â nd de cele ma i mul te ori un

rol h o t ă r â t o r 4 3 , în t imp ce , în Pr inc ipate le r o m â n e , r ămase sub ocupaţ ie

r u s ă p â n ă în 1834 , genera lu l Pavel K isse le f f şi c onsu l u l M inc i aky a u con­

trolat act iv i ta tea celor d o u ă comis i i de boieri mun ten i şi moldoveni , care

a u e laborat Regu lamente le Organ ice .

I n t r oduse s u b au sp i c i i l e une i pu ter i re t rograde . Regu l amen te l e

Organ ice a u avu t to tuş i efecte pozitive. Inspirate din proiectele de reforme

elaborate anter ior s u b i n f l uen ţa ideilor l iberale franceze, ele a u contr ibu i t

la modern i za rea reg imulu i polit ic şi a u creat condiţ i i le apropier i i între cele

d o u ă pr inc ipate r o m â n e 4 4 .

D e c e n i u l 4 s e m n i f i c ă î n c e p u t u r i l e c o n s t i t u ţ i o n a l i s m u l u i şi în

Se rb i a . în 1835 A d u n a r e a Naţ iona l ă convocată de opoziţie a dop t ă o const i ­

tuţ ie l ibera lă (Cons t i tu ţ i a de Ia Sretenje) , d u p ă model francez, emana ţ i e a

t inerei in te lec tua l i t ă ţ i în f o r m a r e 4 5 şi pe care T u r c i a , Au s t r i a şi R u s i a a u

considerat-o "per icu loasă . . . revo lu ţ ionară şi r e p u b l i c a n ă " 4 6 .

www.mnir.ro

MODELUL BALCANIC AL CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL MODERN 25

îngr i jorate de p lanur i le amb i ţ i oase ale lu i Milos Obrenovic i şi pen ­

t ru a evita noi proiecte de aces t gen, puterea s u ze r an ă şi cea protectoare

i m p u n p r i n ţ u l u i s â r b î n 1 8 3 8 " C o n s t i t u ţ i a t u r c ă " ( " t u r sk i u s t a v " ) , o

adap t a re a Regu l amen te l o r d in Pr inc ipa te , despre care Nicolae C i a c h i r

crede că s-ar pu tea n u m i ma i corect "Regu lamentu l t u r c " 4 7 .

D a t ă fi ind s i n c ron i a aprox imat ivă a gesturi lor de r enun ţ a re l a tron

de către Milos Obrenov ic i în 1839 şi A l exand ru Dimitr ie G h i c a în 1842 ,

pu tem conch ide că cele d o u ă episoade în fă ţ i şează momente c u valoare de

precedent , căci a t â t în Serb i a cât şi în R o m â n i a vor ma i fi î n t â ln i te astfel

de so luţ i i politice pen t ru s i tuaţ i i- l imită .

A r ma i fi de avut în vedere, pen t ru per ioada r egu l amen t a r ă acţ iu­

nile d in 1838 în Ţara R o m â n e a s c ă şi Moldova şi din 1844 în Se rb i a , care

u r m ă r e a u obiect ivul un i t ă ţ i i na ţ iona le în condiţ i i le suzeran i tă ţ i i otomane

şi a protectoratu lu i r u s . Ce lor d o u ă documente "Act de un i re şi indepen­

den ţ ă " şi " O s ă b i t u l ac t de num i re a s u ve r anu l u i r omân i l o r " ale Part idei

N a ţ i o n a l e , c o n d u s ă de I on C â m p i n e n a u , le c o r e s p u n d e a " S c h i ţ a "

(Nacertanje) a lu i Ilija G a r a s a n i n .

Ace s t e pro iecte n u a u deveni t î n s ă v iab i le n ic i a t u nc i şi n i c i l a

1848. în aces t a n , în care E u r o p a a devenit s c e n a revoluţi i lor, r omân i i , c a

şi sârb i i , se g ă seau în graniţele ma i mul tor imperi i , aspect ce a s t rangu la t

f l u i d i t a t e a p r o c e s u l u i r e v o l u ţ i o n a r şi a u ş u r a t î n ă b u ş i r e a a c e s t u i a .

I n f l uen ţa c rescândă a Rus i e i şi a protectoratulu i ei , res imţ i t c a u n factor

coercit iv, exp l i ca a t â t modera ţ i a revendicăr i lor din Moldova, care mergeau

p â n ă l a "S f ân t a păz ire a Regu lementu lu i , în l i tera lu i , făr n ic i o r ă s t ă l m ă ­

c i r e " 4 8 , câ t şi n eu t r a l i t a t e a 4 9 Serb ie i , c u excepţia a ju toru lu i aproape s i m ­

bolic acordat Voievodinei .

·** într-o a doua parte a aces tu i s t ud i u vom u r m ă r i să detal iem şi alte

convergenţe în p rocesu l de edif icare s ta ta l ă a Român i e i şi Serb ie i , pe care ,

cons iderăm ut i l , s ă le s e m n a l ă m deja:

- t ratatu l de l a Par i s (1856) a cup r i ns o ser ie de prevederi identice

pen t ru ambe le state;

- Miha i l Obrenov ic i (în cea de-a doua domnie) şi A l exand ru loan

C u z a a u apelat la metodele s imi lare de guvernare ;

- eş ich ieru l polit ic in tern a c u no s cu t o polar izare a semănă t o a r e ;

- în l up ta pen t ru obţ inerea i ndependenţe i , cele d o u ă state s-au ori­

entat ma i î nâ t i către ca lea d i p loma t i c ă , apoi către cea a r ă zbo i u l u i , în t imp

ce mar i le puter i le-au rezervat aceleaşi s ta tut , a t â t la S a n Stefano câ t şi la

Ber l in ;

- d u p ă Cong r e su l de la Ber l i n se cons ta t ă o e t ap ă de creştere a

prestigiului internaţional concretizată în proclamarea regatelor în 1881 şi 1882.

www.mnir.ro

26 NADIA MANEA şi MARGARETA IVAN

A v â n d în vedere aceas tă ana l i z ă p r e l im i na r ă , c redem că poate fi

defini i un "model ba l can i c " de const i tu ire a s ta tu lu i na ţ iona l modern . în

a c e s l s e n s . cons t ruc ţ i a s ta ta l ă mode rn ă în Ba l c a n i , i n te rnă şi externă, se

real izează de-a lungu l u n u i seco l de sforţăr i , r e nun ţ ă r i , revenir i şi rea l ­

izări. Ult imele, ob ţ i nu te greu . c u sacr i f ic i i , a u fost percepute amplif icat de

menta lu l colectiv.

Consecvenţe le şi inconsecvenţele luptei pen t ru uni tate teritorială şi

i n d e p e n d e n ţ ă po l i t i că s-au datorat dezech i l i b ru l u i t r i ungh i u l u i de pre­

s i u n e , c a r e p u t e a p rovoca o a l t ă o c u p a ţ i e s t r ă i n ă , in c a z u l d e t a ş ă r i i

t r anşan te de Poartă . De aceea , a existat mereu un decala j cronologic î n t ru

e nun ţ a r e a une i idei. s tab i l i rea u nu i obiectiv politic şi pune rea lor in p rac ­

tică.

într-o p r i m ă e tapă , aceste state trebuie să accepte doar edi f icarea

i n s t i t u ţ i o n a l ă s u b cont ro lu l fac toru lu i ex te rn . în t imp ce a doua e t apă

ma r chea z ă efortul de î n l ă tu ra re a aces tu i din u r i n ă .

R ă m â n e de v ă z u t , in ce m ă s u r ă , acest model poate fi a p l i c a i în

cazu l bu lgar şi grec.

NOTE

1. Gheorghe Platon . De la const i tu i rea na ţ i un i i la Marea Un i re . vol. I.

Iaşi . 1995 . p. 8: cf. şi nota 7. p. 27-28. unde s un t prezentate c l as i ­

ficările propuse de istorici r omân i şi s t ră in i în această p rob l emă .

2. Cf. Mar i a Todorova în dialog cu S le l i an Tănase . O d u b l ă identitate:

balcanică şi europeană. în "Sfera politicii", nr. 25 , februarie. 1995, p. 6-8.

3. Nicolae lorga. Ce este Sud-estu l E u r o p e a n ? . Bucureş t i . 1940 . p. 5-7.

4. E u g e n Preda . EsLe R o m â n i a o ţară ba l can i c ă ? în "Sfera politicii", nr.

2 8 . iun ie 1995 . p. 17.

5. Virgi l C a n d e a . Reg iunea d o m i n a n t ă . C lu j-Napoca. 1979 . p. 229-230 .

6. a p u d . Ma r i a Todo rova . B l a c a n i i de l a d e s cope r i r i l a i n ven ţ i e , in

"S fera polit ici i", nr . 28 . iun ie 1995 . p. 14.

7. Ib idem, p. 14.

8. Ib idem, p. 12.

9. cf. şi definiţ i i le relativ recente ale no ţ iun i i în d iscuţ ie în D ic ţ ionaru l

d i p l oma t i c . B u c u r e ş t i . 1979 şi D i c t i onna i r e Géopo l i t i q ue s o n s la

direct ion de J v e s Lacos te . Par i s . 1993 .

10. E u g e n Preda , ôp.c i t . . p. 17.

11. Mar ia Todorova . Ba l can i i de la . . . . p. 12.

12. E r n e s t G e l l n e r . M i t u l n a ţ i u n i i ş i m i t u l c l a s e l o r . în " P o l i s " , n r .

2 / 1 9 9 4 . p. 17. 27 .

13. Ib idem, p. 2 8 .

14. Ib idem, p. 54 .

15. Ib idem, p. 51 .

www.mnir.ro

MODELUL BALCANIC AL CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL MODERN 27

16. A l e x a n d r u D u ţ u , P â n ă n u v i n e i a r n a , p r i m ă v a r a n u s e f a c e .

Trans fo rmăr i î n menta l i t ă ţ i l e sud-est europene la î n c epu t u l s e c . X I X ,

în " S ud-Es t u l E u r o p e a n în v remea Revoluţ iei F r anceze " , Bucu reş t i ,

1994 , p. 9.

17. Ib idem, p. 12-13.

18. A l exand r u D u ţ u , Identitate na ţ i ona l ă şi construcţ ie pol i t ică , în "S fera

polit ici i" , nr . 29-30. 1995 , p. 17.

19. M iodrag M i l i n , Re laţ i i le pol i t ice r omâno-s â r be în epoca m o d e r n ă .

Bucu reş t i , 1992 , p. 24 .

20 . Ib idem, p. 28-29.

21 . A l exand r u D u ţ u , P â n ă n u v ine. . . , p. 17.

22 . P u n c t u l de v e d e r e a l i s t o r i c i l o r s â r b i S v . M o r k o v i c ş i V u k S t .

K a r a d z i c este prezenta t de Miodrag Mi l in , op.cit . Părerea loc con ­

cordă c u cea a i s tor icu lu i r o m â n A l exand ru D u ţ u . P â n ă n u vine. . . .

23 . A l exand r u D u ţ u . P â n ă n u vine. . . , p. 2 5

24 . Miodrag Mi l in , op.cit. , p. 2 9 .

25 . A l exand r u D u ţ u . P â n ă n u vine. . . , p. 26 .

26 . apud . Miodrag Mi l in , op.cit. , p. 29 .

27 . Nicolae C i a ch i r , Is tor ia m o d e r n ă a Serb ie i , Bucureş t i , 1974 , p. 3 1 .

28 . Ib idem, p. 24 .

29 . D. I .R. R ăscoa l a din 1821 , vol. I. 1959 , p. 3 82 .

30 . cf. G .D . I s c r u , In t roducerea în s t ud i u l istoriei moderne a Român i e i ,

Bucu reş t i , 1983 . p. 237 .

31 . Ib idem, p. 254 .

32 . Ib idem, p. 257 .

33 . D . I .R p. 384 .

34 . Nicolae C i a ch i r , Is tor ia popoarelor d in S ud-Es t u l Eu rope i în epoca

m o d e r n ă , Bucu reş t i , 1987 , p. 71 .

35 . apud . Miodrag Mi l in , op.cit. , p. 30 .

36 . D . I .R p. 3 9 0 .

37 . Nicolae C i a ch i r , Is tor ia popoarelor. . . . p. 7 3 .

38 . Miodrag Mi l in . op.cit . , p. 3 1 .

33 . Ib idem, p. 3 2 .

40 . Ib idem, p. 3 9 .

41 . S te fan Caz im i r , Al fabetu l de tranzi ţ ie . Bucureş t i , 1986, p. 118-120.

42 . Miodrag Mi l in . op.cit. . p. 4 1 .

43 . Nicolae C i a ch i r , Is tor ia m o d e r n ă p. 4 3 .

44 . apud . Miodrag Mi l in , op.cit. , p. 32 .

45 . Ib idem, p. 3 2 .

46 . Nicolae C i a ch i r , Is tor ia Modernă . . . , p. 4 8 .

47 . Ib idem, p. 4 8 .

48 . Gheorghe Platon, Istoria Modernă a Român ie i , Bucureşt i , 1985, p. 120.

49 . Nicolae C i a ch i r , Is tor ia m o d e r n ă p. 59 .

www.mnir.ro

28 NADIA MANEA si MARGARETA Π/ΑΝ

L E MODÈLE BALCANigUE DE LA CONTITUTION DE L'ETAT NATIONAL MODERNE. LA ROUMANIE E T LA SERBIE (I)

R é s u m é

D a n s l a l i t térature spécia l isée des dern iers années , les h i s to r ieus

ont propose des modè les zonaux ou des typologies dont les p r o ce s su s du

d é v e l o p p e m e n t de toutes les na t i ons d u con t i nen t so ien t e s c a d r e s . E n

accep tan t pour l 'espace rouma ine l a formule de l a double ident i té , b a l ka ­

n ique et e u r o p é e n n e en m ê m e temps , la d ema rche c i , d e s s o u s a releve

l 'évolut ion d u concept de B a l k a n s , c on f o rmémen t a l 'ana lyse de l 'édifica­

t ion de l ' E t a t mode rne en R o u m a n i e et en Se rb i e p e n d a n t le XLX-eme

siècle, on a a u s s i e s s aye a defenir u n modele ba lkan ique . L e s Revo lu t ions

de 1804-1815 et 1821 , le déve loppemen t é conom ique et soc io-économique ,

cu l ture l et idéo log ique , comme l 'évolut ion polit ique et ins t i tu t ionne l a l'é­

poque qu i a precede les Revolu t ions de 1848 , celles-ci m ê m e ont permis

l ' é tab l i ssement d'un modele ba lkan ique de const i tut ion de l 'E ta t nat iona l .

L'édif icat ion de l 'E ta t moderne a u x B a l k a n s , in terne et externe a

été rea l ise a u x long d'un siècle de peine, r enoncemen ts , repr i ses et s u c c i s .

Pour u ne prémiere étate, on a fal lu que les E t a t s ba l kan i ques acceptent

s eu l emen t l 'edfication inst i tut ionnel le s o u s s u i v an t a été marquee par l'ef­

fort de l 'é l iminer.

www.mnir.ro

RAPORTUL D E INTERDEPENDENŢĂ DINTRE I S T O R I E ŞI LIMBA ROMÂNĂ R E F L E C T A T ÎN COLECŢIILE B IBL IOTEC I I

LUI T IMOTEI CIPARIU

dr . Z e n o v i a N i c u l e s c u

T imote i C i p a r i u a fost u n a d in persona l i tă ţ i le proeminente ale cu l ­

turi i r omâneş t i d in seco lu l a l XLX-lea, format şi imp l ica t în v iaţa şt i inţ i f ică

a T r a n s i l v a n i e i , c o n t i n u a t o r a l i d e i l o r Ş c o l i i A r d e l e n e , r e c e p t i v l a

cunoaş te rea nou t ă ţ i l o r în domen iu l l ingvist ic i i dar , uneor i , t rad i ţ iona l is t în

ap l i carea lor. anga ja t în totalitate î n l up ta ideologică a Trans i l van i e i pen ­

t ru dreptur i le na ţ i ona le şl soc ia le . O m de vas tă cu l t u r ă , s-a i m p u s epocii

din care a f ă cu t parte printr-o boga t ă pregăt ire şt i inţ i f ică de specia l i ta te ,

p r i n l u c r ă r i de i m p o r t a n ţ ă m a j o r ă , m a i a l e s î n l i ngv i s t i c ă şi f i lologie.

Per ioada în care a t ră i t C i p a r i u a fost de o complexitate deosebi tă , m a r c a t ă

de evenimente majore i a r problemele puse de această epocă ce reau o abor­

dare cu ra j oasă şi extens ie în diferite domeni i .

T imote i C i p a r i u , a t â t p r in une le l ucră r i ale sa le , câ t şi p r in d i s cu r ­

s u r i rost i te c u pr i le ju l u no r even imente socia l- istor ice a d e s f ă ş u r a t şi o

activitate pol i t ică . Ţ in t a s a a constituit-o a f i rmarea n a ţ i u n i i r o m â n e , egal i ­

ta tea î n d r e p t u r i , p r i e t e n i a r o m â n i l o r c u ce le l a l t e popoa re . G â n d i r e a

pol i t ică , ac tua l i t a tea ideilor c ipar iene rez idă î n demons t r a rea dor inţe i de

pace a r omân i l o r , de convieţu ire c u celelalte na ţ iona l i t ă ţ i , a demn i t ă ţ i i c a

n a ţ i u n e : "Noi s u n t e m am ic i i p ăc i i şl î m p ă c ă r i i pe ca le a m i a b i l ă şi v om

r ă m â n e t o t deauna . C i n u s u n t e m p leca ţ i a s u f e r i p e n t r u a c e e a n i c i a

ba t j ocură , n ic i t ractare n e d e m n ă a s u p r a n a ţ i u n i i noast re . Dev iza noas t r ă

este să fim... defensor i , da r c u demni ta te , p â n ă l a cea din u r m ă răsuf lare .

Toată pol i t ica con t ra ră , n u e pol i t ica noas t r ă . Noi n u o vom u r m a , n ic i o

vom sufer i î n j u r u l n o s t r u " 1 . I n teresantă este şi l egă tu ra dintre istorie şi

pol i t ică, în concepţ ia lu i C i p a r i u . Dator ia , responsab i l i ta tea pol i t ică a inte­

lec tua lu lu i r o m â n este reprezenta tă pr in a scr ie is tor ia n e amu l u i nos t ru :

"... să ma i ş t im c u c ine s u n t e m ? C i ne a u fost păr in ţ i i noş t r i ? Ce a u f ăcu t

ei şl ce a u p ă ţ i t " . E s t e p l i n ă de s a r c a s m c o n s t a t a r e a d u r e r o a s ă a l u i

Timotei C i p a r i u : "Am l ăsa t pre omen ia s t r ă i n u l u i s ă ne scr ie is tor ia , origi­

nea, şi noi ne-am p u s l a r e p au s c u mâ i n i l e l a şe le" 2 .

De a ic i o a l t ă d o m i n a n t ă a act ivi tăţ i i s a l e c u pu tern ice rezonan ţe în

actua l i ta tea c on t empo r an ă , cea pr iv ind cons t i tu i rea şl p ăs t r a rea patr imo­

n iu lu i cu l tura l-nat iona l : '

www.mnir.ro

30 ZENOVIA N ICULESCU

" . . . a d u n a r e a a c e s t o r m o n u m e n t e p r e ţ i o a s e , p â n ă ce n u s e

p r ă p ăde s c c u totul şi î ncă în exemplare complete, n u n uma i , ci şi publ i ­

c a rea lor.. . în adevăr n u n u m a i c a s ă ne folosim d in a rgumen tu l lor, carele

ma i în toate e demn de cunoş t i n ţ ă , ci şi ma i vâr tos din respec tu l l imbei , c a

în tâ i le monumen t e ale l i teratur i i r omâneş t i , a şa p r ecum fac şi toae n a ţ i u ­

nile care-şi preţu iesc na ţ iona l i t a tea şi l imba" 3 .

Pa t r imon iu l c u l t u r a l n a ţ i o n a l î n s e a m n ă , în v i z i unea lu i C i p a r i u ,

t ezauru l n a ţ i u n i i r o m â n e şi cont inu i ta tea noas t r ă în istorie, iar pierderi le

lu i e c h i v a l e a z ă c u m o a r t e a , căc i , v a no t a c ă r t u r a r u l a r d e l e a n : "n i c i o

durere n u poate să se asemene c u a cea durere , c â n d vede omu l n u n uma i

p ier i rea s a , ci unde deoda t ă şi p ier i rea une i patr i i , a une i n a ţ i u n i întregi,

ma i fără n ic i o spera re de o r id icare din a cea pieire. î n să d in toate aceste

ru ine p rov iden ţa ne-a conserva t î n c ă în aceste durer i cumpl i te u n tezaur

nepre ţu i t , ca re n u ni 1-a pu tu t răp i n ic i s ab i a î nv i ngă to ru l u i , n ic i c r u z imea

t i ranu lu i ce domnea pe corpur i le noastre , n ice pu terea fizică, n ice pol i t ica

in ferna l ă , u n tezaur n ă s c u t c u noi. . . tezaur ma i s c u m p decât v iaţa: tezaur

care , de l-am pierdut , de l-am pierde, de vom sufer i vreodată , c a c ineva c u

pu te rea a u c u î n ş e l ă c i u nea a u c u momele să ni-1 r ă peasc ă din mâ i n i l e

noastre - a t unc i ma i bine, să ne î ngh i t ă p ă m â n t u l de vii , să ne a d u n ă m la

păr in ţ i i noş t r i c u acea mângâ i e r e că n u a m t r ăda t cea ma i s c u m p ă eredi­

ta te , f ă r ă de c a r e n u a m fi d e m n i de a ne m a i n u m i f i i i lo r : l i m b a

r o m â n e a s c ă " 4 .

Adevă ru l existenţei permanente a poporu lu i r o m â n în T r a n s i l v a n i a

este c rezu l s ă u , c ă ru i a îi v a dedica toată opera s a fi lologică, r ă s p u n z â n d

c u a rgumente şti inţif ice şi într-un mod complex tuturor celor care m â n a ţ i

de anum i t e interese politice p u n e a u s u b s e m n u l în trebăr i i cont inu i ta tea

n o a s t r ă pe a c e s t e m e l e a g u r i . î n t r - u n a d in c u v â n t ă r i l e s a l e ros t i t e l a

A S T R A , patr io tu l t r ans i l v ănean s p u n e a : " r omân i i n u a u p ă r ă s i t aceas t ă

patr ie , n ice a u ieşit din ea afară . C ine e ace la să cuteze a zice că r o m â n u l

î n T r a n s i l v a n i a n u e în p a t r i a s a ? C ă r o m â n u l n u e T r a n s i l v a n i a , că

T r a n s i l v a n i a n u e patr ia r o m â n u l u i ? De a u fost un i i car i a u cutezat p â n ă

a c u m a ne-o zice în faţă , de ma i este careva să ne-o zică în dos - c u t recu ­

tul n u v rem s ă ne d i s p u t ă m n u m a i c u viz iru l desch i s , iar pe cei ce ne d is­

p u t ă aces t drept şi , n u îi auz im noi , îi l ă s ă m să umble pe căile fă ţărn ic i ­

ilor, clevetir i lor şi t ică loş i i lor . . . " 5 . Is tor ia fi ind pen t ru C i p a r i u u n domen iu

impor tan t , g ă s i m în b ib l io tecă n ume ro a se l uc r ă r i , î n c e p â n d c u s in teze ,

monograf i i , s tud i i , p â n ă l a ediţi i ample de izvoare istor ice, l ucrăr i care pot

fi c l as i f i ca te ast fe l : is tor ie un i ve r sa l ă , i s to r i a Imper i u l u i R o m a n , i s to r i a

poporu lu i r o m â n , i s tor ia popoarelor roman ice . Ast fe l , l u c r a r ea lu i J a q u e s

Ben igne Bossue t : "D i s cou r s s u r l 'histoire un iversel le" ; Manua l u l de istorie

un iversa l ă - p r imu l în l imba r o m â n ă - al lu i Aaron F lo r i an : "E lemen te de

i s t o r i a l um i i " ( B u c u r e ş t i , 1845 ) ; "De bel lo Ga l l i c o " a l u i C a i u s J u l i u s

C a e z a r ; l u c r a r e a l u i P l i n i u s C a e c i l i u s S e c u n d u s : " E p i s t o l a r u m l ibr i X

Panegyr i cus T r a i a no pr inc ip i d i c tus" (Bas i leae , 1526) ; cele 12 vo lume din

www.mnir.ro

RAPORTUL DE INTERDEPENDENŢA DINTRE ISTORIE ŞI LIMBA ROMÂNĂ 31

"His to i re a n c i e n n e " (1758-1764) a lu i C h a r l e s Ro l l in : "Histo ire r oma ine

depu is l a fondation de Rome, j u s q u ' à la batai l le d 'Act ium" în 16 vo lume

ap ă r u t e între 1739-1754; "Cons ideraz ion i s op r a le cagioni dé l ia g randezza

dei roman i e dél ia lor decadenza" a p ă r u t ă la Londra . 1776 , ale lu i C h a r l e s

M o n t e s q u i e u ; " B r e v i a r u m R o m a n a e h i s t o r i c ae " a l u i E u t r o p i u s , ed i ţ i a

a p ă r u t ă în 1726 . Pen t r u i s tor ia popoarelor roman ice g ă s im : Duverd ie r ,

Gi lbert Sau l n i e r : "Abrégé de l 'histoire d 'Espagne" (Lyon , 1674) ; R e n é Auber t

de Vertot: "Histoire des révolut ions de Portugal"; Lou i s B l anc : "Histoire de

la Révo l u t i on f rança ise" (Leipzig, 1877) ; Augus te Pol ignac: " E t u d e s h i s ­

tor iques, pol i t iques et mora le s u r l'état de la société é u ropéenné , vers le

mi l ieu dix - n euv i ème siècle" (Par is , 1845) ; Franço is Mignet: "Histoire de la

r é v o l u t i o n f r a n ç a i s e d e p u i s 1 7 8 9 , j u s q u ' e n 1 8 1 4 " ( S t t u t g a r d , 1 8 3 0 ) .

Pen t r u i s to r i a poporu lu i r o m â n : "H ron i cu l romano-moldo-vlahi lor" . Iaş i

1835-1836; "Cron icar i i Ţări i R omâne ş t i " în ed i tarea lu i A . T . L a u r i a n şi N.

Bă lcescu ; "Cron ice le Român i e i s a u Letopiseţele Moldovei şi Va lah ie i " pub­

l icate de M. Kog ă l n i c e anu în t re 1872-1874 ; " Is tor ia r omân i l o r " a lu i N.

Bă lcescu ; " Is tor ia r omân i l o r din Dac i a Super ioa ră " a lu i A l . Pap i u I lar ian

a p ă r u t ă l a V i e n a între 1851-1852; "Bib l iographia Dac ie i . Indice de scr ier i

attingetore, d i rec tu s a u ind i rec tu de vechi i locuitori ai Dac ie i " î n t ocm i t ă de

A l . Ion Odobescu în 1872 : importanta l uc ra re a lu i M. Del Ch i a ro " Istor ia

delle moderne r ivoluzioni del la Va l a ch i a " a p ă r u t ă l a Veneţ ia în 1718 . D in

bibl ioteca istorică a lu i T . C i p a r i u n u pu teau să l ipsească lucrăr i le celor pe

care i-a c o m b ă t u t vehement : Enge l J o h a n n C r i s t i a n : "Commen ta t i on de

e x p e d i t i o n i b u s T r a i a n i a d D a n u b i u m et or ig ine v a l a c h o r u m " ( 1 7 9 4 ) ;

" G e s c h i c h t e des u n g r i s c h e n R e i c h s " (Wien , 1834 ) ; Roes l e r , Robe r t Ε . :

"Dac ien u n d R o m ă n e n " (Wien, 1866) , "Die g r i ech i schen u n d t u r k i s c hen

Bestandthe i l l e im R o m ă n i s c h e n " (Wien, 1865) ; J . C . E d e r "Observa t iones

cr i t icae" (Cib in i i . 1803) .

Selecţia cărţilor de istorie este făcută şi prin achiziţionarea colecţiilor

de profil.

Conec t a rea p e r m a n e n t ă a cărţ i i de istorie c u cea de l ingvist ică are

valoare de reprezentat iv i tate pen t ru concepţ ia aces tu i a : " l imba e cred in ­

c ioasă exp res i e a î n s u ş i omu l u i şi i s t o r i a e n a r a r e a î n t â m p l ă r i l o r lu i ,

deci . . . l ingvist ica şi is tor ia ch i a r a t â t s u n t legate între s ine ca şi matemat i ­

ca şi ş t i in ţa na tu r i i " 6 .

U n a din p reocupăr i l e de căpeten ie ale lu i T imote i C i p a r i u a fost

desc i f rarea mecan i sme lo r de comun ica re u m a n ă . în aces t s e n s , l a el l im­

b a j u l e s t e u n i n s t r u m e n t e s e n ţ i a l de c o m u n i c a r e în a n a l i z a c ă r u i a

descoper im unele e lemente pe care ab ia s t r u c t u r a l i smu l l ingvist ic le-a p u s

în mod pregnant . Pen t ru Timote i C i p a r i u comun i ca rea , c a proces u m a n

esenţial , const i tu ie î n t o t deauna t ransmi terea unu i con ţ i nu t i n fo rmaţ iona l ,

fiind to toda tă pu r t ă t oa rea unor compl icate s i s teme şi procese semiot ice .

Aceas ta din perspect iva zilelor noastre , la C i p a r i u neex is t ând conceptu l de

semiot ică .

www.mnir.ro

32 ZENOVIA N ICULESCU

D i n conf igura ţ ia temat i că a bibl iotecii lu i T . C i p a r i u se despr inde ,

edif icator pen t r u preocupăr i le sa le şti inţif ice, domeniu l l ingvist ic i i în gene­

r a l şi în s p e c i a l , a l l i ngv i s t i c i i r o m a n i c e . Pe b a z a căr ţ i l o r ex i s t en te în

colecţia c i p a r i an ă , se poate face o privire retrospect ivă a s u p r a dezvoltări i

l ingvist ic i i , î n c e p â n d d in cele ma i vech i t impur i , c â n d problemele de l i m b ă

e r a u îng loba te în filozofie.

P a r c u r g â n d u n i t i n e r a r i u s e m n i f i c a t i v a l co l ec ţ i e i c i p a r i e n e

observăm că l ingvistu l de la B la j dovedeşte disponibi l i tate şi receptivitate

pen t ru cărţ i le nou a p ă r u t e pe p lan mond ia l , d ep ă ş i n d astfel coordonatele

u n u i p rov inc i a l i sm cu l t u ra l . D u p ă c u m e ra şi f i resc: " savan tu l s t r âns legat

de v ia ţa şt i inţ i f ică eu ropeană , d i spune persona l , la n uma i câteva lun i de l a

apar i ţ i a lor. de l ucră r i ce a u t angen ţ ă c u istor ia şi c u l t u r a ma i veche s a u

ma i n o u ă a ţ i nu tu r i l o r locuite de r omân i " . Astfel , tăbl iţele cerate le pre ia

de l a A c k n e r M . I., Mû l l e r , F . , d in ediţ ia din 1865 ("Inschriften in Dac i en " ,

W ien , 1865) . Texte le d in Pto lemeu s u n t publ icate în "Arch ivu " d u p ă edi ţ ia

fotol i tograf iată a p ă r u t ă l a Par i s în 1867 ("Georgraphie de Ptolemée"); 7 din

inscr ipţ i i le r omane din "Arch i vu " în 1868 a u fost preluate de la Des j a rd i n s

a c ă ru i colecţie a ieşit de s u b t ipar în acel a n (Des jard ins , E . , "Lettre a M.

Henzen de Va l a ch i e et de Bu lgar ie prov inces de Dac ie et de Scyt ie " , Roma ,

1868)7.

C a o p e r m a n e n ţ ă în p rocesu l cercetări i l imbi i r o m â n e este rapor tu l

de i n t e rdependen ţ ă dintre is tor ia şi l imba poporu lu i . " Istor ia n a ţ i o na l ă -

prec izează s a v a n t u l b l ă j a n - s t r i c t i s im î m p r e u n a t ă c u l imba şi filologia

r o m â n ă , c a şi l a toate popoare le . C ă c i c u ex is tenţa s a u c ăde rea l imbi i

or icăru i popor s t ă s a u cade şi is tor ia ace lu i a şi unde a înceta t l imba , a

înce ta t şi v ia ţa lu i , i a r morţ i i n u ma i a u is tor ie" 8 . In tegrată aceste i con­

cepţii este ideea f u n d a m e n t a l ă care t ranspare în toate cercetări le l ingvis­

tice c ipar iene conform căreia: "... is tor ia l imbei r o m â n e este is tor ia foarte

l u n g ă , i s t o r i a ce c up r i nde aproape de 2 0 0 0 de an i , i s tor ia i n t e r e san t ă ,

i s tor ia d e m n ă d in tot p u n c t u l de vedere a fi s t u d i a t ă pr in toate fazele,

even imente le , împre ju ră r i l e pr in care a t recut l imba r o m â n e a s c ă şi a c ă u ­

tat s ă t reacă , î m p r e u n ă c u n a ţ i u n e a căreia i-a fost in terpreta cugetelor,

bucu r i e i şi durer i lor s a l e . . . " 9 .

T . C i p a r i u a fost cel d in t â i filolog r o m â n care a dat o largă ext in­

dere p r i n c i p i u l u i is tor ic în aborda rea s t ud i u l u i l imbi i r o m â n e . Adept al

une i cercetăr i r i guroase a l imbi i a t â t d i acron ic câ t şi s i n c ron i c , C i p a r i u

cr i t ică c u s a r c a s m procedeu l u no r l ingvişt i s t r ă i n i , folosit în ce r ce t a rea

l imbi i r o m â n e , care n u cons i de rau : "... mer i tor iu a se a d â n c a în secretele

l imbei r o m â n e ş t i " 1 0 , ci doar n u m ă r a u şi c l a s i f i c au cuv in te le , f i ind "bun i

ca lcu la tor i , ră i filologi" şi decre tau : "... l imba r o m â n e a s c ă e o ames tecă ­

t u r ă d in l imba l a t i n ă , s l ovenească , n e m ţ e a s c ă , u n g u r e a s c ă , t u r cească ,

grecească, c u u n c u v â n t o adevă ra t ă r ă m ă ş i ţ ă de l a T u r n u l B ab i l o n u l u i " 1 1 .

împo t r i v a a ces t o r a , l ingv is tu l t r a n s i l v ănean c h e m a r o m â n i i să-şi

a pe re l i m b a n a ţ i o n a l ă : " T i m p u l doa r e r a ven i t c a , î n t r-aces t t imp de

www.mnir.ro

RAPORTUL DE INTERDEPENDENŢĂ DINTRE ISTORIE ŞI LIMBA ROMÂNĂ 33

deşteptare un ive rsa le , şi r o m â n i i s ă se deştepte şi c u ma i m u l t ă a t en ţ i u ne

să cerceteze ce e adevăr şi fals î n j u d e c a t a s t r ă i n i l o r " 1 2 .

L i m b a r o m â n ă este î n concepţ ia c i pa r i ană "cont inuatoarea istor iei

romano-lat ine şi a filologiei la t ine-i ta l ice" 1 3 .

Apa r t enen ţ a lu i T imote i C i p a r i u la c u l t u r a noas t r ă c o n t empo r a n ă ,

pu tem să o e x p r i m ă m parafrazându-1 pe F r ance s co de S a n c t i s 1 4 şi s ă afir­

m ă m că ceea ce a mur i t d in C i p a r i u n u este s i s t emu l ci exagerarea l u i .

D i n p e r s p e c t i v a a n a l i z e i s t r u c t u r a l e c o n t e m p o r a n e , g â n d i r e a

l ingvist ică a lu i T . C i p a r i u a m pu tea s pune că a f unc ţ i ona t aproape perfect

pe coordonata d iacron ică , erori le sa le f i ind în s incron ie da tor i t ă perspec ­

tivelor socio-cul tura le şi istorico-politice ale epocii şi locu lu i î n care a tră i t .

O a p r e c i e r e e l o c v e n t ă a s u p r a v a l o r i i c o n t e m p o r a n e a o pe r e i

c ipar iene o făcea şi Sext i l Puşca r i u , ca re a r ă t a : "Cele ma i sol ide pietre d in

temel ia cu l t u r i i noas t re a u fost aşezate pe el , a t â t a doar că η -a ţ i n u t n ic io­

d a t ă c a î n aces te pietre s ă i se sape n u m e l e " 1 5 .

C r edem că , încheierea aces te i l uc ră r i despre T imote i C i p a r i u poate

fi f ă c u t ă p r i n cuv inte le u n u i a l t mare arde lean , L u c i a B laga , ca re , ana l i ­

z â n d g ând i r ea r o m â n e a s c ă în T r a n s i l v a n i a a r ă t a : "Aşa c u m i-am în fă ţ i şa t ,

ca u n prolog a l sp i r i t u lu i nos t ru , lat in işt i i dev in , în c i u d a ră tăc ir i lor ma i

ac tua l i decâ t o r i c ând . Ac tua l i s u n t pr in s u b s t a n ţ a lor. d ac ă n u pr in man i ­

festările lor. Ne-am b u c u r a n e s p u s să ş t im că pr in expune rea de faţă a m

izbut i t s ă r e de sch i d em u n p roces în care mor ţ i i n u a u fost ascu l t a ţ i în

u l t im ă i n s t an ţ ă " .

NOTE

1. O rganu l Naţ iona l , a n X X I I , 6, 1848 , p. 2 5 .

2. C i p a r i u T . , D i s c u r s u r i . C l u j , 1984 . p. 54-55.

3. Ib idem, p. 8 1 .

4. Ib idem, p. 6 1 .

5. Manc i u l e a S t . , T imote i C i p a r i u şi A s t r a . B l a j , 1943 , p. 24-25.

6. C i p a r i u T . , O rganu l Lum i n ă r i i , B l a j , X . LX I I , 3 mart ie 1848 , p. 3 5 1 .

7. U r su ţ i u , M. T imote i C i p a r i u - editor de documente , î n Bib l io teca şi

cerce ta rea , II, C lu j-Napoca . 1980 , p. 6 5 .

8. C i p a r i u T . E l emen t e de l i m b ă r o m â n e a s c ă d u p ă dialecte şi m o n u ­

mente vech i , B l a j , 1854 , p . 125 .

9. C i p a r i u T . . S o c i e t a t e a A c a d e m i c ă R o m â n ă , î n A r c h i v u , 9 , 2 0

octombrie 1867 , p. 162 .

10. C i p a r i u T . Pr inc ip ie de l i m b ă şi sc r i p tu ră . B l a j . 1866 , p. 2 3 1 .

11. Ib idem, p. 2 3 2

12. Ib idem, p. 234 .

13. C ipa r i u T . , De latinitate l inguae va lach icae , în Arch ivu , 21 , 1 ianuar ie

1869 . p. 125 .

www.mnir.ro

34 ZENOVIA N ICULESCU

14. De S an c t i s , F r a n c e s c o . Is tor ia l i teratur i i i tal iene, Bucu reş t i , 1965 , p.

568 .

15. Puşca r i u S . . T imote i C i p a r i u , în Cercetări şi s tud i i . Bucu reş t i , 1974 ,

p. 5 6 7 .

L E RAPPORT D'INTERDÉPENDANCE ENTRE L'HISTOIRE ET LA LANGUE ROUMAINE REFLÉTÉ DANS LES COLLECTIONS DE LA

BD3LIOTHEQUE DE TIMOTEI CD7ARIU

-Résumé -

Pertant de l 'étude appro fondé de l 'oeuvre l 'érudit T imote i C i p a r i u ,

on p résen te les idées de ce rouma in de T ransy l v an i e conce rnan t les idées

de ce r ouma i n de T r ansy l v an i e concernan t l 'histoire du peuple r ouma in , le

rappor t d ' i n te rdépendance entre l 'histoire et la langue, l ' importance de la

cons t i t u t i on et de l a s a uve rga r de du pa t r imo ine cu l t u re l des r o u m a i n .

Tou t e s ces idées, très importantes pour l 'époque respect ive, ressor ten t de

l 'étude de la vas te b ib l i o thèque de ce s avan t rouma in .

www.mnir.ro

O CASĂ D E COMERŢ BUCUREŞTEANĂ - CASA CAPSA -ÎN COMPETIŢII INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI A L X I X - L E A

Maria Ioniţă

F ă r ă î ndo i a l ă , cea ma i i m p o r t a n t ă e t ap ă d in is tor ia C a s e i C a p ş a

coincide c u per ioada în care şi-a des făşura t act iv i tatea a f i rmându-ş i per­

sona l i t a tea , t a len tu l şi c rea t iv i ta tea în domen iu l cofetăr iei , pa t iser ie i şi

bucă t ă r i e i , domen iu pe care 1-a modern iza t şi 1-a t ransformat î n adevăra t ă

ar tă , Gr igore C a p ş a . î n c ă de l a în temeierea firmei sa le pe care o v a con­

duce c u deoseb i tă pr icepere t imp de 34 de an i . d in 1868 p â n ă în 1902 ,

Grigore C a p ş a reuşeşte s ă o p laseze în f runtea uno r în trepr inder i s im i l a re

bucu re ş t ene c u acelaşi vad b u n şi c ău ta re , în tre care rivale de temut pre ­

c u m " F r a s c a t i " 1 . " F i a l k o w s k i " 2 şi " T e r a s a O te te l i ş anu " 3 . Printr-o organizare

r i gu roasă a p r ocesu l u i de fabr icaţ ie şl des facere a produse lor , cele ma i

multe un i ca te datorate fanteziei lu i s a u a lucrător i lor d in subord ine , pr in

modern i z ă r i tehn ice , reorganizăr i şi lărgiri ale loca lu lu i , printr-o c o n d u i t ă

i reproşabi lă faţă de cl ientelă , da r şi de persona lu l pe care-1 conducea , el a

as igura t C a s e i C a p ş a pu terea de a rez is ta concurenţe i . Prest ig iu l a ces te i a

în a doua j u m ă t a t e a seco lu lu i a l X lX- lea a fost probat c u pr i sos in ţă de

n u m ă r u l şl c a l i t a t e a ce lo r c a r e o f r e c v e n t a u . P r i n s a l o a ne l e C a p s e i -

cofetărie, i a r ma i t â rz iu şi r e s t au r an t şi ca fenea , s-au per indat de la m e m ­

brii c a se i p r inc ia re şi apoi regale a Serb ie i - Pr inc ipele Mi lan IV Obrenovic i

c u so ţ i a s a , p r i n c i p e s a Na t a l i a ş i f iu l l o r . v i i t o r u l rege A l e x a n d r u a l

S e r b i e i 4 , l a oamen i pol i t ic i r o m â n i şi s t r ă i n i p r e c u m conservator i i M i ş u

Deş l i u 5 şi Nicolae F i l i p e s c u 6 . l iberal i i Ana s t a s e S to lo j an 7 , Nicolae F leva şi

P . S . A u r e l i a n 8 s a u v i i t o ru l p r e ş e d i n t e a l F r a n ţ e i , R a y m o n d Po i n c a r e .

Cons idera tă ca fi ind " ce rcu l exc lus iv i s t a l scri i tor i lor şi gazetari lor politicei

mi l i tante" 9 , C a p ş a i-a avu t pr intre oaspeţi i ei pe rmanen ţ i pe George E m .

L a h o v a r y şi G r i g o r e V e n t u r a de l a " L ' I n d é p e n d a n c e R o u m a i n e " . I . G .

V a l e n t i n e a n u de l a " R e f o r m a " . V i c t o r l o n e s c u de l a " A c ţ i u n e a " . N .T .

O r ă ş a n u . d i rectoru l u n u i impres ionan t n u m ă r de reviste de sa t i r ă pol i t ică ,

fraţ i i C o n s t a n t i n . Ion şi A n t o n B a c a l b a ş a 1 0 ş i b i n e î n ţ e l e s , pe M i ş u

V ă c ă r e ş c u - C l a y m o o r , c r o n i c a r u l r e c u n o s c u t a l v i e ţ i i m o n d e n e

b u c u r e ş t e n e . T r e c â n d în rev is tă s c r i i t o r i i şi a r t i ş t i i p l a s t i c i c a r e s-au

perindat pe l a C a p ş a în per ioada în d iscuţ ie , nu-i pu tem u i ta pe R a d u D .

Rose t t i , D u i l i u Z a m f i r e s c u , E l e n a V ă c ă r e ş c u " , C i n c i n a t P a v e l e s c u şi

D i m i t r i e N a u m 1 2 , C o n s t a n t i n J i q u i d i ş i N i c o l a e G r a n t 1 3 , G e o r g e

www.mnir.ro

36 MARIA IONITÀ

D e m e t r e s c u - M i rea , Ş te fan Popescu , J e a n A l e x a n d r u S t e r i ad i , Nicolae

Ve rmon t s a u A l e x a n d r u C . S a t m a r y 1 4 . Pen t ru c a l i s t a s ă fie câ t de câ t

comp le t ă trebuie să amin t im că de ospita l i tatea Capse i s-au b u cu r a t ma i

mu l te glori i a le tea t ru lu i d r ama t i c şi l i r ic f r ancez c u l m i n â n d c u S a r a h

Be rnha rd t , p r e cum şi compozitori i George E n e s c u şi Pietro Mascagn i , ş.a.

Da r conso l i darea şi recunoaş terea oficială a prest ig iu lu i conferit de

o atare "clientelă", t rans formarea lu i Grigore C a p ş a şi a f irmei sa le într-o

"glorie n a ţ i o n a l ă " a u făcut-o numeroase le c o n c u r s u r i n a ţ i ona l e şi inter­

na ţ i ona le l a care a part ic ipat , c â ş t i g ând importante premi i .

P r i m u l p a s pe d r u m u l s u c c e s u l u i î n c o m p e t i ţ i i o r g an i z a t e î n

b r a n ş a s a , Grigore C a p ş a îl face î ncă din per ioada special izăr i i la r enum i t a

casă de cofetărie şi pat iser ie pa r i z i ană , Bo iss ier . F i i n d î ncă elev al a ces t u i a

par t i c ipă la sec ţ iunea de cofetărie şi pat iser ie (grupa VI I , c l a s a 70 , 71 şi

72) a Expoziţ ie i un iversa le de la Par is din iul ie 1867 . E r a s i ngu ru l r o m â n

î n t r e 8 0 0 e x p o z a n ţ i f r a n c e z i 1 5 şi t o t u ş i , p e n t r u c a l i t a t e a p r o d u s e l o r

prezentate , în mare parte t rad i ţ iona le r omâneş t i , Jur iu l îl distinge c u d o u ă

" m e n ţ i u n i o n o r a b i l e " 1 6 . S u c c e s u l o b ţ i n u t îi f a c i l i t e a z ă o a u d i e n ţ ă l a

împ ă r ă t e a s a Eugen i a , soţia î m p ă r a t u l u i Franţe i Napoleon al III-lea, care-i

face "o pr imire am i ab i l ă şi cele ma i bune încura j ă r i . E a i-a încred in ţa t per­

sona l câ teva comenz i de care a fost perfect s a t i s f ă cu t ă şi î n c â n t a t ă s ă

c u noa s c ă aceste p roduse s t ră ine şi del ic ioase '" 1 7 . împ ă r ă t e a s a E u g e n i a i-a

p ropus ch i a r să dev ină furnizor al curţi i imperia le franceze, l u c r u neaccep ­

tat î n s ă de G r . C ap ş a .

D u p ă în toarcerea în ţară şi în temeierea propriei sa le case de co­

mer ţ , p r i m a compet i ţ i e l a care i a parte este Expoz i ţ i a u n i ve r s a l ă de l a

V i e n a d in 1873 . L a 31 i anuar ie 1873 , m in i s t ru l Agr icu l tur i i , Come r ţ u l u i şi

Lucrăr i lor Pub l ice , Nicolae Kre t zu l e scu îi adresează r u g ă m i n t e a de a l u a

m ă s u r i pen t ru pregăt i rea unor exponate, "în sec ţ iunea r o m â n ă a expoziţi-

un i i de l a V i e n a dor ind a f igura şi u ă co lec ţ iune a l easă de c o f e t u r i " 1 8 .

R ă s p u n z â n d sol ici tăr i i , Grigore C a p ş a obţ ine , la 18 augus t 1873 , pen t ru

produse le prezentate , Medal ia de Mer i t 1 9 , iar membr i i Comis ie i R o m â n e a

expoziţ ie i îi ad resează , pr intr-un ac t of icial , fel icitări pen t r u "produse le

confecţ ionate l a Bucureş t i care ... a u p ă r u t demne să rival izeze c u tot ceea

ce a t r imis Pa r i su l ma i elegant şi ma i perfect în a r ta cofe tăr ie i " 2 0 . Ac tu l

es te s e m n a t de C o m i s a r u l genera l a l secţiei r o m â n e a expozi ţ ie i de l a

V i e n a - N i co l ae K r e t z u l e s c u şi de m e m b r i C o m i s i e i - C e z a r B o l l l a c ,

P e t r a c h e P o e n a r u , P . S . A u r e l i a n , I. Po l i zu M i c ş u n e ş t i , I. I oan ide , C I .

S t ă n ce scu .

în acelaşi an , 1873, obţine Medal ia de au r a Expoziţiei internaţ ionale

de la P a r i s 2 1 , pentru ca , doi ani mai târziu, în 1875, Jur iu l aceleiaşi competiţi i

in ternaţ ionale să-i decerneze lui Gr . Capşa tot o medalie de au r pentru "bom­

boane, du lceaţă de trandafiri şi diverse p roduse" 2 2 .

Pa r t i c i pa rea s a la "Expos l ţ i unea de Arte şi Indus t r i i R o m â n e din

a nu l 1880 a Societăţ i i « C o n c o r d i a R o m â n ă » " 2 3 ale cărei premi i se dis-

www.mnir.ro

O CASA DE COMERŢ BUCUREŞTEANĂ - CASA CAPŞA 37

tribuie în z i u a de "31 ma i 1881 în s a l a A teneu lu i celu i v e c h i u " 2 4 , este r ăs ­

p lă t i t ă c u d o u ă diplome de onoare pen t ru "cofetărie f i n ă " 2 5 şi "producte de

a r t ă c u l i n a r ă " 2 6 . în onoa rea membr i l o r soc ie t a r i şi a p a r t i c i p an ţ i l o r l a

expoziţie. Comi te tu l societăţ i i , avându-1 ca preşedinte pe C . Po r umba r u şi

p r i n t re ce i m a i ac t iv i membr i a i să i pe D imi t r ie B u t c u l e s c u , h o t ă r ă ş t e

o r g a n i z a r e a u n u i b a n c h e t , d u p ă d i s t r i b u i r e a meda l i i l o r e x p o z a n ţ i l o r

câşt igător i .

B a n che t u l u r m a s ă a i b ă loc la 7 iun ie 1881 în loca lu l "Concord ie i

R o m â n e " din C a l e a Rahove i nr . 16, delegatul societăţi i în aces t scop este

num i t D imi t r ie B u t c u l e s c u , iar "co t i sa ţ iunea . . . de 20 lei de p e r s o a n ă şi

s u b s c r i p ţ i u n e a se face l a dnu l . G r . C ap ş a , cofetar şi c u l i n a r domic i l ia t

C a l e a V i c t o r i e i " 2 7 . L u i îi rev ine a l c ă t u i r e a şi p regă t i rea menu-u lu i care

u r m a s ă c u p r i n d ă n u m a i prepara te şi p roduse r o m â n e ş t i 2 8 . L a 8 iun ie

1881 Dimitr ie B u t c u l e s c u îi trimite lui Grigore C a p ş a o scr i soare p l i n ă de

e n t u z i a s m : " F e s t i n u l n o s t r u a fost a bunden t , s u c u l e n t şi d emn de u n

ma i s t r u cu l i n a r p r e cum dumneavoa s t r ă . Nu n uma i că ne-aţi oferit delicii le

artei cu l i na re , dar aţ i ş t iu t , pr in f ineţea şi ra f inamentu l var iatelor d um ­

neavoas t ră produse s ă ne provocaţi b u c u r i a , s t ră luc i rea şi sen t imen tu l de

fericire care face să palp i te i n i m a or i că ru i om ce-şi i ubeş te ţ a r a " 2 9 . Pe

l â n g ă m u l ţ u m i r i l e p e r sona l e ale lu i D . B u t c u l e s c u m e m b r i i Soc i e t ă ţ i i

" C o n c o r d i a R o m â n ă " şi memb r i i j u r u l u i expozi ţ ie i îi t r im i t u n "ac t de

m u l ţ u m i r e " î n s o ţ i t de c a r t e a f e s t i n u l u i ş i de s e m n ă t u r i l o r l o r : D .

B u t c u l e s c u , C . P o r u m b a r u , T . M a i o r e s c u , C . D a v i l a , T h o m a

C o n s t a n t i n e s c u , N. C a r p a t i , ş .a. " D i s t i n s u l n o s t r u co fe ta r şi c u l i n a r

Grigore C a p ş a " este fel icitat "pent ru gus tu l fin şi del icat . . . p en t r u a r t a ,

luxu l şi a b unden ţ a . . . pen t ru e ssecu t a rea corectă a cărţi i aces tu i fest in . . .

pen t ru p r imu l fest in redac ta t r omâneş t e , pregăt i t de u n r o m â n mer i tos

pentru această societate r o m â n e a s c ă " 3 0 . în i anuar ie 1882 , "nefi ind com­

plecte toate semnă tu r i l e " , Grigore C a p ş a îi trimite lu i Dimitr ie B u t c u l e s c u

"actu l de m u l ţ u m i r e " c u r u g ă m i n t e a "să faceţi a se s u b s e m n a cei ce n u a u

s u b s c r i s u î n c ă " 3 1 .

în 1881 , Ia 1 noiembrie , îi î n t â l n im pe Gr . C ap ş a printre part ic i ­

panţ i i la c o n cu r s u l de agr i cu l tu ră şi industr ie organizat de "Comi ţ iu l agri­

col a l J u de ţ u l u i Ilfov" al că ru i Ju r iu îi acordă Medal ia de au r pentru con­

serve şi fructe l isate din ţ a r ă 3 2 .

A n u l 1882 ni-1 relevă, încă o da t ă pe Cap şa , ca deschizător de dru ­

m u r i . S o c i e t a t e a P h i l o m a t i c ă d in B o r d e a u x o rgan i zea z ă în a c e s t a n o

"Espos i ţ i une Genera l ă a produse lor de agr icu l tu ră , de indust r ie , de arte

i ndus t r i a l e " 3 3 , care u r m a să g ă zdu i a scă în t r-una din secţ iun i o "expoziţie

un iversa lă de v inur i , sp i r toase , l ich iorur i şi b ă u t u r i fe rmenta te" 3 4 . î n t r u c â t

î n ş t i i n ţ a rea p r oduc ă t o r i l o r şi v i r tua l i l o r expozan ţ i r o m â n i s-a f ă cu t c u

mare în târz iere . Min is teru l Agr icu l tur i i , Comer ţ u l u i şi Lucrăr i lor Pub l ice

a n u n ţ ă , la 3 / 1 5 mart ie 1882 , că proprietari lor s a u comerc ianţ i lor doritori

de a par t ic ipa l a expoziţ ia de la Bordeaux , "guvernu l le va p rocu ra trans-

www.mnir.ro

38 MARIA IONIŢA

portu l produse lor c u ca lea ferată grat is , p â n ă l a hotarele ţ ă r i i " 3 5 . În aceste

cond i ţ i i , s i n gu r u l r o m â n care expune produse vinicole l a Bo r deaux este

Grigore C a p ş a care şi obţ ine o medal ie de b r o n z 3 6 . F ap t u l n u este l ipsi t de

impo r t a n ţ ă , căc i , pr in in termediu l s ă u , a j ung să fie c unoscu t e şi apreciate

în F r a n ţ a şi apo i în t o a t ă E u r o p a v i nu r i l e r o m â n e ş t i , i a r p r o d u c ă t o r i i

noştr i de v inur i vor începe să-şi găsească debuşee în s t r ă i n ă t a te .

S u c c e s u l de la Bordeaux , dar şi a legerea s a în j u r i u l s p e c i a l 3 7 al

secţiei de p roduse de cofetărie l a Expozi ţ ia cooperatori lor din ţară desch isă

Ia Bucu reş t i în t oamna lu i 1883 , îl de te rm ină , c a şi a ic i , să se prezinte tot

c u p roduse vin icole . Ob ţ i ne d ip loma de onoare c l a s a I "pentru v inur i de

C o t n a r " 3 8 . în acelaşi an pr imeşte o d i p l omă de onoare şi l a Expozi ţ ia un i ­

versa lă de l a P a r i s 3 9 .

De altfel, î n c e p â n d din 1883 , Grigore Cap ş a v a fi prezent la toate

expoziţ i i le cooperatori lor r o m â n i organizate pr in grija i n i ţ i a toru lu i şi pro­

motoru lu i m i şcă r i i cooperat iste din R o m â n i a , D . B u t c u l e s c u .

L a 4 no iembr ie 1884 , z i a ru l "Cooperatoru l r o m â n " , organu l soc ie ­

tăţ i lor cooperat ive, p ub l i c ă l istele meda l ia ţ i lor expoziţiei organizate l a Iaşi

în octombrie acelaş i an . în cad ru l secţ iun i i a Vl-a, f igura şi Grigore C a p ş a

care pr im ise "d ip loma de onoare c l a s a I-a... pen t ru co fe tă r ie " 4 0 , Ju r iu l f i ind

f o rma t d i n P e t r u Pon i - p r e ş e d i n t e , d r . T . P h i l i p e s c u , dr . R i eg l e r , T .

Bonc i u , N. C o d r e a n u şi I. C ă t ă n e s c u - m e m b r i 4 1 . O medal ie de a u r obţ ine

G r . C a p ş a şi în u r m a par t ic ipăr i i l a expoziţ ia cooperatori lor d in 1 8 8 6 4 2 ,

p r ima de aces t fel a m e n a j a t ă în C i şm ig i u .

D imi tr ie B u t c u l e s c u făcea, l a 12 i anuar ie 1894 , un apel c ă l du ros

că tre toţi i n du s t r i a ş i i d in R o m â n i a , î n d e m n â n d u - i s ă par t ic ipe c u pro­

duse le lor l a "expoz i ţ iunea din Bucureş t i a cooperatori lor din ţ e r r a " 4 3 , care

u r m a s ă se inaugureze l a 14 augus t acelaşi an în C i şm ig i u , lucrăr i le de

cons t ruc ţ ie a unor pavi l ioane spec ia le pen t ru expozanţ i f i ind conduse de

a rh i tec tu l loan S o c o l e s c u 4 4 . P â n ă l a u r m ă , desch iderea expoziţiei are loc

ab i a l a 29 augus t , oficiată, "de către Pr incipele Fe rd i n and , Preşedintele ei

de onoa re " 4 5 , iar la 4 noiembrie pr imeşte vizita regelui Caro l I şi reginei

E l i s a b e t a 4 6 . P r i n t r e p a r t i c i p a n ţ i i l a expoz i ţ ie c a re c u a c e s t pr i le j oferă

da ru r i suveran i lo r , se n u m ă r ă şi "Grigore C a p ş a " 4 7 , cadou l s ă u f i ind evi­

dent "chocolată" . Pr in in termediu l Şe fu lu i C a se i Mil itare Regale , genera lu l

V l ă d o i a n u , s u n t a d r e s a t e m u l ţ u m i r i în s c r i s ce lo r c a re a u p r e z en t a t

"da ru r i a uguş t i l o r noş t r i s uve r an i c u ocaz ia visi tei ce a u f ă cu t exposiţi-

u n e i " 4 8 .

Pr intre expoziţi i le i n terna ţ iona le l a care produse le Capse i şi rea l i za­

torul lor a u ob ţ i n u t î n s emna t e s u c c e s e , a u fost cele organizate la Par is în

1889 şi , respect iv , 1900 .

în c ad ru l celei d i n t â i la care Comi te tu l na ţ i ona l r o m â n a fost con­

du s de p r i n ţ u l George B i b e s c u 4 9 , Grigore Cap ş a a concura t în grupa VI I ,

c l a s a 7 2 - cofetărie, o b ţ i n â nd , din par tea unu i prestigios J u r i u in ternaţ io ­

na l , Meda l i a de a u r 5 0 . C â t despre expoziţ ia un iversa l ă de l a Par i s din 1900

www.mnir.ro

O CASĂ DE COMERŢ BUCUREŞTEANĂ - CASA CAPŞA 39

la care C o m i s a r general al părţ i i r o m â n e , d u p ă demis ia lu i Pe t ru P o n i 5 1 , a

fost n um i t Dimitr ie O l ă nescu , e a 5 2 a î n c u n u n a t act ivi tatea i n du s t r i a ş u l u i

şi a comerc i an tu l u i r o m â n c u trei medal i i de au r şi d o u ă " G r a n d Prix"-uri ,

u n u l fi ind ob ţ i n u t în cadru l grupei X , c l a s a 6 0 5 3 , unde c o n c u r a u produse

de cofetărie şi c iocolată .

C u a c e a s t ă ocaz ie G . De rv i l l y , p r i n a r t i c o l u l "L 'Hô te l G régo i r e

C a p s a , à B u c a r e s t " , pub l i ca t în rev is ta "L 'Encyc lopéd ie Con tempora i ne "

d in 15 i u n i e 1 9 0 0 5 4 , face c u n o s c u t e , în t e rmen i l a u d a t i v i , c i t i t o r i l o r

f rancez i , biografia şi real izări le lui Grigore Capşa . Z ia r i s tu l par iz ian remar ­

că în p r i m u l r â n d l ocu l onorab i l o cupa t de a c e s t a " l a m a r e a expozi ţ ie

i n d u s t r i a l ă d in 1 9 0 0 " 5 5 a d ă u g â n d că, da to r i t ă in i ţ iat ivei sa le l ă udab i l e ,

"astăz i . . . Bucureş t i i posedă u n satab i l iment de confiserie şi pat iserie, care

este în s ta re să r ival izeze c u cele ma i mar i case de felul aces ta din Par is . . .

Bo i ss ie r , Marqu i s , Potel şi Chabot . . . şi o c u p ă pr imu l r ang printre mar i le

case de a l imen ta re , pr in îngr i j i rea da t ă tu turor p repa ra ţ i un i l o r del icate

care cons t i t u ie l u xu l m e s e i " 5 6 . G . Derv i l ly s u b l i n i a z ă , în mod deosebi t ,

mer i t e l e l u i G r i go re C a p ş a în i m p u l s i o n a r e a i n d u s t r i e i a l i m e n t a r e în

R o m â n i a , servic i i le aduse societăţi i r omâneş t i , dar şi celei f ranceze, căci

"multe d in cele ma i mar i stabi l imente par iz iene şi-au procura t în diferite

împre ju r ă r i , lucră tor i de la C a s a C a p ş a care deveniseră mae ş t r i i " 5 7 .

C u o a s e m e n e a va loroasă şi so l idă zestre moş t en i t ă de l a fonda­

torul ei . C a s a C a p ş a va cont inua , ch ia r şi d u p ă moar tea a ce s t u i a s u rve ­

n i t ă în 1902 , să ocupe u nu l din primele locur i în tre case le de comerţ al i ­

mentare d in Bucureş t i şi din ţară , c u un prest ig iu european bine stabi l i t .

Păs trarea tradiţ iei s ta torn ic i t ă de Grigore Cap ş a de către cei care a u pre lu ­

at f i rma î n c e p â n d d in 1 9 0 3 , r e spec t i v u n u l d i n g iner i i s ă i , i n g i n e r u l

Nicolae Z anne şi nepotu l s ă u de frate. Ştefan Capşa , a f ăcut posib i l c a şi

astăz i poate n u în cea ma i b u n ă formă , d u p ă aproape 150 de an i , t recând

printr-o deosebit de difici lă per ioadă î n cepu t ă oda tă c u rechiz i ţ ionarea s a

de către s ta t în 1 9 4 8 5 8 , " C a s a G r . Capşa " s ă existe.

NOTE

1. G h e o r g h e C r u t z e s c u , P o d u l M o g o ş o a i e i . P o v e s t e a u n e i s t r ă z i ,

Bucu reş t i , 1987 , p. 153 .

2. George Potra, D in Bucureşti i de ieri, vol. I, Bucureşt i , 1990, p. 391 - 396 .

3. Ştefan I onescu , Podul Mogoşoaiei . C a l e a Victor ie i , Bucureş t i , 1961 ,

p. 6 8 - 70 . " ·

4. L ' I n d é p e n d a n c e R o u m a i n e , a n u l 2 0 , n r . 5 . 925 d in 19 oc tombr ie

1896 , p. 2.

5. Cons t an t i n Baca l başa , Bucureş t i i de a l t ăda t ă , vol. III (1901 - 1910)

Bucureş t i , 1936 , p. 122.

www.mnir.ro

40 MARIA IONIŢĂ

6. Ib idem.

•7 . Ib idem.

8. L ' I ndépendance Rouma i ne , a n u l 20 , nr . 5 .956 d in 25 no i embr i e / 3

decembr ie 1896 , p. 1.

9. George C o s t e s c u , Bucu reş t i i V e c h i u l u i Regat , Bucu re ş t i , 1944 , p.

3 78 - 3 8 1 .

10. Ib idem.

11. Mar i a Ion i ţă , O s u r s ă d o c u m e n t a r ă i ned i t ă şi or ig ina lă din patr imo­

n iu l Muzeu l u i Naţ iona l de Istorie a Român i e i : C a r t e a de impres i i a

C a s e i C ap ş a , în Rev is ta muzeelor , nr . 6 - 7 / 1 9 9 0 , p. 34 .

12. George C o s t e s c u , op. cit . , p. 3 8 1 .

13. Ib idem.

14. Mar i a lon i ţă , op. cit. , p. 3 5 .

15. C a t a l o g - r e c l a m ă , M a i s o n de con f i se r i e . R u e Mogoso la , no . 2 6 ,

Bucu reş t i , 1869 . p. 3, M.N.I .R. , Of. 2 . 2 2 0 / 1 9 9 4 .

16. D ip loma pen t ru o "men ţ i u n e onorab i lă . . . " , M.N.I.R.. Of. 2 . 2 2 0 / 1 9 9 4 .

17. Mar ie - O b é l i n C a p ş a , H i s to r i que vér i t ab le des d e u x M a i s o n s de

Conf iser ie C a p ş a à Bu c a r e s t , Par i s , 1909 , p. 8.

18. Arh ive le S t a t u l u i Bucu reş t i , Colecţ ia Documen te m u n t e n e ş t i , pache t

C L X X I X / 2 6 , f . l .

19. D ip loma acorda t ă fraţilor C a p ş a l a Expozi ţ ia un iversa l ă de l a V i e n a

din 1873 , în a rh iva Mircea M. Possa .

20 . Ac tu l de felicitare al Comis ie i r o m â n e a Expoziţ iei un iversa le de l a

V i ena , în a rh i va Mi rcea M. Possa .

21 . Ştefan C a p ş a , C ap ş a , 1852 - 1942 , Bucureş t i , f.a., f. 84 . M.N.I .R. .

Of. 2 . 2 2 0 / 1 9 9 4 .

22 . D i p l oma ob ţ i n u t ă de Grigore C a p ş a l a Expoz i ţ ia de l a Pa r i s d in 1875 ,

în a rh i va Mircea M. Possa .

23 . A r h . S t . B u c , F o n d B u t c u l e s c u , pache t 11/82, f. 1.

24 . Ib idem.

25 . Idem, f. 2.

26 . Ib idem.

27 . Idem, pache t 11/139, f. 2 5 .

28 . Idem, pache t 11/83, f. 3.

29 . Idem. pache t 11/85, f. 1.

30 . A c t de m u l ţ u m i r e a l Soc ie tă ţ i i "Conco rd i a R o m â n ă " , M.N. I .R . , Of.

2 . 2 2 0 / 1 9 9 4 .

31 . A r h . S t . B u c , Fond B u t c u l e s c u , pache t 11/139, f. 24 .

32 . D ip loma acorda t ă lu i Grigore Cap şa , a rh i va Mircea M. Possa .

33 . A r h . S t . B u c , F o n d Reg ia exp loa tăr i lo r agricole şi zootehn ice , dosa r

7 2 3 / 1 8 8 2 , f. 1.

34 . Ib idem.

35 . Idem. f. 2 3 .

www.mnir.ro

O CASĂ DE COMERŢ BUCUREŞTEANĂ - CASA CAPŞA 41

36 . D r . N ico lae A n g e l e s c u , Negustor i de od i n i o a r ă . Gr igore C a p ş a şi

fami l ia s a . (1841 - 1902) , Bucureş t i , 1940 , p. 11.

37 . A r h . S t . B u c , F o n d B u t c u l e s c u , pachet 11/159, f. 23 v.

38 . D i p l o m ă , exp. cooperatori lor, 6 dec. 1883 , a r h . Mi rcea M. Po s s a .

39 . Ştefan Cap şa , op. cit . , f. 110 .

40 . A r h . S t . B u c . , F o n d B u t c u l e s c u , pache t 11/159, f. 23 v.

41 . Ib idem

42 . Ştefan Cap ş a , op. cit . , f. 115 .

43 . A r h . S t . B u c . , F o n d B u t c u l e s c u , pachet 11/139, f. 2 0 3 .

44 . Ib idem.

45 . Idem, f. 2 1 1 .

46 . Idem, f. 2 5 5 .

47 . Idem, pache t 11/176, f. 1.

48 . Idem, pache t 11/139, f .256.

49 . Idem, f. 152 .

50 . D i p l o m ă acorda t ă lu i Grigore Capşa , a rh iva M.M. Possa .

51 . A r h . S t . B u c , F o n d R . E . A . Z . . dosar 1 1 6 1 / 1 8 9 6 , f. 1.

52 . Idem, f. 31 .

53 . D i p l o m ă acorda t ă lu i Gr . C ap ş a pen t ru u n "G r and Prix" , a r h . M.M.

Possa .

54. L 'Encyc lopéd ie Con tempora i ne , nr . 4 3 6 din 15 i un ie 1900 , p. 7 7 ,

M.N.I .R. , Of. 2 . 2 2 0 / 1 9 9 4 .

55 . Ib idem.

56 . Ib idem.

57. Ib idem.

58 . D o s a r c u î n t r egu l i nven ta r a l î n t repr i nder i i G r . C a p ş a . F eb r u a r i e

1948 , în a rh i va M.M. Possa .

UNE MAISON DE COMMERCE BUCARESTOISB - LA MAISON CAPŞA -DANS DES COMPETITIONS DE LA DEUXIÈME MOITIE

DU XIXe SIÈCLE

- R é s u m é -

L 'au teur attire l 'attention s u r la p lus connue et appréciée Ma ison

de Commerce bucares to i se de la deux ième moi t ié du X IXe siècle l a Ma ison

Capşa - conf iser ie , res tau ran t , hôte l et café.

Les nombreux pr ix qu'a gagné Cap ş a à une série de compét i t ions

dans la Rouman i e , de m ê m e que à l 'étranger, fait preuve de l ' importance

et du prestige de cette Ma ison et, d ans le m ê m e temps, de son fondateur -

Grégoire C a p ş a - l'élève du très connu et très r e n o m m é ma î t re conf iseur

français , Bo iss ie r .

www.mnir.ro

Fig. 1. - Casa Capşa aşa cum arăta înainte de lucrările de renovare din anul 1907.

- La maison Capşa ainsi comme elle montra i t avant les travaux de restaurat ion de 1907.

Fig . 2. - Casa Capşa decorată cu ocazia vizitei împăratului Franz Joseph I la Bucureşti, în 1897.

- La Maison Capşa arrangé pour la visite de l 'empereur François Josephe I à Bucarest ,

en 1897.

www.mnir.ro

GR¥ CAPSA 3&ÙÉF TEf^jyT^risfry*- * f * W , *cgs » *^ » ;

CONjMŞEUR » BUCAREST

•1 Λ

WÊà

i %fitmft: tpec/i'e é tomm *l rr

(ttcrMin « tesie es Tuf»* «i SKÎM a teinte c

Fig. 3. - Emb lemă a Casei

Capşa cu menţionarea

meda l i i l o r obţinute la

competiţi i i n t e r ne şi

internaţionale, între

1867 şi 1889.

- Emblème de la Maison

Capşa men t i o nn an t

toutes les médail les

obtenues aux c o m ­

pétitions in ternes et

i n te rna t i ona les pen ­

dant les années

1867-1889.

Fig . 4. - D i p l o m a obţinută

de Gr igore Capşa la

Expoziţia un iver­

sală de la Paris, d in

anul 1867.

- D ip l ôme obtenue

par Grégoire Capşa

à l 'Expoz i t i on U n i ­

verse l le de Paris ,

de 1867.

i : \PHsrnoN ι w\ K H H E I . I . I Ï oii I,SÎ>7

i.t. ai:\ i«TiitiVViifAu,

ι H *ï*T«rt »

Fig. 5. - D ip loma conferită de Gr igore

Capşa la Expoziţia interna­

ţională de la V iena . d in anul

1873.

- Diplôme conférée par Grégoire

Capşa à l 'Expoz i t ion Inter­

nationale de Vienne, en 1873.

www.mnir.ro

UN P R O I E C T D E STEMĂ ORĂŞENEASCĂ PENTRU BOTOŞANI LA 1865 '

S i l v i u A n d r i e ş - T a b a c

L a 28 mart ie 1865 prefectul J ude ţ u l u i Bo toşan i rapor ta m in i s t ru l u i

de interne că p r ima ru l o raşu lu i Bo toşan i i-a "comun ica t u n model format

de d. cons i l i e r Ud r i t c h i p en t r u s c h i m b a r e a mă r c i i s ig i l i u l u i P r imăr ie i " ,

a r ă t ând că în şedinţa Consi l iu lu i comunal din 6 martie "s-au aprobat şi s-au

dec is " c a d u p ă a ces t "model" s ă se graveze toate sigiliile Pr imăr ie i , şi cerea

sanc ţ ionăr i l e de r igoare 2 .

" M o d e l u l " a n e x a t r a p o r t u l u i , a u t e n t i f i c a t de c ă t r e s e c r e t a r u l

Cons i l i u l u i c o m u n a l Bo to şan i Gheo rgh i u , reprezen ta un desen î n c ad r a t

în tr-un cerc l in iar con t i nuu , a v â n d în c â m p imag inea u nu i t u rn crene la t

de cetate roşu , c u z id i tura tot roşie, c u poar ta decsh isă , f lancat de d o u ă

t u rnu l e ţe mic i , ma i îna l te c u cupolele conice a lbastre şi da ta " 1865 " între

ele, aşezat pe o terasă cafenie; în pr im p lan în faţa porţ i i în vâr fu l une i

movile verzi este în f ip tă vert ica l o coasă c u l ama a lbas t ră (argint ? ) sp re

s t â n g a şi c o ada d in l emn n a t u r a l ; t u r nu l este s u r m o n t â t de o c o r oan ă

p r inc i a ră de a u r ce t imbrează d o u ă s cu t u r i dreptungh iu lare înc l ina te u n u l

spre a l tu l , a t i ngându-se în tr-un colţ şi vârfur i le scu tur i l o r a t i n g â n d vâr­

f u r i l e t u r n u l e ţ e l o r l a t e r a l e ; s c u t u l d i n d r e a p t a p o a r t ă a c v i l a Ţ ă r i i

R o m â n e ş t i , co rona t ă şi c u zboru l des făcu t în j o s , iar cel din s t ânga - capu l

de b o u r a l Mo ldove i , r ep rezen t a t c a z i m b r u (cu b a r b ă ) şi a v â n d î n t re

coarne o s t ea c u 6 raze , ambele s teme necolorate; abr isur i le s u n t negre,

i ar în exergă î n t r-un r â n d avem legenda : "- P R I N C I P A T E L E - U N I T E -

R O M Â N E - P R I M E R I A U R B I BOTOŞANI -" 3.

L a 9 apri l ie m in i s t ru l de interne decide: "Spre r ă s p u n s să se arate

că M i n i s t e r u l n u es te de op in ie a s e s c h i m b a m a r c a , c a r e şi p e n t r u

p r imăr ie n u poate fi a l ta decât aceea a J u de ţ u l u i " 4 , ceea ce s-a şi comun i ­

cat prefectu lu i de Bo toşan i l a 12 apr i l ie 5 .

O r a ş u l Bo toşan i în evu l med iu avusese în peceţi o pasă re cit ită ma i

ales ca p ă u n 6 şi i n terpre ta tă c a s imbo l i z â nd faptul că veni tur i le t â rgu lu i

f ăceau p a r t e din izvoarele de ven i tur i ale doamnei Mooldovei 7 .

L a ho taru l veacur i lor XV I I - XV I I I , oda tă c u în tăr i rea puteri i c en ­

trale, oficial i tăţ i le mun ic ipa le îşi p ierd din ce în ce ma i mu l t autor i tatea ,

i n t r â nd în decl in şi sigi lografia şi hera ld i ca u r b a n ă . Se r id ică în s c h imb

autor i tă ţ i le ţ i nu tur i l o r , care a jung să posede s teme propri i la g ran i ţa seco ­

lelor XV I I I - X I X .

www.mnir.ro

44 SILVIU ANDRIES-TABAC

Ast fe l , în S ig i l iu l D i vanu l u i Cne j ie i Moldovei (cea. 1806 - 1812) -

p r i m a imag ine conserva tă a s temelor d istr icte lor p r i nc ipa tu l u i moldove­

n e s c - ţ i n u t u l Bo toşan i v a pu r t a u n cosaş c o s i n d 8 , i a r î n c e p â n d c u 1817

(S tema ma re d o m n e a s c ă a lu i S c a r l a t Ca l l imach i ) doar o coasă în f ip tă într-

o terasă c u vegetaţie (uneori l an de g r âu s a u i a rbă c u flori) c u l a m a spre

d reap t a 9 . Aceeaşi coasă , dar de argint, va fi f ixată de către C o m i s i a consu l ­

tat ivă hera ld i că drept s t emă a j u d e ţ u l u i Bo toşan i la 1 9 2 8 1 0 .

Modern i za rea societăţ i i r omâneş t i în seco lu l X I X readuce în pr im

p lan o raşu l c a pr inc ipa l cen t r u al dezvoltăr i i şi progresu lu i mul t i l a tera l .

O r a ş e l e vor s ă se d e o s e b e a s c ă de r e s t u l u n i t ă ţ i l o r a d m i n i s t r a t i v e şi

î n cea r c ă s ă se i m p u n ă şi p r in "dreptu l l a s ig i l i u " - pr iv i leg iu med ieva l

major , c u o i m p o r t a n ţ ă d i m i n u a t ă în epocile u r m ă t o a r e , dar î ncă înţeles c a

ceva im inen t în p rocesu l de autoaf i rmare .

Şi a ş a c u m u n s i g i l i u a d e v ă r a t t rebu ie s ă poar te , c a d o v a d ă a

nobleţ i i posesoru lu i , în p r imu l r â n d o s t emă , m in ţ i l e l umina te îşi î n d reap ­

tă g â ndu r i l e spre m a r c a m u n i c i p a l ă , care s ă fie proprie şi deosebi tă .

C u ce v in Botoşan i i ?

Ma i î n t â i , p ăs t rează ceea ce li se pare vech i şi au tent ic , deci veşnic

şi nob i l . A t u n c i c â n d n u se ma i ş t ia că o r a şu l ma i a v u s e s e u n b lazon

med ieva l , a ceas t ă cond i ţ ie o î ndep l i nea c o a s a d in s t e m a ţ i n u t u l u i , care

se rvea şi pen t r u o raşu l de reşed inţă .

Apo i , bo toşenen i i i n t roduc n o ţ i u n e a de oraş - cetate , c iv i t as . De

aceea avem t u r n u l a legor ic , Bo toşan i i n e a v â n d o cetate pe ca re s ă şi-o

vrea .

Ş i , în s fârş i t , se î ncearcă exp r ima rea local izăr i i o r a ş u l u i v iza t în

c ad ru l aces te i l umi : el face parte dintr-un sa t rezu l ta t din un i r e a a d o u ă

ţări (scutur i le î ncărca te c u stemele Moldovei şi Ţări i Româneş t i ) s u b egida

u n u i s i ngu r pr inc ipe (coroana).

Nu p u t em p roba o b o g a t ă fantezie a au tor i lor , d a r cer t i f i c ăm o

gând i re hera ld i c ă s ă n ă t o a s ă . O p e r â n d c u no ţ i oun i foarte s imp le cetăţeni i

o r a şu l u i Bo toşan i l a 1865 doresc să a i b ă u n î n s e m n hera ld ic în st i l c l a s i c ,

carac ter i za t p r in vech ime , stabi l i tate şi ereditate (chiar d ac ă n u a u s c u t u l

obligator de rigoare), dar şi u n u l nou , care să expr ime t end i n ţ a de a fi alţii

d e c â t a u fost , l iber i şi de s i n e s t ă t ă t o r i , p r e c u m şi b u c u r i a noi i s t ă r i

polit ice a n e amu l u i .

î n cap i ta l ă , î nsă , lucrur i le e r a u gând i te î ncă altfel.

NOTE

1. C o m u n i c a r e prezen ta t ă la şed in ţa Comis ie i Naţ iona le de Hera ld ică ,

Genealogie şi S ig i lograf ic F i l i a l a iaş i , d in 12 mart ie 1996 .

2. Arh ive le s t a tu l u i Bucureş t i , Min is teru l de interne, Div iz ia c o m u n a l ă ,

d. 8 / 1 8 6 5 , p. 99 .

www.mnir.ro

UN PROIECT DE STEMA ORĂŞENEASCA 45

3. Ib idem, p. 100 .

4. Ib idem, p. 9 9 .

5. Ib idem, p. 101 .

6. D . Ce rnovodeanu , J . M ă n e s c u , Noile s teme ale Judeţelor şi mun ic ip i ­

i l o r R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a , B u c u r e ş t i , 1 9 7 4 , p. 9; D .

C e r n o v o d e a n u , Ş t i i n ţ a şi a r t a h e r a l d i c ă î n R o m â n i a , B u c u r e ş t i ,

1 9 7 7 , p. 1 8 5 ; É . V â r t o s u , D i n s i g i l o g r a f i a M o l d o v e i şi Ţ ă r i i

R o m â n e ş t i în Documente pr iv ind is tor ia Român i e i , In t roducere , voi.

II, Bucu reş t i , 1956 , p. 4 80 - 482 .

7. E . Vâ r tosu , op. cit . , p. 4 8 1 .

8. D. Ce rnovodeanu , Şt i in ţa . . . , p. 4 4 7 , f. 1.

9. Ib idem, f. 2, 3, 4, p. 445 ; f. 4, p. 4 69 ; f. 6, p. 4 7 5 ; f. 1.2, p. 4 7 7 ; p.

4 8 5 , f. 4; M. Dogaru , Sigili i le orăşeneşt i d in epoca m o d e r n ă şi con­

t empo r a n ă , Bucu reş t i , 1978 , p. 6 2 , f. 28 , 29 , p. 6 3 , f. 300 .

10. M. Dogaru , D i n hera ld i ca Român i e i , Bucureş t i , 1994 , pl . XXV I I I , f.

121 .

PROJET D'UN BLASON MUNICIPAL POUR BOTOŞANI À 1865

- R é s u m e -

E n 1865 le Conc i l mun i c i p a l de Bo toşan i a décidé de cho is i r un

nouveau b l a son , différent de celui du distr ict homonyme. Le nouveau b la ­

son devait conserver l a tradit ion locale (faut de b lason distr ictuel) , m ieu

marquer l a condit ion de "c iv i tas" de la ville (un tour de cité) et de sou l igner

son a p p a r t e n e n c e à l ' É t a t r o u m a i n u n i f i é ( les a r m e s a cco l ée s de l a

Moldavie et de l a V a l a c h i e , t imb r ée s d 'une c ou r onne p r i nc i è re ) . Ce t te

témoignage de modern isa t ion de l a société rouma ine a été conservé par u n

projet d'un s c e a u h é r a l d i q ue mun i c i p a l - re fusé a lors pa r les au to r i t és

centrales - gardé aux Arch ives Nat ionales de Buca res t .

www.mnir.ro

P R E M I S E L E E X T E R N E A L E ABDICĂRII DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA

G h e o r g h e C l i v e t i

Abd i c a rea s a u , c u m s-a ma i s p u s , de t ronarea lu i C u z a V o d ă s-a

cons t i t u i t î n t r-un even imen t c u r e p e r c u r s i u n i d in t re cele m a i s e r i o a se

a s u p r a devenir i i s t a tu lu i r o m â n modern . Deşi s-a p rodus într-o m a n i e r ă

c o n s p i r a t i v ă , l a a d ă p o s t u l n o p ţ i i , i m p l i c â n d d in p a r t e a ce lor c a r e a u

acţ ionat grave deziceri de responsab i l i t ă ţ i de n a t u r ă pol i t ică , adm in i s t r a ­

tivă, m i l i t a r ă şi, n u în u l t imul r â nd , mora l ă , ac tu l de l a 1 1 / 2 3 februar ie

1866 a semn i f i c a t c u mu l t ma i mu l t decâ t p rovocarea s f â r ş i t u l u i u ne i

domni i . în de terminarea s a imed i a t ă n u a avut c u m s ă prevaleze e l anu l

popular , ci ca l cu lu l politic, propr iu une i elite, în m ă s u r ă s ă r ă s p u n d ă c u

prompt i tudine u nu i anum i t imperat iv is tor ic . D u p ă c u m a u dat de înţeles

"făptuitorii lu i 11 februarie" , provocarea abd icăr i i domni toru lu i A l exand ru

loan 1 a fost neces i ta tă de î nsuş i p rocesu l "realizării integrale" a progra­

mu lu i n a ţ i ona l , adoptat de a dun ă r i l e ad hoc l a 1857 . D in t re cele pa t ru

punc te s a u dor in ţe ma r i , ( au tonomia dep l i n ă , U n i r e a , p r i n ţ u l s t r ă i n şi

g u v e r n ă m â n t u l cons t i t u ţ i ona l 1 ) ale amint i tu lu i program, men i t consacrăr i i

fiinţei pol i t ice a s t a t u l u i r o m â n , doar pr imele d o u ă şi par ţ i a l , ce l de-al

pa t ru lea a u pu tu t fi î n f ăp tu i t e pr in dub l a alegere a lu i A l e x a n d r u loan

Cu z a c a domni tor a l Moldovei şi al Va lah ie i şi pr in mar i le acte din t impu l

domniei aces tu i a . A trebuit să r ă m â n ă î nsă , c a p rob l emă de conş t i i n ţ ă şi

de îna l t ă responsab i l i ta te , pen t ru cei decişi s ă acţ ioneze l a 1866 în nume le

cauzei na ţ i ona l e , î n f ăp tu i rea ce lu i de-al trei lea punc t înscr is , s e şt ie, în

c r on i c a e v e n i m e n ţ i a l ă şi c a u l t i m u l 2 , p u n c t ce c o n s t a î n a d u c e r e a pe

tronul de la Bucureş t i a u nu i p r in ţ s t ră in , dintr-o d inast ie e u r opean ă .

Pen t r u m u l ţ i d intre con temporan i i a c t u l u i d in februar ie 1866 şi

pentru şi ma i mu l ţ i d in poster i tatea aces tu i a s-a impus î n s ă şi o a l t ă prob­

lemă de conş t i i n ţ ă , ma i c u r â n d del icată decât dif ici lă, a nume , d a c ă a r fi

putut fi sa lvgarda tă Un i r e a şi apropiat momentu l real izări i I ndependenţe i

prin men ţ i ne rea lui C u z a Vodă pe tronul Român i e i (Principatelor Unite) ,

încercăr i le de e l uc ida re a une i a tare prob leme a u ocaz iona t punc te de

vedere d i n t re cele ma i c on t r ove r s a t e , ţ i n â n d de f i r e s cu l p e r m a n e n t e i

reevaluări a adevă ru l u i despre 11 februarie s ub impactu l valorif icări i ine­

ditului documen ta r şi al lărgiri i perspect ivei temporare, dar , n u ma i p u ţ i n ,

şi de resor tur i văd i t politice. Spre exemp lu , în condiţ i i le perioadei Imediat

u rmă toare anu l u i 1866 , "amint ir i i " domniei lu i A l exand ru loan C u z a i s-a

www.mnir.ro

48 G H E O R G H E CLI VEŢI

atr ibu i t "un înţeles aproape subvers iv ; t recutu l ţări i , î n c h i z â n d paran teza

scu r t e i sa le , domni i , p ă rea mă rg i n i t la bar ierele oficiale ale t r ibunei de 10

Ma i " 3 . "Voga panegir iş t i lor" lu i Caro l I n u a putut , se înţelege, s ă reziste

c u r s u l u i cercetări lor is tor ice, care , d u p ă apar i ţ i a monumenta le i monografi i

a lui A . D . Xenopo l consacra t ă domnie i lu i Ca ro l V o d ă 4 şi d u p ă darea în

vileag a Arh ive i C u z a ( 1928 ) 5 , a u f ăcu t să a j u n g ă u n loc c omun probarea

adevă ru l u i că ac tu l de la 11 februar ie , cons idera t în s t r â n s ă conex iune c u

celelal te fapte împ l i n i t e l a 1866 (aducerea p r i n ţ u l u i s t r ă i n şi adop tarea

Const i tu ţ ie i ) , a î n s e m n a t n u o r u p t u r ă , ci o red imens ionare a procesual i-

tăţi i " î n f ăp tu i r i i R o m â n i e i " 6 . E v a l u a r e a momen tu l u i 1866 dintr-o a seme ­

n e a p e r s pec t i v ă a a j u n s î n s ă s ă fie c o n f r u n t a t ă d u r c u p r e j u d e c ă ţ i l e

polit ice şi ma i a les c u poziţi i le dogmatice, de insp i raţ ie s t r ă i n ă , ale ani lor

'50 ai s e co l u l u i n o s t r u , c â n d is tor iograf ia r o m â n e a s c ă a res imţ i t se r i os

r e p e r c u r s i u n i l e c on f o rmă r i i s a l e exces ive cond i ţ ie i de a n c i l l a po l i t i cae .

A v e m în vedere modu l î n ca re a fost ap rec i a t momen t u l 1866 de con ­

tr ibuţ i i le istoriografice ale căror rezultate se regăsesc s intet izate în paginile

rezervate de vo l umu l IV a l t ra ta tu lu i de Is tor ia R o m â n i e i 7 . S-a s u s ţ i n u t

a tunc i că evenimente le din a nu l 1866 ar fi p u s c apă t experienţei pozitive a

societăţ i i r omâneş t i s u b u n domnitor autohton , ele semn i f i c ând , to todată ,

î n c e p u t u l u n e i p e r i o ade r e a c ţ i o n a r e , m a r c a t ă de " a l i a n ţ a bu rghezo-

moş ie rească " şi de i ns t a l a rea p r i n ţ u l u i s t r ă in pe tronul R o m â n i e i , p r i n ţ de

Hohen zo l l e r n-S i gma r i n gen , d e s c e n d e n t d in r a m u r a c ade t ă a d i n a s t i e i

Prus ie i . Momentu l 1866 ce a u rma t unu i l an ţ de i zbânz i in terne şi externe

ale domnie i lu i A l exand r u loan C u z a . a fost privit c a o abatere de l a c u r s u l

f i resc al real i tăţ i lor r omâneş t i . E I a fost cons idera t , d in perspect iva con­

secinţelor ce le-a avu t a s u p r a poziţ iei i n te rna ţ i ona le a R o m â n i e i , drept

î n cepu t u l (premisa) "aserv i r i i " dezvoltăr i i aces te ia de unele mar i puter i din

Occ ident , în speţă de P r u s i a (pe punc t u l de a deveni "o Ge rman i e impe­

rială") , în felul a ces t a a u pu tu t fi deduse şi ra ţ iun i le care , ch ipur i le , a u

determinat adera rea Român i e i l a T r i p l a A l i an ţ ă , în 1883 . A s e m e n e a aserţi­

un i , l ipsite de f u ndamen t şt i inţ i f ic , a u fost, se şt ie, ser ios amenda te de

une le demersu r i istoriografice in i ţ ia te spre finele "ani lor '60" şi dezvoltate

u l ter ior 8 , d emersu r i cărora li se poate recunoaş te mer i tu l de a fi reaşezat

pe f ăgaşu l co respunză to r exigenţelor cercetări i istorice eva l ua rea semni f i ­

caţi i lor momen tu l u i 1866 , în speţă ale ac tu lu i abd icăr i i lu i C u z a Vodă . Şi

to tuş i , p rob lema de conş t i i n ţ ă ce am enunţa t-o la î n cepu t u l aces tu i pa ra ­

graf s-a m e n ţ i n u t în dialogul cot id ian, ea f ăcându-ş i , în u l t ima vreme, un

loc de pr im-plan în c on f r un t ă r i l e de opin i i d in soc i e t a tea r o m â n e a s c ă .

D e n o t â n d op ţ i un i repub l icane s a u monarh i ce , conf run tăr i le respect ive a u

da ru l de a inc i ta pe is tor ic i , ele p r e s u p u n â n d pr in excelenţă tr imiteri la

î n v ă ţ ăm in t e l e t recu tu lu i . Ne g â n d i m la acei istor ic i care par s ă ţ ină , n u

fără ostentaţ ie , să-şi etaleze vocaţ ia de oamen i ai cetăţi i . Os tenta ţ ie s e s i z a ­

b i l ă î n d e o s e b i l a i s t o r i c i c u o p ţ i n i u n i d e c l a r a t r e p u b l i c a n e 9 , a c e ş t i a

c ă u t â n d s ă s u s ţ i n ă , printr-o a m e n d a b i l ă forţare a real i tăţ i lor trecute, p â n ă

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 49

şi ideea că s t a tu tu l de domnitor al lu i C u z a ar fi î n t r un i t prerogativele pro­

p r i i u n u i p r e ş e d i n t e de r e p u b l i c ă . E s t e de l a s i n e î n ţe les c a m în ce

m a n i e r ă s u n t înc l ina ţ i a s emenea is tor ic i să prezinte ac tu l detronăr i i lu i

C u z a Vodă . O m a n i e r ă care , pen t ru a fi conv ingătoare , n u neapă r a t s ub

r a po r t ş t i i n ţ i f i c , v ă d e ş t e r e l u a r e a , î n b u n ă m ă s u r ă , a a r g u m e n t a ţ i e i

des f ă şu ra t ă în pagini le amint i tu lu i , ma i s u s tratat de Istor ia Român i e i , ea

a p ă r â n d or ien ta tă , în mod del iberat, spre a cons idera ca preludi i ale a c t u ­

lu i ce a p u s c apă t domnie i lui C u z a , d isputele încărcate de polemici de pe

s c e n a vieţii polit ice a Pr inc ipate lor Uni te . C â t priveşte premise le externe

ale ace lu iaş i act , aces tea s u n t d a c ă n u negli jate, a tunc i , c u cert i tud ine,

insuf ic ient ori eronat evaluate , consta tare va lab i l ă , de altfel, pen t r u cele

ma i mul te dintre contr ibuţ i i le i nc l use de istoriografia lu i 11 februar ie , ma i

ales pen t ru contr ibuţ i i le a p a r ţ i n â n d istorici lor r o m â n i 1 0 .

Nu î ncape deci î ndo ia l ă că prob lema premise lor externe, cons ide­

rate în împ le t i rea lor c u cele in terne, ale ac tu lu i în d iscuţ ie a ic i , poate să

const i tu ie obiectul u n u i demers î n t ru to tu l oportun. Un demers ce să pre­

zinte i m p o r t a n ţ ă c u mu l t ma i mare decât în s ine . Pe l â ng ă completarea

s p e c t r u l u i p re l ud i i l o r l u i 11 f eb rua r i e , u n a ta re d e m e r s s-ar v r e a , în

in tenţ ia noas t r ă , şi o încercare, s pe r ăm reuş i t ă , de a s anc ţ i ona a ud i e n ţ a

ce î n c ă o are , n u n u m a i în med iu l istoric i lor , cons idera rea abd icăr i i lu i

C u z a Vodă de o m a n i e r ă ce să pe rm i t ă a se face dintr-un even iment istor ic

o a r m ă de l u p t ă po l i t i că . F i i n dc ă , s ă r e c u n o a ş t e m , a c t u l d in februar ie

1866 a c ăp ă t a t , c u t impul , o tot ma i mare î n c ă r c ă t u r ă emo ţ i ona l ă , evi­

den ţ i a t ă , î n t re a l te le , şi de accen te le de s ub i e c t i v i sm moldav , re f lec ta t

ch iar şi de contr ibuţ i i istoriografice de da t ă r e cen t ă 1 1 şi expl icabi l , m ă c a r

în parte , de res imţ i rea , l a n ive lu l stăr i lor de spir i t de la nord de Milcov, a

tendinţei istorice de va lah izare a vieţii politice româneş t i .

Pen t ru a fi ma i bine înţeleşi în i n ten ţ i a demersu lu i de faţă, c redem

că se impune să facem - fie şi s ub apa ren ţ a de aver t isment - prec i zarea că

între ceea ce se înţelege în mod ob i ş nu i t pr in contextul i n te rna ţ i ona l şi

premisele externe ale u n u i even iment istoric n u prea avem c u m şă s u r ­

pr indem o s up r apune re totală s a u s inon imie . Premisele , pr in î nsăş i na t u ­

ra lor, se def inesc din perspect iva de terminăr i i even imentu lu i , în vreme ce

contextul este dat de ocurenţe ce-1 pot i n f lu ien ţa s a u doar însoţi ( împreju­

ra) pe t impu l surven i r i i sa le . Aşa încât , pr in premisele externe ale abd icăr i i

lui C u z a Vodă se cuv ine să înţelegem acele d i spuner i de factori şi eveni­

mente din a fara spa ţ i u l u i na ţ iona l r omânesc , î n s ă n u s t ră ine surven i r i i c a

atare a ac tu lu i de la 1 1 / 2 3 februar ie 1866 ; ma i exact , acele d i spuner i de

factori şi evenimente ("preludii") ce s-au contura t pe fondul unor putern ice

interferenţe, p r e s upu se de evoluţi i le real i tăţ i lor din Pr inc ipate le Un i te şi

ale aces tora de pe p lan extern, or, atare interferenţe, în cazu l ce ne intere­

sează, şi-au avu t p â n ă şi cadru l j u r i d i c , politico-diplomatie, de expr imare .

C u m bine se şt ie. Pr incipatele R o m â n e (Principatele Uni te , d in 1858) a u

fost p lasa te , în temeiul t ratatu lu i de la Par is din 30 mart ie 1856 şi al con­

venţiei d in 19 augus t 1858 , sub un regim in terna ţ iona l deosebit de corn-

www.mnir.ro

50 G H E O R G H E CLIVETI

p l ex . C e l e d o u ă p r i n c i p a t e c o n t i n u a u s ă se af le s u b s u z e r a n i t a t e a

o t o m a n ă , ele u r m â n d să "beneficieze" şi de garan ţ i a colectivă a puter i lor

europene . Pen t ru m u l ţ i istor ic i , aces t regim in te rna ţ iona l ar fi reprezentat

un factor favorizant ac ţ iun i i na ţ iona le r omâneş t i pe cons ideren tu l că el a

p r e s u p u s a n u l a r e a p rea l ab i l ă a protectora tu lu i R u s i e i şi a exc l u s inter­

venţ ia un i l a t e ra l ă a une i ma r i puter i în Pr inc ipate , fără av izu l "de concert"

al celorlalte păr ţ i s emna t a re ale t ra ta tu lu i de la Par i s . A fost avut în vedere

şi u n alt cons iderent , a nume , că at i tudini le puter i lor garante ar fi denotat,

în diverse ocazi i , s emne de la isser-al ler , î ncâ t r omân i i a r fi avut ş a n s a să

profite c u d ibăc ie de portiţele î ngădu i t e ac ţ iun i i lor na ţ iona le de con t rac ­

tanţ i i ordinei pen t ru Pr inc ipate . Ceea ce s-ar fi impus î n s ă să fie avu t ma i

mu l t în vedere este faptul că în at i tudini le garanţ i lor şi-au f ăcu t loc d i sen ­

s i u n i grave, contrare ra ţ iun i i colective, care , de regulă , n u a u p remers , ci

a u ieşit în ev idenţă s ub impac tu l actelor na ţ iona le ale român i l o r ; că ace­

leaş i d i s e n s i u n i n u a u ţ i n u t de f unc ţ i ona l i t a t ea c ong r uen t ă a garan ţ i e i

colective, ci de interesele par t icu lare ale fiecărei puter i ; că dacă r omân i i a u

dorit, în tr-adevăr , c a s t a tu tu l i n te rna ţ i ona l al Pr inc ipate lor să fie p l asa t

s u b o garanţ ie eu ropeană , ord inea ga r an t a t ă a co respuns prea p u ţ i n do­

r inţelor lor expr imate de forurile reprezentat ive (adunăr i l e ad-hoc) l a 1857 ,

dor inţe ce v i zau recunoaş terea pen t ru Moldo-Valahia a u n u i drept de a fi

( suveran i ta tea de stat) şi n u a unu i mod de a fi (de a se organiza c a s tat şi

soc ie t a te ) . F a p t u l ce l-am m e n ţ i o n a t doar în p r i n c i p a l e l e s a l e compo ­

n e n t e 1 2 ne poate oferi, dealtfel, şi expl icaţ ia esenţ ia lă a s u p r a moda l i t ă ţ i i

(căii) de rapor tare a ac ţ iun i i na ţ i ona le r omâneş t i faţă de ga ran ţ i a colectivă

a puter i lor europene . O modal i tate ce a consta t în revo lu ţ ionara pol i t ică a

faptu lu i î m p l i n i t 1 3 , s ub i nc iden ţa căreia s-a s i tua t şi exper ienţa istor ică a

domnie i lu i C u z a Vodă . C a u rma re , în f unc ţ i a de respec t iva modal i tate ,

care a c u n o s c u t momente a tâ t de tensionate pe în t reaga d u r a t ă a an i lor

1859-1866 , a m şi cons i de ra t n imer i t s ă u r m ă r i m deven i rea p rem i se l o r

externe ale abd icăr i i lu i C u z a Vodă . Şi a ceas t a f i indcă , u rmă r i t e în felul

a ră ta t , premise le externe ne pot conduce de la s ine către încheierea, con­

f i rma t ă şi de pre lud i i le in terne , că ac t u l de la 11 februar ie 1866 a fost

grăb i t n u de "greşalele", ci de faptele mar i ale "domnu lu i Unir i i " ; că acelaşi

ac t a pecet lu i t u n dest in politic determinat de î nsăş i men i rea p r imord i a l ă

a a s cen s i u n i i lu i C u z a la cea ma i î na l t ă demnitate în s tat .

" î ndo i ta alegere", la 5 şi 24 i anuar ie 1859 , a co lonelu lu i A l exand ru

l o a n C u z a , c a d o m n i t o r a l Mo ldove i ş i , r e s p e c t i v , a l V a l a h i e i (Ţăr i i

R o m â n e ş t i ) , a c e a " u n i r e m i t i g a t ă " , c u m o v a n u m i N. I o r g a 1 4 , n i s e

de zv ă l u i e , p r i n c auze l e , m o m e n t u l , m a n i e r a şi consec in ţe le p roduce r i i

sa le , într-o imp r e s i o n ana t ă corolă de semni f icaţ i i , propri i u n u i even iment

de n a t u r ă s ă d e a o î n a l t ă e x p r e s i e d i m e n s i u n i l o r f u n d a m e n t a l e a le

devenir i i noast re istor ice. U n a semenea eveniment a fost f i resc s ă const i ­

t u ie o d e o s e b i t ă t e n t a ţ i e p e n t r u n u m e r o a s e şi p r e s t i g i o a s e c onde i e

r omâneş t i şi s t r ă i n e 1 5 . Iar o p rob l emă a s u p r a căreia aces tea a u trebuit s ă

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 51

se p r o n u n ţ e a fost aceea a s i tuăr i i (aprecieri i) îndoitei alegeri în raport c u

ord inea pe care puter i le a u contractat-o în pr iv in ţa Principatelor. î n for­

m u l a r e a r ă s pun su r i l o r ce s-au dat problemei na ţ iona le , s-a înc l ina t , une ­

ori, să se cons idere că î n f ăp tu i r ea r o m â n e a s c ă n u ar fi contraveni t t ra ta tu­

lui d in 1856 şi convenţ ie i de la Par is din 1858 , ce a consf inţ i t înţelegerea

f ina lă a mar i lor puter i în a facerea Pr i nc ipa te lo r 1 6 . A u fost invocate, î n sp r i ­

j i n u l aceste i aser ţ iun i , opinii le u no r a dintre corifeii part idei na ţ iona le (V.

Boe rescu , M. Kogă l n i ceanu etc.) , d u p ă care convenţ ia , deşi n u "da" Unirea ,

"da mij loace şi pu t i n ţ a de a ajunge la real izarea e i " 1 7 ; de asemenea , obser­

vaţia f ă cu t ă de V . Boe r e s cu în A d u n a r e a electivă de la Bucureş t i , că , pr in

a legerea l u i C u z a şi c a domn i t o r a l V a l a h i e i , n u se î n c ă l c a u c l au ze l e

am i n t i t u l u i a c t po l i t i co-d ip lomat ic , " î n t r u c â t n u e r a v o r b a de o u n i r e

po l i t ico-admin is tra t ivă , ci de o un i re p e r sona l ă " 1 8 ; în fine, prevederea con­

venţiei că "regimul au tonomie i " Pr incipatelor v a putea su fer i mod i f i căr i "în

l i m i t e l e s t i p u l a t e p r i n î n ţ e l e g e r i l o r P u t e r i l o r g a r a n t a t e c u c u r t e a

s u z e r a n ă " 1 9 or icâ t a m c ă u t a î n s ă să le c i r c u m s c r i e m une i demons t r a ţ i i

logice aceste argumente n u pot rez is ta în faţa evidenţei că " îndo i ta alegere"

a î n s ema t o f lagrantă violare a voineţi mar i lor puter i şi a actelor lor politi-

co-dimplomatice (în speţă a convenţ ie i de l a P a r i s ) 2 0 . A sus ţ i ne con t rar iu l

ar î n s e m n a s ă l i p s i m de m o t i v a ţ i e î n t r u n i r e a u n e i no i c o n f e r i n ţ e a

Puter i lor l a P a r i s , în 1859 , şi c h i a r d enum i r e a de fapt împ l i n i t pe care

r omân i i î nş i ş i a u atribuit-o ma re l u i lor ac t de energie n a ţ i o n a l ă . D u p ă

cum b ine s-a r emarca t , " îndo i ta alegere" a semni f i ca t p roc l amarea u nu i

pr inc ip iu (al Unir i i ) şi n u doar votarea u nu i i nd i v i d 2 1 . A l esu l u i n a ţ i u n i i i se

încred inţase n u o coroană , ci un manda t impera t i v 2 2 - neces i ta t de î n f ăp ­

tu i rea u n u i p r og r am de reforme i n t e rne , ce s ă ech iva leze c u a şeza rea

"legilor noi" la temel ia dezvol tăr i i soc ietăţ i i , şi de împ l i n i r ea uno r "do­

r i n ţ e l e le-au fost refuzate r omân i l o r de puteri le g a r a n t e 2 3 -, manda t în

care a u p u t u t fi l e sne desc i f ra te t end in ţe l e spre i n d e p e n d e n ţ ă şi s p r e

desăvârş i rea un i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e 2 4 . C u toa tă af işarea de r o m â n i a uz i t ă r i i

unor mi j l oace compat ib i l e c u o rd i nea în v igoare , s e n s u l p ro fund revo­

lu ţ ionar a l " îndoite i alegeri" a fost, î ncă din epocă , de domeniu l convingeri i

unan ime . D a t ă fi ind n a t u r a s a , ac tu lu i r omân i l o r nic i n-ar trebui să ţ i nem

neapă ra t să-i e t a l ăm legit imitatea printr-o zada rn i c c ă u t a t ă conco rdan ţ ă a

sa c u del iberăr i le foruri lor i n terna ţ iona le . L a 1859 . r omân i i , consecvenţ i

cu s e n s u l "dorinţelor" a dună r i l o r ad-hoc, s-au î n teme ia t pe forţa mo ra l ă

(cel puţ in) a unan imi t ă ţ i i unioniste interne, căreia numa i din raţ iuni de cir­

cums tan ţ ă a u ţ inu t să-i confere şi atributele unei împlinir i a referendumului

preconizat, a tâ t de restrictiv, însă , de puteri, la 1856. Anacronicei legi funda­

mentale (convenţia) , i m p u s ă de factori externi , i-a fost o pu s ă , la 5 şi 24

ianuarie 1859, legitimitatea capacităţii inalienabile şi sacre a unei na ţ i un i de

a-şi fi regizorul propriei deveniri, altfel spus , de a-şi făuri propria istorie. S u n t

aspecte ce constituie un supdrt solid pentru considerarea actulu i energic din

ianuarie 1859 ca semni f icând o veritabilă revoluţie na ţ i ona l ă .

www.mnir.ro

52 G H E O R G H E CLIVETI

E v i d e n t a î ncă l ca re de r o m â n i a ord inei n u avea c u m , fireşte, s ă

s c a p e v ig i l en ţe i " î n a l t e l o r cu r ţ i " . A c e s t e a se a f l a u î n s ă în t r-o s i t u a ţ i e

d eo seb i t de c o m p l i c a t ă , r e a c ţ i o n â n d f a ţ ă de " î n d o i t a a l e ge r e " în t r-o

m a n i e r ă ce v a l ips i p rac t i c de şanse , mater i a l i za rea ins is tenţe lor puter i i

s u ze r ane , s econda t ă de Au s t r i a şi , o vreme, de Ang l ia , de a impune abor­

darea de l ic tu lu i comis de r o m â n i n uma i din perspec t iva ordinei garantate .

Di f icu l tă ţ i le real izări i c o n sen su l u i puter i lor - cond i ţ i a esenţ ia l ă pen t r u a se

r e c u r g e l a o a b o r d a r e a a c t u l u i r o m â n i l o r î n m a n i e r a d o r i t ă l a

Cons tan t inopo l şi V i e n a - a u fost puse , de obicei, pe s e a m a concentrăr i i

a ten ţ ie i ma r i i pol i t ic i a s u p r a c he s t i u n i i i t a l i e n e 2 5 . J o c u l împ r e j u r ă r i l o r

i n te rna ţ iona le apare , astfel , prezentat drept c a u z a p r imord i a l ă ce a r fi per­

m i s m e n ţ i n e r e a " îndo i te i a l e g e r i " 2 6 . E s t e u n mod de a pr iv i l u c r u r i l e a

că ru i valabi l i tate pare să-şi a i b ă p r inc ipa l a jus t i f i care în faptul că , în pro­

b l e m a r e c u n o a ş t e r i i a c t u l u i r o m â n i l o r , s c o a t e r e a V i e n e i ş i

Cons tan t i nopo lu lu i din obst inatu l lor refuz de a adera la pozi ţ ia celorlalte

curţ i - F ran ţ a , R u s i a , P r u s i a , S a r d i n i a şi, d u p ă une le ezitări Ang l ia - s-ar fi

d a t o r a t e f e c t u l u i pe c a r e 1-a a v u t a s u p r a r a p o r t u r i l o r i n t e r n a ţ i o n a l e

d e s f ă ş u r a r e a r ă z b o i u l u i f ranco-sardo-aus t r i ac . F ă r ă r i s c u l exagerăr i lor ,

c ons i de r ăm că a r fi t rebui t s ă se a i b ă în vedere n u a t â t ven i rea , aproape

de l a s i n e , a î m p r e j u r ă r i l o r ex te rne în f avoa rea r e c unoa ş t e r i i f ap tu l u i

împ l i n i t , câ t impac tu l i n te rna ţ i ona l al a ces t u i a din u r m ă . Iar ver id ic i ta tea

u n u i a s e m e n e a mod de a privi l ucrur i l e poate fi p roba t ă de cons ta t a rea că,

departe de a fi benef ic iat doar de c on cu r s u l împre jurăr i lo r , r omân i i s-au

impl icat în a c ţ i unea forţelor de d iso luţ ie a ordinei conservatoare europene ,

evenimentele din Pr inc ipate relevându-se ele, c u o pondere cons iderab i l ă

ch i a r şi în de terminarea poziţiei mar i lor cabinete faţă de ches t i u nea ital i­

a n ă . Fă r ă a fi vorba de s imple co inc idenţe se poate observa că , î n a i n t e de

a fi r e c u r s , r omân i i l a amin t i tu l lor fapt împ l i n i t F ran ţ a şi S a r d i n i a d ă d e a u

vizibi le s e m n e de n e p u t i n ţ ă în p r i v i n ţ a s tab i l i r i i căi i de a c ţ i u ne pen t r u

at ingerea obiectivelor a s u p r a cărora c ă zuse r ă în p r inc ip iu de aco rd î ncă

din iul ie 1858 . Proiectele de insurec ţ ionare a naţ iona l i t ă ţ i lor deşi veh i cu ­

late între Tor ino şi Par i s , se dovedeau , î n ' u l t i m a parte a a nu l u i men ţ i ona t ,

deosebit de r i s c a n t e 2 7 . Ce le d o u ă curţ i consp ira toare vor m i za , de aceea ,

pe dec l anşa rea u n u i " războ i guvernamen ta l " împo t r i va Aus t r i e i . E x i s t a u

î n să şi în pr iv in ţa recurger i i la o a semenea cale di f icul tăţ i ser ioase , f i i ndcă

era obl igatoriu s ă fie de t e rm ina t ă pu terea h ab sbu rg i c ă să a tace în t â i , pen ­

t ru a n u i se oferi aces te i a mot ivul s ă sol ic i te, în cazu l în care a r a junge

obiectul une i ag res iun i , spr i j i nu l Confederaţ ie i g e r m a n e 2 8 . S i t ua ţ i a p ă rea

deci de n a t u r ă s ă as igure Aus t r i a , ma i a les că Ang l ia îşi şi oferise med ierea

of icioasă, d u p ă ce tot ea încercase, fără s u c c e s , s ă patroneze o apropiere

a u s t r o - p r u s a c ă 2 9 , m e n i t ă să anu leze efectul celei ruso-franceze. în p l u s ,

n ic i a t i tud inea Rus i e i n u părea , î ncă , s ă ofere şanse politicii i tal iene a lu i

Napoleon a l II I-lea de a ieşi d in i m p a s u l în care se a f la , m a r e a pu tere

no rd i c ă legându-ş i p r om i s i unea , de a reţ ine P r u s i a şi state le s e c u n d a r e

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 53

ge rmane în c a z u l u n u l r ă zbo i f r anco-aus t r i ac , de obţ inerea sp r i j i n u l u i

P a r i s u l u i p e n t r u r e v i z u i r e a t r a t a t u l u i d i n 1 8 5 6 , da r şi de c ond i ţ i a c a

F r a n ţ a s ă n u a t ace î n t â i şi c a a c ţ i u n e a a ces t e i a s ă n u dec l anşeze u n

r ă z b o i r e v o l u ţ i o n a r d i n p a r t e a i t a l i e n i l o r 3 0 . E z i t ă r i l e F r a n ţ e i , ce n u

î n d r ă z ne a să rişte s ă a i b ă "toute l 'Europe contre e l l e " 3 1 , şi s c ep t i c i smu l

c a b i n e t u l u i p i e m o n t e z 3 2 vor a pa re î n s ă m u l t r e d u s e d u p ă s u r v e n i r e a

" îndoitei alegeri" a lu i C u z a 3 3 . Cele d o u ă cabinete vor intui b ine că, pr in

impl icaţ i i le sa le , a ces t act , coroborat şi c u cele î n t âmp l a t e c u p u ţ i n t imp

î n a i n t e de S e r b i a 3 4 , p u t e a a t rage d u p ă s i n e r e l a n s a r e a p ro iec te lo r de

insurec ţ ionare a cen t ru lu i şi sud-estu lu i european , eventual i tate ce a r fi

pus în d iscuţ ie existenţa Imper iu lu i otoman şi a celu i a u s t r i a c 3 5 . Şi f i indcă

integritatea şi i n dependen ţ a Tu r c i e i cons t i t u i au obiectul une i recent con­

tractate garan ţ i i colective a puter i lor , ca lcu le le d ip lomaţ ie i vor converge

spre c o n s e n s u l mu tua l , c a evi tareza crizei generale europene să se facă

printr-un sacr i f i c i u pe s e a m a Aus t r ie i . în noile condiţ i i , R u s i a , p reocupa t ă

şi de spu l be ra rea speranţe lor austro-otomane în legă tură c u o intervenţ ie

în P r i n c i p a t e 3 6 , va cons idera n imer i t să încheie mu l t comenta tu l tratat c u

Fran ţa din 3 mart ie 1 8 5 9 3 7 . L a rându- i Ang l ia va înceta s ă ma i creadă în

ef ic ienţa suges t ie i f ăcu te P a r i s u l u i pen t r u "un d é s a r m a m e n t généra l et

s i m u l t a n é " 3 8 , A l b i o nu l a d o p t â n d o pozi ţ ie de neu t ra l i t a te . R e f u z â n d să

v ină în î n t â m p i n a r e a propuner i i r u s e de a fi so l u ţ i ona t ă " ches t i unea i tal­

i ană " pr intr-un congres e u r o p e a n 3 9 şi ne reuş i nd să-şi afle sa l va rea într-o

c ă u t a t ă , la u n momen t dat, reapropiere a "curţ i lor n o r d i c e " 4 0 , V i e n a va

înţelege să p i a rd ă o parte, pen t ru a n u r i s c a acel F i n i s A u s t r i a c de care se

ară ta a t â t de îngr i jorat H i i b n e r 4 1 ; cab inetu l aus t r i a c v a ad resa cunoscu t u l

u l t ima t um Sa r d i n i e i (23 apri l ie) şi v a p rovoca dec l an şa rea u n u i r ă zbo i

care, izolat fi ind, se va dovedi, pr in d e z n o d ă m â n t u l s ă u , "o s u p a p ă " pen t ru

încorda ta a tmos feră eu ropeană a anu l u i 1 8 5 9 4 2 .

I n tu ind , c u exact i tate, s t r ânsa conexiune ce ex is ta între a c ţ i unea

r omâneasc ă şi c u r s u l evenimentelor in terna ţ iona le , n ou a adm in i s t r a ţ i e a

Pr incipatelor Uni te a înţeles neces i ta tea de a se men ţ i ne pe terenul une i

at i tudini energice, care n u avea c u m să adopte, nici în con t inuare , u n prea

mare respect faţă de ordinea garantată . înainte chiar de a se fi obţ inut învest i ­

t u r a l u i A l e x a n d r u l oan C u z a de l a î n a l t a Poa r t ă a u fost d e s f i i n ţ a t e

" c ă imăcăm i i l e de trei", n oua domnie i n t r ându-ş i în a tr ibuţ i i pr intr-un nou

act de vo inţă na ţ i ona l ă . Totoda tă , tr imiterea depută ţ i i lor l a Constant inopo l

(cea mo l dovean ă c o n d u s ă de C , Negri, iar cea m u n t e a n ă de L I . F i l i pescu)

va cons f in ţ i şi r evoca rea u l t imelor " c apucheha i e l e " ale Pr inc ipa te lo r (I.

Fot iade şi N. A r i s t a r k i ) 4 3 . Se va merge şi ma i departe pe l in ia at i tudin i i

energice, domni toru l C u z a şi colaboratori i să i ad resându-şe direct pute­

rilor garan te , în p r imu l r â n d P a r i s u l u i . Pr in a d r e s a domn i to ru l u i către

înaltele cur ţ i , d in 2 5 i anuar ie 1859 , pr in care , fără a se m e n ţ i o n a v reun

c u v â n t d e s p r e c o n v e n ţ i a d i n 1 8 5 9 , se f ă cea c u n o s c u t ă p e r s i s t e n ţ a

r omân i l o r în do r i n ţ a Un i r i i , a cărei imp l in i re , c u coro la ru l s ă u , p r i n ţ u l

www.mnir.ro

54 G H E O R G H E CLIVETI

s t r ă i n , e r a u sol ic i tate pe temeiu l votu lu i Adun ă r i l o r Ad-hoc, rost i t d in nou

de A d u n a r e a Moldovei, în sean ţa s a d in 5 i anuar ie 1 8 5 9 4 4 . U n rol impor­

tant va reven i şi c unoscu t e l o r m i s i u n i spec ia le : V . A l e c s a n d r i {la Pa r i s ,

Lond r a şi T o r i n o ) 4 5 , Ludov ic Steege (la V i e n a şi B e r l i n ) 4 6 , p r i n ţ u l Obo lensk i

(la Petersburg) , Ştefan Go l e s cu şi D. B r ă t i a n u (la Par is) şi I. B ă l ă c e a n u (în

I t a l i a ) 4 7 . în p l us , domni toru l Un i r i i îşi va expr ima dor in ţa c a Pr incipate le

Unite s ă fie reprezentate , fie şi n u m a i c u tit lu consul ta t iv , la v i i toarea con­

fer inţă d i p l o m a t i c ă 4 8 .

I n t ra rea în contact direct c u puteri le garante a pe rm is r omân i l o r să

constate atâ t l ipsa de consens din partea acestora faţă de "unirea personală" ,

cât , ma i a les , locu l impor tan t ce e ra rezervat ac ţ i un i i r omâne ş t i în c a l ­

cule le uno r ma r i cabinete , îndeosebi în cele ale conspirator i lor de la Tor ino

şi P a r i s , ca re n u negl i jau defel posib i l i tă ţ i le oferite de n oua s i tua ţ ie din

Pr inc ipa te pen t ru o even tua l ă i nsurec ţ ionare a na ţ i ona l i t ă ţ i l o r 4 9 . B ă n u i n d

toate a c e s t e a . C u r t e a de l a V i e n a v a î n ce r c a j u s t i f i c a t e t e m e r i 5 0 , i a r

a m e n i n ţ a r e a domn i toru lu i C u z a că , în c a zu l une i in tervenţ i i d in par tea

Porţi i , r omân i i vor r iposta " cu a r m a în m â n ă " 5 1 , va avea daru l s ă amplif ice

şi îngr i jorăr i le Cons tan t i nopo lu l u i . Iar toate aces tea în t imp ce , pe p lan

i n t e rn , n o u a domn ie e ra s u p u s ă u no r p r e s i u n i pu te rn i ce , ce r e c l a m a u

p roc l amarea imed i a t ă a un ir i i depl ine a Pr i nc ipa te lo r 5 2 . Pres iun i le veneau

îndeoseb i d in pa r tea l iberal i lor rad ica l i , a i căror conduc ă t o r i , c u noscu ţ i

pen t ru ro lu l ce-1 avuseseră în cad ru l a d un ă r i i ad-hoc a Munten ie i , v i z au şi

p une r e a în ap l icare a u n u i program de reforme conform c u vederi le l o r 5 3 .

Domn i toru l şi colaboratori i să i in t imi vor crede î n s ă că , în s copu l î n f ă p ­

tuir i i un i r i i depl ine , se i m p u n e a ma i î n t â i să fie exploatat l a m a x i m u m

terenu l câş t iga t pr in faptul împ l i n i t de la 24 i anuar ie . Pu tem invoca , în

a c e s t s e n s , a n u l a r e a c o n v e n ţ i e i a u s t r o - u n g a r e d i n 1 8 5 5 , u n i f i c a r e a

armate i Pr inc ipate lor , contopirea servic i i lor de v a m ă într-o u n i c ă direcţie

genera l ă , un i f i c a rea c u r s u l u i monede lor şl a adm ins i t r a ţ i e i telegrafelor,

a t i tud inea I n t r ans i gen t ă a autor i t ă ţ i lor r omâneş t i în prob lema Jur isdicţ ie i

c on su l a r e , în a facerea paşapoar te l o r s a u în cea a a dm i n i s t r ă r i i aver i lor

mănăs t i r i l o r î n ch i na t e e t c . 5 4 . Toate a semenea acte şi at i tudin i se vor deru ­

la s u b ausp ic i i l e real i tăţ i i că apă ra rea intereselor r omâneş t i revenea s t a t u ­

lu i r o m â n î n su ş i , exponenetu l polit ici i sa le externe fiind în p r imu l r â n d

domn i t o r u l 5 5 .

Impac tu l i n te rna ţ iona l al duble i alegeri se v a reverbera profund şi

în p rocedu ra recunoaşter i i aces tu i act de părţ i le semna t a re ale t ratatu lu i

d i n 1 856 şi a le conven ţ i e i de l a P a r i s . D i n mot ive le ş t i u t e . F r a n ţ a şi

S a r d i n i a vor op ta f ă r ă re t i cen ţe p e n t r u r e c u n o a ş t e r e 5 6 , a r g u m e n t e l e

franceze a v â n d efect pozitiv la B e r l i n 5 7 şi la P e t e r s bu r g 5 8 . Deşi c u rezerve,

dictate şi de u n speci f ic formal ism exces iv , se v a ra l ia poziţiei celor pa t ru

şi Ang l i a , care , res imţ ind eforturile neces i ta te de î n ă bu ş i r e a răscoale i din

I nd i a şi a c u z â n d per ico lu l u n u i r ăzbo i în C h i n a s a u tend in ţe le polit ici i

nord-amer ican i lor , v a socot i că recunoaş te rea duble i alegeri ar revigora

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 55

aprop ierea franco-engleză. dor i tă , pe moment , la L o n d r a 5 9 . Şi fiindcă, c u

toată conver t i rea Angl ie i . Poar ta şi Au s t r i a re fuzau să adere , şi ele, l a o

poz i ţ ie f avorab i l ă r ecunoaş t e r i i " îndo i te i a leger i " - pe mot ivu l că even i ­

mentele din Pr inc ipate n u se pre tau decât une i abordăr i ce să denote că

aces tea cons t i t u i au u n c a s u s in terventus - a fost necesară î n t run i rea une i

no i c o n f e r i n ţ e d i p l o m a t i c e . Nu v a fi v o r b a î n s ă de o c o n f e r i n ţ ă l a

Cons tan t inopo l , a ambasador i l o r puter i lor garante c u demni tar i i o tomani ,

ce a r fi avu t c a obiect doar d i s cu t a rea u nu i "delict" ses i za t de Poar tă , ci de

o confer in ţă e u r opean ă , l a Pa r i s , propice unor negocieri în t r-un s e n s ma i

larg şi care îşi va ţ ine pr imele d o u ă şedinţe l a 7 şi 13 apr i l ie , i a r u l t ima ,

d u p ă î n t re ruperea provocată de r ă zbo iu l franco-sardo-austr iac , l a 6 sep ­

tembrie 1859 . în şed in ţa din 13 apri l ie p len ipo ten ţ i a ru l o toman, i n cov ând

l i tera şi s p i r i t u l conven ţ ie i de l a P a r i s , v a c ă u t a s ă înf iereze " doc t r i n a

faptelor împ l i n i t e ca re l u a tratate lor va l oa rea lor" şi l i p sea de c o n ţ i n u t

g a r a n ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă , Musu r u s-bey p l e d â n d , t o t oda t ă , p e n t r u i n te r ­

venţia a rma t ă a Porţii "asistată de către un comisar ad-hoc de fiecare putere

g a r a n t ă " 6 0 . C ă " î ndo i ta alegere" n u e ra con fo rmă previz iun i lor convenţ ie i

d in 19 a u g u s t e r a u n fapt r e c u n o s c u t şi de r e z o l u ţ i a a s u p r a c ă r e i a

reprezen tan ţ i i Ang l ie i , F ran ţe i , P r u s i e i , R u s i e i şi S a rd i n i e i s-au p u s de

acord , în aceeaşi şed in ţ ă : î n s ă pr in acelaş i ac t se prec i za că , "pent ru a

ocoli even tua l i t ă ţ i regretabi le şi noi obstacole" , e ra n imer i t s ă se acorde

î n v e s t i t u r a " dub le i a l eger i " p e n t r u A l e x a n d r u l oan C u z a î n m o d exc-

cep ţ iona l , u r m â n d c a în c a z u l u no r î n c ă l c ă r i v i i toare ale ord ine i s ă fie

tr imişi în Pr inc ipate comisar i i a r mă su r i l e coercit ive să fie admise n u m a i

dacă in tervenţ ia aces to ra n u v a da r e zu l t a t e 6 1 . Re iese de a ic i că înaltele

curţ i , în loc să se angajeze în colectiv pe o, deveni tă riscantă, l inie a con­

siderăr i i a c tu l u i r omân i l o r din perspect iva "ordinei garantate" , vor î n c l i n a

spre a dop t a r e a une i so lu ţ i i c onces i ve , m e n i t ă s ă es tompeze a g r a v a r e a

compl icaţ i i lor i n te rna ţ iona le ce-şi aveau u n u l dintre pr inc ipa le le focare în

"a facerea Pr inc ipa te lo r " . Nu v a avea , de aceea , sorţ i de r e u ş i t ă d o r i n ţ a

Porţii de a se merge doar pe m â n a ei în p rob lema învest i tur i i , pe ca re ,

v c i n d să-i confere ţ i n u t a une i conces i i un i l a t e r a l e , Con s t a n t i n opo l u l o

cond i ţ i ona de obţ inerea de promis iun i , sol ici tate şi pr in memorandum-u l

d in i u n i e 1 8 5 9 6 2 , c ă i s e v a r e c o n f i r m a pu t e r i i s e m i l u n i i g a r a n t a r e a

pret inse lor ei dreptur i s uve rane a s u p r a Pr incipatelor , integri tatea ei terito­

rială şi i n dependen ţ a . F i i n d nevoi tă să-şl apropie formu larea pretenţ i i lor

de, t e rmen i i r e zo l u ţ i e i ce lo r c i n c i d i n 13 ap r i l i e , c u c a r e , d i n m a i , s e

d e c l a r a s e de a c o r d şi A u s t r i a , P o a r t a v a s e m n a î m p r e u n ă c u cu r ţ i l e

garante protocolu l d in 6 septembr ie 1859 , ce prec iza că pu te rea s u z e r a n ă

confere except ionne l lement invest l tura lu i A l exand ru loan C u z a , î n s ă , p r in

d o u ă f i rmane şi c u amendamen tu l că , pen t ru alegerile vi i toare de domni ­

tori s e v a ţ ine s e a m ă de textul convenţ ie i de l a Par i s . Iar ca o sa t i s facere

pre t insă de orgoliile de s u z e r a n ă ale Porţii , lui C u z a i se i nd i ca s ă mea rgă ,

d u p ă p r im i rea f i rmanelor , l a Cons tan t inopo l . în fine, în protocol se s t i pu l a

www.mnir.ro

56 G H E O R G H E CLIVETI

că orice violare a convenţ ie i Poarta o va aduce la c unoş t i n ţ a ambasador i lo r

puter i lor la Cons tan t i nopo l şi că , oda t ă i n f rac ţ i unea cons ta ta t ă , va fi tri­

m is în Pr inc ipa te u n comisa r otoman ad-hoc, însoţ i t de delegaţi ai curţ i lor

garante , ca re , în eventua l i ta tea că domni toru l v a refuza d'y ob tempérer , se

vor consu l t a a s u p r a măsu r i l o r coerc i t i ve 6 3 .

O atare recunoaş tere - în care n u trebuie să în trevedem doar un

s imp l u l a i s se r al ler din par tea puteri lor , cl o cap i tu lare a a c e s t o r a 6 4 - se v a

dovedi într-o ev identă d i scordan ţ ă c u s e n s u l pe care-1 confereau r omân i i

duble i alegeri . R a ţ i u n i b ine în temeia te i m p u n e a u c a u n i u n e a persona l ă să

n u poa t ă const i tu i u n scop în s i ne , ci n uma i u n pas spre un i r ea dep l i n ă -

pr inc ipa lu l obiectiv al ac ţ iun i i r omâneş t i în pr imi i doi an i ai domnie i lu i

C u z a . P en t r u a t i ngerea a ce s t u i obiect iv, efervescenţa r evo l u ţ i ona r ă din

i n t e r i o r 6 5 p ă rea să î m p i n g ă lucrur i le spre u n nou fapt împ l i n i t . Mai mult ,

v i zându-se rea l i za rea u nu i ma i larg program politic na ţ i ona l , n u va l ipsi

d in c a l cu l e l e r o m â n i l o r n i c i r e l a n s a r e a pro iecte lor de i n s u r e c ţ i o n a r e a

n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r 6 6 , în contextu l nou , a l n e m u l ţ u m i r i l o r i ta l ieni lor faţă de

roadele victori i lor de la Magenta şi Solferino - pen insu l a r i i a c ţ i o n â nd de

această d a t ă s u b ausp ic i i le devizei revoluţ ionare Ital ia fara da se - şi al

r e i z b u c n i r i i r e v o l t e l o r ( v a r a a n u l u i 1 8 6 0 ) în B o s n i a , H e r ţ e g o v i n a .

Mun tenegru , Bu lga r i a , S i r i a şi L i b a n 6 7 . î n s ă , c u toate că va in t ra în legă­

t u r ă c u consp i r a t o r i i 6 8 , p r u den ţ a va î n d e m n a pe domni toru l C u z a şi co la­

bora tor i i s ă i a p r op i a ţ i să opteze, d u p ă r e cunoa ş t e r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă a

" îndoi te i alegeri" , pen t ru ac ţ iun i d ip lomat ice, men i t ă să conv ingă înaltele

curţ i de neces i ta tea un ir i i depl ine a Pr incipatelor . Pe această l inie se vor

î nsc r i e şi î m b u n ă t ă ţ i r i l e a d u s e a p a r a t u l u i d i p l oma t i c al P r i n c i p a t e l o r

Uni te . D in octombrie 1859 , funcţ ia de m i n i s t r u de externe v a fi c o m u n ă

pen t ru cele d o u ă guverne , în p e r soana lui V . A l e x a n d r i 6 9 : vor l u a f i inţă

birouri le de c o r e s p o p n d e n ţ ă 7 0 , iar din august-septembrie 1860 v a fi insti-

t u ţ i o na l i z a t ă agen ţ i a d i m p l o a m t i c ă r o m â n ă la Pa r i s , p r imu l agent f i ind

I a n c u A l e c s a n d r i 7 1 . Pr inc ipa l promotor al aces tor reuş i te , şi al a l t o r a 7 2 ,

domni toru l C u z a va face, în mart ie 1860 , c unoscu t u l demers direct către

" înaltele curţ i " , î nd rep ta t împotr iva punc tu l u i ce lu i ma i s lab al s i s t emu lu i

ex is ten t : c om i s i a c e n t r a l ă 7 3 . U n ma i mare efect va avea î n s ă memor i u l

a c e l u i a ş i d i n i u n i e 1 8 6 0 , c a r e , l a s f a t u r i l e a g e n t u l u i r o m â n l a

Cons tan t i nopo l , C . Negri, va fi remis Porţii ma i t â rz iu (în decembr ie) , d u p ă

vizita de curtoaz ie a domni toru lu i în cap i ta la Imper iu lu i otoman (septem-

brie-octombrie I 8 6 0 ) 7 4 . Acelaşi memor iu va fi t r imis , însoţ i t de o sc r i soare

p r i nc i a ră , şi lu i Napoleon al 111-lea (noiembrie 1860) în scopu l as igurăr i i

sp r i j i nu lu i f rancez la P o a r t ă 7 5 . D u p ă c u m se vede. ac ţ iun i le t inerei diplo­

ma ţ i i r o m â n e ş t i e r a u men i te s ă cons t i t u i e a l t e rna t i va o p u s ă a t i tud in i i

externe - ce ar Π î n s e m n a t p roc l amarea i n te rnă a Unir i i depl ine - factorii

de decizie de la Bucureş t i i n tu ind corect s e n s u l muta ţ i i l o r şi reevaluăr i lor ,

deseor i momen t ane , pe care le c u no ş t e a d i s p u n e r e a poziţ i i lor pu ter i lo r

faţă de ches t i u nea r o m â n ă . Vor fi avute în vedere tendinţe le reapropier i i

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 57

f r anco-eng leze 7 6 , da r şi d ivergenţele d intre cele d o u ă cab ine te , a căror

man i fes tare v a fi p r i le ju i t ă de ep isodul "armelor s a r d e " 7 7 ; ieşirea Rus ie i "de

son r ecue i l l emen t " 7 8 , pr imele semne ale st ingeri i cooperări i d implomat ice

ruso-franceze şi încercarea de concertare r u so-aus t r o-p rus i an ă 7 9 vor fi, de

a s e m e n e a , a s p e c t e ce n u vo r s c ă p a a t e n ţ i e i c e r c u r i l o r d i r i g u i t o a r e

r omâneş t i . Real i tăţ i le i m p u n e a u să se ob ţ i n ă acordu l puteri i s uze rane în

prob lema un i r i i depl ine. D â n d c u r s sol ici tăr i lor domni toru lu i C u z a şi s fa ­

tur i lor curţ i lor garante aces tea toate ţ i neau în acel moment s ă fie ev i tată

p roducerea u n u i n ou fapt împ l i n i t în Pr inc ipate -, î na l t a Poar tă v a l u a în

mai 1861 in i ţ ia t iva convocăr i i une i conferinţe l a Cons tan t inopo l .

î n t r u n i t ă ab i a în septembr ie 1861 - întârz ier i le fi ind determinate

între altele, de recunoaş terea regatu lu i i ta l ian şi de î n t ronarea nou lu i s u l ­

tan, Abd-ul-Aziz, - confer inţa va in t ra în ca lcu le le puter i lor şi c a un prilej

de fortif iere a ş ub rede i lor a t i tud in i în colect iv. Numa i în c a l cu l e î n s ă .

f i indcă , în real i tate , une le divergenţe notabile vor reieşi de î n d a t ă ce vor

începe del iberăr i le pe marg inea f i rmanu lu i Porţii , de recunoaş tere a un i r i i

depl ine. Fa ţă de formu lăr i l e din f i rman - cur tea suze rană , p l e c ând de la

ideea că "le r é un i on except ionnel le des deus Hospodara ts d an s l a person ­

ne d u Pr ince C o u z a a été na ture l lement considérée comme devant néces­

s i t e r c e r t a i n e s mod i f i c a t i o n d 'une n a t u r e é g a l e m e n t ex cep t i o nne l l e " ,

pret indea să se recurgă . în cazu l vacanţe i t ronu lu i , la s t r i c ta ap l icare a

c lauze lor convenţ ie i şi ale protocolu lu i d in 6 sep tembr ie -, ambasador i i

puter i lor garante îşi vor expr ima unele rezerve, ce vor fi anexate ac tu lu i

emana t d in vo in ţa s u l t a n u l u i 8 0 . Excep t ând pe Prokesch-Osten , care se v a

dec lara î n t r u to tu l de acord c u con ţ i n u t u l f i rmanu lu i , ceilalţi ambasador i

pa r t i c i pan ţ i l a con fe r i n ţ ă vor ven i , deş i d in mob i l u r i diferite, în î n t â m ­

p inarea sesizăr i i făcute de Moust ier , că f i rmanu l "sembla i t se référer pure ­

ment et s imp lemen t a u Protocole d u 6 septembre 1859 , comme appl icable

ind is t inc tement à toute s i tua t ion qui pourra i t se produire après le régne

du P r i n ce C o u z a , a u s s i b ien que pendan t l a du rée de s o n a dm i n i s t r a ­

t i on " 8 1 ; f iecare din cei c inc i v a sus ţ i ne , ind iv idua l , c a Poarta s ă se consu l te

îi. prea lab i l c u curţ i le garante , pen t ru a stabi l i d a c ă faptele vor fi pozitive

s a u vor cons t i t u i i n f r a c ţ i u n i a d u s e ord ine i c o n t r a c t a t e 8 2 . I n t e resan t de

r e ţ i nu t , a ces t e rezerve , p ă t r u n z â n d în c i r c u i t u l pol i t ico-diplomat ic , vor

putea , tocmai f i indcă apa r lacon ice , s ă fie invocate - uneor i ch i a r în detri­

mentu l pr inc ipa le lor fundamente ale ordinei - de acele îna l te curţ i , care ,

î n c l i n â nd sp re a se p r o n u n ţ a în favoarea recunoaşter i i uno r vi itoare î n f ăp ­

tu ir i " a le r o m â n i l o r , vor ţ i ne . d in i n t e rese ce se vor re l eva în t imp, s ă

în frâneze ambi ţ i i l e Porţii şi ale celorlalte ma r i cabinete par t i zane ale inter­

venţiei . De altfel, este învederat că , în c i uda intenţ i i lor expr imate , c a fir­

m a n u l d in 4 decembr ie 1861 să fie ap l icat comme l 'opéra comune delle

Po tenze 8 3 , moda l i ta tea în care confer inţa ambasador i lo r c on sac r a se un i r e a

adm in i s t r a t i v ă a Pr inc ipate lor n u v a const i tu i un fortifiant aprec iab i l pen ­

tru prerogat ivele cur ţ i lor garan te şi a le puter i i s u z e r a n e . î n a l t a Poar t ă ,

www.mnir.ro

58 G H E O R G H E CLIVETI

c ă u t â n d să l ase impres i a că n uma i exerciţ iul prerogativelor ei (garantate)

e r a u în c a u z ă , n u v a amin t i n im ic , în nota care va însoţ i f i rmanu l , despre

î n ţe l egerea p r e a l a b i l ă d in t re e a şi ce i ş ase în c a z u l v a can ţ e i t r o nu l u i

Pr inc ipate lor U n i t e 8 4 . în mod f i resc , de u n şi ma i m ic respect se vor b u c u ­

ra del iberăr i le conferinţei de l a Cons tan t inopo l din par tea admin is t ra ţ ie i

r o m â n e , p roc l ama ţ i a lui A l . I . Cu z a către ţară t recând s u b tăcere f i rmanu l

şi m e n ţ i o n â n d c u os ten ta ţ ie că puter i le n u a u f ă c u t decâ t să adere l a

U n i r e a dep l i n ă , î n f ă p t u i t ă ca un nou ac t de energie n a ţ i o n a l ă 8 5 .

R e f e r i r i l e a s u p r a e v e n i m e n t e l o r p e t r e c u t e în a n i i 1 8 5 9 - 1 8 6 1

p r obea z ă rea l i t a tea , de o i m p o r t a n ţ ă excep ţ iona l ă p en t r u p rob l ema t i c a

lucrăr i i de faţă , că r o m â n i i , r e f u z ând să se conformeze doar postur i i de

u zu f r u c t i e r i a i u no r i m u n i t ă ţ i şi pr iv i legi i , a u ţ i n u t s ă demons t reze că

a u t onom i a Pr inc ipa te lor se î n teme ia pe drep tur i , a căror conse rva re , în

l i p s a une i recunoaş te r i formale de u n for i n t e rna ţ i ona l , a u înţe les s ă o

a s i gu re exerc i t ându- le p r i n vo i n ţ ă n a ţ i o n a l ă . în pe r spec t i va une i a tare

real i tăţ i , ne pu t em expl ica de ce, n e reu ş i nd să r ă s p u n d ă decât pr in "semi-

m ă s u r i " fervoare i c u care s-au anga j a t r o m â n i i pe c a l e a rea l i zăr i i dor­

inţelor expr imate l a 1857 , puteri le îşi vor vedea a t i tud inea lor în colectiv

c o n f r u n t a t ă c u noi şi se r i oase d i f icu l tă ţ i în an i i 1862-1864 , an i a i d i s ­

putelor cons t i t u ţ i ona le , ce vor a n i m a viaţa p ub l i c ă i n t e r n ă 8 6 , ai u no r noi

mar i fapte împ l i n i t e ( secu la r i zarea averi lor mânăs t i r e ş t i î n ch i na t e şi lovitu­

r a de s t a t d in 2 m a i 1864 ) şi a i r a co rd ă r i i tot ma i s t r â n s e a a c ţ i u n i i

r omâneş t i l a r i tmur i le şi s e n s u l evoluţiei relaţii lor i n terna ţ iona le . E s t e , cea

invoca tă , rea l i ta tea care se cuv ine să fie a vu t ă în vedere şi a tunc i c â n d ne

p r eocupă exp l i ca rea mu l t d iscuta te i şi t u lbură toare i probleme a des t inu lu i

l u i C u z a - V o d ă . S e m n i f i c a ţ i a - de t r i um f a l c a u z e i n a ţ i o n a l e - pe ca re

r o m â n i i o con fe r i se r ă " î ndo i te i a leger i ' , pu te r i l e i-au r ă s p u n s printr-o

recunoaş tere de n a t u r ă s ă res t r ângă p lat forma mare lu i fapt împ l in i t : la fel

şi în c a zu l un i r i i depl ine, pe care cei ma r i a u condiţ ionat-o de dura ta dom­

nie i l u i A l . I . C u z a . Numa i că , a l e s u l n a ţ i u n i i , d â n d d ovad ă de o î n a l t ă

vocaţ ie p a t r i o t i c ă , îşi v a s u b s u m a cond i ţ i a p e r s o n a l ă c a u ze i s u p r e m e ,

înscr i indu-se , pr in exemplu l s ă u , c a u n s imbol s t ră luc i t al menir i i mar i i

p e r s o n a l i t ă ţ i în i s t o r i a n o a s t r ă . P u r t â n d , d u p ă 1 8 6 1 , "o c o r o a n ă de

s p i n i " 8 7 - m a n d a t u l impe r a t i v a p ă r â n d în och i i mu l t o r c o n t e m p o r a n i

î n d e p l i n i t , c â ş t i g â n d , în s c h i m b , tot ma i m u l t te ren s o l u ţ i a p r i n ţ u l u i

s t r ă i n 8 8 - A l ex and r u loan I n u va s u c o m b a în faţa d i f icul tăţ i lor generate de

s i t u a r e a domnie i lu i s u b s e m n u l u n u i provizorat , c i , e ta l ându-ş i cal i tăţ i şi

r e s u r s e ma i c u r â n d de mi l i tant decâ t de domn i t o r 8 9 , va in i ţ ia rea l i za rea

ace l o r fapte m a r i ce s t a u l a t eme l i a ed i f i c i u l u i R o m â n i e i mode rne . Şi

a cea s t a ch i a r d ac ă n u avea c u m şă-şi dea s e a m a că mar i le î n f ăp tu i r i , a şa

c u m v a a f i rma şi M. K o g ă l n i c e a n u în 1 8 7 3 , îi vor g r ăb i d e t r o n a r e a 9 0 .

O r i c â t de greu de accepta t ar veni celor tentaţ i să j udece printr-o jus t i f i ca ­

b i l ă perspect ivă s e n t imen t a l ă des t inu l domnu lu i Un i r i i , r a ţ i un i obiective

a u f ă cu t c a el s ă se trezească tot ma i s i ngu r în contextu l vieţii polit ice

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 59

interne. Deş i revo lu ţ ionară pr in c auză , man i e r a s a de a conduce ţara con­

t ravenea pr inc ip iu lu i cons t i tu ţ iona l modern , d u p ă care "regele domneş te ,

da r n u g uve r nea z ă " , ceea ce , d u p ă c u m s-a s u b l i n i a t 9 1 , v a c o n c u r a l a

apropierea , pe terenu l opoziţiei faţă de domnitor, a unor g rupă r i politice

c u in terese de c lasă d iametra l opuse: l iberal i i rad ica l i şi dreapta conserva ­

toare, a i căror l ideri vor pune , î ncă din i anuar ie 1863 , bazele "mons t ruoa ­

sei coa l i ţ i i " 9 2 .

în tr-o m ă s u r ă cons iderab i l ă , vor contr ibu i la s u b m i n a r e a prezenţei

lui C u z a pe t ronu l pr inc ipa te lor Un i te şi evoluţ i i le externe . C u toate că

recunoscuseră neces i ta tea unor amendamen te aduse convenţ ie i d in 1858 ,

puteri le, d â n d s emne de îngri jorare faţă de s imptomele vi i toarelor compl i ­

caţii i n t e r n a ţ i o n a l e 9 3 , a t răseseră to toda tă a len ţa i că n u vor ma i permite

factorilor d ir igenţ i de l a Bucureş t i s ă recurgă la s c h imb ă r i ale ordinei fără

a c o r d u l p r e a l a b i l a l c o n t r a c t a n ţ i l o r 9 4 . F ă c â n d u - s e c a z de r e s p e c t a r e a

"cadru lu i legal" , exemp lu l Franţe i de a î ncuv i i n ţ a înf i in ţarea agenţiei diplo­

mat ice r omâne ş t i n u v a ma i fi u rma t , pen t ru u rmă to r i i an i a i domnie i lu i

C u z a , de n i c i o a l t ă pu te re g a r a n t ă . R ă m â n â n d u - i des tu l de r es t r ânse

posibi l i tăţ i le expr imăr i i guvernamenta le pe p lan extern - expr imare foarte

necesară , d a c ă ţ i nem s e a m a că orice î m b u n ă t ă ţ i r e a d u s ă ordinei in terne

trebuia s ă p r imeasc ă o sanc ţ i onare i n te rna ţ i ona l ă - Al . I . C u z a v a fi nevoit,

pent ru rea l i zarea programu lu i s ă u de reforme, să recurgă l a acte şi a t i tu­

dini cons idera te , îndeosebi de adversar i , drept revoluţ ionare. Or aceas t a ,

în con textu l u ne i E u r o p e a cărei ma t r i ce pol i t ică e r a m o n a r h i s m u l , i a r

p r i n c i p a l e l e b a s t i o a n e a le c o n s e r v a t o r i s m u l u i e r a u pu te r i l e l im i t ro fe

P r i n c i p a t e l o r Un i t e , î n s e m n a o g r a v ă a c u z ă l a a d r e s a ş e f u l u i de s t a t

r o m â n 9 5 . E s t e drept , C u z a Vodă v a con t i nua să î n t re ţ ină rapor tur i c u con ­

s p i r a t o r i i , î n c o n d i ţ i i l e n o i , a l e d e p l a s ă r i i c e n t r u l u i de g r e u t a t e a l

mişcăr i lor i nsurec ţ iona le spre E u r o p a Cen t ra l ă şi sud-es t i c ă 9 6 , c â n d eveni ­

mentele d in S e r b i a 9 7 , Bu lga r i a , G rec i a şi ma i a les , revoluţ ia p o l o n ă 9 8 , vor

aduce c r i z a i n t e r n a ţ i o n a l ă p â n ă în pragu l i zbucn i r i i u n u i confl ict gene­

r a ' 9 9 , î n s ă . f ă r ă a î n d r e p t ă ţ i e t i c h e t a r e a s a , de c on sp i r a t o r i , c a homo

d u p l e x 1 0 0 . A l e x a n d r u l oan C u z a , s t ă p â n i t de r e sponsab i l i t ă ţ i l e ce i le

i m p u n e a u î n a l t a s a demni ta te , va t rebu i , c u t oa t ă s impa t i a s a s i nce r ă

pentru c a u z a n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r 1 0 1 , s ă dea dovadă de m u l t ă c i rcumspecţ ie , în

m ă s u r ă să evite per ic l i tarea a tot ceea ce r omân i i î n f ăp tu i se ră p â n ă a tunc i

pe terenul cauze i lor na ţ iona le . C o n c e n t r â n d în mâ i n i l e sa le pr inc ipa le le

p â rgh i i ale pol i t ic i i i n te rne şi ex terne , domn i to ru l va t rebu i s ă a i b ă în

vedere" tend inţe le puter i lor limitrofe de a înch ide în cercu l intereselor lor

p r ob l ema r o m â n ă , în v r eme ce I t a l i a ş i , d u p ă i n te rmezzo-u l po lonez .

Franţa , se vor dezice de intenţ i i le de a face c au z ă c o m u n ă c u insurecţ i i le

n a ţ i o n a l e 1 0 2 . î m b i n â n d mi j loacele permise de c ad ru l legal c u a t i t ud inea

energică, C u z a şi colaboratori i să i vor reuş i să i m p u n ă factori lor extern i

r e s p e c t a r e a a u t o n o m i e i şi n e u t r a l i t ă ţ i i t e r i t o r i u l u i n a ţ i o n a l 1 0 3 , de ter ­

m i n â n d pr in noile acte şi ac ţ i un i - între care , s ecu l a r i z a rea şi lov i tura de

www.mnir.ro

60 G H E O R G H E CLIVETI

s ta t - o s c h i m b a r e rad ica l ă a s i tuăr i i s ta tu lu i r o m â n în raport c u puteri le

garante şi c u pu terea s u ze r an ă .

P e n t r u r e a l i z a r e a s e cu l a r i z ă r i i aver i l o r m ă n ă s t i r e ş t i î n c h i n a t e ,

guvernu l lu i C u z a va c ă u t a ma i în tâ i să ob ţ i nă acordu l tacit al puter i lor . O

a s e m e n e a ca le se v a dovedi î n s ă foarte anevo ioasă , f i i ndcă , c h i a r d a c ă

unele puter i r ecunoş t eau că lugăr i lor greci doar dreptul de i ndemn i za ţ i e ,

toate vor î m p ă r t ă ş i , în egală m ă s u r ă , dor in ţa ca adm in i s t r a ţ i a r o m â n e a s c ă

să se conformeze prevederi lor protocolu lu i XI I I al Confer inţe i de la Par is

(1858) şi s ă s u p u n ă a facerea del iberăr i lor une i noi î n t run i r i d ip lomat ice la

Cons tan t i nopo l . Iar ofensa pe care r omân i i o vor aduce Înaltei Porţi, prin

re fuzu l de a par t i c ipa s u b pavi l ion otoman la expoziţ ia un iversa l ă de la

Lond r a ( 1 8 6 2 ) 1 0 4 şi, îndeoseb i , t r is ta exper ienţă ce a prilejuit-o puter i lor

a t i t ud inea au tor i t ă ţ i l o r Pr inc ipate lor Unite în t impul t ranz i tu lu i a rme lor

s â r b e ş t i 1 0 5 , vor m i c şo r a şi ma i mu l t şanse le acceder i i îna l te lor curţ i la

p u n c t u l de vede re a l d o m n i t o r u l u i şi g u v e r n u l u i de l a B u c u r e ş t i . în

cond i ţ i i le agravăr i i s i tua ţ ie i i n t e rna ţ i ona l e - în i a nua r i e 1863 i z bucn i se

r e vo l u ţ i a p o l o n ă - pu t e r i l e vor i n d i c a , pr intr-o t e l e g r a m ă co lec t i vă a

a m b a s a d o r i l o r l o r l a C o n s t a n t i n o p o l c ă t r e c o n s u l i i g e n e r a l i de l a

Bucu re ş t i , ca aceşt ia din u r m ă să acţ ioneze concertat , pen t ru a se împ ie ­

d ica "une quest ion locale de devenir une quest ion généra le" (25 februarie

1 8 6 3 ) 1 0 6 . L u ându-ş i în ser ios s a r c i n a p r im i t ă , consu l i i se vor î n t r u n i in

şed in ţe s ă p t ă m â n a l e , î ndep l in indu-ş i rolul u nu i soi de supraveghere colec­

tivă a act iv i tăţ i i d omn i t o r u l u i 1 0 7 . In i ţ iat iva aces tu i a de a decide înscrierea

veni tur i lor mănăs t i r i l o r î n ch i na t e în bugetul pe anu l 1863 - o secu la r i za re

deghizată , c um o aprecia C C . G i u r e s c u 1 0 8 - va determina Poarta să p r o p u n ă

(prin nota lu i Aa l i Paşa , din 2 apri l ie 1863) convocarea une i conferinţe la

C o n s t a n t i n o p o l a pu ter i l o r s e m n a t a r e ale p ro toco lu lu i X I I I . S u s ţ i n â n d

î n s ă , c ă a f a c e r e a î n d i s c u ţ i e e r a u n a de d o m e n i u l d r e p t u l u i p u b l i c

i n t e r n 1 0 9 , C u z a Vodă , în depl in acord c u g â n d u l expr imat de N. Bo rdeanu .

că " s uve r anu l cel ma i abso lu t şi ma i pu tern ic este ma jes ta tea s a faptul

î m p l i n i t , î n fa ţa c ă r u i a t oa t ă l u m e a se î n c h i n ă " 1 1 0 , v a r ecu rge l a a c t u l

secu la r i ză r i i ( 1 3 / 1 5 decembr ie 1863). Puse în faţa u n u i n ou fapt împ l i n i t -

în care T .W .R i k e r desc i f ra semni f ica ţ ia une i "revoluţi i na ţ i ona le , ma i tare

decâ t t r a t a t e l e " 1 1 1 - puter i lor le va ma i r ă m â n e doar să se p u n ă de acord

a s u p r a i n demn i z a ţ i e i pen t r u Locu r i Sf in te , t r e n â nd , în aces t scop , î ncă

mu l t t imp lucrăr i le Confer inţe i de l a Cons tan t inopo l .

Anevo i o a s ă se v a dovedi şi î ncercarea domn i to ru l u i de a ob ţ ine

ade ra rea tac i tă a puter i lor (în p r imu l r â n d a Porţii) la proiectul de const i ­

tuţ ie (tr imis Cons tan t i nopo lu lu i , î m p r e u n ă c u un memor iu , în iun ie 1863) .

proiect ce precon i za în f i in ţarea u n u i Sena t şi în tăr i rea prerogativelor pute­

ri i e x e c u t i v e 1 1 2 . C h i a r dacă so l ic i tarea lu i C u z a se î n teme ia pe cons ide ­

ren tu l că în f i in ţarea Sena t u l u i e ra p revăzu t ă şi de f i rmanu l din 1861 , n u

va scăpa totuşi atenţiei demnitari lor otomani g â ndu l intim al domnitorului de

a provoca , pr in rev izu i rea convenţ ie i , o r ă s tu rna re . în cazu l Pr incipatelor ,

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 61

a s tăr i lor de l u c ru r i p lasate s u b ga r an ţ i u a colectivă a puteri lor. U r m ă r i n d

să se r ecunoască Pr inc ipate lor dep l ina autonomie legislativă, pune rea în

ap l i care a pro iec tu lu i de cons t i tu ţ ie , fără o prea lab i l ă del iberare a une i

c o n f e r i n ţ e d i p l o m a t i c e , a r fi î n s e m n a t . în fap t . l i m i t a r e a r a p o r t ă r i i

g a r an ţ i e i co lec t ive a pu te r i l o r şi p reroga t ive lor de s u z e r a n ă a le Porţ i i

n u m a i l a "f i inţa exter ioară" a s ta tu lu i r o m â n . In tu ind toate aces tea . Poar ta

o t o m a n ă , p r i n c i r c u l a r a lu i Aa l i Pa şa . d in 30 oc tombr i e /11 no iembr ie

1863 , v a so l ic i ta c o n cu r s u l puteri lor în legă tură c u propuner i le lu i C u z a

de a se aduce une le î m b u n ă t ă ţ i r i Convenţ ie i de l a Pa r i s . Deconsp i r a r e a

gestu lu i Porţii (dator i tă indiscreţiei z i a ru lu i par iz ian " L a Nation") v a atrage

protestele domni toru lu i r o m â n , ce v a sus ţ i ne că n u concepe o const i tu ţ ie

de o a l t ă emana ţ i e decât i n t e r n ă 1 1 3 . în c i uda încercăr i lor de d i scu lpa re din

pa r tea d e m n i t a r u l u i o toman , domn i to ru l a înţe les l impede neces i t a t e a

lovituri i de stat , pe care o s i pro iectase pen t ru 30 no i embr i e / 12 decembr ie

1863 " 4 .

A r fi p rea mu l t . se înţelege, să i n s i s t ăm aici a s u p r a cauze lor mu l t i ­

ple ce a u determinat pe Al . I . C u z a să a m â n e lovitura de stat . Câ teva me­

rită to tuş i să fie invocate, f i indcă ele pr ivesc unele mu ta ţ i i pe care le vor

cunoaş te at i tudini le puter i lor faţă de "pol it ica generală" , mu t a ţ i i ce se vor

reflecta şi în condu i ta celor mar i faţă de prob lema r o m â n ă . G u v e r n u l de la

Bucureş t i v a trebui . î na in te de toate, s ă ţ i nă s e ama de sch imbăr i l e ce vor

surven i în a t i tud inea Franţe i , pe al cărei sr i j in mizase şi căreia îşi oferise,

în e v e n t u a l i t a t e a că a r fi fost so l i c i t a t e , se rv i c i i l e s a l e şi a le a r m a t e i

Pr incipatelor U n i t e " 5 . Or , i n t rarea în ac ţ iune a Franţe i , de par tea i n su r ­

genţi lor polonezi , n u pu tea avea loc fără un concu r s englez s a u aus t r i a c ,

l u c ru dif ici l , da tor i t ă divergenţelor dintre interesele capita le ale celor trei

c u r ţ i 1 1 6 . F ap t u l va permite Petersburgu lu i , benef ic iar al une i poziţi i favora­

bile din pa r tea P r u s i e i " 7 şi a l expectat ivei i ta l iene, s ă cons idere paci f i ­

carea Poloniei doar c a o afacere r u s ă " 8 . R ă m a s ă s i ngu r ă şi în aven tu r a

mex icană (Span i a şi Angl ia se retrăseseră) F ran ţa va c ă u t a să-şi reaf irme

cond i ţ i a de c a m p i o a n ă a d i p l oma ţ i e i eu ropene p r o p u n â n d c o n v o c a r e a

unu i Congres general - meni t "à régler le présent et à a s s u r e r l ' a v en i r " 1 1 9 -

î n t r e a l e c ă r e i c h e s t i u n i P a r i s u l v a p r o p u n e s ă fie î n s c r i s ă şi c e a

r o m â n ă 1 2 0 . I n i ţ i a t i v a f r a n ce z ă v a p r ovoca î n s ă r e a p r o p i e r e a V i e ne i şi

Petersburgulu i , aces te d o u ă "mar i cabinete" p u t â n d să-şi tatoneze rec iproc

intenţi i le c u pr i le ju l afacer i i mănăs t i r i l o r î n ch i na t e ("la p ierre de touche

des re la t ion a u s t r o - r u s s e s " ) 1 2 1 . S i t u a ţ i a v a conven i de m i n u n e P r u s i e i ,

care, s e s i z ând răcea la d in raportur i le austro-franco-engleze. v a s imţ i sos i t

momentu l să determine c a puterea Hohenzo l lemi lor şi cea a Habsburg i lor

( aceas ta , i zo l a t ă ) s ă se v a d ă " e m b a r q u é s d a n s le g r a nd O m n i b u s de s

affaires a l l e m a n d e s " 1 2 2 . în p l u s , observând că Angl ia se va a r ă t a de acord

numai c u ideea u nu i congres res t râns , men i t doar unor revizu ir i ale s i s ­

temului de tratate d in 1815 - mu l t p rea pu ţ i n pen t ru a sa t i s face aş tep ­

tările Franţe i - cab ine tu l de la Ber l i n , asoci indu-şi pe cel de l a V i e n a . v a

www.mnir.ro

62 G H E O R G H E CLIVETI

r e u ş i s ă c on f e r e c h e s t i u n i i d u c a t e l o r ţ i n u t a u n e i " a f a c e r i g e rmano-

d a n e z e " 1 2 3 . V a fi vorba dec i . de o eşuare a tratativei Franţei de a-şi conso­

l i d a p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă p r i n i n t e r m e d i u l p r o c e d e u l u i favor i t a l l u i

Napoleon al ll l-lea: congresu l european . Temer i l e c va s i u nan ime ale mar i ­

lor c ab i ne te f a ţ ă de i n ten ţ i i l e F r a n ţ e i 1 2 4 vor gene ra o r eg r upa r e , fie şi

m o m e n t a n ă , a puter i lor , care , în pr iv in ţa ches t i un i i or ientale, n u denota

s emne favorabi le v reune i res t ruc turăr i a ordinei . P reocupa t ă s ă n u rişte

i z o l a r e a pe t e r e n u l a f a c e r i l o r o r i e n t a l e şi să-ş i p i a r d ă i n f l u e n ţ a l a

Cons t an t i nopo l în favoarea cur ţ i lor nord ice - b ă n u i t e , în p r i m a parte a

a n u l u i 1864 , că a r fi î nche i a t ch i a r u n tratat de a l i a n ţ ă 1 2 5 - F r a n ţ a va

î n d e m n a c u i n s i s t e n ţ ă 1 2 6 pe C u z a să n u ma i î n t r e p r i n d ă acte con t ra re

del iberăr i lor comune ale puteri lor. Aceleaşi î n d e m n u r i vor fi pr imite şi de

la Lond r a , unde per ico lu l redobând i r i i de R u s i a a in f luenţe i preponderente

în Pr inc ipa te provoca unor m in i ş t r i adevărate stări de c o ş m a r 1 2 7 . C u toată

i ns i s ten ţa lor, n u î n d emnu r i l e fraco-engleze vor c ân t ă r i î nsă cel ma i mu l t

în d e t e rm i n a r e a a m â n ă r i i lovi tur i i de s ta t . ci îngr i jorarea guve rnan ţ i l o r

r o m â n i în l egă t u r ă c u s t r ângerea ce rcu l u i puter i lor l imitrofe. A u s t r i a şi

R u s i a , e x a g e r â n d imp l i ca ţ i i l e m ă s u r i l o r g uve r nu l u i de l a B u c u r e ş t i de

î m b u n ă t ă ţ i r e a armate i , vor sugera la Poartă so luţ ia intervenţiei otomane

în Pr inc ipate ; trupe aus t r iece şi ruseşt i se af lau deja masa t e la confinele

s t a t u l u i r o m â n 1 2 6 . Ş i e r a m o m e n t u l c â n d a t i t u d i n e a V i e n e i ş i

Pe tersburgu lu i în afaceri le orientale î n t â l nea şi adez i unea de pr inc ip iu a

Be r l i n u l u i , B i s m a r c k ţ i n â n d să-şi facă c u n o s c u t ă părerea că "Cou z a es t

év i demen t u n vo leur et un consp i ra teur et n ous ne s a u r i o n s le couvr i r de

notre p ro t ec t i on " 1 2 9 .

C o n s i d e r ă m suf ic iente cele men ţ i ona t e pen t ru a s us ţ i ne ideea că

n ic i c u ocaz ia lovituri i de s ta t reuş i ta r omân i l o r n u a fost pos ib i l ă doar c a

u rma re a d ibacei exploatăr i a une i con junc tu r i favorabile. D u p ă c u m se

poate observa , a fost vorba de o confruntare , domni toru l C u z a şi co labora­

tori i s ă i r e c u r g â n d la n ou l ma re fapt î m p l i n i t , de l a 2 ma i 1 8 6 4 , m a i

c u r â n d pen t ru a î n depă r t a o im i n en t ă pr imejdie externă decât pen t ru a n u

l ă sa să le s cape , ch ipur i le , un moment pr ie ln ic . C a în cazu l or icăru i mare

act pol i t ic, a ex is ta t şi a t unc i o doză de temeritate şi r i s c , făur i tor i i lu i "2

ma i " î n teme indu-se pe convingerea fermă că a c ţ i unea lor e r a leg i t imă şi

c o n t â n d pe efectul pe care aceas t a , da tor i t ă accen tua te i sa le tente inter­

na ţ i ona l e , îl v a avea şi a s u p r a c i r cumscr i e r i i poziţiei puter i lor . D u p ă c u m

este ş t i u t , l a a f larea veştii lovituri i de stat , F r an ţ a şi Ang l i a , în i n ten ţ i a

v ăd i t ă de a contracara ' avansur i l e austro-ruse l a Cons tan t inopo l în s e n s u l

intervenţ ie i în Pr inc ipate le Uni te , vor găsi r esu rse le necesare c a , de comun

acord , s ă a t ragă Poar ta pe făgaşu l recunoaşter i i îmbună t ă ţ i r i l o r aduse de

C u z a convenţ ie i pr in încheierea u nu i protocol secre t anglo-franco-otoman,

la 10 ma i 1 8 6 4 1 3 0 . Pen t ru a convinge S u b l i m a Poartă , puteri le occidentale

se anga j aseră să determine pe C u z a Vodă să a j u n g ă la o înţelegere directă ,

c u cu r t ea s u ze r an ă , c u ocaz ia une i imediate vizite a a c e s t u i a în cap i ta la

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI AL.I. CUZA 63

o t o m a n ă , gest pe care domni toru l îl v a face, î n s ă n u m a i d u p ă ce se va

î n c ă r c a şi c u g r e u t a t e a c o n s a c r ă r i i i n t e r n e a a c t e l o r s a l e , p r i n t r-un

p l e b i s c i t 1 3 1 . în aces te condi ţ i i , ch i a r dacă , formal , toate puteri le cons ide­

r a u lov i tura de s ta t con t ra ră tratatelor (ver t ragswidr ig ) 1 3 2 , confer inţa de l a

Cons tan t i nopo l v a fi nevoi tă s ă ia doar c unoş t i n ţ ă de nou l fapt împ l in i t ,

n e r eu ş i n d să a d u c ă , pr in sanc ţ i onarea Ac tu lu i ad i ţ iona l la convenţ ia de l a

1 8 5 8 , d e c â t " un omag i u s c u m p e i de func te " (convenţ ie i ) 1 3 3 . D u p ă ce le

î n t âmp l a t e , e r a u pu ţ i n i cei care ma i pu teau crede în ef icienţa aver t i smen ­

t u l u i a d u s r o m â n i l o r , î n p r e a m b u l u l A c t u l u i a d i ţ i o n a l , c ă , " d e ş i

Pr inc ipate le Un i te pot în viitor a modif ica s a u s c h i m b a legile care pr ivesc

a d m i n i s t r a ţ i u n e a lor d i n l ă u n t r u , c u c o n c u r s u l legal al tu turor puter i lor

stabi l i te şi fără nic i o i n te rven ţ iune , se înţelege b ine că aceas tă facultate

n u s e poa te î n t i n d e Ia l egă t u r i l e c a r e u n e s c P r i nc i pa t e l e c u Impe r i u l

o toman, n ic i la tratatele între î na l t a Poartă şi celelalte puter i , care s un t şi

r ă m â n obligatorii pen t ru aceste P r i n c i p a t e " 1 3 4 .

P r i n r ecunoaş t e rea i n t e r n a ţ i o n a l ă a ma re l u i fapt împ l i n i t . C u z a

Vodă v a avea motive temeinice să facă cunoscu t , pr in p roc l amaţ i a s a către

ţară (2 iul ie 1864) că " R o m â n i a (...) i n t ră în au tonomia s a d i n l ă u n t r u " 1 3 5 .

O a t a re r ea l i z a re - c o m b i n a t ă c u amp l i f i c a rea p rog r amu l u i de re forme

interne; c u con t rac ta rea î m p r u m u t u l u i S te rn şi a afaceri i de comis ion în

vederea l i ch idăr i i d i ferendulu i c u Locur i le Sf inte; c u adera rea Pr inc ipate lor

Un i t e l a c o n v e n ţ i a te legra f ică I n t e r n a ţ i o n a l ă ; c u a t r age rea c ap i t a l u l u i

englez şi f rancez în scopu l realizări i unor importante lucrăr i publ ice e t c . 1 3 6

- va s emn i f i c a a t ingerea , în a doua j u m ă t a t e a a nu l u i 1864 şi p r ima a

u r m ă t o r u l u i , a celei ma i îna l te cote a măreţe i opere î n f ăp tu i te s u b scep t ru l

"domni toru lu i Unir i i " . Rea l i ta tea îşi va af la, fireşte, ref lectarea şi în conso­

l idarea poziţ iei s t a t u l u i r o m â n faţă de mar i le puter i . Spre edif icare, în noile

cond i ţ i i , co rpu l c o n s u l a r v a înceta să-şi ma i exerc i te a t r ibuţ i i l e de con ­

si l iere a domni toru lu i a s u p r a actelor c u carac ter i n t e r n 1 3 7 . Iar a t i tud inea

i n t r a n s i g e n t ă a d o m n i t o r u l u i f a ţ ă de d e m e r s u l co lec t i v a l c o n s u l i l o r

( 1 9 / 3 1 m a r t i e 1865 ) î n p r o b l e m a j u r i s d i c ţ i e i c o n s u l a r e l 3 8 v a p r oba

h o t ă r â r e a p ă r ţ i i r o m â n e de a n u face n i c i o c o n c e s i e în l e g ă t u r ă c u

accep ţ i unea pe care o d ădea autonomie i depl ine.

D u p ă c u m se poate cons ta ta , par tea r o m â n ă câşt igase un punc t

preţ ios în con f r un t a rea c u u n regim i n t e rna ţ i ona l conserva tor . Aceas t ă

reuş i tă , rod al u n u i efort s u s ţ i n u t , va î n s e m n a î nsă şi def in i t ivarea pre-

ludii lor detronăr i i lu i C u z a 1 3 3 . împ l i n i ndu-se revoluţ ia pen t ru uni tate (ca

să>folosim. l a r â ndu-ne , fericita dormulare a lu i N. Bă lcescu) era necesară ,

p en t r u l ă rg i rea perspec t i ve lo r revoluţ ie i p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă şi M a r e a

U n i r e 1 4 0 "o r ă s t u r n a r e comp le t ă a s ta tu tu lu i Pr incipatelor" , obiectiv pen t ru

a c ă ru i î n f ăp tu i re "nic i el (Cuza) , nici un alt p r in ţ indigen n-ar fi pu tu t s ă

m e a r g ă m a i d e p a r t e " , ci n u m a i u n p r i n ţ s t r ă i n , c a r e p u t e a s ă a i b ă

î nd r ă znea l a şi a jutoarele diplomat ice pen t ru a g â nd i ser ios la a c e a s t a 1 4 1 .

E r a u n adevă r înţeles bine în epocă şi pe s e a m a lu i trebuie să p u n e m , în

www.mnir.ro

64 G H E O R G H E CLIVETI

p r inc ipa l , revtta l izarea opoziţiei faţă de domnitor , c u ac ţ i un i des f ăşura te în

ţa ră şi î n s t r ă i n ă t a t e . P a r i s u l deven ind , pen t ru î n t reaga consp i ra ţ ie , u n

ver i tabi l c e n t r u 1 4 2 .

L a aprop ierea d e z n o d ă m â n t u l u i de la 11 februar ie 1866 v a concu ­

r a , n u î n s e c u n d a r , p o l i t i c a m a r i l o r p u t e r i . P i e r z â n d d i n a t r i b u ţ i i l e

del iberăr i i în pr iv in ţa actelor c u carac ter in tern , înal telor curţ i le r ă m â n e a ,

to tuş i , pos ib i l i ta tea să se p r onun ţ e a s u p r a at i tudini i generale a lu i C u z a ,

f i i ndcă actele recunoaşter i i sa le c a domn, deci şi facu l tatea rezervată con­

t rac tanţ i lor de a se p r o n u n ţ a în l egă tură c u men ţ i ne rea Un i r i i , în cazu l

vacanţe i t ronu lu i , r ă m â n e a u în vigoare, la tă c u m , pr in ch i a r s ta tu tu l s ă u ,

pe r soana domni toru lu i , a ace lu i a care contr ibu ise a t â t de mu l t la consol i ­

da rea autonomie i - a j u n sese în d r ama t i c a pos t u r ă de a fi u n potenţ ia l pre­

text s a u i n s t r umen t de imixt iune a puteri lor în afaceri le in terne ale s t a t u ­

lu i r o m â n . Şi d ac ă tend inţe le de imixt iune vor fi stăvi l i te, a ceas t a se v a

datora , c u prior i tate, at i tudin i i demne şi ferme a lui C u z a , p r oba t ă în mod

s t r ă l u c i t şi c u o c a z i a i n c i d e n t u l u i d i p l oma t i c p r ovoca t de s c r i s o a r e a

viz ira lă , pr in care F u a d Paşa încercase să a t ragă a tenţ ia domni toru lu i în

pr iv in ţa menţ iner i i ordinei in terne, a m e n i n ţ a t ă , se sus ţ i nea , de tu lbură r i l e

din 3 / 1 5 augus t 1865 . Inc indetu l co respundea - aspec t i n te resan t a ic i -

unor mu t a ţ i i ses izab i le în at i tudini le puter i lor garante , mu t a ţ i i ce denotau

acea s c h imba r e de t empe r a t u r ă de care am in tea T .W. R i k e r 1 4 3 . Pe fondul

crizei i n te rna ţ i ona le din ani i 1863-1864 , man i e r a de a ac ţ iona a Prus ie i

e ta l ase p rea p u ţ i n respec t faţă de acordur i l e i n t e rna ţ i ona l e - B i s m a r c k

s u s ţ i n â n d "qu'il es t préférable avant tout d'attendre les événemen ts s a n s

inventer l ' h i s t o i r e " 1 4 4 -, m a n i e r ă care , r ă m â n â n d nesac ţ i ona t ă , a m e n i n ţ a

să lovească "concer tu l european" în ch i a r r a ţ i unea f i inţări i sa le . îngr i jorate

- F r an ţ a , în l egă t u r ă c u v i i toru l polit ici i sa le renane ; Ang l i a , i n t u i nd că

por tu l K ie l a r pu tea const i tu i p l aca t u r n a n t ă pen t ru r i d i ca rea Prus ie i la

r angu l de mare putere nava l ă , şi, c u t impul , co lon ia lă ; Au s t r i a , p reocu ­

p a t ă s ă evite ieşirea d in criză a raportur i lor i n terna ţ iona le pr intr-un nou

sac r i f i c i u l ter i tor ia l pe s e a m a poses iun i l o r habsbu rg i ce ; R u s i a , a c u z â n d

a n u l a r e a şi a ş a mu l t r eduse i sa le " i n f l uen ţe în afacer i le g e r m a n e " 1 4 5 -,

mar i le puter i vor pă rea doritoare să depăşească unele divergenţe dintre

interesele lor şi să afle moda l i t ă ţ i le concertăr i i . " E n fermant le temple de la

guerre" , c u m spe rase Napoleon al I l l - l e a 1 4 6 , puteri le vor recurge la o veri ­

t a b i l ă t e s t a r e , o b s e r v a b i l ă p e n t r u a d o u a J u m ă t a t e a a n u l u i 1 8 6 5 şi

î n c e p u t u l ce lu i u r m ă t o r , a at i tudin i i lor în colectiv pe terenu l afacer i lor

o r i e n t a l e 1 4 7 . D rep t u r m a r e , ne apare î n t r u t o t u l exp l i cab i l ă fo los i rea de

pu ter i a i n terna ţ iona l i ză r i i ep isodu lu i d in 3 / 1 5 augus t 1865 pen t ru a-şi

e ta la veleităţi le at i tudin i i lor concentra te . Ev iden t , avem în vedere man i ­

festări le la l um i n a zilei ale politicii puteri lor , deoarece cana le le d ip lomaţ ie i

s e c r e t e ( c a z u l c o r e s p o n d e n ţ e i d i n t r e G o r c e a k o v ş i I g n a t i e v f i i n d

e l o c v e n t ) 1 4 8 n u e r a u l ipsite de ca lcu le şi t a tonăr i de a l tă n a t u r ă , în legă­

t u r ă c u perspect ivele evoluţiei real i tăţ i lor, pe l in ia cău tă r i l o r concertăr i i de

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 65

m o m e n t , l a B u c u r e ş t i , c o n s u l i i g e n e r a l i , m a i î n t â i c e i a l Ang l i e i şi

F r a n ţ e i 1 4 9 , şi apo i , l a î n c e p u t u l a n u l u i 1 8 6 6 , ce i a i ce l o r l a l t e pu t e r i

garante (cu excepţia ce lu i al Prus ie i ) p r im iseră i n s t r uc ţ i un i analoge pen t ru

a atrage a ten ţ i a domni toru lu i că "nu i se va ma i î n g ădu i să nesocotească

tratatele e x i s t e n t e " 1 5 0 şi să-i insp i re "des m e s u r e s p lus sages et p l us pro­

pres à le s a u v e r de l a s i tua t ion dép lorab le o ù il se t r o uve " 1 5 1 .

Nu v a fl greu î n s ă pen t ru domnitor să înţeleagă felul diferit în care

consu l i i îşi u r m a u i ns t ruc ţ i un i l e . Astfe l , spre deosebire de at i tudini le con ­

su l i l o r F r an ţe i , Ang l ie i şi I ta l ie i , c a re deno t au s e m n e ale accep t ă r i i de

g u v e r n e l e l o r a m e n ţ i n e r i i s t ă r i i de l u c r u r i î n f i i n ţ ă , d i n s f a t u r i l e şi

a t en ţ i on ă r i l e l u i E d e r s a u Of fenberg t r a n s p ă r e a u speran ţe le pe c a re le

n u t r e a u V i e n a şi Petersburgu l în s e n s u l revenir i i l a s t a rea de l u c ru r i ante­

r i oa r ă a n u l u i 1 8 5 9 1 5 2 . P r eo cupa t de s o a r t a U n i r i i , C u z a v a ţ i ne să-şi

expr ime faţă de T i l los dezamăg i rea că a t i tud inea franco-engleză n u imp l i ca

c on sen su l "à résoudre l a quest ion du Pr ince étranger" , eventual i tate ce 1-

ar face s ă cons idere " l 'union de l a F r a n c e et de l 'Angleterro comme pou­

vant deven ir très f é c o n d e " 1 5 3 .

î n ţe legând bine că men ţ i ne rea s a pe tron "comme manda ta i re des

P u i s a n c e s " 1 5 4 a m e n i n ţ a î n s ăş i soa r t a Un i r i i , domni toru l n u v a ez i ta , c u

pr i le ju l mesa j u l u i d in 5 / 1 7 decembr ie 1865 , la desch iderea noii s e s i u n i

par l amentare , s ă facă b ine ş t iu t că pe rsoana s a "nu v a fl o p ied ică la orice

even iment care a r permite de a conso l ida edif iciul politic la a c ă ru i consol i ­

dare a (m) fost fe r i c i t a c on t r i b u i " , că " în A l e x a n d r u l oan I, D o m n a l

R o m â n i e i , r o m â n i i vor găs i t o t deauna pe co lonelu l C u z a " , c a re p r im i se

coroana " c a expres ie ne îndo ie ln ică şi s ta torn ică a voinţei na ţ iona le pen t ru

Unire - î n s ă n u m a i ca un depozit s a c r u " 1 5 5 . E r a u cuvinte care , e x p r i m â n d

nu s l ă b i c i unea , ci forţa mo r a l ă a une i mar i persona l i tă ţ i , p robau , to todată ,

convingerea domni toru lu i î n suş i că ac ţ i unea r o m â n e a s c ă se af la, ma i a les

sub impac tu l ra ţ i un i l o r ce ţ i neau de poziţie externă a Pr inc ipate lor Un i te ,

în faţa une i di leme presan te - Un i r ea c u pr in ţ indigen, dar dependen ţ a de

avizul puter i lor , s a u Un i r e a c u p r i n ţ s t ră in , impu s împot r iva voinţei î na l ­

telor cur ţ i , c a o împ l i n i re a u n u i obiectiv important al p rogramu lu i polit ic

na ţ iona l -, d i l emă a cărei dezlegare o vor aduce evenimentele a nu l u i 1866 ,

î n cepând c u ac tu l de l a 11 februar ie . V a fi a n u l care , a d u c â n d împ l i n i r ea

dorinţelor fundamenta le ale a dun ă r i l o r ad hoc , va m a r c a , pe coordonatele

p rocesua l i t ă ţ i i i s to r i ce , î n c e p u t u l u n e i no i e tape în a f i rma r e a s t a t u l u i

r omân modern .

www.mnir.ro

66 G H E O R G H E CLIVETI

NOTE

1. P rog ramu l a d u n ă r i i ad hoc de l a laş i a i n c l u s , c u m se şt ie, şi u n

p u n c t refer i tor l a n eu t r a l i t a t e a p r i nc ipa te lo r . V e z i , D .A . S t u r d z a ,

î n s e m n ă t a t e a d i v anu r i l o r ad hoc d in Iaş i şi B u c u r e ş t i î n i s t o r i a

r enaş te r i i R o m â n i e i i , în A R M S I , s. II, t. X X X I V , B u c u r e ş t i , 1 9 1 2

(Ex t ras ) .

2. Idem, Autor i ta tea faptu lu i împ l i n i t , executa t în 1866 de cei îndep-

tăţ i ţ i , în A R M S I , s . II, t. X X X I V , Bucu r e ş t i , 1912 (Ex t r a s ) ; vez i şi

idem, î n s e m n ă t a t e a eu ropeană a real izări definitive a dor inţe lor ros ­

tite de d ivanur i le a d hoc la 7 / 1 9 şi 9 / 21 octombrie 1957 , în A R M S I ,

s. II, t. X X X I V , Bucureş t i , 1912 (Ex t ras ) .

3. G h . I. B r ă t i a n u , Pol i t ica externă a lui C u z a Vodă şi dezvoltarea ideii

de un i ta te na ţ i ona l ă , în R IR , vol. II, fasc. 2, Bucureş t i , 1932 , p. 113 .

4. A .D .Xenopo l , Domn i a lu i C u z a Vodă , 1859-1866 , Iaşi , 1903 .

5. C C . G i u r e s c u , V ia ţa şi opera lu i C u z a Vodă , Bucu reş t i , 1970 , p. 11

şi u r m .

6. P a u l H e n r y , L ' a bd i c a t i o n d u p r i n c e C o u z a et l ' a v è n e m e n t de l a

dynas t ie de Hohenzol lern a u t rône de Rouman i e , Pa r i s , 1930 ; T .W .

R ike r , T h e Mak ing of Roman i a . A S tudy of an In tenat iona l Problem, .

1856-1866 , Oxford-London, 1931 ( lucrare a cărei t raducere în l imba

r o m â n ă de A. B ădescu c u tit lul: C u m s-a î n f ăp tu i t R o m â n i a . S t ud i u l

une i prob leme i n t e rna ţ i ona l e , 1856-1866 , Bucu re ş t i , 1944 , o vom

ci ta în cont inuare) ; A l . Lapeda tu , 11 februarie în perspec t iva istor ică

a trei s fer tur i de veac , în A R M S I . s . III, t. XX I I I , Bucu re ş t i , 1941 ;

i dem, O m u l de la 2 ma i - î n v i n su l de l a 11 februar ie . Bu cu r e ş t i ,

1942 ; idem, Preludi i le căder i i lu i C u z a Vodă , în A R M S I , s . I l l .m t.

X X V , pp. 1011-1112 . E x p r e s i a " î n f ăp tu i rea R o m â n i e i " (the mak i ng of

Roman i a ) semn i f i ca , în opin ia lu i T .W . R iker , rea l i zarea o rgan i smu ­

lu i politico- s ta ta l ce să î n t r uneasc ă atr ibutele formulate , c a dor in ţe ,

de a dun ă r i l e ad hoc de la 1857 .

7. Is tor ia R o m â n i e i , vol. IV, Bucureş t i , 1964 , pp. 375-397 şi 518-556 .

8. în aceas t ă p r i v i n ţ ă , u n mer i t apar te l-au avu t con t r i bu ţ i i l e profe­

so ru l u i V. R u s s u , i n c l u z â n d s tud i i va loroase, dintre care se impune

să r e ţ i nem a i c i M o n s t r u o a s a coal i ţ ie şi de t rona rea lu i A l . I . C u z a ,

s t u d i u pub l i ca t în vo lumu l C u z a Vodă . In Memor iam, Iaşi , 1973 , pp.

503-550 . ,

9. Ed i f i ca toare , în s e n s u l celor men ţ i ona t e , se dovedesc ieşirile în presă

a l e l u i G . D . I s c r u , c a şi i n t e r v e n ţ i i l e m e d i a t i z a t e a l e l u i G h .

D u m i t r a ş c u de l a t r i buna Par l amen tu lu i .

10. L u c r a r e a c i ta tă a lui Pau l Henry oferă in formaţ i i şi referiri deosebit

de i n t e r e s an t e a s u p r a p rob leme i ce ne i n t e resează . E a es te con ­

s a c r a t ă î n s ă , î n p r i n c i p a l , p r o b l eme i c a n d i d a t u r i i l u i C a r o l de

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI AL. I. CUZA 67

Hohenzo l lern-S igmar ingen la t ronu l R o m â n i e i . A b o r d â n d o proble­

m a t i c ă c u mu l t ma i largă , l u c r a r e a c i tată a lu i T .W . R i ke r inc lude , e

d rep t , p ag i n i foar te d e n s e , n u doa r î n i n f o r m a ţ i i , c u re fer i re l a

p rem ise le externe ale abd ică r i i lu i C u z a Vodă . Nu avem de-a face

î n s ă , n ic i în c a zu l aceste i l ucrăr i , c u o imagine cupr inză toare a s u p r a

d e r u l ă r i i i n s p e a p r e m i s e l o r r e s p e c t i v e , . C â t p r i ve ş t e i s t o r i c i i

r o m â n i , aceşt ia a u ins is ta t , c u precădere , a s u p r a poziţ i i lor mar i lo r

pu ter i , poziţ i i eva luate , de regu lă , în s e n s u l sub l in ier i i impor t an ţe i

i n te rna ţ i ona le (europene) a în făp tu i r i lor na ţ iona le r omâneş t i . A fost

r eda t as t fe l doar con tex tu l i n t e r n a ţ i o n a l , în ţe les c a u n m e d i u de

r e zonan ţ ă pen t ru în făp tu i r i le r omâneş t i . Şi a c ea s t a ch i a r şi în s tud i i

c a r e , p r i n t i t l u , s u g e r e a z ă ş i a b o r d a r e a p r e m i s e l o r e x t e r n e , n u

n u m a i a celor in terne , ale ac tu lu i de la 11 februarie 1866 . Vez i , spre

exemp lu , d intre contr ibuţ i i le relativ recente . G r . Ch i r i ţ ă , preludi i le şi

cauze le detronăr i i lu i C u z a Vodă , în Rd l , nr . 3, 1976 ; i dem. R o m â n i a

în 1866 . Coordonate ale politicii in terne şi i n terna ţ iona le , în R d l , nr .

12 , 1978 (ambele s tud i i a le ce rce t ă to ru l u i b u c u r e ş t e a n p u t â n d fi

s u s pe c t a t e de p r e l u a r e a , f ă ră tr imiter i le de r igoare, u no r idei s a u

d e m o n s t r a ţ i i d i n c o n t r i b u ţ i i l e l u i V . R u s s u ) ; D a n B e r i n d e i , L e s

an t é céden t s de l 'abdicat ion d u pr ince C o u z a , în R R H , nr . 4, 1979

etc.

11. Vez i s t u d i u l foarte i n te resan t şi dens al l u i D. V i t c u , 11 februar ie

1866 : h e rmeneu t o c a une i pre t inse revoluţ i i , în AI I . t. X X I X , 1992 ,

pp. 159-188.

12. P e n t r u r e f e r i r i , pe l a r g , l a ace l a ş i fapt , vez i şi l u c r a r e a n o a s t r ă

R o m â n i a şi Puter i le garante . Iaş i , 1988 .

13. D.A. S t u r d z a , î n s e m n ă t a t e a d ivanur i lo r ad hoc , p a s s i m ; P. Henry ,

op.cit.

14. Ν. Iorga, Par tea lu i Napoleon III în Un i r e a Pr inc ipate lor , Bucu reş t i ,

1 915 . p. 15 .

15. D . Ber i nde i , E p o c a Un i r i i , Bucureş t i , 1978 ; J . Deme l . A lexander J .

C u z a Kn i a ze R u m u n i i , Wroc l aw-Varşov ia-Cracov ia-Gdansk , 1977 ;

G e r a r d J . Bobango, T h e Emergence of the Roman i a n Nat ional S ta te ,

New York , Co l umb i a Univers i ty P re s s , 1979 .

16. Vez i , în aces t s e n s , D. Ber inde i , op.cit.; idem. Puter i garante şi acţ i­

u n e n a ţ i o n a l ă î n p r o c e s u l de f ă u r i r e a R o m â n i e i , î n U n i r e a

Pr inc ipate lor şi Puteri le europene , Bucureş t i , 1984 , pp. 187-201; A .

I o r d a c h e , S t a b i l i r e a u n u i s t a t u t i n t e r n a ţ i o n a l a l P r i n c i p a t e l o r

R o m â n e î n p e r s p e c t i v a U n i r i i , î n l o c . c i t . . pp . 8 0-99 ; M. M u ş a t .

Poz i ţ i a m a r i l o r pu t e r i e u r o p e n e fa ţ ă de U n i r e a P r i n c i p a t e l o r , î n

loc.ci t . , pp 125-146 etc.

17. î n " N a ţ i o n a l u l " d in 1 4 / 2 6 a u g u s t 1858 , V . B o e r e s c u s u s ţ i n e a c ă

E u r o p a "ne-a a r ă t a t că U n i r e a es te p o s i b i l ă " ( a p u d G h . P l a t o n ,

I s t o r i a m o d e r n ă a R o m â n i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 8 5 , p . 1 7 5 ) ; M .

www.mnir.ro

68 G H E O R G H E CLIVETI

Kogă l n i ceanu v a re l ua aceeaşi opinie în 1872 , în prefaţa l a Cron ice le

s a u Letopiseţele Moldavie ! şi Va l ah i e i , vol . I, Bucu re ş t i ; vez i şi V .

B o e r e s c u , Conve r s i u ne a relat ivă la organ izarea Pr inc ipate lor (articole

pub l ica te în "Naţ iona lu l " , sept.-nov. 1858) , în Acte şi documente , voi.

V I I , pp. 408-439 .

18. Acte şi documente , voi. VI I I , pp. 593-595 ; D. Ber inde i , E p o c a Un i r i i ,

p. 90 .

19. G . G . F l o r e s c u , Une le a spec t e a le poz i ţ ie i i n t e r n a ţ i o n a l e a Ţăr i l o r

R o m â n e în pe r i o ada Un i r i i . î n S t u d i i şi cercetăr i j u r i d i c e , n r . 1,

1 9 5 9 , p. 150 ; L . B o i c u , D i p l o m a ţ i a e u r o p e a n ă şi c a u z a r o m â n ă .

1856-1859 , Iaş i , 1978 , p. 90 .

20 . R .W. Se ton-Watson , Histo ire des r o u m a i n s de l ' époque roma ine à

l ' a c h èvemen t de l ' un i t é , P a r i s , 1937 , p. 3 3 9 şi u r m . ; T . W . R i k e r ,

op.cit . , pp. 2 53 , 2 7 3 şi u rm . ; B a r b a r a J e l a v i ch , A Cen t u r y of R u s s i a n

Fore ign Pol icy . 1814-1918 . Phy l a de l p h i a a n d new Yo r k , 1 964 , p.

137 ; F r i e d r i c h Enge l- I ano ş i , G e s c h i c h t e a u f dem B a l l h a u s p l a t z .

E s s a y s z u r ôs terre ich ischen Aussenpo l i t i k . 1830-1945 . Graz-Wien-

Kô ln , 1963 , p. 109; L. Bo i cu , Un i r e a Pr inc ipate lor R o m â n e în dez­

ba te rea forur i lor i n t e rna ţ i ona le , în Un i r e a Pr inc ipate lor şi puter i le

europene , p. 74 .

21 . V . P l ace , C . Wa l ewsk i , Iaşi , 20 februar ie 1859 ; a p u d R .W. Seton-

Watson , op.cit. , p. 299 .

22 . V . R u s s u , Mons t r uoa sa coaliţ ie, p. 505 .

23 . Ib idem.

24 . Semni f i ca t ivă poate să apa r ă formula ba ronu l u i Nothomb, m in i s t r u l

B e l g i e i l a B e r l i n : " L a d o u b l e e l e c t i o n é q u i v a u t à l ' u n i t é d e s

Pr inc ipatés , l 'union des Pr inc ipau tés c'est leur i ndépendence ; tel est

l'ordre d'idées à Constan t inop le et à V ienne" ; Nothomb c. de Vrière,

17 februar ie 1859 , în I n d ependen ţ a R o m â n i e i . Documen te , vol. II,

P a r t e a I, C o r e s p o n d e n ţ ă d i p l o m a t i c ă s t r ă i n ă , B u c u r e ş t i , E d .

Academ ie i , 1977 , p. 16; vezi şi G h . Platon, U n i r e a Pr inc ipate lor şi

Belg ia , în Un i r ea Pr inc ipate lor şi Puteri le europene , p. 113 . Pen t ru

d e s c h i d e r e a de " U n i r e a m i c ă " a pe r spec t i ve l o r p e n t r u r e a l i z a r e a

"Un i r i i mar i " , vezi R .V . Bos sy , L 'Autr iche et les Pr inc ipau tés Un ies ,

Bucu reş t i , 1932 , pp. 162-169; P. P. Pana i t e scu , C u z a Vodă şi un i ­

tatea n a ţ i o na l ă a român i l o r , în A S R S , nr . 4 / 1 9 2 9 , pp. 559-569 ; S t .

P a s c u , E c o u l Un i r i i Ţări i R o m â n e ş t i i şi Moldova în T r an s i l v a n i a , în

S tud i i pr iv ind Un i r e a Pr inc ipate lor , Bucureşt i ," 1.960, pp. 451-466 .

25 . B a r b a r a J e l a v i c h , op.cit. , p. 137 ; R o m â n i a în relaţiile i n te rna ţ iona le .

1699-1939 . Iaşi , 1980 , p. 165 .

26 . Ib idem.

27 . Il Carteggio Cavour-Nigra, 1858-1859 , vol. I, Bologna. 1926 , p a s s im ;

A l . M a r c u , Consp i ra to r i şi consp iraţ i i în epoca renaşter i i polit ice a

R o m â n i e i , 1848-1877 , Bucureş t i , 1930 , pp. 129-136.

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 69

28 . I s tor ia d i p l oma ţ i e i (sub redacţ ia V .A . Zor in s . a . ) , vo l . I, Bucu re ş t i ,

1962 , p. 6 0 6 şi u r m .

29 . Budbe rg c. Gorceakov , Be r l i n , 2 3 nov . / 4 dec. 1858 , Die auswart ige

Fol i t ik P r e u s s e n s , 1858-1871 , vol . I, O ldenburg , 1933 , p. 95 .

30 . F r . Cha r l e s-Roux , A lexandre II, Gor tchako f f et Napoleon III. Pa r i s ,

1913 , pp. 243-245 .

31 . H is to i res des re lat ions in ternat iona les , pub l i ée s o u s l a d irect ion de

P i e r r e R e n o u v i n , vo l . V , Le X lX-e s ièc le , 1-ère par t ie : D e 1 8 1 5 à

1 8 7 1 . L ' E u r o p e des n a t i o n a l i t é s et l'éveil d e s n o u v e a u x m o n d e s ,

Pa r i s , 1954 , p. 3 2 2 .

32 . A l . M a r c u , op.cit . , p. 115 şi u r m .

33 . î n i n s t r u c ţ i u n i l e p en t r u F r a n c e s c o As tengo , t r im i s î n m i s i u n e pe

l â n g ă Napoleon III, C avou r c o n s e m n a că "l 'élection d u colonel C o u z a

pa r l 'Assemblée Va laque est u n Immense événemen t . C 'es t le tr iom­

phe de l a pol it ique de l a F r a n c e et de l a Sarda igne en Or ient . S i l a

T u r q u i e ne veu t p a s le reconna î t re et invoque l 'appui d 'Autr iche, i l

pour ra i t su rg i r u ne c ause de rup ture qu i mettrai t fin à toutes nos

di f f icul tés"; Il Carteggio Cavour-Nigra. vol . II, p. 4.

34 . E s t e vorba despre det ronarea lu i A l . Karagheorghev ic i şi i n s t a u r a r e a

pe t r o n u l S e r b i e i a l u i M i l o ş O b r e n o v i c i . , L a 26 i a n u a r i e 1 8 6 9

P rokesch-Os t en no ta că "excese le " S c u p ş c l n e i sâ rbeş t i " s un t , ev i ­

dent , efectele num i r i i lu i C u z a " , cf. R .V . Bo s sy , op.cit. , p. 199 .

35 . D ip lomatu l p r u s i a n A r n i m , în t r-un raport d in V i e n a (14 oct. 1859)

v a face o i n te resan t ă para le lă în tre efectul pe care l-ar avea o rev­

oluţ ie î n F r an ţ a (stat na ţ i ona l uni tar) faţă de u n a în imperi i mu l t i ­

na ţ i ona le c a A u s t r i a şi T u r c i a . E l d ă dea expres ie temeri lor lu i Buo l

în l egă t u r ă c u faptul că "dacă î n F ran ţ a i zbucneş te o revoluţ ie, ea e

î nd rep t a t ă împo t r i va guvernu lu i . Ţara r ă m â n e . î n A u s t r i a şi T u r c i a ,

s i t ua ţ i a e inversă : revoluţ ia e î nd rep t a t ă împo t r i va imper iu lu i . Or ice

m i ş c a r e î n v ia ţa po l i t i că a u s t r i a c ă e cen t r i f ugă şi n u exis tă decâ t

d o u ă i n s t i t u ţ i i c a r e s-o con t r aba l a n se ze : d i n a s t i a şi a rma t a " ; D ie

auswăr t i ge Polit ik, vol . I, p. 112 .

36. Wer ther c. m i n . af. externe p r u s i a n , Petersburg , 15 februar ie 1859 ;

Die auswar t ige Politik, vol . I, p. 2 48 .

37 . Vez i , pen t r u a m ă n u n t e , F r . Char les-Roux , op.cit. , p. 2 4 5 şi u r m . V .

T a b i é , L e Tra i t é s e c r e t de 1 8 5 9 en t re l a F r a n c e et l a R u s s i e , î n

" E t u d e s d'histoire moderne" , t V , 1953 , pp. 116-147.

38 . Histoire des re lat ions in ternat iona les , p. 322 şi u r m .

39. Ib idem.

40. F r . Cha r l e s-Roux , op.cit. , p. 2 4 7 .

41 . H û b n e r , Neuf a n s de souven i r s d'un a m b a s s a d e u r d 'Autr iche à Pa r i s

s o u s le S e c o n d Emp i r e . 1851-1859 , vol . II. Pa r i s , 1 905 . p. 195 .

42 . B i s m a r c k c . p r i n ţ u l regent a l P rus ie i . Pe tersburg . 1 4 / 2 6 ma i 1859 ;

D ie auswar t ige Politik, vol. I, p. 6 2 4 .

www.mnir.ro

70 G H E O R G H E CLIVETI

4 3 . I r i n a R ă d u l e s c u Va l a s og l u , A l e x a n d r u loan C u z a şl po l i t i ca eu ro ­

p e a n ă . Bucu reş t i , 1974 , pp. 21-24.

44 . Ac te şi documente , voi. V I I I , p. 6 39 şi u r m .

45 . C C . G i u r e s c u , op.cit . , p. 8 4 şi u r m .

46 . Ib idem, vezi şi D . V i t c u , D i p l oma ţ i i Un i r i i , Bucureş t i , 1979 , p a s s i m .

47 . Ib idem.

48 . Documen te pr iv ind Un i r ea Pr inc ipate lor , vol . III, Bucu reş t i , pp. 531¬

5 3 4 .

4 9 . Il Carteggio Cavour-Nigra , vol . II, p a s s i m .

50 . într-o d e p e ş ă c. R e c h b e r g (17 decemr ie 1860 ) , c o n s u l u l a u s t r i a c

E d e r v a s e m n a l a faptul că în t impul r ă zbo i u l u i d in 1859 C u z a a r fi

pr imi t s c r i so r i de l a Milos Obrenovic i , pr in care se p ropunea con lu ­

c r a r e a tu turor pr inc ipate lor de l a D u n ă r e , " în vederea evenimente lor

aş tepta te în Unga r i a şi în T u r c i a " ; R .V . Bos sy , op.cit. , p. 2 99 şi u r m .

51 . C u z a v a face c u n o s c u t a ce s t l u c r u c o n s u l u l u i englez C o l q u h o u n ;

vezi I r i na Rădu lescu-Va lasog lu , op.cit. , p. 27 .

52 . V . R u s s u , op.cit. , p. 5 2 9 .

53 . V e z i m e m o r i u l l u i I. C . B r ă t i a n u a d r e s a t , î n n u m e l e r a d i c a l i l o r

mun ten i , lu i C u z a (februarie 1859) ; Ac te şi documente , voi . V I I I , pp.

1130-1138 .

54 . C C G i u r e s c u , op.cit. , pp. 122-127; D. Ber inde i , E p o c a Un i r i i , p. 9 9 .

55 . D . Ber i nde i , Cons t i t u i r ea s t a t u l u i n a ţ i ona l r o m â n în context euro­

pean , în C u z a Vodă . In Memor iam, p. 139 .

56 . Ib idem.

57 . Rol ler c. Buo l , Ber l i n , 2 5 februar ie 1859 ; Die auswăr t i ge Politik, vol.

I, p. 2 6 8 şi u r m .

58 . Ib idem. De re ţ i nu t , î n s ă , că Pe te rsburgu l îşi î n s u ş e a argumente le

f r anceze , s p e r â n d că U n i r e a n u v a d ă i n u i ; R .V . B o s s y , op.c i t . , p.

2 1 1 .

59 . R o m â n i a î n r e l a ţ i i l e i n t e r n a ţ i o n a l e . , p . 1 6 8 ; B . M a r i n e s c u ,

Roman i a n-Br i t i s h Pol i t ica l Re l a t i ons 1848-1877 , B u c u r e ş t i . 1 9 8 3 ,

pp. 110-138.

60 . R o m â n i a în relaţii le i n te rna ţ i ona le , p. 170.

6 1 . Ib idem.

6 2 . A m b a s a d o r u l Belgiei la Constan t inopo l c. de Vr iere , 14 iun ie 1859;

A r c h i v e s d u M i n i s t è r e de s A f f a i r e s E t r a n g è r e s et d u C o m m e r c e

Extér ieur de Belgique. Cor respondance polit ique. Légat ions . Tu rqu i e ,

vol . 8, no44 , x f . A S B , F o n d microf i lme, Be lg ia , ro la nr . 15 , c ad ru l

2 90 şi u r m .

6 3 . T e x t u l protoco lu lu i în Papers respec t ing the Un i ted Pr inc ia l i t ies of

Moldav ia a n d Va l l a ch i a (presented to both H a u s e s of Pa r l i amen t by

C o m m a n d of Her Majesty) , London , 1867 , p. 8 3 .

64 . E s t e şi op in ia lu i T .W . R iker , op.cit. , p. 272 şi u r m .

6 5 . Ast fe l , î n z i a ru l "T r i buna R o m â n ă " d in 7 iun ie 1859 se m e n ţ i o n a că

" S t a r ea de faţă a R o m â n i e i noast re (...) poate să se rostească într-un

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 71

c uv ân t : revoluţ ie , ad i că re înno ire în totul (...) R o m â n i a este d a r ă de¬

a b ine lea în revoluţ ie, revoluţ ia este s t a rea ei legală, s t a r ea ei nor­

ma l ă " ; a pud . G h . P la ton , Is tor ia m o d e r n ă a Român i e i , p. 179 .

6 6 . Adresându-i-se a l esu l u i n a ţ i u n i i , A n a s t a s e P a n u (pr imul m in i s t r u a l

Moldovei) a t răgea a ten ţ i a că "se produce în pol i t ica Eu rope i o s c h i m ­

bare î n s e m n a t ă (...) a ces t fapt este micşorarea ro lu lu i d ip lomaţ ie i " ;

apoi , r e c o m a n d â n d domni toru lu i s ă urmeze condu i ta guvernan ţ i l o r

de l a T o r i n o , P a n u s u s ţ i n e a c ă " a n u pro f i ta de a c e s t e x e m p l u ,

a c e a s t a a r fi s ă se r e nun ţ e de b u n ă v o i e l a foloasele împre j u r ă r i l o r

pr ie ln ice" ; cf. A . D . Xenopo l , op.cit. , vol . II, 2 3 9 şi u rm . ; D . Ber inde i ,

E p o c a Un i r i i , p. 195 şi u r m .

67 . R o m â n i a în relaţii le i n te rna ţ iona le , p. 171 .

68 . A l . M a r c u , op.cit . , p a s s im ; G h . Duz i nchev i c i , C u z a V o d ă şi revoluţ ia

p o l o n ă d in 1863 , Bucureş t i , 1935 ; C . Ve l i ch i , R o m â n i a şi renaş terea

bu lgară . Bucureşt i , 1980; L. Boicu, C u z a Vodă faţă de lupta popoarelor

pentru emancipare naţională. în Cu z a Vodă. In Memoriam, pp. 235-260.

69 . L . Bo i c u , Ştir i noi despre act iv i tatea d imp loa t i c ă a lu i V . A l ecsand r i

c a m i n i s t r u de externe, în S C S I , fasc . 1-2, ş l 9 5 9 , Iaş i , pp. 195-200.

70. Ib idem,: vezi şi D. V i t c u , op.cit. , p. 68 şi u r m .

71 . R . V . B o s s y , Ageţ ia d i m p l o m a t i c ă a R o m â n i e i l a P a r i s şi l egă tur i l e

polit ice f ranco-române sub C u z a Vodă , Bucureş t i , 1931 ; D . Ber inde i ,

î n f i i n ţ a r e a agenţ ie i d ip lomat i ce a P r i nc i pa te l o r Un i t e l a P a r i s , în

S tud i i , n r . 6. 1960 , pp. 99-119 .

72 . D . B e r i n d e i . E p o c a Un i r i i , pp . 94-102 ; Ν . C o r i v a n , L u p t a p e n t r u

desăvârş i rea Un i r i i şi a c ţ i unea d i p l oma t i c ă eu ropeană , în S C S I , fasc .

2, Iaşi 1959 , pp. 37-80.

73 . T .W . R ike r , op.cit. . p. 3 6 9 .

74. C . G . F l o r e s c u . Ro l u l şi ac t i v i t a tea agenţ ie i P r i nc i pa te l o r Un i t e l a

Cons tan t i nopo l (1859-1866) în SA I . t.v., 1963 , p. 79 şi u r m .

75 . R o m â n i a î n relaţii le i n terna ţ iona le , p. 171 .

76. T .W . R ike r , op.cit. . p. 3 4 2 şi u r m .

77. I b idem, pp . 342-361 . Ce le d o u ă pu ter i occ identa le se a f l au într-o

ver i tab i lă c u r s ă pen t ru sup rema ţ i e în Med i terana ; Azeglio c .m in . af.

externe . Lond r a , 4 mar t ie şi 10 iun ie 1861 , în I Documen t ! diplo­

mat ic i I ta l ian! , p r ima ser ie . vol . I, R oma . p. 2 6 . 163 .

78. A . Deb idour . Histoire d ip lomat ique de l 'Europe , vol . II, Pa r i s , 1891 ,

p. 2 1 7 şi u r m .

79 . Ib idem, p. 2 2 4 . Gorceakov v a dec l a r a lu i T h u n , de l a care v a af la

S chô ze r , că "notre a p p r o c h e m e n t n 'es t j u s q u ' à p r é s en t qu ' un f i l ,

m a i s ce fil peut devenir u n câble" ; cf. rapor tu l lu i Sch l o ze r c. min.af .

externe a l P rus i e i , Petersburg , 12 septembr ie 1861 , în Die auswăr-

tige Polit ik, vol. I, p. 54 , nota 1.

80. Tex t u l f i rmanu lu i în Papers respect ing . . . , pp. 85-86; vezi şi R o m â n i i

l a 1859 . Mă r t u r i i , vol . I, Bucu reş t i , 1984 , pp. 558-562 .

www.mnir.ro

72 G H E O R G H E CLIVETI

8 1 . P a p e r s r e s p e c t i n g . . . , p . 8 6 ; p e n t r u r e z e r v e l e f o r m u l a t e de

ambasado r i i puter i lor garante , vezi Ib idem, pp 86-89.

82 . Ib idem.

83 . S t r amb io c. R i caso l i , Bucu reş t i , 31 dec . 1861 ; în I Documen t ! diplo­

mat ic i i ta l ian i . P r ima ser ie , vol . I, R o m a , p. 5 65 .

84 . T .W . R ike r , op.cit. , p. 4 2 1 .

85 . Ib idem, p. 4 2 3 ; D. Ber inde i , E p o c a Un i r i i , p. 101 şi u r m .

86 . C C . G i u r e s c u , op.,cit. , pp 132-151.

87 . T .W . R iker , op.cit. , p. 464 şi u r m .

88 . G h . P la ton , U n i r e a Pr inc ipate lor şi Belg ia , p. 115 .

89 . V . R u s s u , Mons t r uoa sa coal iţ ie, p. 508 .

90 . cf. Ib idem, p. 510 .

9 1 . Ib idem, p. 5 08 şi u r m .

92 . Ib idem, p. 520 .

93 . î n t r-un rapor t d in Pa r i s către V ic tor E m a n u e l II (24 mar t i e 1862)

V i m e r c a t i s e m n a l a î n g r i j o r a r e a m a r i l o r c a b i n e t e "que l ' E u r o p e

en t i è re s e r a i t l ivrée à l ' i n c e s s a n t e s pe r t u r ba t i o n s i c h a q u n e des

P u i s a n c e s qu i l a c omposen t vou l a i t fa ire p réva lo i r s u r les dro i t s

r e c o n n u s p a r les t ra i tés l a s a t i s f a c t i on de s e s i n t é r ê t s et de s e s

dés irs" , I Documen t i d iplomatic i i ta l ian i , vol. II. p. 2 5 2 .

94 . T .W . R ike r , op.cit. , p. 4 24 .

95 . A c u z e l e de r e v o l u ţ i o n a r i s m e r a u a d u s e po l i t i c i i d o m n i t o r u l u i

îndeoseb i de R u s i a şi de Aus t r i a . Vez i , R .V . Bos sy , L 'Autr iche et les

P r i nc i pau tés , p. 96 şi u rm ; G. Hi lke, R u s s l a n d Ha l tung z u r romăn is-

c h e n F r a g e , în W i s s e n s c h a f t l i c h e Z e i t s c h r i f t de r M a r t i n L u t h e r

Univers i tâ t , nr . 4, 1965 , Hal le , pp. 193-209; Miha i D imi t r i S t u rdza ,

L a R u s s i e et l a desun ion des Pr inc ipau tés R o u m a i n s (1864-1866) , în

C M R S , vol . X I I , 3-e cah ier , 1971 . p. 2 52 .

96 . A l . M a r c u , o p . c i t . , p p . 3 0 1 - 3 3 4 ( c a p i t o l u l : î n a ş t e p t a r e a l u i

Gar iba ld i ) .

9 7 . E s t e vorba de c u n o s c u t a afacere a fortăreţelor, în l egă tu ră c u care ,

da to r i t ă b o m b a r d ă r i i Be lg radu lu i de turc i , s-a î n t r un i t , în 8 sept , .

1 8 6 2 , o con fe r i n ţ ă l a Cons t an t i nopo l , ale căre i de l i beră r i a u fost

înscr i se î n protoco lu l d in aceeaş i d a t ă : D o c u m e n t s d ip lomat iques

(Affaires Etrangères) . 1862 , Par i s , 1863 , pp. 77-83.

98 . î n octombr ie 1862 , grec i i , a n i m a ţ i de m a r e a idee, d e t r onase r ă pe

regele Otto I. Prob lema î n s c ă un ă r i i u n u i alt m o n a r h (Gheorghe I) c a

şi c e a a r e c u n o a ş t e r i i d r e p t u r i l o r G r e c i e i a s u p r a H e p t a n e z u l u i

( I n s u l e l o r I on i ce ) vor î n s c r i e " p r o b l e m a g r e a c ă " î n t r e p u n c t e l e

f ierbinţ i ale relaţi i lor i n te rna ţ iona le în an i i 1862-1864; A . Deb idour ,

o p . c i t . , v o l . I I , p . 2 3 8 ; p e n t r u r e v o l u ţ i a p o l o n ă v e z i ş i G h .

Du z i n chev i c i , C u z a V o d ă şi revo lu ţ ia p o l o n ă d in 1863 , Bucu r e ş t i ,

1935 .

99 . A. Deb idour , op.cit. , vol . II, p. 2 42 .

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 73

100 A l . M a r c u , op.cit . , p. 2 08 .

101. P. Henry , L 'abdicat ion d u pr ince Cou z a , p. 16.

102. A l . M a r c u , op.cit . , pp. 301-334 . Ra ţ i un i l e reevaluăr i i a t i tudin i i Italiei

v o r fi e x p u s e î n t r-o i n t e r e s a n t ă c i r c u l a r ă a l u i D u r a d o c ă t r e

reprezentanţe le diplomatice ital iene (3 aug . 1862) ; I document i diplo­

mat ic i i ta l ieni , vol . III, p. 5.

103 . N. A d ă n i l o a i e , I n d e p e n d e n ţ a în g â n d i r e a şi a c ţ i u n e a f ă u r i t o r i l o r

Un i r i i Pr inc ipate lor , în Un i r ea Pr incipatelor şi Puteri le europene, p.

2 4 4 şi u r m .

104. V . S l ăvescu , R o m â n i a l a expoziţ ia un i ve rsa l ă d in 1862 , Bucureş t i ,

f.a., pp. 163-167.

105 . T .W . R i ke r , op.cit . , pp. 462-496 ; C C . G i u r e s c u , T r an z i t u l a rme lor

sârbeş t i pr in R o m â n i a s u b C u z a Vodă , în R S L , X I , 1965 , pp. 33-65.

A t i t u d i nea au to r i t ă ţ i l o r r omâne ş t i c u ocaz i a t ranz i tu lu i v a c ân t ă r i

decisiv în reuşita tratativelor pentru înfiinţarea de agenţii diplomatice (a

P r i n c i p a t e l o r l a B e l g r a d ş i a S e r b i e i l a B u c u r e ş t i ) ş i p e n t r u

î nche ie rea une i convenţ i i de ex t rădare r omâno-sâ rbe în care E d e r

î nc l i na s ă descifreze "eine Ar t Offensiv u n d Deffensiv-al l ianz". Vez i ,

R .V . B o s s y , Ageţ la d i p l oma t i c ă a R o m â n i e i la Be lgrad şi legătur i le

polit ice româno-sârbe s u b C u z a Vodă , Bucureş t i , 1934 , p. 13; G . G .

Florescu, Agenţi i le d ip lomat ice de la Bucu reş t i şi Be lgrad . Con t r i bu ţ i i

la s tudiu l relaţiilor politice româno-sârbe, în Rs l , X I . 1965, pp. 125-136.

1 0 6 . T e l e g r a m ă a n e x a t ă l a d e p e ş a l u i G r e i n d l c . C h . R o g i e r s ,

Cons tan t i nopo l , 5 mart ie 1863 : A r ch i ve s du M in is tè re des Affa ires

E t r a n g è r e s e t d u C o m m e r c e E x t é r i e u r de B e l g i q u e .

Cor respondance . . . Tu rqu i e , vol . 8 (?), no. 14; cf. A S B . . . Microf i lme,

Be lg ia , ro la 15 , cad ru l 3 7 2 .

107. T .W .R i k e r , op.cit . , p. 4 3 0 .

108. C C G i u r e s c u , V ia ţa şi opera lu i C u z a Vodă , p. 156 şi u r m .

1 0 9 . î n a c e s t s e n s , g u v e r n u l r o m â n a v a n s a s e c o n f e r i n ţ e i de l a

C o n s t a n t i n o p o l u n m e m o r i u î n t o c m i t de C . Negr i şi i n t i t u l a t

Mémo i re avec p ièces Just i f icat ives présen té à l a Comm i s s i o n in terna ­

t ionale pour les couvents déd iés ; cf. D . V i t c u , op.cit., p. 119.

110. Vez i , C C G i u r e s c u , op.cit. , p. 163 .

111. T .W . R ike r , op.cit. , p. 4 58 .

112. C C G i u r e s c u , op.cit. , p. 179.

113. Ib idem, pp. 193-197; Şe rban Rădu lescu-Zoner , Ac tu l de l a 2 ma i

1864 în contextu l relaţi i lor româno-franceze , în Un i r ea Pr inc ipate lor

şi Puter i le europene , pp. 202-224 .

114. I. Hud i ţ ă , F r an ţ a şi C u z a Vodă . Lov i tu ra de s ta t pro iecta tă în 1863 ,

Bucu re ş t i , 1941 .

115. R .V . Bo s sy , Ageţ ia d i p l oma t i c ă la Par i s , p. 296 şi u r m .

116 . I n t e r e s a n t î n a c e s t s e n s es te m e m o r i u l b a r o n u l u i von D ô r n b e r g

( V i e n a , 2 6 d e c . 1 8 6 2 ) : M é m o i r e b e t r e f f e n d d i e B e z i e h u n g e n

www.mnir.ro

74 G H E O R G H E CLIVETI

Os t e r r e i ch z u E n g l a n d u n d F r a n k r e i c h , în Que l len deu t s chen Polit ik

Os t e r r e i c h s . 1859-1866 . B d . II, Ber l i n 1935 , pp. 694-697 .

117 . C a u r m a r e a c o n v e n ţ i e i r u s o - p r u s i e n e d i n 8 f e b r u a r i e 1 8 6 3 ,

î n che i a t ă c u pr i le ju l m i s i un i i lu i Gu s t a v von A lvens leben în R u s i a ;

F r . Cha r l e s-Toux , op.cit. , p. 3 2 8 şi u r m .

1 1 8 . M e m o r a n d u m u l l u i G o r c e a k o v d i n 26 a u g . / 7 s e p t . 1 8 6 3 , î n

D o c u m e n t s d ip lomat iques. . . 1863 , pp. 72-90.

119 . S c r i s o a r e a lu i Napoleon III către suveran i i Eu rope i (4 nov. 1863) , în

Ib idem, p. 1 şi u rm . ; vezi şi L e s origines d ip lomat iques de l a guerre

de 1870-1871 , vol. I, Pa r i s , 1910 , p. 1 şi u r m .

120 . P a r i s u l p ropunea Londre i s ă fie înscr ise c a "pr incipale": c hes t i u nea

po l one z ă , c h e s t i u n e a i t a l i a n ă , s i t u a ţ i a Pr inc ipa te lo r şi c h e s t i u n e a

Sch leswig-Hols te ln . Pa lmers ton , în r ă s p u n s u l s ă u , v a cons idera î n s ă

u t l ime le d o u ă c h e s t i u n i " comme non e s s e n d o dé l i a c ompe t e n z a

E u r o p e a " , el a d m i ţ â n d ca b a z ă de d iscuţ ie n u m a i tratatele d in 1815 .

Desp re toate aces tea v a re la ta şi d'Azeglio lu i V i scon t i Venos t a , de l a

Lond r a (21 nov. 1863) ; I Documen t ! d iplomatic i i ta l ian i , vol . IV, p.

2 8 7 .

121 . M.D. S t u r d z a , op.cit. , p. 2 50 .

122 . De L a u n a y c. V i scon t i Venos t a , Ber l i n 27 i anuar ie 1864; I document i

d i p l oma ţ i i ta l ian i , vol . IV. p. 469 .

123 . T a l l e y r a n d c. D r o u y n de L h u y s , B e r l i n , 1 i a n . 1864 ; L e s or ig ines

d ip lomat iques , vol . I, p. 6 3 .

124 . în tr-o s c r i s o a r e că t re Napo leon I I I , d i n P e t e r s b u r g (29 f eb rua r i e

1 8 6 4 ) , m a r c h i z u l P e p o l i s u s ţ i n e a , î n t r e a l t e l e , c ă " c ' e s t l a

p r é pondé r ance de l a F r a n c e qui est u n danger pour le monde; tout

outre danger s 'amoindr i t aprè de celui-là. Il faut que s a n s délai les

a u t r e s q u a t r e G r a n d e s P u i s s a n c e s se t enden t l a m a i n . L a l ib re

Ang l e t e r r e ne c r a i n t de l a t end re à l a R u s s i e s u r le c a d a v r e de

Pologne. L 'Au t r i ch et l a P r u s s e se rapprochen t en oubl iant O l m û t z .

C o m m e en 1840 la diplomatie organise l 'entente mora le de Qua t re

G r a n d e s Pu i s ances " ; I Documen t i d iplomatic i i ta l ian i , vol . IV, p. 550

şi u r m .

125 . Pe a c e a s t ă t e m ă , D r o u y n de L h u y s v a î n t re ţ i ne o c o r e s p o n d e n ţ ă

i n t e n s ă c u ambasade l e f ranceze de la Pe tersburg , V i e n a , Be r l i n şi

Lond ra ; L e s origines d ip lomat iques , vol . II, pp. 130 şi u rm ; 142 şi

u r m ; 149 .

126 . într-o întrevedere acorda tă lu i I. A l e c s a nd r u , D. de L h u y s - " j ama is

(...) a u s s i sévère à notre endroit" - îşi va expr ima n e m u l ţ u m i r e a că

"depu i s dix-huit mo is que j e s u i s a u m i n i s t è r e , il ne m'a p a s été

d o n n é u n e s e u l e f o i s d ' e n t r e n d r e u n e b o n n e n o u v e l l e d e s

Pr inc iau tés " ; R .V . Bos sy , Ageţia d i p l oma t i c ă la Par i s , p. 3 2 9 .

127 . P. Henry , o p . c i t , p. 2 3 .

128 . M.D. S t u r d za , op . c i t , p. 250 .

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 75

129. Oubr i l c. Gorceakov , Ber l i n , 2 5 ma r t i e / 6 apri l ie 1864 ; Die auswâr-

tige Polit ik, vol . IV, p. 7 00 .

130 . C C . G i u r e s c u , op.cit. , p. 263 şi u r m .

131 . Pen t r u a m ă n u n t e , vezi , ib idem, p. 252 şi u rm .

132 . B i s m a r k c. Wer ther (la V iena) , Be r l i n , 9 iun ie 1864; Die auswâr t i ge

Pol i t ik , vo l . V , p. 2 0 2 şi u r m . ; i n t e resan te s u n t şi D ie Not izen z u r

o r ien ta l i schen Frage (loc.cit., p. 134 şi urm.) în care se men ţ i o nea z ă

p unc t u l de vedere al lordu lu i R u s s e l , d u p ă care lov i tura de s ta t a lu i

C u z a , c o m p a r a t ă c u cea a lu i Napoleon III, este " a semănă t o a r e , da r

ma i p u ţ i n î nd rep t ă ţ i t ă din c a u z a suzeran i t ă ţ i i Porţi i" ( âhn l i ch . aber

weniger berecht igt wegen der Oberhohe i t der Pforte).

134. T .W . R ike r , op.cit. , p. 5 62 .

134. Protocolu l d in 28 iun ie şi Ac tu l ad i ţ iona l l a convenţ ia de la 1858 , în

A c t e ş i d o c u m e n t e r e l a t i v e l a 2 m a i 1 8 6 4 ( p u b l . de V . M .

Kogă l n c i e anu , c u o Precuvân tare de D.A. S tu rdza ) , Bucu reş t i , 1894 ,

pp. 71-76 (citatul d in text, l a p. 72) .

135 . D.' V i t c u , op.cit . , p. 117 .

136 . Vez i , pe larg , l ucrăr i l e c i tate ale lu i T .W . R ike r , C C G i u r e s c u , D .

Be r i nde i , p a s s i m .

137. T .W . R ike r , op.cit. , p. 5 48 .

. 138. C . C . G i u r e s c u , op.cit. . p. 3 4 0 .

139. A l . L apeda t u , Preludi i le căderi i lu i C u z a Vodă ; idem. A u s t r i a şi lovitu­

r a de s ta t de l a 2 / 1 4 ma i 1864 . C u trei ser i i de acte inedite pr iv i ­

toare l a aces t even iment , A R M S I , s e r i a III , t. XXV I I I I (1945-1946) , pp.

127-270.

140 . G h . P l a ton , 1 866 - î n c e p u t u l "revoluţ ie i r o m â n e p e n t r u i n depen ­

denţă ' , în A I I . t. X X I , 1984 , p. 4 4 2 şi u r m .

141. P. Henry , op.cit. , p. 4 3 şi u r m .

142. V . R u s s u , op.cit . , p. 518 .

143. T .W . R ike r , op.cit. , p. 596 şi u r m .

144. Oubr i l c. Gorceakov , Ber l i n , 29 o c t . / 10 . nov. 1865 ; D ie auswâr t ige

Polit ik, vol . V , p. 4 5 8 .

145. H. O n c k e n , D ie Rheinpol i t ik Ka i s e r s Napoleon III. von 1863 b i s 1870

u n d der U r s p r u n g des Kr i eges von 1 8 7 0 - 1 8 7 1 . vo l . I, S tu t tgar t-

Berl in-Leipz ig , 1926 , p a s s i m .

146. D i s c o u r s de l ' Empereu r à l 'ouverture de la s e s s i on législative (15 febr.

1865) ; L e s origines d ip lomat iques , vol . V . , p. 4 28 .

147. T a l l e y r a nd c. D. de L h u y s , Petersburg , 21 mart ie 1865 ; L e s origines

d i p l o m a t i q u e s , v o l . V I , p. 5 0 . A m b a s a d o r u l f r a n c e z r e l a t a c ă

Gorceakov i-ar fi dec lara t că " c h a c u n (cabinet, n .ns . ) replié s u r lu i

m ê m e se fortifiait d ans l ' inaction généra le . Nous s o m m e s tous d an s

u n mara i s . . . " .

148. M.D. S t u r d z a , op.cit. , pp 257-266 .

149. T .W . R ike r , op.cit. , p. 599 şi u rm .

www.mnir.ro

76 G H E O R G H E CLIVETI

150 . Ib idem, p. 6 0 0

151 . T i l l o s c. D . de L h u y s , Bucureş t i , 29 i an . 1866 ; Min is tère des Affaires

E t r a ngè re s . A r c h i v e s d ip lomat iques - P a r i s . C o r r e s p o n d a n c e pol i ­

t ique des consu l s . Tu rqu i e-Bucha res t , vol . 27 , f. 4 4 ; cf. A S B . , F o n d

Microf i lme, F ran ţ a , ro la 12, cad ru l 46 .

152 . T a l l e y r a n d c .D . de L h u y s , Petersburg , 1 septembr ie 1865 şi G r amon t

c. D . de L h u y s , V i e n a , 20 octombr ie 1865 ; L e s or ig ines d ip loma­

t iques , vol . V I I , pp. 16 şi u rm . , respect iv , 144 şi u r m .

153 . T i l l os c. D . de L h u y s , Bucu reş t i , 29 i an . 1866 ; Min is tère des Affaires

E t r a ngè r e s . . . T u r q u i e - B u c h a r e s t , vol . 2 7 , f. 18; A S B . Micro f i lme .

Fran ţ a , ro la 12, c ad ru l 20 .

154 . G r a m o n t c .D . de L h u y s , V i ena , 20 oct. 1865 ; Les origines d ip loma­

t iques , vol . V I I , p. 145 .

155 . Vez i C C . G i u r e s c u , op.cit. , p. 3 6 1 .

LES PRÉMISSES EXTÉRIEURES DE L'ABDICATION DU PRINCE AL I. CUZA

L'abdicat ion d u pr ince C u z a fut u n événemen t a ux répercurss ions

des p l u s sér ieuses s u r le deven i r de l 'État r o uma i n moderne . B i e n que

résu l t a t d'une consp i ra t ion "à l 'abri de l a nuit" , imp l iquant de l a par t de

ceux qui y ont par t ic ipé de graves t r ansgress ions des responsab i l i tés poli­

t iques , admin i s t ra t i ves et mi l i ta ires et s u r t ou r des pr inc ipes de la mora le ,

l ' acte po l i t i que d u 1 1 / 2 3 févr ier 1 8 6 6 a c q u i e r t u n e s i gn i f i c a t i o n qu i

dépasse celle d'une s imp le fin de règne. D a n s s e s dé te rm ina t i ons , cet acte

ne doit r ien à u n é l an popula i re , il concrét ise l a c a l cu l polit ique d'une élite

en m e s u r e de réagir avec prompt i tude aux commandemen t s d'un impéra t i f

h is tor ique . Se lon l 'avis de " ceux du 11 février", le fait d'avoir p rovoqué l'ab­

d ica t i on d u p r i n ce C u z a a été d é t e rm i n é pa r le p r o c e s s u s m ê m e de l a

"réa l isat ion in tégra le" d u programme nat iona l , adop té pa r les assemblées

ad hoc e n 1 8 5 7 . D e s " q u a t r e p o i n t s " o u " qua t r e d e s i d e r a t a " (union,

autonomie absolute, prince étranger, gouvernement constitutionnel) de ce

programme qui v i sa i t l a consécrat ion de l'être polit ique de l 'État r ouma i n ,

s e u l s les deux p remie rs et, part ie l lement , le qua t r i ème ont p u être con­

crétisés pa r l a "double élect ion" d'Al. I. C u z a et pa r les "actes ma j e u r s " de

son règne. Pour ceux qui s 'étaient décidés à agir en 1866 a u nom de l a

c a u s e na t iona le , l a concrét isa t ion d u tro is ième point, qui s t ipu la i t l ' instal­

l a t i on s u r le t r ô n e d 'un prince étranger a p p a r t e n a n t à u n e " dynas t i e

eu ropéenne " , es t restée en s u s p e n s comme u n p rob l ème de consc ience et

de hau te responsab i l i t é .

Pou r b e a u c o u p des c on t empo r a i n s de l 'acte de février 1 8 6 6 , et

u l t é r i e u r e m e n t pou r b e a u c o u p d 'au t res encore , u n au t re p r o b l ème de

consc ience s 'est pase p l u t ô t dél icat que difficile: était-il poss ib le de sauve-

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 77

g a r d e r l ' U n i o n e t de r a p p r o c h e r e n m ê m e t e m p s l e m o m e n t de

l ' I n d é p e n d a n c e tout en g a r d a n t C u z a en t an t que p r i n c e r é g n a n t des

P r i n c i p a u t é s ? Il y a e u à ce s u j e t des op in ions des p l u s controversées ,

nou r r i e s s a n s doute pa r l a rééva lua t ion cyc l ique de " la vérité s u r le 11

février" s o u s l ' impact d'une documenta t ion inéd i te et de l 'é largissement de

la perspect ive temporel le m a r q u é e pa r les d i spu tes pol i t iques. A i n s i pa r

exemple , i m m é d i a t e m e n t après 1866 , on a a t t r i bué a u souven i r d u règne

d 'A lexandru loan C u z a "une signif icat ion presque subvers ive ; le passé du

pays , qu i enfermai t s o n règne, semb la i t l imi té a u barr ières officielles de l a

t r ibune d u 10 Mai" . " L a vogue des panégyr iques" de Caro l I-er n'a p a s p u

rés is ter d evan t l ' évo lu t ion des r e c h e r c h e s qu i , a p r è s l a p a r u t i o n de l a

monumen t a l e - et très connue - monographie d'A.D. Xenopo l consacrée a u

règne de C u z a et après l a m i se en c i rcu i t scient i f ique des A rch i ves de C u z a

(1928) , ont p rouvé , et c'est devenu u n " l ieu c ommun " , que l 'acte d u 11

février, corroboré par les au t r es faits accompl i s en 1866 ( instal lat ion d u

pr ince é t ranger et adopt ion de l a Const i tu t ion) , ne const i tue p a s une "rup­

ture" , m a i s u n renforcement d u p r o ce s su s qui about i ra à l ' « e d l f i c a t i o n de

la R o u m a n i e » . L 'évaluat ion d u moment 1866 d'une telle perspect ive s 'est

con f ron tée c e pendan t de façon très v io lente a u x p r é j ugés po l i t i ques et

s u r t ou t a u x pos i t ions dogmat iques d' inspirat ion étrangère des a nnées '50,

q u a n d l 'h is tor iographie r ouma i ne se conformai t à l a cond i t ion d'anciUa

politicae qu'on lu i imposa i t . Nous avons en vue su r tou t l a façon dont on a

présenté le moment 1866 d an s les contr ibut ions h is tor iograph iques s y n ­

thét isées p a r le fV-e vo lume de l 'Histoire de l a Rouman ie . On a sou tenu

a lors que les événemen t s de 1866 ava ien t m i s fin à l 'expérience posit ive de

la société rouma ine s o u s u n pr ince autochtone , m a r q u a n t en m ê m e temps

le d é b u t d 'une pér iode réac t ionna i re , caractér isée par " l 'a l l iance entre l a

bourgeois ie et les g rands propr ié ta i res fonciers" , pendan t laquel le s u r le

t r ô n e d e l a R o u m a n i e m o n t e u n p r i n c e é t r a n g e r , de l a f a m i l l e

Hohenzol lern-Sigmar ingen, b r a n che cadette de l a dynast ie de P r u s s e . Le

moment 1866 , qui succède a u x réuss i tes in tér ieures et extér ieures de l a

polit ique de C u z a , a été cons idéré comme u n écart pa r rapport à la s u c ­

c e s s i o n n o r m a l e d e s r é a l i t é s r o u m a i n e s . D e l a p e r s p e c t i v e d e s c o n ­

séquences qu'i l a eues s u r la posit ion in ternat iona le de l a Rouman i e , ce

m o m e n t a é t é c o n s i d é r é c o m m e p r é m i s s e de " l ' a s s e r v i s s e m e n t d u

déve loppemen t du pays a u x grands p ays occ identaux , l a P r u s se en l'oc­

c u r r e n ce (a lors s u r le po int de deven i r u n e "A l lemagne impér i a l e " ) . De

cette façon-là , on en a p u "dédu i re " les p r é t endues r a i sons qui ont déter­

m i n é l a Rouman i e à adhérer à l a Tr ip le A l l i ance , en 1883 . De telles a s se r ­

t ions, d é pou r v ue s de fondements sc ient i f iques , ont été , on le s a u t b ien ,

sé r i eusemen t a m e n d é e s par cer ta ines démarches h is tor iograph iques de l a

fin des a n n ée s '60 qu i , u l t é r i eurement , se son t ampl i f iées et auxque l les on

reconna î t le mér i te d'avoir repr is l a d i s c u s s i o n au tour de l'acte de l 'abdica­

tion de C u z a en respec tan t les exigences de l a recherche h is tor ique .

www.mnir.ro

78 G H E O R G H E CLIVETI

Cependan t , le p rob l ème de consc ience que nous venons de men ­

t ionner u n p eu p l us hau t , en d é b u t de ce paragraphe , n 'a j a m a i s d i s p a r u

d u "dialogue quot idien" et, ces dern iers temps sur tou t , il occupe de nou ­

v e a u l es d e v a n t s d a n s les d i s p u t e s po l i t i ques qu i a n i m e n t l a soc ié té

r o uma i n e . E n d é n o t a n t des option r épub l i c a i ne s ou m o n a r c h i q u e s , ces

d i spu tes f in i ssent par inc i ter les h i s tor iens , c a r el les s upposen t tou jours

u n renvoi a u x " leçons d u passé " . Nous pensons s u r ou t à ces h i s to r iens

q u i , de f a ç o n u n p e u o s t e n t a t o i r e , v o u d r a i e n t é t a l e r l e u r v o c a t i o n

"d 'hommes pol i t iques". Une tentation que l'on peut s a i s i r su r t ou t chez les

h i s t o r i e n s a u x op t i ons m a n i f e s t e m e n t r é p u b l i c a i n e s , qu i von t m ê m e

j u s q u ' à sou ten i r , en forçant é v i demmen t l a représenta t ion des réal i tés du

p a s s é , qu 'A i . I. C u z a ava i t r é u n i , en t an t que p r i nce r é g n a n t , t ous les

prérogat ives d'un prés iden t de r épub l i que . On n'a p lus beso in de trop d'ex­

p l ica t ions pour comprendre l a façon dont ces h is tor iens p résen ten t l 'abdi­

ca t ion de C u z a : u n e façon qu i , pour être "conva incan te " , fait appe l , en

d é f i a n t l 'ob ject iv i té , a u m ê m e type "d ' a rgumen ta t i on " que déve loppe le

f ameux t ra i t é d 'H is to i re de l a R o u m a n i e . E n fait , cette a r gumen t a t i o n

voudra i t prouver de façon dél ibérée que les po l ém iques qui an ima ien t l a

s c è n e po l i t i q u e d e s P r i n c i p a t é s a u t e m p s de C u z a n ' é t a i n t que l e s

" p r é l u de s " de l 'acte qu i a m i s fin à s on règne . E n ce qu i c once rne les

p rém isses externes d u m ê m e s acte, celles-ci - a u c a s o ù el les ne son t p a s

c omp l è t emen t négl igées - sont éva luées de façon inexacte . Cette cons ta ta ­

tion est d 'a i l leurs va lab le pour l a p lupar t des contr ibut ions i n c l u ses d an s

" l 'h istoriographie d u 11 février", et su r tou t pour les contr ibu t ions des h i s ­

tor iens r ouma i n s .

S a n s a u c u n doute, les p rémisses extérieures de l'acte peuvent-elles

cons t i tuer l'objet d'une déma rche tout à fait opportune. S o n Impor tance

devrai t dépasser celle d'une s imp le m ise a u point h is tor iographlque, car ,

au-delà de l ' intention de complé ter le tab leau des "pré ludes d u 11 février"

n o u s p r o p o s o n s de s a n c t i o n n e r l ' idée qu i , n o u r r i e p a r l e s h i s t o r i e n s

m ê m e s , a t r ans fo rmé u n événemen t h is tor ique - l 'abdicat ion de C u z a en

l 'occurence - en une "arme polit ique". Il faudra i t reconna î t re en toute f ran­

ch i se que, s o u s l ' écou lement d u temps , l 'acte du 11 février 1866 , s 'est l a i s ­

sé imp régne r d'une forte teinte émot ionne l le , accen tuée s a n s doute par u n

cer ta in "sub jec t iv isme moldave"; u n sub jec t iv i sme que déno ten t m ê m e les

cont r ibu t ions h is tor iograph iques les p l us récentes et qu i , a u n i veau de l'é­

tat d 'esprit qui domine a u nord d u Milcov, s 'expl ique, a u mo ins en part ie ,

pa r l a réact ion contre les t endances "h is tor iques" de "va lach isa t ion" de l a

vie polit ique rouma ine .

Pour faire m ieux comprendre l ' intention de notre d éma r che , il faut

préciser - fût-ce s o u s forme d 'aver t i ssement - qu'entre ce que l'on com­

p r e n d d ' hab i t ude p a r le "contexte i n t e r n a t i o n a l " d 'un é v é n e m e n t h i s ­

tor ique et les "p rém isses extér ieures" de cet é v énemen t i l n'y a a u c u n e

co inc idence , superpos i t i on ou synonymie . De par leur na tu re m ê m e , les

www.mnir.ro

PREMISELE EXTERNE ALE ABDICĂRII DOMNITORULUI ALI. CUZA 79

p r ém i s ses son t consubs t an t i e l l e s a u x dé t e rm i na t i o n d u respect i f événe­

ment , t and i s que le contexte es t formé d 'autres é v énemen t qui peuvent

l ' inf luencer ou l 'accompagner a u momen t o ù il surv ien t . A i n s i donc, par

" les p rém isses extér ieure" de l 'abdication d u pr ince C u z a il faudra i t com­

prendre une conf igurat ion de fac teurs et d 'évéments s i tués à l 'extérieur de

" l 'espace na t iona l rouma in " , ma i s qui ont e u u n rapport que lconque avec

l'acte d u 1 1 / 2 3 février 1866 . Au t remen t dit, i l s'agit de facteurs et d 'événe­

m e n t s ( "pre ludes") de con j onc t u re extér ieure qu i ont in ter féré avec l e s

événemen t s se d é r ou l a n t d a n s les Pr inc ipau tés Un ies .

E t tout ce la afin d'offrir de nouvel les données et des exp l ica t ions

proban tes et corr iger a i ns i l a façon dont on perçoit encore u n événemen t

a ux imp l ica t ions profondes pour l 'histoire moderne des R o u m a i n s .

www.mnir.ro

IMPLICAREA P R E S E I ÎN CONSTRUIREA ATENEULUI ROMÂN

Ileana Stanca Desa

" A t e n e u l R o m â n " l ă c a ş a l c u l t u r i i n a ţ i o n a l e , e m b l e m ă a

B u c u r e ş t i u l u i şi a ţăr i i , mot iv de m â n d r i e n a ţ i o n a l ă , loc de recu legere

suf le tească în sunete le muz ic i i , trece în mometu l de faţă pr in clipe grele.

Afectat de t recerea t impu lu i şi v ic is i tudin i le vremur i lor - între care n u pe

u l t imu l loc a u fost cu t remure le - el trebuie n e ap ă r a t refăcut . Ş i iarăş i s-a

ivit aceaşi p r ob l emă c a a c u m peste 100 de an i c â n d a î n cepu t cons t ruc ţ i a

lui : l i psa bani lor . Şi a c u m , c a şi a t unc i , din n ou se face apel l a suf letu l

mare a celor care i u besc ţara şi cu l t u ra .

Art işt i de r enume d au concerte în folosul lu i , persona l i t ă ţ i d in ţa ră

şi d i a spo r ă s u n t rugate să contr ibuie c u fonduri . Şi p r ecum în u r m ă c u

mai mu l t de 100 de an i , m a s s med ia este cea care face pub l i c ă această

necesi tate .

D a r să vedem care este is tor icu l aceste i construcţ i i şi care a u fost

avatarur i le ivirii ei în pe i sa ju l cu l t u ra l r omânesc .

N u m e l e de A t e n e u îş i a re o r i g i nea î n v e c h e a E l a d ă , c u v â n t u l

d e s e m n â n d locu l s a u c lădirea consacra t ă cu l tu lu i zeiţei A tena . în 135 , l a

Roma, A c a d e m i a r id ica tă de Hadr i an pre ia această t i t u l a tu r ă . C o n s a c r a r e a

termenu lu i în accep ţ i unea s a m o d e r n ă apare în s ec . al XLX-lea, f i ind pre­

luat de ma i toate na ţ i un i l e civi l izate. S ub această denumi re e r a u cunos ­

cute d iverse ins t i t u ţ i i c u l t u r a l şt i inţ i f ice şi c lăd ir i le ce le a d ă p o s t e a u l a

Par is , Lyon , Mars i l i a , Londra , R o m a etc.

în R o m â n i a p r ima societate cu l t u ra l ă care a c ăp ă t a t aces t n u m e a

fost î n f i i n ţ a t ă î n 1 8 6 4 la Iaş i p r i n s t r ă d a n i i l e l u i V . A . U r e c h i a şi M.

K o g ă l n i c e a n u , m o d e l u l pe c a r e l-au cop i a t f i i nd ce l a l A t e n e u l u i d i n

Madrid . în 1865 V. A . U rech i a a ju ta t de m in i s t ru l cul te lor de a tunc i , N.

Cre ţu lescu , a t r ans fe ra t aceas t ă soc ie ta te l a Bucu re ş t i . I s-a dat drept

prim l ăcaş "Tea t ru l L i r i c " , devenit apoi "Opera R o m â n ă " , s i tua t în faţa gră­

dinii C i şm ig i u l u i .

Ia tă c u m este def in i tă soc ietatea şi scopu l ei în capitolele I şi II de

S ta tu tu l A teneu lu i R o m â n pub l ica t de V . A. U r e ch i a în A n u a r u l A teneu lu i

R o m â n ( 1 8 9 9 ) : " S o c i e t a t e ş t i i n ţ i f i c ă , l i t e r a r ă ş i a r t i s t i c ă , f o n d a t ă î n

Bucureş t i l a 1865 şi r e cunoscu t ă pe r soană j u r i d i c ă pr in legea decretată

sub nr. 1112 din 31 mart ie" , care avea ca scop "să contr ibuie Ia a l că tu i rea

culturi i şi l a r ă s p ând i r e a ei pr in toate mij loacele în spec ia l pr in disertaţ i i şi

www.mnir.ro

82 ILEANA STANCA D E S A

c u r s u r i , pr in pub l i c ă r i periodice, pr in cărţ i , pr in î ncura j a rea asoc ia ţ iun i lo r

şi în t repr inder i lor cu l tura le" . Soc ie ta tea "Ateneul R o m â n " u r m a să s u s ţ i n ă

legătur i cu l t u ra le c u Ateneele din alte ţăr i , p r e cum şi c u cele d in ţară , cre­

ate d u p ă mode lu l ce lu i d in Bucureş t i .

C â t de s u s ţ i n u t ă a fost această societate de persona l i t ă ţ i le vremi i

ne pu tem da s e a m a c i t ind l is ta membr i lor fondatori ( n u m ă r u l lor fi ind în

to ta l de 3 9 ) . D i n t r e ei c i t ă m pe a r t i ş t i i p l a s t i c i T h e o d o r A m a n , G h .

T ă t ă r ă s c u , şi o a m e n i po l i t i c i şi de l i tere c a : M i h a i l K o g ă l n i c e a n u , A l .

O d o b e s c u , B . P .Ha ş deu , Nicolae şi E m a n o i l K r e t z u l e s c u , loan B r ă t i a n u ,

P .P .Ca rp , A l e x and r u Lahova r i , George Misa i l , E d . W a c h m a n n (directorul

C o n s e r v a t o r u l u i şi a l Opere i ) , U l y s s e de Ma r s i l l a c (pub l ic is t , d i rec toru l

pub l i ca ţ ie i "Le voix de l a Rouman ie" ) etc . Preşedinte de onoare e ra Ca ro l I,

p e n t r u că î m p r e u n ă c u reg ina E l i s a b e t a a u s u s ţ i n u t ma te r i a l şi mora l

f unc ţ i ona rea şi cons t ruc ţ i a A teneu lu i .

î n c ă de l a î n cepu t prob lema cea ma i a c u t ă a fost l i psa u nu i l ăcaş

propr iu . D u p ă douăzec i de an i de la înf i inţare societatea A teneu lu i a t răgea

u n p ub l i c d in ce în ce ma i n u m e r o s "în s a l a de l a C i ş m i g i u " , a c e a s t a

f ă c â nd din ce în ce ma i p u ţ i n faţă noilor cerinţe.

Ce l ma i î n f l ăcă ra t s us ţ i n ă t o r al pro iectu lu i const ru i r i i u n u i "palat"

p ropr iu a fost C . E s a r c u . Persona l i ta tea s a a fost f rumos def in i tă de V.A.

U r e ch i a în c uv ân t a r ea ţ i n u t ă c u ocaz ia treceri i în nef i in ţă a ace lu i suf let

mare .

C . E s a r c u , n ă s c u t în Bucureş t i la 5 noiembrie 1836 , fiu de doctor,

r ă m a s de m i c orfan de tată şi-a f ăcu t studi i le l iceale la Sf. S a v a , apoi şi-a

lua t la Par i s l icenţa în şt i inţele na tur i i , iar în 1864 cea de medic . Re în tors

în ţa ră a devenit m e m b r u al A teneu lu i şi şi-a consac ra t const ru i r i i edif ici­

u l u i a ce s t u i a o mare parte a puter i i sa le creatoare. Personal i ta te mult i la t ­

era lă - profesor l a Facu l t a t e a de Şt i in ţe d in Bucureş t i , med ic , om politic şi

de cu l t u r ă , a les m e m b r u corespondent al Academie i l a 12 apri l ie 1884 - a

fost pu te rn i c a t a ş a t ideii de r id icare a g radu lu i de c u l t u r ă al î n t regu lu i

popor r o m â n în ace i an i în pl in proces de const i tu i re a ţări i de d u p ă "Mica

Un i re" .

în lungi le sa le că lător i i în s t r ă i n ă t a te a încercat să-şi îmbogă ţească

pr in c ău t ă r i a s i due cunoş t in ţe le despre istor ia ţări i , a d u n â n d documente

referitoare l a v iaţa aces te ia de l a Va t i c an , Veneţ ia , Genova .

în t impu l că l ă to r i i l o r sa le C . E s a r c u v i s a la "Pa l a t u l A t e neu l u i "

dovadă fiind, contactele pe care le-a avu t c u diverşi arhi tecţ i în Ital ia. D a r

ab ia la Par i s 1-a c u n o s c u t pe cel care va deveni arh i tectu l şi execu tan tu l

edi f ic iu lu i - Albert Ga l l e rou .

De fapt, i n i m a l u i C . E s a r c u a fost def in i tv d ă r u i t ă A t e n e u l u i .

Tes tamen te le sa le , d o u ă l a n u m ă r , făcute în 1894 şi 1899 l ă s a u aceste i

ins t i tu ţ i i t oa t ă averea : o casă în b-dul Ca ro l , tablour i şi obiecte de ar tă

p r e cum şi d iverse tit luri de ren tă .

www.mnir.ro

IMPLICAREA PRESEI ÎN CONSTRUIREA ATENEULUI ROMÂN 83

Fap t dovedit. A teneu l există n u m a i pen t ru că pe aces t p ă m â n t a u

fost o amen i c a re a u iub i t ţ a ra , c u l t u r a şi v i i toru l a ces t u i popor. î n s ă ş i

ideea cons t ru i r i i l u i s-a datorat une i moş ten i r i l ăsa te de u n m e m b r u a l

famil iei Roset t i , S ca r l a t . Aces t p r im mare donator a l ăsa t "o casă pe s tr .

Academ ie i nr . 37 , u n ca z i nou în faţa C i şm ig i u l u i şi u n loc de casă în s t r .

Mercur " . P r imu l proiect de construcţ ie a fost f ă cu t pen t ru m i cu l loc donat

de S c a r l a t R o s e t t i î n f a ţ a C i ş m i g i u l u i . C l ă d i r e a u r m a s ă fie m i c ă ş i

n e î n c ă p ă t o a r e - a ten iş t i i a u fost n e m u l ţ u m i ţ i . Demersu r i l e lor pe l â n g ă

guvern s-au so ldat c u p rom i s i unea acordăr i i u n u i loc l a în tretă ierea bul-

v a r d u l u l A c a d e m i e i c u s t r a d a E f o r i e i . S-a şl t r e cu t l a a l c ă t u i r e a u n u i

pro iect de cons t ruc ţ i e , au to ru l l u i f i ind E n d e r l e , a rh i t ec tu l E for ie i . D a r

între t imp s i t ua ţ i a f i nanc i a r ă a A teneu lu i se ma i î m b u n ă t ă ţ i s e . S e v â n d u s e

c a s a moş t e n i t ă de l a S c a r l a t Rosett i şl a u a p ă r u t noi donator i pr intre care

am i n t im : E l e n a O t e t e l e ş e anu , l oan V . S o c e c , C o n s t n a t i n Z a p p a , V a s i l e

Dimi tr ie Hagi , George San-Mar in , Mar i a C a r p . Vas i l e Con s t a n t l n e s cu din

Huş i , M iha i l Ko l c i u d in C o n s t a n ţ a etc .

în aces te condi ţ i i se fac tot felul de demersu r i pe l â n g ă P r imă r i a

Cap i ta le i pen t r u obţ inerea locu lu i pe care este astăz i cons t ru i t A teneu l . Pe

a t unc i a c e s t loc se af la în spate le g răd in i i Ep i s cop i e i , u n a d in cele ma i

vech i g r ăd i n i b u cu r e ş t e ne , ex is tentă d in a doua parte a seco lu l u i XV I I I .

L o c u l a p a r ţ i n e a "Soc ie t ă ţ i i e cves t r e R o m â n e " ce-1 c u m p ă r a s e în 1871

r e u ş i n d s ă toa rne şi f u n d a ţ i a u n u l mane j (ceea ce m a l t â r z i u a i m p u s

A t e n e u l u i o f o r m ă c i r u c l a r ă ) , d a r d in l i p s ă de fondur i c on s t r u c ţ i a s-a

o p r i t . P r i m ă r i a B u c u r e ş t l u l u i a f o s t de a c o r d s ă t r a n s f e r e t e r e n u l

A teneu lu i , da r c u cond i ţ i a ca a ces t a s ă î n ceapă cons t ruc ţ i a î n 3 an i .

D i n a ces t momen t în v ia ţa A teneu lu i începe s ă se reliefeze preg­

nan t r o l u l p o p u l a ţ i e i şi imp l i c i t a j u t o r u l da t de p r e s ă , l a c o n s t r u c ţ i a

a ces t u i a .

F o n d u l exis tent e r a de 2 0 0 . 0 0 0 lei; abso lu t insuf ic ient . C . E s a r c u

în 1883 p recon i za s ă se facă apel l a t ineret şi l a comitetele de femei, să se

facă con fe r i n ţ e şi c once r t e de b i ne f ace re , s ă s e e x t i n d ă ac t i v i t ă ţ i l e de

colectare de fondur i l a celelal te "a tenee" d in celela l te oraşe a le ţăr i i . Ş i

c um pe a t unc i n u ex i s ta decâ t u n mi j loc de a se face c unoscu t e pub l i cu l u i

nevoile a ces t u i l ă caş , s-a ape la t l a presă . De fapt u n u l d intre fondatori i

Ateneulu i este cons idera t U l y s se Mars i l l ac şi s e ştie că pr in pub l i c a ţ i a s a

"La voix de l a Rouman ie " , d in care n u a u a j u n s l a no i decât câteva n ume re

din a n u l 1 861 , a f ă cu t o s u s ţ i n u t ă c a m p a n i a de presă pen t ru s t rângerea

de foqdur i .

în 1883 s-a ho t ă r â t organ izarea une i loterii în vederea s t rânger i i de

fonduri. Ş i de l a a cea loterie, ale cărei bilete e r a u î n va loare de u n l eu , s-a

a juns la s loganu l : "Daţ i u n l eu pen t ru A teneu" . P r e s a a pub l i ca t şi s u s ţ i n ­

ut scopur i le aces te i loterii . B i rou l A teneu lu i (N. Kreţu lescu - preşed in te , C .

E s a r c u - v icepreşed in te , P . S . Au r e l i a n - v icepreşed in te . G r . M .Manu , C .

S t ăncescu - secre ta r i şi G .M. T ă t ă r ă s cu - cas ier) a u s e m n a t u n ape l pub l i c

www.mnir.ro

84 ILEANA STANCA DESA

"Că t re amic i i cu l t u r i i n a ţ i ona l e " în care se s p u n e a : "Ateneu l d i s p u n â n d

n u m a i de u n fond de 2 0 0 . 0 0 0 lei v ine pr in loteria de faţă a face apel către

toţi am ic i i cu l tu r i i na ţ i ona le inv i t ându- i a se a soc i a c u d â n s u l pen t ru a

începe şi t e rm ina î m p r e u n ă o operă em inamente na ţ i ona l ă " .

An i i ho t ă r â to r i pen t ru aceeastă loterie a u fost: 1883 , c â n d s-a in i ţ i ­

at loteria; 1885 c â n d a fost o b ţ i n u t ă au tor i za ţ i a şi 1886 c â n d a avu t loc

tragerea.

Ce rol a avu t p r e s a ? B ine înţe les , în p r imu l r â n d , de mediat izare .

An i de zile ea a a d u s în a tenţ ia cititorilor man i fes tăr i le ce aveau loc s u b

pa t rona ju l societăţ i i A teneu lu i , concerte , confer inţe, e t c . neu i t â nd ch i a r şi

pa r tea legată de l a t u r a ma te r i a l ă a evenimentelor: "... Bi letele conferinţei

se găsesc la magaz i nu l de m u z i c ă G e b a u r la preţur i le modice de 5 lei locu l

I şi 3 lei locu l I I " 1 a n u n ţ a z i a ru l " R o m â n i a " din 3 apri l ie 1885 la s fârş i tu l

a n u n ţ u l u i referitor la confer inţa lu i J u l e s B r a u n despre Su l l y P rudhomme .

P r e s a şi-a a s u m a t ro lu l de a face p u b l i c ă loter ia şi în felul a c e s t a de a

atrage câţ i ma i m u l ţ i pa r t i c i pan ţ i . O r emarc ă care mer i t ă s ă fie f ăcu t ă :

deşi cot id ianele b u c u r e ş t e ne e r a u ma jor i ta tea z iare de par t id , şi deseor i

polemici le d intre ele le s i t u a u l a poli opuş i , de această d a t ă c â n d e ra vorba

de u n edi f ic iu care u r m a să servească cu l tur i i na ţ i ona le toate şi-au a dus

apor tu l pen t ru rea l i zarea lu i .

D o u ă z iare cercetate deşi de or ientăr i opuse - " R o m â n i a " ( u rmaşa

"T impulu i " ) de f ac tu ră conservatoare şi " R o m â n u l " lu i C A . Rosett i de ori­

en tare l ibera lă - s u n t de aceas tă da t ă de aceeaşi părere . De fapt, într-o

no t i ţ ă a p ă r u t ă în " R o m â n u l " d in 10 noiembrie 1886 (la " sc i r i d'ale zilei") se

s u b l i n i a că A t e n e u l a fost î n t o t d e a u n a " în a f a r ă de toate ce r t u r i l e şi

încă ierăr i le pol i t ice" 2 .

L a 9 ma i 1885 , A teneu l a c ă p ă t a t au tor iza ţ ie pen t ru organ izarea

l o t e r i e i . " R o m â n i a " l a r u b r i c a " s c i r i ş i f a p t e " î ş i i n f o r m a c i t i t o r i i :

"Mins i teru l de Interne a acorda t societăţ i i A teneu lu i a u t o r i z a ţ i u nea ce o

ce ruse pen t r u emi terea une i loterii de 500 de numere , a u n l eu n u m ă r u l ,

a l c ă r u i p rodus s ă servească l a cons t r u i r ea A t eneu l u i " 3 . în real i tate e r a

vorba de 5 0 0 . 0 0 0 de bilete.

A u u r m a t l a s c u r t t imp a l e g e r i de no i m e m b r i i a i B i r o u l u i

A t e n e u l u i . " M i e r c u r i s o c i e t a t e a A t e n e u l R o m â n a ţ i n u t ş e d i n ţ a s u b

p r e şed i n ţ i a d-lui N. Kre ţu l escu . S-au a l es membr i i a i A t e n e u l u i d-1 N.

I o n e s c u , I. K a l i n d e r u , D e m A. L a u r i a n , N. Xenopo l , Du i l i u Z a m f i r e s c u ,

e t c . " 4 a n u n ţ a l a 17 ma i 1885 "Român i a " .

C u toate pregăt ir i le loteria n u a fost s imp l ă . Bi letele s-au v â n d u t

greu , şi a u fost necesa re d o u ă trageri , i a t ă c u m a u fost redate în presă

aceste dificile etape. L a 16 iun ie " R o m â n u l " in forma: "Soc ieta tea A teneu lu i

a l ua t ho t ă r â r ea să se t ragă loteria s a negreşit l a 1 noiembrie 1885 " ( lucru

ce n u s-a pu tu t face n.n.) . G r i j u l i u z i a ru l l a n s a o în t rebare p re l ua t ă şi de

cele la l te cot id iene . "Ce se face c u bi letele n e v â n d u t e ? Se a n u l e a z ă s a u

r ă m â n propr ietatea A teneu lu i , care par t i c ipă astfel şi d â n s a la c â ş t i gu r i ? " 5

www.mnir.ro

IMPLICAREA PRESEI ÎN CONSTRUIREA ATENEULUI ROMÂN 85

Prompt "B i rou l A teneu l u i R o m â n " r ă s p u n d e că "... se v a observa c u c e a

ma i ma re stricteţe d ispoz i ţ iun i le legii a s u p r a loterii lor şi d a c ă vor r ă m â n e

bi lete n e v â n d u t e c u n i c i u n ch ip A teneu l n u v a pa r t i c i pa l a şanse le ce

î n su ş i oferă pub l i cu l u i şi biletele r ă m a s e vor fi a nu l a t e " 6 ( "Românu l " , 21

iun ie 1885 - I n f o rma ţ i un l , p. 3).

L a 11 sep tembr ie 1885 tot " R o m â n u l " în r ub r i c a " sc i r i d'ale z i le i"

in forma: " Ier i seară î n t r un i re a ten istă l a dl . T a k e I onescu s u b preşed in ţ i a

d-lui E s a r c u . S-a h o t ă r â t în p r i n c i p i u f acerea une i serbăr i în C i ş m i g i u

p en t r u lo ter ia A t eneu l u i . . . şi a d r e s a r e a u n u i ape l c ă l d u r o s că tre p res ă

pen t ru a-şi d a pu te rn i cu l şi folositorul s ă u a jutor societăţ i i A teneu l u i . L a

finele î n t run i r i i preşedinte le a expus în p u ţ i n e cuv in te membr i lo r pres inţ i

s t a r e a s a t i s f ă c ă t o a r e î n c a r e s e g ă s e ş t e î n t i m p u l de f a ţ ă l o t e r i a

A teneu l u i " 7 .

P en t r u a se v inde biletele s-a dat l a 30 noiembrie 1885 u n ba l l a

T e a t r u l N a ţ i o n a l s u b p a t r o n a j u l M S .Reg i ne i . " S-au v â n d u t u n n u m ă r

foarte m a r e de b i le te a le lo ter ie i A t e n e u l u i " 8 i n f o rma " R o m â n u l " l a 3

decembr i e 1 8 8 5 . într-o no t i ţ ă pe ca re a m găs i t-o în ace laş i z i a r l a 3 0

noiembr ie 1885 s e specif ică, că l a ba l "va fi o t ombo l ă de lozur i câş t igă ­

toare. Ce i Care p ierd vor câş t iga u n bilet de loter ie" 9 .

D u p ă p r i m a t r age re s-au î n c a s a t d u p ă c u m r e i e s e d i n p r e s ă

513 . 438 lei 5 0 ban i ( "Românu l " 30 decembr ie - In fo rmaţ iun l ) .

P ia t ra f u n d a m e n t a l ă a fost p u s ă l a 2 6 octombrie (s.v.) . Momen tu l a

fost a n u n ţ a t d in t imp de pub l icaţ i i le vremi i l a cererea B i rou lu i A teneu lu i

care " F a c e c u n o s c u t c ă s e r b a r e a puner i i p ietrei f undamneta le a aces tu i

p a l a t s e v a f a c e D u m i n i c ă 2 6 c u r e n t l a o r a 2 p . m . ( l â n g ă g r ă d i n a

Episcopie i ) (Sc i r i d ale zi lei - " R o m â n u l " , 7 noiembrie (s.n.) 1886) .

A d o u a zi z i a ru l desc r i a momen tu l festiv: "... U n pub l ic n umeros a

as istat l a această ceremonie care a î n cepu t c u u n se rv i c i u rel igios. D u p ă

te rminarea a ces t u i s e r v i c i u d l . C . E s a r c u a ţ i n u t u n d i s c u r s în n ume l e

b irou lu i A t eneu l u i . S-a ţ i n u t apoi a l doi lea d i s c u r s în n ume l e Societăţ i i

pentru î n v ă ţ ă t u r a Poporu lu i , în u r m ă s-a depus ac t u l de f u n d a ţ i u n e în

temel ia c l ăd i r i i ş i c e r e m o n i a s-a s f â r ş i t p r i n d i s t r i b u i r e a u n e i meda l i i

c omemo r a t i v e " 1 0 ( " R o m â n u l " . 8, 9 no iembr ie 1886 - " S c i r i d'ale z i le i " ) .

"Un iversu l " a d u c e a alte precizăr i : "Au rost i t d i s c u r s u r i d-nii N. Kreţu lescu .

C. E s a r c u şi genera lu l F l o r e s c u . D l . V . Ureche a citit apoi a c t u l de f unda ţ i ­

une . T u t u r o r p e r s o a n e l o r l i s - au î m p ă r ţ i t m e d a l i i c o m e m o r a t i v e " 1 1

("Universul" . 29 octombrie (10 noiembrie) 1886 . " î n t âmp l ă r i d in Cap i ta l ă " ) .

Ecouri le serbăr i i a u cont inuat : "Doamne le care a u p u s şor ţu l şi a u coborâ t

la temelie pen t r u a depune actele f u nda ţ i u n i i a u fost doamnele Cre ţeanu ,

Săvescu şi S . Fe rech i de , as i s t a te de d-nii N. Cre ţu lescu , genera lu l I. C .

F lorescu şi V .A . U rech i a . Medali i le comemorat ive ale serbăr i i , l ucra te de

dl. Fess i e r a u pe o parte în exergă "Ateneul R o m â n - Bucu reş t i " şi în cen ­

tru 25 i anua r i e 1865 , iar pe ceala l tă parte în exergă "Pune rea pietrei fun­

damen ta l e 2 6 o c t o m b r i e 1 8 8 6 " , ş i î n c e n t r u "A p a l a t u l u i A t e n e u l u i

www.mnir.ro

86 ILEANA STANCA DESA

R o m â n " 1 2 . În real i tate la temel ia clădir i i în a fa ra ac tu l u i de f unda ţ i e a u

fost p u se şi p lanur i le clădir i i , câte u n exemplar d in toate monezi le în c ir­

cu la ţ ie , r egu l amen tu l de func ţ i onare al A teneu lu i şi meda l i a comemora ­

t ivă. De m e n ţ i o n a t că C . E s a r c u , pe a t unc i c o n s u l la Cons tan t i nopo l , a

veni t spec i a l în ţară pen t ru a ces t eveniment .

A ce s t a a fost î n cepu t u l , p r imu l p a s din l unga epopee care a d u s l a

c o n s t r u c ţ i a m i n u n a t u l u i ed i f i c i u . E x i s t e n ţ a A t e n e u l u i a fost p o s i b i l ă

n u m a i pen t r u că oamen i c u suf le tu l mare a u izbut i t s ă a t ragă a ten ţ i a a t â t

celor în drept , câ t şi întregii popu la ţ i i a Bucu re ş t i u l u i , care pr in leu l dat la

loteria A teneu l u i a contr ibu i t l a r i d i carea n ive lu lu i de c u l t u r ă al ţări i . Şi

pen t ru a c e a s t a u n mer i t deloc negl i jabi l revine şi prese i acelor t impur i .

NOTE

1. " R o m â n i a " , Bucu reş t i , a n II, nr . 73 din 3 apri l ie 1885 , p. 2

2. " R o m â n u l " , Bucu reş t i , an X X X , 10 noiembrie 1886 , p. 2

3. " R o m â n i a " , Bucu reş t i , a n II, nr . 102 din 9 ma i 1885 , p. 2.

4. Idem, nr . 110 d in 17 ma i 1885 , p. 2

5. " R o m â n u l " , Bucu reş t i , an X X I X , 1 noiembrie 1885 , p. 2

6. Idem, 21 iun ie 1885 , p. 3

7. Idem, 11 septembr ie 1885 , p. 2

8. Idem, 3 decembr ie 1885 , p. 3

9. Idem, 30 noimebr ie 1885 , p. 3

10. Idem, an X X X , 8-9 noiembrie 1886 , p. 3

11. "Universu l " , an III, nr. 655 din 29 octombr ie/10 noiembrie 1886, p. 1

12. " R o m â n u l " . Bucu reş t i , an X X X , 10 noiembrie 1886 , p. 2.

IMPLICATION DE LA PRESSE DANS L'EDIFICATION DE L'ATHÉNÉE ROUMAIN

-Résumé -

L'Athénée Rouma i n - m o n u m e n t - e m b l è m e de l a ville de Buca res t ,

doit s o n ex i s t a nce d'une guê te pub l i que l ancée s o u s la s l ogan , d évenu

célèbre: "Donnez u n " leu" pour l 'Athénée!" . Ce s logan expr ima i t d'ai l leurs

le pr ix d'un bil let de part ic ipat ion à l a Loterie organisée a ce but- là et qui

permi t a u x Buca re s t o i s de contr ibuer a u d é b u t de la cons t ruc t ion .

Le p r e s se d u temps , s a n s tenir compte d'orientat ion pol i t ique, a

d o n n é éga lemen t son concours par des a nnonces et des ar t ic les qui ont

s e n s i b i l i s é l ' o p i n i on p u b l i q u e . N o m b r e de d o n n é e s que n o u s a v o n s

insérées d an s notre art icle ont pour sou rce les quot id iens buca res to i s des

a nnées 1885-1886 : " Român i a " , " R o m â n u l " , "Un iversu l " .

www.mnir.ro

TRADIŢIONAL ŞI ALOGEN ÎN VIAŢA COTIDIANĂ BUCUREŞTEANĂ: ALIMENTAŢIA (SEC. AL XIX -LEA )

Lelioara Zamani

I n te resu l man i fes ta t de reprezentanţ i i Şcoli i de la "Anna les" pr iv ind

is tor ia vieţii cot idiene, s-a r ăs f r ân t impl ic i t şi a s u p r a a l imentaţ ie i de zi c u

zi a omu lu i din toate t impur i le şi d in toate s tra tur i le soc ia le .

Sub i e c t negli jat a t â t a vreme , el începe să reţ ină a tenţ ia cercetăto­

rilor şi n u n u m a i a lor, dovadă f i ind o ser ie de cărţ i , l ucrăr i , s tud i i , toate

publ icate pe aceas t ă t emă .

încercăr i de aces t gen există şi la noi , dar lucrăr i dedicate exc lus iv

aceste i prob leme n u se prea c unosc .

Modu l de a l imenta ţ ie reprez in tă o ver i tab i lă pun te de l egă tu ră între

exper ienţa t recu tu lu i şi real i tatea ac t ua l ă , în tre tradiţ ie şi inovaţ ie ; între

preocupăr i le m ă r u n t e , cotidiene şi pu te rea lor de t ransmi tere a tot ce se

dovedeşte a fi durab i l .

Rezu l t a t al i n terdependenţe i între neces i ta tea omu lu i de a se h r ă n i

şi med iu , s i s t emu l a l imentar are în vedere a t â t med iu l na t u ra l cât şi medi ­

ul socio-economic şi cel c u l t u r a l 1 .

Privită în t recut ca u n r i tua l religios în care par t i c iparea l a ospeţe

s u d e a z ă c o m u n i t a t e a ş l o p u n e în c o n t a c t c u z e i i 2 , a l i m e n t a ţ i a î ş i

dezvă lu ie c u t impu l şi altfel de va len ţe .Se a r a t ă ast fe l , faptu l că "omul

să tu l n u ma i este acelaşi c u omu l f l ă m â n d , că m a s a stabi leşte u n so l de

legătură în t re cel care oferă şi cel care este ospă ta t , că pr in ea oaspeţ i i pot

fi l esne s u p u ş i a num i t o r i n f l uen ţe şi s u n t ma i u şo r de impres iona t . . . " 3 .

Mesele pot deven i î n a ces t fel u n mi j loc pen t r u rezo lvarea de afacer i şi

ch iar m a i mu l t decât a tâ t : u n mod de guvernare , în Ju ru l lor p u t â n du-se

hotăr î s oa r t a popoarelor.

T rec ând peste aces t mod destu l de f rus t - deşi foarte adevăra t - de

interpretare a lu i Br i l l â t - Sava r i n a compor tamentu lu i u m a n în funcţ ie de

h r an ă , s ă ne opr im pu ţ i n la B r aude l . Aces t a cons ideră că h r a n a z i ln ică a

oamenilor este s u p u s ă de-a lungu l vremi i unor s c h imbă r i lente, ea f ă c â nd

parte a l ă t u r i de l o cu i n ţ ă şi ves t imenta ţ ie din " du ra t a l u n g ă " a t impu lu i

is tor ic 4 .

Pers istenţa e lementu lu i t rad i ţ iona l n u exc lude in t roducerea nou lu i ,

avându-se în vedere, to tuş i , şi une le condiţ i i v i z ând zona geografică.

în Bucu re ş t i i î n c e p u t u l u i de seco l X I X , modu l de a l imen ta ţ i e se

prezintă în l ini i mar i la fel c a cel existent l a s fârş i tu l seco lu lu i a l XVII I- lea.

www.mnir.ro

88 LELIOARA ZAMANI

F i i n d s pa ţ i u u r b an şi cap i ta l ă , in f luenţe le s t ră ine pr ind ma i repede teren

a i c i . A p a r , as t fe l , o se r i e de noi p r odu se a l imen t a re , no i m o d a l i t ă ţ i de

p reparare a h r ane i şi noi i n s t r umen te uti l izate în t impu l mese i , a du se a t â t

din Or ient , câ t şi d in spa ţ i u l Eu rope i apusene .

I n d i s c u t a b i l , e l emen te l e a logene a u fost adop ta te m a i î n t â i de

medi i le avute , ele reprezen t ând u n lux. î n c ă o da t ă se dovedeşte că există

o h r a n ă a omu lu i bogat şi o a l ta a ce lu i s ă rac , a l imen ta ţ i a reprezen t ând

u n i n d i c e d o m i n a n t a l n i v e l u l u i de t r a i . T r e b u i e s p u s , în g ene r a l , că

b u c u r e ş t e a n u l d in toate t impur i le a m â n c a t - c u foarte rare excepţi i - b ine

şi a fost recept iv l a nou , p ă s t r â n d to tuş i o ser ie de pract ic i şi ob iceiur i a l i ­

mentare speci f ice fondulu i autohton r omânesc .

O caracter is t ică ma j o r ă a mese lor celor bogaţ i e ra exces iva a b un ­

den ţ ă şi var ietate de m â n c ă r u r i e ta la te 5 . Aceas t ea e r a u foarte numeroase ,

cifrele osc i l ând între 12 , 15 şi ch i a r 30 de fe lu r i 6 .

C i o r ba şi pi laful or iental î ncepeau şi s f â rşeau orice m a s ă .

C i o r b a e r a p r e ceda t ă , ma i a l es l a d e j u n , de me ze l u r i , i c re s a u

sarde le . D u p ă c iorbă u r m a u "tocanele foarte gustoase şi care formau acce ­

sori i le or i că ru i p r ân z : bucă ţe le de ca rne fierte în a p ă şi u n t u r ă şi drese cu

piper s a u căţei de u s t u ro i " 7 .

D in t re legume se o b i ş n u i a u ma i a les vinetele şi bârnele, pe l â ng ă

fasolea şi va r za , care formau temeiul bucă t ă r i e i orientale. De la m a s ă n u

l i psea n ic i i au r tu l .

D u p ă f r i p t u r a de p a s ă r e , de m ie l s a u de b e r b e c e , se a d u c e a u

"cocoloaşe de ca rne numi te sa rma le s a u chiftele ( după c u m e r a u s a u n u

î n f ă şu ra te în foi de viţă) , u rma te de compotur i , ma i a les de v i ş i ne " 8 . D u p ă

c u m se poate vedea " tradi ţ ionale le" s a rma l e s u n t în fond preparate de fac­

t u r ă or ienta lă .

O r i e n t a l a fost o v r e m e şi m o d u l în c a r e se m â n c a . D u p ă ce

musa f i r i i e r a u a ju ta ţ i să-şi spele mâ i n i l e de către s lugi spec ia l î nsă rc ina te

în a ce s t s cop , li se a d u c e a u m â n c ă r u r i l e pe talere de por ţe l an . Aces t e a

e r a u servite c u a ju toru l l inguri lor . Mesen i i s t ă t eau turceşte pe d ivan l â ng ă

o mesc i oa r ă r o t u n d ă , c u picioare scur te , n u m i t ă sofra .

C i o r ba şi pi laful se m â n c a u c u l inguri le - ma i a les c u l inguri le de

l emn , l a celelalte m â n c ă r u r i folosindu-se şi degetele. Fr ip tur i le se a d u ce au

tă ia te în feli i9.

Ş e r b a n C a n t a c u z i n o i n t r o d u c e l a C u r t e o s e r i e de m a n i e r e

europene şi ra f inamente , fi ind p r imu l voievod care a folosit la m a s ă tacâ­

mu r i de argint d u p ă moda eu r opean ă şi ma i a les f u r c u l i ţ a 1 0 .

De junur i l e e r a u nel ipsite de acordur i le u n u i taraf de l ău ta r i .

Mâncărur i le n u erau numa i orientale. Avem de-a face c u o ofensivă a

Occidentului , căreia Bucureşt i i n u numa i că nu-i pot face faţă, dar nici n u vor.

Tot ce este venit din Apus e primit c u ochii închişi . Influenţele de aici devin tot

mai pregnante, noul fiind răspândi t , pe lângă alte surse , c u deosebire de tinerii

r omân i veniţi de la studii din capitalele apusene, mai ales din Paris.

www.mnir.ro

TRADIŢIONAL ŞI ALOGEN ÎN VIAŢA COTIDIANA BUCUREŞTEANĂ 89

Pr in in termed iu l f rancez, englez şi a u s t r i a c s u n t importate o ser ie

de mă r f u r i de b ă c ă n i e : mirodeni i , cond imente , paste f ă inoase , cafea , fructe

exotice, z a h ă r , mă s l i n e , orez, icre n e g r e 1 1 .

U n repor ter cosmopo l i t pe n u m e S te f an Oppe r de B low i t z m ă r ­

tur iseşte - în 1883 , c â n d viz i tează Bucureş t i i - că n u poate p ă r ă s i aces t

oraş fără a p ă s t r a o vie şi en tuz i a s t ă amint i re icrelor negre ce-i fuseseră

servi te a i c i 1 2 .

D i n Cons tan t inopo le şi G r ec i a , dar şi din Cons t an ţ a , e r a u aduse

str id i i ce-i p l ă c e au a t â t de mu l t gu rmandu l u i Dapontes , d u p ă c u m mă r ­

tur iseşte l o n ne s cu G i o n 1 3 .

Importante în des făşurarea în b u n ă r â n d u i a l ă a meselor a u devenit

"mezel icur i le" , ca re a j ungeau la 8 - 10 s a u 12 f e l u r i 1 4 .

Mu l t aprec ia te e r a u şi sosur i l e , î m b i n â n d o mare varietate de forme

şi g u s t u r i , rea l izăr i ale buc ă t a r i l o r f rancez i , ce f ăceau de l ic iu l ospeţelor

boieri lor r o m â n i 1 5 .

în genera l î n s ă , bucă t a r i i curţ i lor boiereşt i e r au ţ igani i . Men iu l lor

e ra t rad i ţ iona l şi foarte gustos . " C â n d făcea D i n c ă ţ i ganu l o m â n c a r e de

c l apon i (...) m â n c a u boier i i p â n ă e r a u r id ica ţ i pe b ra ţe de l a m a s ă " 1 6 .

A d e s e a ei î n t r e c e au l a p regă t i r ea şi po t r i v i rea s o s u r i l o r , a i a hn i i l o r şi

r â n t a şu r i l o r pe buc ă t a r i i f r a n ce z i 1 7 .

D u p ă ce fe lur i le de m â n c a r e e r a u epu i za te se t r ecea l a dese r t .

Aces t a cons t a din fructe d in cele ma i var ia te , aduse a t â t din ţară , câ t şi

d in exter ior , ma i a les fructe exotice: smoch i ne , cu rma le , portocale, l ă m â i ,

etc . . .

M ie rea de a lb ine , izvor de î n c ân t a re şi ma i a les de s ă n ă t a t e , e ra

fo los i t ă l a ma j o r i t a t e a d u l c i u r i l o r p r epa r a t e , e a g ă s i n d u-se l a no i d in

be l şug .

în mater ie de du lc iu r i , greci i adusese r ă c u ei gustur i le or ientale.

Apa r astfel , p l ăc in te le preparate c u n u c ă şi miere numi te bac lava le , dar şi

p l ă c i n t e l e c u b r â n z ă . Ce l eb r ă î n b u c ă t ă r i a o r i en t a l ă e r a h a l v a u a ce se

prezenta în cu lor i şi forme v a r i a t e 1 8 .

Du l ce ţ u r i l e de diferite a rome n u l i p seau de l a n ic i o m a s ă . Toţi

că lă tor i i s t r ă i n i în t recere pr in Bucu r e ş t i a u s a v u r a t "aceas tă conservă

excelentă şi foarte f ină , care se d ă într-o l i ngur i ţ ă p u s ă pe o farfur ioară" .

D u p ă ce o m â n c a u , musa f i r i i e r a u poftiţi s ă bea u n p aha r c u a p ă rece ,

model adapta t se pare şi de p a r i z i e n i 1 9 .

D in t re du l ce ţu r i re ţ inem: pe l teaua de l ă m â i şi gutui , du lceţur i le de

nuc i , t randaf i r i , z m e u r ă , v iş ine , etc. în vizite, î n l o cu i nd z a h ă r u l , du l cea ţa

e ra servi tă a l ă t u r i de cafea .

C o n s i d e r a t ă l a î n c e p u t u n lux , c a f e au a junge treptat o b ă u t u r ă

p en t r u toate c l a se l e , s exe l e , vârs te le . S e oferea f ierbinte î n ceşcu ţe de

porţe lan şi " se bea d im i nea ţ a , d u p ă m a s ă şi de 10 ori în t impul z i l e i " 2 0 .

A l ă tu r i de cafea se ma i bea şi cea i , u n a din dovezi fi ind şi importu l a ces tu i

p rodus din L i p s e a 2 1 . Folos i t ma i î n t â i de englezi şi apoi general izat de ruş i .

www.mnir.ro

90 LELIOARA Ζ AM ANI

cea iu l reprezen ta n u n u m a i o m o d ă , dar şi o a r m ă i m p o r t a n t ă împo t r i va

morţ i i pr in c a n a l u l i nvo lun tar a l apei fierte22.

Trep ta t , în sa loane , invi taţ i i încep să fie serviţi şi c u îngheţa te şi

oran jade , mode l pre lua t de la occidenta l i . U n u l dintre exemple îl const i tu ie

contele Legarde venit într-o vizită, c ă ru i a a l ă tu r i de du l cea ţ ă şi ca fea , i se

ma i oferă şi î n g h e ţ a t ă 2 3 .

Deoseb i t de aprec i a ţ i e r a u şi fragi i à l a f r ança i se , p r e p a r a ţ i de

buc ă t a r i i a d u ş i de la Par i s .

Toa te aceste b u n ă t ă ţ i e r a u î n s ă apana j u l celor ce şi le pu t eau per­

mite. B u c u r e ş t e a n u l de r â n d n e p u t â n d accede la multe din noile p roduse

a l imentare , l u a în c a l cu l ma i mu l t neces i ta tea imed i a t ă .

Pen t ru m ă r u n t u l f unc ţ i ona r pub l ic , meser iaş , m ic comerc ian t , etc. ,

h r a n a e ra s imp l ă , p u ţ i n var i a t ă , des tu l de ief t ină şi legată ma i mu l t de

t rad i ţ iona l . Mân c a r e a a ces t u i a se c ompunea din c iorba de t r ahana , ţăieţei,

fidea, orez, griş, l inte c u c ă p ă ţ â n i de mie l , c u borş s a u c u oţet b ă t u t c u

o u ă 2 4 . "Buca te le e r au : c i u l ama de pasă re ; m ă m ă l i g a p r i p i t ă c u un t ; c iorbă

de iepure c u v in şi o u ă coapte; peşte iahn ie ; peşte raso l , c u oţet şi peşte

s a r a m u r ă . Peştele era obştesc, ma i a les că se m â n c a în c i o r be " 2 5 .

Nu l i p seau nic i fripturi le care e r a u de m u ş c h i de vacă , de pasăre ,

de porc , de crap l a p ro ţap . De apreciere se b u c u r a u şi g âscă c u varză şi

orez, dar şi raţele coapte în tăvi b ine s po i t e 2 6 .

A l ă t u r i de categorii le socia le foarte bogate şi de m i c a burghez ie în

a s c e n s i u n e . Bucureş t i i a u c u n o s c u t şi o categorie de oamen i foarte sărac i .

Născu ţ i c a a tare , fără p u t i n ţ a de a se r id ica s a u a j u n ş i a ş a da tor i t ă capr i ­

c i u lu i sorţi i , ei a u o h r a n ă mizeră , , a f la tă s u b apor tu l , necesar de v i tamine

şi proteine. M â n c a u ciorbe care e r a u u n fel de zemur i primit ive; p a p a r ă

(adică p â i n e pră j i t ă , b r â n z ă f r ă m â n t a t ă şi z e a m ă de carne) c â n d o aveau ,

iar în l i psă terci şi urz ic i c u m ă m ă l i g ă , c iorbă de l o b o d ă 2 7 . Aces t e a e r a u

m â n c ă r u r i des uzitate la sa t , dar şi la peri fer ia oraşelor. Pe l â n g ă p â i ne ,

m ă m ă l i g a e r a d e s t u l de r ă s p â n d i t ă în med i i le s ă r a ce . L a 1 8 3 0 , E . C h .

Dôbe l , care taş în c ău t a re de l u c r u l a noi , este h r ă n i t a ic i c u m ă m ă l i g ă ,

p â n ă a t unc i n e c u n o s c u t ă de e l 2 8 .

O r ă şen i i a l ă t u r i de legume şi cereale m â n c a u şi fructe, în spec ia l

autohtone. To t c a desert fo loseau şi n ă u t pră j i t , roşcove, ha l va , ha lv l ţ ă şi

ma i a les "floricele", ad ică boabe de porumb pră j i te c u s a r e 2 9 .

B u c u r e ş t e a n u l m e d i u îşi p u t e a c u m p ă r a de l a cofetar i m igda le

pră j i te în z a h ă r r o ş u ; "d iavo l inur i " (şuviţe de coa jă de l ă m â i e pră j i te în

z a h ă r alb), m â n c a t e ma i mu l t din cochetăr ie , căci p a r f umau gura ; acadele ;

anasoane m ă r u n t e (seminţe de anason prăjite în zahăr) ; rahatur i şi corăbiele

turceşti; pişcoturi c u ouă ; pastă de halviţă a lbă c u migdale şi l ă m â i e 3 0 .

R a h a t u l t u r cesc f ă cu t c u amidon , z a h ă r şi migdale e r a u n del ic iu

ma i a les în t impul b â l c i u l u i de la F i laret , unde se pu tea bea şi a p ă rece ,

l impede şi b u n ă 3 1 .

www.mnir.ro

TRADIŢIONAL ŞI ALOGEN ÎN VIAŢA COTIDIANA BUCUREŞTEANĂ 9 1

Totuş i , aces te du l c i u r i or icât a r fi de aprec ia te , se dovedesc uneor i

a fi şi pr ime jd ioase . Astfe l la î n cepu t u l seco lu lu i , se cons ta t ă că o ser ie de

p roduse de cofetărie, în spec i a l z a h ă r u l , s u n t vopsite în diferite cu lor i c u

a ju toru l u no r s u b s t a n ţ e toxice. Ş i n ică ier i n u ex is ta u n ordin pen t ru sto­

pa rea aces tor a bu zu r i şi prote jarea consuma to r i l o r 3 2 .

P â i nea , u n u l din cele ma i importante a l imente cons t i tu ia o rar i tate .

P â n ă l a t r a t a t u l de l a Adr i anopo le (1829 ) , p r i n c i p a l a s a r c i n ă a Ţăr i lo r

R o m â n e e r a ap rov i z i onarea c u g r âne , l a preţ fix, a Cons t an t i nopo l u l u i .

D u p ă aceas t ă da t ă , p r oc l ama t ă fi ind l ibertatea comer ţu l u i c u cereale , l i psa

de p â i n e din ţară c o n t i n u ă , ne înreg is t rându-se astfel p rea mar i s ch imbă r i ,

c h i a r d a c ă agr i cu l t u ra cunoaş t e o a n u m i t ă dezvoltare. C a u z a o reprezenta

cererea tot ma i mare a cerealelor r omâneş t i l a export. C u toate aceste nea ­

j u n s u r i , p â i n e a devine treptat a l imentu l de b a z ă al b u c u r e ş t e a n u l u i , ch i a r

d a c ă de mu l te ori e nevoit s ă facă mar i eforturi pen t ru a o obţ ine .

P e n t r u o m a i b u n ă a p r o v i z i o n a r e c u a c e s t p r o d u s e r a u l u a t e

m ă s u r i spec i a le . S e u r m ă r e a c a ea s ă fie cu r a t ă , ad ică a l b ă . b ine coap t ă şi

ma i a l es î ndes tu l ă t oa re pe toa tă z i u a 3 3 . Foar te important e ra şi g rama ju l ,

iar cei ce î n ce rcau s ă înşele l a c â n t a r e r a u pasib i l i " nu n u m a i c u ocna , ci

şi c u r ă p u n e r e de v i a ţ ă " 3 4 . în a ce s t s e n s se c u n o a ş t e c a z u l b r u t a r u l u i

Cr is tofor , c a re e d u s pen t r u l ipsă la c â n t a r în trei r ă spân t i i şi b ă t u t c u

câte 50 de toiege l a tă lp i şi apoi , d in mi j locu l t â rgu l u i , t r im is l a o cn ă pen ­

t ru a d a o p i l d ă ce lor l a l ţ i 3 5 . P â n ă în 1830 , u n a din pedepse e ra şi ţ i n tu i rea

urech i lo r pr in târg , c a la Cons tan t inopo l . D u p ă 1830 a m e n d a cons t a doar

în l uare a p â i n i i .

U n b ru t a r vest i t a l ace lor v remur i a fost a rmeanu l Bab i c , căci " nu

era a l tu l a scoate j imb l a şi p â i n e a ma i f rumoase" r ă m â n â n d de p o m i n ă

"co l tucu l l u i " 3 6 . B ru t a r i i se spec i a l i z au s co ţ â nd n u n u m a i p â i n e , c i şi J im­

ble, co rnu r i , p l ăc in te şi covrigei . Apa r astfel , o ser ie de meş teşugar i în pre­

l u c r a r e a f ă i n i i de g r â u : p i t a r i i , p l ă c i n t ă r i i , j i m b l a r i i , s im ig i i , co fe ta r i i .

Bacu l başa îşi am i n t e ş t e c u nostalgie de f ranze lăr ia lu i Otto Gage l , u nde

va ra c â n t a o r ches t r a , se m â n c a u crenvuş t i şi la ora 11 noap tea a p ă r e a

p r imu l t ranspor t c u co rnu r i c a l d e 3 7 .

C a r n e a reprez i n t ă u n al t a l imen t impor tan t p en t r u b u c u r e ş t e n i .

C o n s u m u l ei pe cap de locui tor e r a ma i mare în oraşe, decâ t l a sa te c u

deosebire î n Bucu reş t i .

în d o c umen t e a p a r me ş t e ş ug a r i spec ia l i za ţ i în p regă t i rea c ă r n i i

pent ru v ânza re : măce la r i i , pas t ramag i i ; l a fel c a şi s caune l e de ca rne unde

se taie an ima le le . Măce lar i i t r imi teau c a r n e a în p r imu l r â n d celor avuţ i ,

în ţe legându-se în prea lab i l c u aceşt ia a s u p r a p re ţu l u i ; gr i ja pen t ru ceilalţi

fiind l ă sa t ă ma i la u r m ă 3 6 .

P re ţu l c ă r n i i e r a s tab i l i t a n u a l şi se p ă s t r a nemod i f i ca t tot ace l

r ă s t imp , c u excepţ ia zi lelor de post , în care e ra ma i r i d i c a t 3 9 .

L a s c a u n e se t ă i a u pa t ru feluri de vite: boi . vac i , oi şi porc i . C a r n e a

de oaie e r a accesib i lă tuturor , dar o oarecare prioritate în Bucu re ş t i , c a şi

www.mnir.ro

9 2 LELIOARA ZAMANI

în celelal te oraşe se pare că o avea c a r n e a de bovine. Vân za rea de carne

p roas t ă , ori c u l ipsă l a c ân t a r se pedepsea . Pedeapsa e ra da t ă de u n boier

î n s ă r c i n a t spec i a l c u astfel de m ă s u r i coerc i t i ve 4 0 .

C a r n e a se c u m p ă r a pen t ru a fi p r epa r a t ă şi m â n c a t ă în casă c u

fami l ia s a u c u prieteni i , dar n u n u m a i a t â t I E a cons t i tu i a a l imentu l de

b a z ă a l b i r tur i lor , res tauran te lo r , loca lur i lor pub l ice în genere, dar şi al

p icn icur i lor şi târgur i lor .

De să rbă to r i , b u c u r e ş t e a n u l ieşit l a i a rbă verde m â n c a trad i ţ iona l i i

mit i tei , c u caşcava l , p â i n e , r id ich i şi b e a v i n 4 1 .

în genera l , m â n c ă r u r i l e consuma te de oameni i c u s ta re e r a u s tro­

pite c u cele ma i a lese v inur i r omâneş t i , dar şi d in cele aduse din s t r ă i n ă ­

tate. V i n u r i albe s a u de cu l oa rea s ânge l u i , autohtone, e r a u re înno i te în

flecare a n c u noi recolte.

Da r n u numai bucureşteanul înstărit bea vin. V inu l este nelipsit de la

orice petrecere, de la orice masă . Es te consumat de toţi, chiar dacă diferă cali­

tatea lui . Alătur i de vin se mai bea şi rachiul s a u ţuica, b ă u t u r ă produsă prin

distilare, având la bază o serie de fructe. Adesea fiecare familie şi-o fabrica s in ­

gură , dar mai des e b ă u t ă în cârciumi, alături de prieteni s a u de cunoscuţi . L a

s f â r ş i t u l s e c o l u l u i r e n u m i t ă e r a b ă c ă n i a lu i P ă u n Pope s cu de pe Podu l

Mogoşoaiei, care, la dejun şi la prânz "gemea de lume, deoarece se lua ţuică"42.

în a fa ră de ţ u i c ă şi v in , bucureş ten i i se ma i de lec tau şi c u bere. Ce i

care a u de sch i s p r ima berăr ie în Bucureş t i a u fost fraţii M i rcea , veniţ i a ici

d in Ardea l . C a orice l u c r u nou , şi beri i i-a trebuit ceva t imp pen t ru a-i face

pe b u c u r e ş t e n i s ă se o b i ş n u i a s c ă c u ea . T r ep t a t , b e r ă r i a , c a re a l u a t

nume le " L a ca ru l c u bere" a a j u n s vest i tă , c u m la fel a a j u n s şl berea con­

c u r â n d tot ma i mu l t v i n u l 4 3 .

B u c u r e ş t e a n u l , d a c ă la î n cepu t a d u s o v ia ţă ma l retrasă î n inter i ­

oru l locu in ţe i , a l ă t u r i de ai lu i , de prieteni şi cunoş t i i n ţe , începe treptat

să-şi l ă rgească or izontu l . E l iese tot ma i des în oraş , l a r es t au ran te şi bir­

tur i , c a şi l a i a r b ă verde. D a c ă d i spunea de ban i pu tea l u a u n p r â n z b u n

la orice r e s t a u r an t de categoria I, da r ma l a les l a C a p ş a şi Hugues , care

e r a u r e s t au r an t e de l u x 4 4 .

M â n c a r e a l a "Hotel de F r a n ce " , unde propr ietar e r a u n f rancez este

aprec ia t ă de L a s s a l e l a s fârş i tu l seco lu lu i , c a f i ind excelentă . Se se rvea a ic i

"peşte d in cel ma i b u n , legume foarte fin preparate , p ră j i t u r i del ic ioase şi

u n v in vech i c u 4 creiţari , pe care propr ietaru l l-ar pu tea v inde în toa tă

l ibertatea c a v in de Bourgogne" 4 5 .

F o a r t e c u n o s c u t e p e n t r u c â r n a ţ i i ş i f r i p t u r i l e p r e p a r a t e e r a u

r e s t a u r a n t e l e şi g r ă d i n i l e p o pu l a r e : " L e u l şi c â r n a t u l " , " H e r ă s t r ă u l " ,

Zd ra f cu " , "Borde iu l " şi ma i t â rz iu "F l o reasca " . " Leu l şi c â r n a t u l " e r a vest i t

pen t r u câ rna ţ i i c u piele"; "Zdra fcu" pen t ru fleici. L a "Borde iu l " se petrecea

de Paşte , de Sf. Gheorghe şi de 1 M a i 4 6 .

C ă u t a t e e r a u şi c a fene le l e şi co fe t ă r i i l e . L a c a f e n e a u a F l e s c h l

v eneau foarte m u l ţ i t ineri in te lectua l i , s t uden ţ i , f unc ţ ionar i ; i a r ca feneaua

www.mnir.ro

TRADIŢIONAL ŞI ALOGEN ÎN VIAŢA COTIDIANA BUCUREŞTEANA 93

F i a l k ovsky făcea de l ic iu l pol i t icieni lor, ce veneau a i c i pen t ru a p une ţara l a

c a l e 4 7 .

C e a m a l a p r e c i a t ă î n soc i e t a t ea b u c u r e ş t e a n ă r ă m â n e tot C a s a

Cap şa , c u r e s t au r an t u l şi cofetăria s a . E a r e une a el i ta capi ta le i , ven i tă s ă

se de lec teze c u m â n c ă r u r i l e , p r ă j i t u r i l e şi î nghe ta ţe le de a i c i , ş l n u î n

u l t imu l r â n d s ă guste d in "del ici i le" oferite de tot ce sp i r i tu l epoci i d ă d u s e

la iveală ma i de p r e ţ 4 8 .

D e s e l e i e ş i r i î n o r a ş p e n t r u p r â n z s a u c i n ă î n c e p s ă d e v i n ă

o b i ş n u i n ţ ă pen t ru un i i . A c u m relaţii le se s tab i lesc ma i repede, ideile c i r ­

cu l ă c u ma i mare u ş u r i n ţ ă , nou l l a fel, şi modu l de v ia ţă pare s ă capete o

a l t ă perspect ivă .

î n conc luz ie , se poate s p u n e că h r a n a z i l n ică a b u c u r e ş t e a n u l u i

seco lu l u i a l X IX- lea c unoa ş t e o ser ie de s c h imbă r i , care cer t imp pen t r u a

se gene ra l i z a . A p a r o se r i e de p r odu se a l imen t a re ven i te d in O r i e n t şi

Occ i den t în d u b l ă ofensivă şi pr in f i l iera lor măr fu r i l e L um i i Noi (mirodeni­

ile). O d a t ă c u ele îşi fac loc noi pract ic i cu l i na re , p r e cum şi u n i n s t r umen ­

tar de b u c ă t ă r i e adecvat . A l imen ta ţ i a în aces t fel se diversif ică şi s po resc

ra f inamente le cu l i na re . Pu tem vorbi f ă ră n ic i o exagerare de exis tenţa une i

funcţ i i de civil izaţie pe care h r a n a o are de îndep l in i t .

E l emen te le t rad i ţ iona le n u d ispar , ele coexistă c u cele alogene con ­

s t i t u ind b a z a a l imenta ţ ie i în toate medi i le , c u deosebire în r â n d u l categori­

ilor soc ia le ma i p u ţ i n prospere . C u t recerea t impu lu i , tot ce s-a dovedit a fi

n ou , d a r î n ace laş i t imp şi v iab i l î n cond i ţ i i le de m e d i u ex is ten te , este

as im i l a t şi devine t rad i ţ iona l . I n t roducerea de noi e lemente în a l imen ta ţ i a

t rad i ţ i ona l ă are Impo r t a n ţ ă pen t ru istorie î n m ă s u r a în care se de t e rm in ă

impac tu l s a u per ip lu l lor soc ia l .

NOTE

1. Ofel ia V ă d u v a , V ia ţa co t i d i ană t rad i ţ iona lă , în A n u a r u l I ns t i tu tu lu i

de Etnograf ie şi Fo lc lor , voi. 3, 1992 , p. 127 .

2. Phi l ipe Ar i es şi George Duby , Is tor ia vieţii pr ivate . Bucu reş t i , 1994 ,

p. 152 .

3. Br i l l â t - S a v a r i n , Fiz iologia g u s t u l u i , Bucu reş t i , 1988 . p. 6 7 .

4. F e r n a n d B r a u d e l . S t r u c t u r i l e c o t i d i a n u l u i p o s i b i l ş l I m p o s i b i l .

Bucu re ş t i , 1984 .

5. " L . S ă i n e a n u , I n f l uen ţe or ienta le a s u p r a l imbi i ş i c u l t u r i i r o m â n e .

Bucu reş t i 1900 . p. C C X I - C C X I I .

6. Ib idem.

7. Ib idem.

8. Ib idem, p. C C X I I I

9. Ib idem, p. C C X I I

www.mnir.ro

94 LELIOARA ZAMANI

10. Ar i s t i de Ş t e f ănescu , Observaţ i i arheologice p r i v i nd b i s e r i c a m ă n ă ­

st ir i i Co t rocen i , d in "Colocv iu l r omâno-amer i can Cotrocen i i în isto­

r ie" , 15 - 17 iul ie 1993 , p. 8.

11. Nicolae Iorga, Opere economice . Bucureş t i , 1892 , p. 7 3 2 .

12. George Pot ra , B u cu r e ş t i i v ă z u ţ i de că l ă to r i s t r ă i n i (secolele X V I -

X I X ) , Bucu reş t i , 1992 , p. 2 49 - 250 .

13. I o nnescu G ion , Is tor ia Bucureş t i lor , Bucureş t i , 1889 , p. 6 98 .

14. Ib idem.

15. V .A . U rech i a , Is tor ia Român i l o r , Bucureş t i , 1900 , tom X I I , p. 3 0 5 -

3 0 7 .

16. I o nnescu G ion , op. cit, p. 6 9 8 .

17. Ib idem.

18. S ă i n e a n u L . , op. cit . , p. C C X I I I .

19. George Potra, op. cit . , p. 2 54 .

20 . S ă i n e a n u L . , op. cit . , p. C C X I V .

21 . Nicolae Iorga. Opere economice . Bucureş t i , 1892 , p. 7 3 2 .

2 2 . Pierre C h a u n u , Civi l izaţ ia în seco lu l lumin i lor , 1986 , Bucureş t i , p. 5 5 .

23 . George Potra, op. cit . , p. 116 .

24 . Pappasog lu , Is tor ia fondăre l o raşu l u i Bucureş t i , Bucu reş t i , 1891 , p.

19.

25 . Ib idem.

26 . Ib idem, p. 119.

27 . Ib idem, p. 19.

28 . Nicolae Iorga, Is tor ia r omân i l o r pr in că lă tor i , 1981 , p. 6 1 5 .

29 . Pappasog lu , op. cit . , p. 119.

30 . Ib idem.

31 . Nicolae Iorga, op. cit. , p. 6 6 8 .

3 2 . A r h . S t . B u c . Min is teru l de Interne, Direcţ ia genera lă a servic i i lor s a n ­

i tare, Do s a r 1 2 3 / 1 8 5 7 , f. 1.

33 . V .A . U r e ch i a . op. cit . . tom 3, p. 3 31 , 334 .

34 . Ib idem.

35 . Ib idem, p. 2 38 .

36 . Pappasog lu , op. cit . , p. 195 .

37 . Baca l b a ş a , C-tin. Bucureş t i i de a l t ă da t ă , Bucureş t i , 1927 , p. 57 .

38 . Nicolae Iorga, Opere economice , p. 12.

39 . V .A . U r e c h i a , op. cit. , tom IV, p. 3 3 6 - 3 3 7 .

40 . Ib idem, tom III, p. 328 .

41 . Baca lbaŞa C-tin, op. cit . , vol . I, p. 2 81 .

42 . Ib idem, p. 5 2 .

4 3 . B i l c i u r e s c u , Bucu reş t i şi b ucu reş t en i de ieri şi de azi , B u c , 1945 , p.

28 .

44 . Baca l b a ş a C-tin, op. cit . , p. 284 .

4 5 . A l . V . S a n d o m i r , Notele de că l ă to r ie ale lu i F e r d i n a n d Laşsa le în

Bucureşt i i anu lu i 1857, din Orizonturi , nr. 8, ian 1958. anu l V I I , p. 38 .

www.mnir.ro

TRADIŢIONAL ŞI ALOGEN ÎN VIAŢA COTIDIANĂ BUCUREŞTEANĂ 95

46 . B a c a l b a ş a C-tin, op. cit . , p. 2 76 .

47 . Ib idem, p. 5 9 .

48 . Ib idem.

TRADITIONAL AND FOREIGN FEATURES IN BUCHAREST EVERT DAT L I F E - THE NOURISHMENT THE 19™ CENTURY

- Rezuma t -

In the B u c h a r e s t of the 19-th century , the dai ly food if sub j ec t to a

cha i n of c h a n c e s w h i c h needed time to be general ized.

S ome new food p roduc ts appeared , coming from E a s t a n d West ,

and together w i th them come new methods a nd cooking ref inement a nd

a lso the adeqate cooking tools.

T h e trad i t ional e lements do not d i ssapear , but coexist with the new

ones .

In t ime al l w h i c h proved to be new, but a lso viable in the cond i ­

t ions of the env i ronment h a s been ass im i l a ted a nd became tradi t ional .

www.mnir.ro

PRIORITĂŢI ROMANEŞTI ÎN AERONAUTICA REACTIVĂ

A n c a V o i c u l e s c u

S-au s c u r s 8 5 de an i de l a p r oduce r e a u n u i even imen t epoca l :

zboru l p r imu l u i avion c u reacţie din lume , real izare de excepţie ce apa r ţ i ne

s avan t u l u i r o m â n Henr i C o a n d ă .

T rebu i e î n s ă reamint i t că p r imu l motor - rache t ă cons t ru i t pen t r u

o a e r o n a v ă , a fost b reve ta t l a 12 oc tombr ie 1 8 8 6 , î n F r a n ţ a de că t re

r o m â n u l A l e x and r u C i u r c u şi pr ie tenu l s ă u , f rancezu l J u s t B u i s s o n .

C i u r c u şi tovarăşu l s ă u a u p u s la p unc t u n motor r ache t ă folosind

u n ames tec c u u rmă toa re l e carac ter is t i c i : era pu ţ i n in f lamabi l , pu tea arde

în rec ip iente înch ise fără să l ase rez iduur i , p roducea u n vo lum extrem de

mare de gaze - deci o de ten t ă foarte pu t e rn i c ă -, se pu tea fabr ica lesne şi

la u n preţ de cost deosebit de acces ib i l . Compoz i ţ i a aces tu i ames tec n u s-a

pu tu t af la.

Ş i-au man i fes ta t i n ten ţ i a să-şi încerce motoru l pe d ir i jab i lu l con­

s t ru i t în 1881 de Ga s t o n T i s s and i e r , dar a c e s t a a fost scep t i c , r e f u z â nd

categoric co laborarea . A t unc i , a u montat motoru l pe o b a r c ă şi a u demon­

s t ra t ca l i t a tea şi pu terea lu i pr in dep lasarea pe S e n a a bărc i i c u d o u ă per­

soane în con t r acu ren tu l apei .

Rea l i z a rea pen t ru p r ima da t ă în l ume a u nu i motor c u reacţie care

a p ropu l sa t u n veh i cu l a fost motorul C i u r c u - B u i s s o n .

Ce i doi a u rea l i za t apoi u n a l do i lea motor ma i pu t e rn i c şi l-au

încercat pe aceiaş i b a r c ă , dar în u r m a explodăr i i lu i a u pierit B u i s s o n şi

un t â n ă r care e ra l a c â r m a bărc i i .

D u p ă acc ident , ceva ma i t â rz iu . A l exand ru C i u r c u a ma i cons t ru i t

u n motor c a cele la l te d o u ă . C u a ce s t motor a e fectuat u n exper imen t .

Motorul a fost monta t pe u n vagonet pe ş ine , ca re a fost p ropu lsa t pr in

reacţie, d e m o n s t r â n d că motoru l se poate ut i l iza fără per ico lu l de a explo­

da . '

Con s t r u i t pen t ru ba lon , aces t motor avea u n dispozit iv p r i n care

je tu l de gaze. ca re p roducea pr in reacţie p ropu l s i a , s e pu tea d ir i ja î n cele 4

direcţii ca rd ina le , p u t â n d dep l asa ba lonu l î n direcţia dor i tă .

P r o p u l s â n d b a r c a pe S e n a şi vagonetu l pe ş i ne , a c e s t motor c u

reacţie pu tea p ropu l s a veh icu le pe p ă m â n t , pe a p ă şl în aer .

î n c ă c u mu l t î na i n te de a demons t ra prac t i c p ropu ls i a pr in reacţie

a u n u i v e h i c u l de că tre C i r c u şi B u i s s o n , p r i n mo to ru l i nven ta t de e i .

www.mnir.ro

98 ANCA V O I C U L E S C U

prac t i c s-a ut i l izat p r ima da t ă aceas tă propuls ie l a rachete .

R a c h e t a creată in i ţ ia l fără a i se cunoaş t e au toru l , p rogresu l şi per­

fecţ iunea e i , n u m ă r ă peste d o u ă mi leni i . De-a lungu l secolelor s-au găs i t

creator i , ca re şi-au legat nume le de is tor ia dezvoltări i ei.

D in t re aceşt ia , în c ad ru l evoluţiei propu ls ie i pr in reacţie a rachete i ,

conform m a n u s c r i s u l u i "Va r i a II 3 74 " din vechea a rh ivă a o r a şu l u i S i b i u ,

este s i b i a n u l C o n r a d H a n s , şefu l A r s e n a l u l u i A rma t e i . E l a rea l i za t în

1529 r a che t a p r opu l s a t ă pr in ma i mu l te trepte şi stabi l izator i de direcţie,

tip delta .

Muzeu l Aviaţiei a rea l izat pen t ru p r ima oară în R o m â n i a şi din câte

s u n t e m i n fo rmaţ i şi în l ume , o d i o r amă s c a r a 1:1 a ate l ieru lu i de l u c r u a

lu i C o n r a d H a a s . a v â n d l a b a z ă documen tu l amin t i t şi toate t ipuri le de

rache te constru i te de către aces ta . Astfe l , inventa toru l rachete lor c u com­

bus t ib i l so l id în trepte îşi o c u p ă locu l b inemer i ta t în is tor ia aeronaut ic i i

mond ia le , creaţ ia s a f i ind reda tă pa t r imon iu lu i tehn ic un i ve rsa l .

C o n t i n u â n d t r ad i ţ i a r o m â n i l o r î n d omen i u l a e r on au t i c , în a n u l

1907 u n t â n ă r ofiţer, sub loco tenentu l Henr i C o a n d ă , a ju ta t de d irectorul

P i rotehn ie i , a exper imenta t p ropu l s i a pr in reacţie a unor rache te conce­

pute şi cons t ru i te de el pe Dea lu l Sp i r i i , apoi , tot acolo, a încercat zboru l

u n u i aeromodel p ropu lsa t pr in reacţie de o rachetă .

în 1906 , în t imp ce îi făcea o vizi tă c ă p i t a n u l u i F e r d i n and Ferber ,

C o a n d ă a v ă z u t av ionu l z m e u ce lu lar al a ces t u i a ac ţ iona t de o el ice. E l i-a

s p u s lu i Fe rbe r " m ă deran jează cab lu l care trage zmeu l t ă u " şi a î n cepu t

să-i expl ice lu i Fe rber conceptu l de propuls ie c u reacţie a av ionu lu i , idee

ce îi ven ise în minte în ace l moment . I-a l ua t 4 an i şi 2 0 0 . 0 0 0 dolari c a să-

şi p u n ă în p rac t i că această idee.

A s t f e l , î n o c t omb r i e 1 9 1 0 , v i z i t a t o r i i c e l u i de-al d o i l e a S a l o n

I n te rna ţ i ona l de Ae ronau t i c ă de la Par is a veau să contemple u n avion de o

f o rmă c i u d a t ă , n e m a i î n t â l n i t ă p â n ă a tunc i .

Apa r a t u l t â n ă r u l u i C o a n d ă conţ inea a t â t de mul te n ou t ă ţ i , în opo­

ziţie r ad i ca l ă c u tot ce se rea l i zase anter ior , î n c â t mer i t ă o descr iere a m ă ­

n u n ţ i t ă .

E r a u n b ip l an care folosea pen t ru p r ima oară formu la cons t ruc t ivă

s e s q u i p l a n ă (ar ipa de j o s c a o anvergu r ă şi o s up r a f a ţ ă ma i m i c ă decâ t cea

super ioară ) .

P e n t r u a o b ţ i n e da te a e r o d i n a m i c e d e s p r e a r i p i , a u t o r i t ă ţ i l e

f ranceze i-au dat pe rm i s i unea de a mon ta o b a l a n ţ ă de testare în faţa une i

locomotive. î n t impu l nopţ i lor d in i a r na 1909 - 1910 , C o a n d ă a că lă tor i t

pe aceas t ă locomot ivă , în faţă , care mergea c u 95 k m pe oră între Par i s şi

S t . Q u e n t i n , şi s-au f ă c u t m ă s u r ă t o r i l e c u v â n t u l b ă t â n d d i n f a ţ ă .

Rezu l t a t u l a fost p r ima sec ţ iune de a r ipă groasă din l ume , u n adevăra t

con t r as t fa ţă de ar ip i le sub ţ i r i , curba te , folosite p â n ă a t unc i . A ce s t ele­

men t de noutate a a t ras d u p ă s ine o al ta , şi a nume : i n t roducerea rezer­

voarelor de combus t i b i l în a r i pă , so luţ ie folosită şi as tăz i în cons t ruc ţ i a

av ioanelor moderne .

www.mnir.ro

PRIORITĂŢI ROMÂNEŞn ÎN AERONAUTICA REACTIVĂ 9 9

A r i p a compor ta pen t r u p r i m a d a t ă p â n ă a t unc i fante de bord de

a t a c ca re pe rm i teau contro lu l s t r a tu l u i l im i t ă pe toată sup ra f a ţ a ar ipi i şl

creşterea por tan ţe i l a ungh iur i le mar i de a tac . Ş i aceas tă soluţ ie avea să-şi

g ăsească o l a rgă î n t r ebu i n ţ a re mu l t ma i t ârz iu .

F u s e l a j u l a v i o nu l u i a v e a o f o rmă f i n ă , a e r o d i n a m i c ă , f i ind con ­

fecţ ionat d i n p laca j rez istent , b ine f inisat , i a r ampena ju l de fo rmă cruci for­

m ă e r a d i s pus d u p ă d o u ă diagonale s imetr ice , const i tu ind de a s emenea o

so luţ ie c u ca rac te r de noutate .

D a r so lu ţ i a c u adevăra t revo lu ţ ionară a aces tu i avion a cons t i t u i a

s i s temu l de propulsie! Instalaţ ia de forţă n u era un turbopropulsor c u m 1-a

d e n u m i t C o a n d ă , ci u n motoreactor , c o m p u s dintr-un motor c l a s i c , c u

b en z i n ă , C lerget de 50 C P , răc i t c u aer , a n t r e n â n d u n vent i lator - compre­

so r i n tuba t c u t u ra ţ i a de 4 0 0 0 rotaţi i pe minu t , a n s a m b l u l p r o d u c â n d o

t r ac ţ i une s ta t i că de 2 2 0 kg.

Pen t r u p r ima d a t ă în l ume , pr inc ip iu l reacţiei pure a fost ap l icat l a

p ropu l s i e , d u p ă o s c h e m ă c a re c o r e spunde î n t o c m a i t u rboreac toa re lo r

moderne d in zilele nostre .

Mer i tu l l u i Henr i C o a n d ă n u este î n s ă de a fi imag inat şi cons t ru i t

aceas t ă m i n u n a t ă m a ş i n ă , el a fost to toda tă şi p r imu l om din l ume care a

zbu ra t c u u n avion c u reacţie.

Cond i ţ i i le în care s-a efectuat ace l m i n un a t zbor în t impul încer­

căr i lor de pe terenu l de l a I ssy - Ies - Mou l ineaux , a u fost ma i c u r â n d dra ­

mat ice , p u n â n d în pericol ch i a r v iaţa au toru lu i invenţiei . C o a n d ă n e a v â n d

exper ienţă de pi lotaj , s u r p r i n s de u ş u r i n ţ a c u care av ionu l a lua t viteză şi

a deco la t , d a r m a l a l es p reocupa t de apar i ţ i a u n u i fenomen neaş tep t a t

p r o d u s de fe lu l în c a r e se s c u r g e a u gaze le p r i n ce le d o u ă a j u t a j e a le

av ionu lu i s ă u . s-a angajat , lovind apara tu l de so l şi avariindu-1. Aces t i nc i ­

den t a c o n d u s î n s ă l a d e s cope r i r e a u l t e r i o a r ă a u n u i n o u fenomen în

mecan i c a fluidelor: "efectul Coand ă " , c u largi apl icaţ i i şi în prezent în cele

ma i var ia te domeni i .

C e e a ce efectuase C o a n d ă , din greşeală , n u se pu tea n u m i zbor, i a r

apa ra tu l , c u toate prevederi le spec ia le ale pro iectantu lu i , n u co respundea

motoru lu i . E r a n u doar greoi şi c u ca rac te r i s t i c i ae rod inam ice l imi tate ,

dar , ma i a les , a r fi pu t u t s ă se incendieze în orice moment . C o a n d ă conce­

puse motoru l , da r n u îl încercase s ta ţ ionar , pe so l , la b a n c . Efectele ter­

mice şi je tur i le de f lăcări ar fi imp l ica t o ce lu l ă me ta l i c ă a ae rop l anu lu i

(atât s t r u c t u r ă câ t şi înveliş) c u m şi u n s i s t em de deflectoare p u s l a punc t

tocmai c u a ju toru l încercăr i lor l a b a n c . î n s ă . ch i a r şi în aces te condi ţ i i ,

tehnologia vremei i n-ar fi pu tu t obţ ine un apara t integral adaptat speci f i ­

cu l u i de exploatare a motoru lu i .

C â n d e r a ma i demora l i za t , ma i l ips i t de r e s u r s e şi î n t r-un t imp

c â n d se af la l a o r ăscruce , lu i C o a n d ă i s e oferă postu l de director tehn ic

la uz ine le Br i s to l , d in Ang l ia . L a anga jare î n s ă i s-a a t ras a ten ţ i a "să faci

avioane c a toa tă l umea , s ă le pu i el ice, a şa c a toată l umea" .

www.mnir.ro

100 ANCA VO ICULESCU

Or el . Henr i Coand ă , vedea altfel decât toată l umea , g â n d e a ma i

repede şi ma i departe. în timp şi în spa ţ i u , î na i n tea acelor cup r i n ş i în a cea

no ţ i une demora l i z an t ă , enervan tă pen t ru el , dar l in işt i toare pen t ru cei ce¬

o foloseau, ace l generic " toată l umea" .

De a t unc i n imen i η -a ma i pomeni t despre av ionul c u reacţie, e l icea

r ă m â n â n d s u ve r a nu l zboru lu i mecan i c . C r â n cen ă r ă z buna r e .

A trebuit să se aştepte 30 de ani p â n ă ce omen i rea să se dezme­

t icească, să înţe leagă ceea ce reprez intă aviaţ ia c u reacţie. Da , tocmai acei

3 0 de an i p roroc i ţ i de I ng i ne ru l G u s t a v e E i f fe l , c a f i ind p r e a devreme

ap ă r u ţ i în concepţ ia lu i C o a n d ă , în cale omenir i i !

"M-a n e m u l ţ u m i t î n t â r z i e rea d in 1910 p â n ă s-a rea l i za t p r imu l

av ion c u reacţ ie , d a r c â n d a m v ă z u t că a c e s t e a pa r a t e se f o l osesc în

războ i , p a r c ă mi-a trecut supă ra rea " - s p u n e a Henr i C o a n d ă .

E s t e greu să ne i m a g i n ă m care ar fi fost consecinţele pen t ru dez­

vol tarea aviaţiei dacă t â n ă r u l inventator ar fi fost s t imu la t - în p r imu l r â n d

mora l - de reuş i ta p r imu lu i s ă u zbor ! Ce progres u r i a ş a r fi real izat ş t i in ţa

de n-ar fi trebuit s ă ma i aştepte încă 3 0 de an i , p â n ă c â n d un alt temerar

să p ă ş e a s c ă pe d r u m u l desch i s de C o a n d ă .

I nd i scu tab i l , rea l i zarea p r imu lu i avion c u reacţie, a reprezentat un

momen t remarcab i l în is tor ia şt i inţei şi tehnic i i un iversa le , iar faptul că

i deea de a concepe şi de a c ons t r u i u n a s e m e n e a avion a p a r ţ i n e u n u i

r o m â n , const i tu ie un motiv de leg i t imă m â n d r i e pen t ru poporu l nos t r u .

D i n nefer ic ire, în ţara s a de origine n u există nic i un m u z e u C o a n d ă , casă

memor i a l ă , s a u cel p u ţ i n o repl ică a av ionu lu i cons t ru i t de către aces t a .

S i ngu r a m a c h e t ă s c . 1:4, ce reproduce fidel apara tu lu i lu i C o a n d ă a fost

real izat în 1995 l a Muzeu l Aviaţiei .

D u p ă m o m e n t u l C o a n d ă î n i s t o r i a a e r o n a u t i c i i c u v i n t e l e l u i

Gus t ave Eiffel p ă r e a u profetice, dar în t r-un memor i u ad resa t Academie i

R o m â n e a R .P .R . , nedatat , se a ra t ă că: "în 1911 imaginez şi p ropun apl i ­

c a rea p r inc ip iu lu i reacţ iun i i l a motoarele de aviaţie Min is teru l de Războ i

n ic i n u r ă s p u n d e . Publ ic ideea şi d ispozit ivul în " L a revue de l 'Aviation"

d in 1 a u g u s t 1911 . C u 2 7 de an i ma i t â r z i u . Ia 1 iu l ie 1938 " J u n k e r s

F l ugzeung u n d Motorenwerke A G " obţ ine brevetu l nr . 8 4 0 1 2 8 , în care e

vorba de acelaş i dispozit iv şi p r inc ip iu ca al meu" . Ulterior, în 1917 pro­

p u n s e r v i c i u l u i t e hn i c al av iaţ ie i u n p r opu l s o r c u reacţ ie fo los ind u n

ames tec de b en z i n ă pu lver i za tă şi aer, în d o u ă var iante :

a) u n tub or izonta l c u o d u b l ă s u p a p ă (ceva în genu l pu lsoreac-

torulu i ) .

b) u n e lemen t de a r i p ă pu lsoreac toare c u s upape c i l i ndr ice rot i­

toare.

Nu s-a b u c u r a t de o b u n ă pr imire în 1917 .

în memor i u l din care a m extras datele se men ţ i o n a : " anu l 1917 -

proiect de avion b ip lan men i t a fi p ropu lsa t î n s ă c u d o u ă dispozit ive late­

rale c u reacţie".

www.mnir.ro

PRIORITĂŢI ΚΟΜΑΝΕβΉ ÎN AERONAUTICA REACTIVA 101

Trebu i e s ă re ţ inem d o u ă e lemente: u n u l - au toru l , aces tor r â ndu r i ,

c i t a t e d i n m e m o r i u l a d r e s a t A c a d e m i e i R o m â n e , es te p r o f e so r u l Ion

S t r o e s c u şi doi n u m ă r u l brevetu lu i de invenţ ie german este nr . fur tu lu i

f ă cu t inte l igenţei r omân i l o r .

Apa r a t u l proiectat de S t r o e s cu avea , pen t ru v remea s a , o conf igu­

raţie genera lă m o d e r n ă , su rp r i n z ă to r de î n a i n t a t ă fiind rezolvarea pen t ru

" c on ţ i n ă t o r u l " meta l i c a l motoru lu i . D i n desen rezu l t ă şi p rezen ţa u n u i

generator energet ic c u el ice, care a r fi as igura t t ens i unea p e r m a n e n t ă de

apr indere necesară c i c lu lu i de func ţ ionare a pu lsoreactoare lor . Pro iectu l a

fost ci tat pen t r u p r ima oară de către lng. G h . Rado într-o b r o ş u r ă pub l i ­

ca tă în 1956 .

F ie şi n u m a i an tepro iec tu l , av ionu l mi l i tar bimotor, c u propu ls ie

react ivă , s tud i a t şi p ropus de prof. S t r oe scu în a nu l 1917 , are u n carac te r

de p ion iera t complex l a nivel mond ia l .

în 1917 in i ţ ia t iva lu i S t r oe scu abo rda t ă tehn ic corespunză to r , ar fi

p u t u t d a u r m ă r i c u t o t u l d e o s e b i t e . D a r . a t â t n i v e l u l m ă r g i n i t de

cunoş t i n ţ e spec ia l i za te a foruri lor de decizie, cât şi condiţ i i le p resan te ale

u n u i r ăzbo i d u s din greu şi c u eforturi la l im i t ă a u f ăcu t c a iniţ iat ivele lu i

S t r o e s cu , a t â t de î na i n t a te şt i inţ if ic şi tehn ic să r ă m â n ă fără u r m ă r i .

Ion S t r o e s c u a fost u n u l din pr imi i specia l iş t i r o m â n i în aerod i ­

n a m i c ă , în per ioada 1925-1929 , a cons t ru i t l a R â m n i c u Săra t , pe che l tu ­

ia la s a , p r imu l tune l aerod inamic d in R o m â n i a . T u n e l u l avea desch ide rea

de 1,5 m şi e ra p revăzu t pen t ru m ă s u r ă t o r i c u b a l a n ţ ă tip S t r o e s cu .

î n 1 9 3 0 a c o l a bo r a t l a r e a l i z a r e a t u n e l u l u i a e r o d i n a m i c de l a

Şcoa la Po l i tehn ică din Bucureş t i (pr ima insta laţ ie de aces t gen din sud-

es t u l E u r o p e i ) . î n a n u l 1946 mode lu l u n u i t une l a e rod i n am i c or ig ina l ,

r e a l i z a t de Ion S t r o e s c u şi p r e z e n t a t l a C o n g r e s u l I n t e r n a ţ i o n a l de

mecan i c ă ap l i ca t ă de l a Par i s , a const i tu i t p unc t u l de p lecare pen t ru con ­

s t r u i r e a î n F r a n ţ a a u n u i t u n e l a e r o d i n a m i c s p e c i a l p e n t r u s t u d i u l

fenomenu lu i de givraj .

în 1920 , H e r m a n Ober th , proiectează o rache tă c u 3 trepte şi pune

bazele şt i inţ i f ice ale zboru lu i spaţ ia l , p u b l i c â n d car tea "Rache ta sp re spaţ i i

in terp lanetare" . P r ima rache tă adevăra tă , a l imen t a t ă c u b en z i n ă şi oxigen

l ich id H e r m a n Ober th o real izează în 1928 , ca consu l t an t şt i inţ i f ic a l fil­

mu l u i p rodus de U .F .A . "Feme i a în l u n ă " , rache tă ce avea s ă a t i ngă alt i­

tud inea de 4 0 k m .

în 1935 l ansează l a Med i a ş o rache tă exper imenta l ă . Cercetăr i le şi

experienţele fi ind real izate în atel ierele şcolii de ma iş t r i mi l i tar i de aviaţ ie

T r a i a n V u i a .

în tre an i i 1929-1935 He rman Oberth şi-a brevetat c inc i invenţ i i în

R o m â n i a legate de p ropu l s i a rachete lor c u combust ib i l l i ch id .

Impac tu l inveţi i lor sa le a s u p r a tehnic i i mi l i tare de aviaţ ie u şo r pre­

vizibi l a de termina t pen t ru inventa toru l r o m â n u n dest in s im i l a r ce lu i care

a descoper i t b omba nuc l ea r ă . D i n fericire pen t ru omenire , He rman Ober th

www.mnir.ro

102 ANCA V O I C U L E S C U

a cons idera t că ş t i in ţa are men i rea de a s lu j i n u m a i şi n u m a i progresu lu i

civil izaţiei, astfel î ncâ t , creaţii le sa le şi-au găs i t ap l icabi l i ta tea în domeniu l

explorăr i i s p a ţ i u l u i cosm ic de către om.

î n c e p â n d c u a n u l a c e s t a p r i n a p r o b a r e a M. A p . N . l a M e d i a ş ,

f i i n ţează o secţie a Muzeu l u i Aviaţ iei des t i n a t ă cercetător i lor r o m â n i c u

p reocupă r i în domen iu l şt i inţei spaţ ia le . Sed iu l filialei este în c a s a memo-

r ia lă H e r m a n Ober th .

D i n nefer ic ire, d u p ă cel de-al doi lea războ i mond ia l , a bandona rea

Român ie i de către forţele aliate, unor interese străine de voinţa şi spir itual i­

ta tea poporu lu i nos t ru a avut între alte consecinţe nefaste şi d is t rugerea

industr iei aeronautice naţ ionale şi a cercetării în domeniul aeronautic.

Adevă ra t a şi m a r e a pierdere a fost că oameni i de ş t i in ţă de valoare

a u fost nevoiţ i s ă p ă r ă seasc ă R o m â n i a , opera lor îmbog ă ţ i n d pa t r imon iu l

tehn ic al altor ţăr i . S a u un i i c u ma i p u ţ i n ă vo in ţă a u r e n u n ţ a t l a p lanur i le

lor în fază i nc ip i en t ă la momen tu l respect iv .

Astfe l că ab i a d u p ă 40 de an i de la av ionul r o m â n u l u i C o a n d ă , avi ­

aţ ia m i l i t a r ă r o m â n ă , este do ta t ă , în a nu l 1951 , c u avioane c u reacţie de

t ipul IAK-17, IAK-23.

Deş i av ioanele e r a u de produc ţ ie soviet ică, cei care le-au zbura t ,

exploatat , repara t şi adaptat a u fost r o m â n i .

Numa i u n exemp lu dacă ar fi să d ă m c u privire la LAK-23, care din

necesi tăţ i de ins t rucţ ie a fost modif icat din avion de s imp l ă c o m a n d ă în

avion de d u b l ă c o m a n d ă , fi ind s i n gu r a ţară care a rea l i za t mod i f icarea ,

este su f i c ien t pen t ru a sus ţ i ne af irmaţ i i le de ma i s u s .

D u p ă a nu l 1968 s-a re lua t cons t ruc ţ i a de aeronave în ţara noas t r ă

pr in rea l i za rea în l icenţă a el icopterelor IAR-316 şi IAR-330, echipate cu

motoare react ive. Ulter ior , p reocupăr i le r omân i l o r în domen iu l aeronaut ic

s-au concret iza t în cons t ru i rea av ionu lu i react iv s ub son i c IAR-93, u r m â n d

apoi IAR-99 şi IAR-109.

în Bucu re ş t i , la Tu r bomecan i c a . se fabr ică motoarele T U R B O IV C

p en t r u e l icoptere , motoru l V I P E R c u şi fără pos t combus t i e şi motoru l

S P E Y 5 1 0 pen t ru av ionul R O M B A C .

Poate pu ţ i n i c u no s c că prob lema insonor izăr i i motoarelor turbore-

active ce e ch i p au avioanele Boe ing era o p r ob l emă aproape de f inal izare de

către spec ia l i ş t i i r o m â n i î n a i n t e de revoluţ ie , c u m foarte p u ţ i n i c u n o s c

progresele înregistrate de către r o m â n i în ceea ce priveşte folosirea mater i ­

alelor compozite în i ndus t r i a aeronaut ic i i .

D i n nefericire acelaşi h i a t us î n t â l n i t în per ioada de d u p ă rea l i zarea

lui C o a n d ă s-a man i fes ta t şi în per ioada de d u p ă 1989 .

în înche ierea aces tu i mater ia l trebuie să prec i zăm faptul că cerce­

tarea pr iv ind preocupăr i l e român i l o r , a special işt i lor , în domen iu l aviaţiei

react ive este departe de a fi f ina l izată .

Aşa c u m Muzeu l Aviaţiei a dat la iveală lucrăr i necunoscu te c u un

c o n ţ i n u t şt i inţ i f ic a vansa t pen t ru v remur i l e c â n d a u fost rea l izate avem

www.mnir.ro

PRIORITĂŢI ROMÂNEŞTI ÎN AERONAUTICA REACTIVĂ 103

ferma convingere că n u peste m u l ţ i an i vor ieşi l a iveală şi alte n ume de

i n v e n t a t o r i r o m â n i , c a r e s ă fie a ş e z a ţ i a l ă t u r i de C o a n d ă , S t r o e s c u ,

Ober th .

NOTE

1. M a t e i I. O r o v e a n u - î n c e p u t u r i l e c r ea ţ i e i t e h n i c e a e r o n a u t i c e

r omâneş t i ; Bucu reş t i , 1981

2. Ion G u d j u , Gheorghe I acobescu , Ov id iu I onescu - Cons t ruc ţ i i aero­

nau t i ce r omâneş t i . Bucu reş t i , 1980 .

3. Vas i l e F i r o i u - Convorb i r i c u Henr i C o a n d ă , Bucureş t i , 1971 .

PRIORITÉS ROUMAINES DANS L'AERONAUTIQUE REACTIVE

R é s u m é

Les r e che r ches r ouma i nes d an s le domaine de l ' aé ronau t i que reac-

tifive son t coté p a rm i les premieres .

D a n s X V e m e siècle, C o u r a d H a a s de S i b i u a réal isé une raquete

propu lsé pa r p l u s des degrés et s tab i l i sa teur de direct ion de type delta.

E n 1886 le rouma ine A l exand ru C i u r c u et le f rança is J u s t B u i s s o n

ont i nventé et expér imenté un moteur fusée.

E n 1 9 1 0 , H e n r i C o a n d ă a e x p o s e a u S a l o n I n t e r n a t i o n a l de

l 'Aéronaut ique du Par i s le premier avion avec react ion du monde .

E n 1917 est proteje u n avion b imoteur propu lsé avec deux moteurs

reactif, pa r le pro fesseur Ion S t r oescu , qui a réal isé après l ' année 1946 un

tunnel aerod inamique pour l 'étude des p h é n o m è n e s de givrages.

Peut-être que ces h o m m e s ci men t i onne ne son t p a s les s e u l e s

rouma ines qui ont de preocupat ion dans cet domaine. L' invest igat ion de

Musée de l'Air fait de progrese remarcab le pour mettre en evidence l a con­

tribution des r ouma i ne s d an s le domaine de l ' aéronau t ique reactifive du

monde.

www.mnir.ro

ASOCIAŢIA PENTRU R ID ICAREA STATUII LUI MIRON COSTIN LA IAŞI

Katiuşa Pârvan

Ul t imu l sfert al seco lu lu i X I X şi pr imi i an i ai seco lu lu i u r m ă t o r a u

fost marca ţ i de o ser ie de ac ţ i un i care a u j a l ona t d r umu l spre rea l i zarea

c rezu lu i polit ic al mu l tor generaţi i de r o m â n i din întreg spa ţ i u l carpa t ic -

Un i rea cea Mare . Pr intre aces tea se pot î ncadra şi evenimentele legate de

r id icarea l a laşi a s ta tu i i i l us t ru lu i c ron icar Miron Cos t i n .

S t a t u i a a fost c o m a n d a t ă l a Par i s scu lp to ru lu i Hege l 1 la r ecoman ­

darea "unor b ă rba ţ i s u s puş i în Repub l i ca F ranceză " 2 , la preţu l de 18 .000

lei au r , conform cont rac tu lu i î n che i a t 3 . Monumen tu l , c u o î n ă l ţ ime de 3

metr i , e r a a l c ă t u i t d in s t a t u i a p ropr i u z isă din bronz , soc l u l d in p i a t r ă

l ucra t în ţ a r ă 4 şi din pa t ru basorel iefur i , tot din bronz , amp lasa te pe feţele

soc lu lu i . Pe d o u ă dintre aces tea e r au scu lp ta te scene din v iaţa c ron i c a ru ­

lui: u n u l din ele în fă ţ i şază a res t a rea s a de către oameni i lui Cons t an t i n

Can tem i r , pe c â n d se afla l â ng ă soţia moa r t ă , în c a s a lor de l a Bă rboş i . Ce l

de-al doi lea îl a ra t ă pe Miron Cos t i n p re zen t ând regelui Poloniei, loan III

C a s i m i r , poemu l s ă u "De neamu l moldoveni lor" . A tre ia p l a c ă cupr i nde

s tema ţăr i i , nume le Regelu i Ca ro l I şi al Reginei E l i s abe t a p r e cum şi textul

inscripţ iei comemorat ive . Pe u l t ima p lacă . într-o carte au r i t ă , s u n t înscrise

nume le p r i nc i pa l i l o r donator i , pr in t re care d o a m n a E l e n a D . G r e c i a n u

n ă s c u t ă B ă l ă c e a n u . m a m a l u i Ş t e f a n D . G r e c i a n u , d e s c e n d e n t d i n

Grecen i i con temporan i c u Miron C o s t i n 5 . S u b s o c l u u r m a u a fi re înhu-

mate oseminte le mare lu i c ron icar , a duse din m o r m â n t u l Cost in i lor de l a

B r ăn i ş t en i 6 .

Pen t ru b u n a des făşurare a ac ţ iun i i s-a const i tu i t "Asociaţ ia pen t ru

r id icarea s ta tu i i lu i Miron Cos t i n " , c u sed iu l centra l la Bucureş t i , p r e cum

şi fi l iale în f iecare J u d e ţ do rn i c s ă con t r i bue c u fondur i . Preşed in te de

onoare e ra Miha i l Kogă l n i ceanu , Preşedintele Academie i R o m â n e , iar se ­

cretar V . A . U r e c h i a 7 .

Asoc iaţ ia se c ompunea din 3 categorii de membr i i : membr i i fonda­

tori, membr i i fondatori de onoare, membr i i aderenţ i . Membr i i fondatori ,

cei care l uase r ă aceas tă in i ţ ia t ivă şi c omanda se r ă s ta tu i a la Par i s , a l c ă tu ­

i a u C o m i t e t u l d i r i g e n t : D . S t u r d z a , B . P . H a ş d e u , P . S . M e l h i s e d e c ,

I . C a l i n d e r u , A . P a p a d o p o l C a l i m a c h , C . D . S t ă n c e s c u . A l . I . O d o b e s c u .

N.Gane, P r imăr i a o raşu l u i Iaşi , N . Ionescu , N.Cul iano rectoru l Universi tăţ i i

I a ş i , T . M a i o r e s c u ( a n t e r i o r f u s e s e s c r i s G . C r e ţ i a n u , a p o i ş t e r s ) .

www.mnir.ro

106 ΚΑΤΙ USA PÀRVAN

L .Negruzz i 8 . Membr i fondatori de onoare deveneau cei care d onau person ­

al fondu lu i Soc ietăţ i i , în favoarea s ta tu i i , o s u m ă de cel p u ţ i n 2 0 0 de lei

s a u care s t r â n g e a u , în ace laş i s cop , s u m a de m i n i m u m 4 0 0 le i ; aceşt i

membr i i i n t r a u de drept în Cons i l i u l d ir igent c e n t r a l 9 . Membr i aderenţ i

pu t eau deveni toţi cei care p l ă t eau oda t ă pen t r u to tdeauna s u m a de 4 0 lei,

c h i a r î n ra te de câte 10 lei l a f iecare î n c e p u t de l u n ă 1 0 . Toţi memb r i i ,

indiferent de categorie, aveau dreptu l de a s e m n a pergamentu l depus l a

t eme l i a m o n u m e n t u l u i , p e r g a m e n t p u s l a d i s po z i ţ i a m e m b r i l o r 7 z i le

î n a i n t e de d e p u n e r e . " F i e c a r e m e m b r u a de r en t şi fonda tor p r i m e a c a

am i n t i r e a p a r t i c i p ă r i i s a l e o meda l i e de b ronz r e p r e z e n t â n d pe M i ron

C o s t i n " 1 1 . N u m e l e m e m b r i l o r f onda to r i şi de onoa re e r a u g rava te pe

p iedesta lu l s t a t u i i 1 2 .

Comi te tu l acorda o atenţ ie deosebi tă act ivităţ i i de s t rângere a fon­

dur i lor necesa re r id icăr i i şi i n augu r ă r i i monumen tu l u i , care se r i d i c au l a o

s u m ă de aprox imat iv 3 3 . 0 6 0 l e i 1 3 . A ces t fond e ra a l c ă t u i t d in : cot izaţ ia

membr i lo r fondatori şi onorar i i ; cot izaţ ia membr i lo r aderenţ i şi ai comite­

tu lu i ; s u b s c r i e r i , colete, ven i tur i d in ba lu r i , concerte; subvenţ i i de l a s ta t

şi cons i l i i j u d e ţ e n e 1 4 . S u m e l e î ncasa te de Comi te tu l cen t ra l c u a ju toru l

tu turor membr i lo r e r a u vărsate la B a n c a Naţ iona l ă . E l e e r a u dest inate , în

p r imu l r â n d , a ch i t ă r i i rate lor cuven i te "dl . Hegel scu lp tore le f r a n c e s " 1 5 ,

î n s ă r c i n a t c u execu ta rea s ta tu i i d in bronz ("1 1/2 m ă r i m e na tu ra l ă " ) pre­

c u m şi a basore l ie fur i lor de pe p i e des t a l 1 6 ; p la ta se făcea pr in m in i s t r u l

R o m â n i e i la Pa r i s , dl . Vas i l e A l e c s a n d r i 1 7 . To t scu lp to ru lu i Hegel îi revenea

s a r c i n a bater i i une i meda l i i d in bronz care se d is t r ibu ia par t i c ipan ţ i l o r l a

Serbăr i le i n a ugu r ă r i i . P rezen t ăm în con t inuare descr ie rea meda l i e i 1 8 :

A V . Legendă c i r cu l a r ă de l a s t . l a dr.: S T A T U A I N A U G U R A T A IN

IASI IN 1888 S E P T E M . 14. I N D I L E L E M.S . R E G E L E C A R O L I. S u s . s em i ­

c i r cu l a r , M I R O N C O S T I N . 1633 + 1691 ; în c â m p s t a t u i a c ron i ca ru l u i ; pe

soc l u , c u litere ma i m ic i , W. H E G E L F E C .

R V . Legendă semic i r cu l a r ă , s u s S T A T U A D E W L A D . H E G E L , şi c i r ­

c u l a r ă de l a s t . l a dr. S O C L U L D E ARHITECŢI I K A H E N S I G A B R I E L E S C O .

In c â m p leg. pe 8 r â n d u r i : C O M I T E T U L / S U B S C R I E R E I N A T I O N A L E /

P R E Ş E D I N T E M . K O G Ă L N I C E A N U / M E M B R I I : I . C A L I N D E R U . N . C U L I A N U .

N . G A N E / B . P . H A S D E U . N . I O N E S C U . T . M A I O R E S C U . /

P . S . M E L C H I S E D E C . I . N E G R U Z Z I . A . O D O B E S C U . / A . P A P A D O P U L -

C A L I M A C H C . S T A N C E S C U . D . S T U R D Z A . / S E C R E T A R V . A . U R E C H I A .

A E . 5 0 mm. ; pe much i e B R O N Z .

Conform s t a tu tu l u i Asociaţ iei Comi te tu l t rebu ia s ă prezinte o dare

de s e a m ă a s u p r a fonduri lor aduna te şi a s u p r a folosirii lor, imediat d u p ă

i n a ugu r a r e a s t a t u i i 1 9 . D i n c a u z a cheltuiel i lor mu l t ma i mar i şi nevoii u no r

s u m e c rescu te în vederea ach i t ă r i i şi t ranspor tă r i i s cu lp tu r i i , mon t ă r i i s t a ­

tui i , re îngropăr i i oseminte lor şi unor alte chel tu ie l i , s ec re t a ru l Asociaţ ie i

www.mnir.ro

ASOCIAŢIA PENTRU RIDICAREA STATUII LUI MIRON COSTIN LA IAŞI 107

V . A . U r e c h i a a î n a i n t a t l a 1 i anua r i e 1888 preşedinte lu i societăţi i şi mem ­

bri lor comi te tu lu i u n raport a s u p r a s i t u a ţ i e i 2 0 , raport î n tocmi t î n s ă ma i

î n a i n t e , l a 31 oct. 1 8 8 7 2 1 . P â n ă în aces t moment se s t rânseseră 18 .233 lei

şi 5 0 ban i , în care i n t r a u s u m e ob ţ i nu te pr in conferinţe, t i pă r i tu r i , s tud i i ,

e tc . S u m e l e donate u r m a u a fi pub l i ca te î m p r e u n ă c u d a r e a de s e a m ă

p e n t r u c a p u b l i c u l dona tor s ă p o a t ă con t ro la exac t i t a tea lor şi p e n t r u

dep is ta rea eventua le lor I nco rec t i t ud i n i 2 2 .

Rapo r t u l spec i f ica insu f ic ien ţa ban i lor a d u n a ţ i p â n ă l a a c e a da tă .

Ma i e r a nevoie de î ncă : 4 0 0 0 lei pen t r u soc l u l l u c ra t d in p i a t r ă în ţa ră şi

i n s t a l a r ea lu i l a Iaş i ; 2 0 0 0 lei pen t ru t ranspor tu l s ta tu i i de l a Par i s l a Iaşi;

m i n i m u m 2 0 0 0 lei pen t r u a duce rea şi r e î n h u m a r e a l a Iaş i , într-o cut ie de

s t e j a r , a o s em i n t e l o r c r o n i c a r u l u i , p e n t r u p a n a c h i d ă , p e r g a m e n t u l şi

medal i i le comemorat ive din bronz; 4 0 0 0 lei pen t ru chel tu ie l i generale de

colectare a ban i lor (studi i , t i pă r i tu r i , corespondenţă , con fe r i n ţ e 2 3 ; 10 .000

lei p recon i za ţ i a se ob ţ ine de l a M in i s te ru l Cu l te lo r şi I n s t r uc ţ i un i l o r

P u b l i c e 2 4 . To t d in dor in ţa une i câ t ma i ma r i t r ansparen ţe şi pen t ru s e n s i ­

b i l i zarea popu l a ţ i e i , aceas t ă dare de s e a m ă a s u p r a fonduri lor e r a publ i ­

ca tă în m a i mu l te j u r n a l e 2 5 .

Con fo rm s t a tu tu l u i Asociaţ ie i , d u p ă i n augu r a r ea s ta tu i i . Soc ie ta tea

se pu t ea m e n ţ i n e s a u dizolva. în p r imu l caz con t i nua rea existenţei avea c a

scop s t r ângerea de fondur i pen t ru alte s ta tu i , da r n u m a i "de b ă rba ţ i car i i

a u l u c r a t p e n t r u l i m b a , l i t e r a t u r a şi a r t a r o m â n e a s c ă şi a n u m e ma i

î na i n te de s e c . X I X . " în cazu l dizolvări i toate actele Societăţ i i se depuneau

la A r h i v a Academ ie i R o m â n e , care p r imea , necond i ţ i ona t , şi eventua le le

fondur i r ă m a s e d i spon ib i l e 2 6 .

î n momen t u l î na in t ă r i i rapor tu lu i se afla gata mode lu l s ta tu i i , în

lut; u r m a a fi reprodus în bronz la s fârş i tu l lu i februar ie 1888 iar s c u l ­

p t u ra a d u s ă în ţa ră în p r i m ă v a r ă 2 7 .

Pen t ru strângerea fondurilor necesare terminăr i i monumentu lu i s-au

organizat serbăr i grand ioase , în acelaş i t imp u n b u n prilej pen t ru man i ­

festarea sent imente lor patriot ice ale tu turor român i l o r . P r ima serbare de

aces t fel a a vu t loc l a Iaş i î n m a i 1 8 8 8 , f i ind o r g an i z a t ă de Com i t e t u l

Feme i lo r R o m â n e , d in care f ăceau parte , pr intre altele, doamne le Ma r i a

Ca t a rg i , Na ta l i a Ş u ţ u , M a r i a Co lone l Pe t rovan . C u a ceas t ă ocaz ie s-au

s t r âns 7 1 6 lei ce s-au depus l a fondul Asoc i a ţ i e i 2 8 .

î n iun ie 1888 , tot la Iaşi şi tot l a Copou , a u avut loc serbăr i care

au du ra t 3 zi le (11-13 iunie) şi a u fost organizate de C D . B u t c u l e s c u 2 9 ,

care a pr imi t aceas tă sa rc i n ă l a 2 2 ma i 1 8 8 8 3 0 . în aces t scop a efectuat o

dep lasare i a Iaşi t imp de 10 zile (5-15 iunie) , pen t ru care a depus l a fondul

s t a tu i i s u m a de 7 5 0 l e i 3 1 . L a s o s i r e a în o r a ş a fost î n t â m p i n a t de doi

membr i i a i Comi te tu lu i T iner i l o r Izraeliţi , Şa raga an t i ca ru l şi T l k t i n fabri ­

can tu l de m o b i l ă încovo ia tă , care i-au sol ic i tat organ izarea une i festivităţi

a s e m ă n ă t o a r e p e n t r u S p i t a l u l i z rae l i t " unde s u n t t ra ta ţ i or ice bo l n av i

indiferent de e t n i e " 3 2 . B u t c u l e s c u a fost de acord c u aceas tă co laborare .

www.mnir.ro

108 ΚΑΤΙ USA PÀRVAN

s tab i l i t ă p en t r u 19-20 Iun ie tot l a Copou , d u p ă serbăr i le pen t r u m o n u ­

men tu l Iu l Miron C o s t i n 3 3 .

P e n t r u b u n a o r gan i z a r e a s e r b ă r i l o r , B u t c u l e s c u a a v u t d rep t

colaborator pe d l .Scondi l ly , c u care a î n t re ţ i nu t o co responden ţ ă a c t i v ă 3 4 .

C u o c a z i a a c e s t o r s e r b ă r i s-au d i s t r i b u i t şi m e d a l i l l e - p r e m i u

o b ţ i n u t e de p a r t i c i p a n ţ i i mo l doven i l a E x p o z i ţ i a c oope r a t o r i l o r de l a

C ra i ova d in 1 8 8 7 3 5 .

Ce le d o u ă serbăr i de la Copou , din 11-13 şi 19-20 iun ie a u m ă r i t

fondul Asociaţ ie i c u 3 5 . 0 0 0 lei p r ima şi c u 2 8 . 000 lei cea de a d o u a 3 6 .

I n augu r a r ea monumen t u l u i a avu t loc l a 14 septembr ie 1888 . C u

a c e a s t ă ocaz ie a u fost d e p u s e n e n u m ă r a t e co roane de flori l a s t a t u i a

cron icaru lu i , de către persoane part iculare şi instituţi i . Printre acestea s-au

n u m ă r a t : M.S .Regele Ca ro l I, P r imă r i a Iaşi , Un ivers i t a tea Iaş i , Ex t e r n a t u l

Ş c o l i i de fe te . U n i v e r s i t a t e a B u c u r e ş t i , M a r e l e S t a r o s t e a l P u t n e i ,

Ce tă ţen i i u rbe i Odobeş t i , Ins t i tu tu l Humpe l , Comi te tu l Feme i lo r R o m â n e ,

Comi te tu l d idact ic şi elevele Şcoli i profesionale de fete. Scoa l ă comerc ia l ă .

C u r t e a de Casa ţ ie , elevii L i ceu l u i Na tura l Iaşi , C red i t u l U r b a n R o m â n e s c

Iaşi , L i c eu l B â r l a d , inst i tutor i i Inst i tute lor Iaş i , Şcoa la de fii de mi l i tar i ,

S e m i n a r u l V e n i a m i n , De lega ţ i a p o l o n ă . Ş coa l a de med ic i şi n a t u r a l i ş t i .

Ş c o a l a D r a m a t i c ă , I ns t i t u te le Un i t e , S o c i e t a t e a " U n i r e a " a l u c r ă t o r i l o r

t ipografi I aş i , Soc i e t a t ea C o n c o r d i a B u c u r e ş t i , Ş coa l a C e n t r a l ă de fete

Iaşi , Conse rva t o r u l de m u z i c ă şi d e c l ama ţ i u n e Iaşi , Comi te tu l Reun i u n i i

F e m e i l o r R o m â n e , s t u d e n ţ i i Un i v e r s i t ă ţ i i I a ş i , S o c i e t a t e a b ă r b i e r i l o r .

A c a d e m i a R o m â n ă , A t h e n e u l R o m â n , s t u den ţ i i Un ivers i t ă ţ i i B u c u r e ş t i ,

profesori i c u r s u l u i s e c u n d a r I a ş i 3 7 .

Ce le câ teva in formaţ i i prezentate doresc să evoce u n aspec t a l efor­

tur i lor depuse de in te lectua l i ta tea r o m â n e s c ă la s fârş i tu l s ec . X I X pen t ru

c r e a r e a c l i m a t u l u i f avo rab i l î n f ă p t u i r i i Ma r i i U n i r i , a t r ă g â n d a t e n ţ i a

E u r o p e i a s u p r a dreptur i lor şi dor inţe lor tu turor român i l o r .

NOTE

1. W lad im l r Hegel , scu lp tor de origine po loneză (1838 - 1918) , e levul

l u i Geofroy şi Co le t d in Pa r i s ; a l u c r a t ma i mu l t t imp în cap i t a l a

Fran ţe i . S-a stab i l i t u n t imp în R o m â n i a c a profesor de s c u l p t u r ă l a

Ş c o a l a de fete de l a A t h e n e u , l a Ş coa l a de Ar te şi Meser i i ( 1 8 9 1 ,

u n d e 1-a a v u t e lev pe P a c i u r e a ) şi l a Ş c o a l a de Be l l e-Ar t e d i n

Bucu reş t i (1898 - 1909) , d u p ă care a emigrat definitiv în Amer i c a . A

fos t m e m b r u a l A t h e n e u l u i R o m â n ; L . P r e d e s c u , " E n c i c l o p e d i a

Cuge ta rea " , 1940 , p. 3 9 2 .

2. Ib idem; ta tă l p reşed in te lu i Franţe i S a a d l Ca rno t 1-a recomanda t pe

Hegel l u i V .A . U r e c h i a pen t ru execu ta rea s ta tu i i c ron i ca ru l u i . Vezi şi

no ta 3.

www.mnir.ro

ASOCIAŢIA PENTRU RIDICAREA STATUII LUI MIRON COSTIN LA IAŞI 109

3. "Rapo r t u l d-lul V . A . U r e c h l a s e c r e t a r u l Asoc i a ţ i u ne l Miron Cos t i n ,

a s u p r a s i t u a ţ i e i f i n a n c i a r e a f o n d u l u i S t a t u i i n e m u r i t o r u l u i

C r o n i c a r , către Preşedinte le Soc ietă ţ i i , d- n u l u i M .Kogă l n i c eanu şi

către d-nii membr i i a i Comi te tu lu i " , datat 1887 , aflat l a B ib l io teca

A c a d e m i e i R o m â n e , p . 5 . M u l ţ u m i m şi pe a c e a s t ă c a l e d-şoarel

A d r i a n a B a n g a l ă de l a B i b l i o t e c a A c a d e m i e i R o m â n e , p e n t r u

p u n e r e a l a d ispoz i ţ ie a a ces t u i ma te r i a l foarte Impor tan t p en t r u

l u c r a r e a de faţă.

4. Soc l u l a fost execu ta t de arhitecţ i i K a h e n şl Gabr ie lesco .

5. "Raportu l . . . " .p .5 .

6. D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a A r h i v e l o r S t a t u l u i B u c u r e ş t i , f o n d D . C .

B u t c u l e s c u . dos.11/256; S t a tu tu l Asociaţ iei , a r t . l .

7. Ib idem, art . 2.

8. D G A S B , idem, 11/261.

9. D G A S B . idem. 11/256. ar t .4 .

10. Ib idem, a r t . 3 .

11. Ib idem, ar t .5

12. "Raport . . . " , p .5; D G A S B . idem. 11/256, ar t .5 .

13. "Raport . . . " , p. 5 şi 4; în această epocă leu l r omâne s c avea aproxi ­

mat iv aceeaşi va loare c u f rancu l francez.

14. D G A S B . fond D . C . B u t c u l e s c u . dos. 11/256, art . 6.

15. D G A S B . ib idem, art . 7; "Raport . . . " , p. 5.

16. D G A S B , ib idem; W . C . Hegel a ma i l uc ra t pen t ru R o m â n i a : monu ­

men tu l pompier i lor de la A r sena l ; monumen t u l lui C A . Rosett i ; b u s ­

tul lu i E s a r c u (Atheneu); frontonul Ins t i tu tu lu i Ana tomic ; bus tur i l e

r e g e l u i C a r o l I, c e l a l l u i V . A . U r e c h i a , C D . S t ă n c e s c u , M .

Kogă l n i c eanu , C l . I s t r a t i , V . A l ecsand r i , D i n i c u G o l e s c u şi o galerie

"G lor i a Român i e i " ; L . P redescu , op. cit. p. 3 9 2 .

17. "Raport . . . " , p. 4; p â n ă în oct. 1887 se p l ă t i seră s cu l p t o ru l u i d o u ă

rate , 6 . 000 lei au r , pr in Legaţia R o m â n ă d in Par i s de către m in i s t r u l

ţări i în F ran ţ a , dl . Vas i l e A lecsandr i ; D G A S B , idem, 11/256, art . 8.

18. Meda l i a este m e n ţ i o n a t ă în G . B u z d u g a n , G h . N icu l i ţ ă , "Medal i i şi

p lachete r omâneş t i . Memor ia meta lu lu i " . Bucu re ş t i , 1971 , p . 243 ; vezi

şi K a t i u ş a P â r v a n , D o i n a C i o b a n u , M i o a r a I o n i ţ ă , " C a t a l o g u l

Expoziţ ie i Monumen te şi Edi f ic i i în meda l i s t i că r omâneasc ă " , MNIR,

mart ie-mai , 1994 , p.4, n r . l l .

19. D G A S B , fond C D . B u t c u l e s c u , dos. 11/256, art . 8.

20 . Vez i no ta 3.

21 . "Raport . . . " , p. 5.

22 . Ib idem, p. 4.

23 . "Raport . . " , p .5; conform Rapor tu lu i , T .Ma i o r e s cu şi M .Kogă l n i ceanu

u r m a u s ă con fe ren ţ i e ze l a B u c u r e ş t i , V . A . U r e c h i a l a G i u r g i u şi

C r a i ova .

24. "Raport . . . " ,p .5; Min is teru l contr ibu ise c u s u m a de 3-4.000 lei pen t ru

www.mnir.ro

1 1 0 ΚΑΤΙ USA PÂRVAN

r i d i ca rea s ta tu i lor lu i G h . Lazăr , G h . A s a c h i şi I. Hel iade R ă d u l e s c u .

C e n t e n a r u l naş te r i i a c e s t u i a d in u r m ă p r i l e j u i se b a t e r e a a d o u ă

meda l i i , în 1881 şi 1902 ; G h . B u z d u g a n , Gh .N i cu l i ţ ă , o p . c i t , pp .87 ,

241 şi 2 5 1 .

25 . "Raport . . . " , p.4

26 . D G A S B , f ond C D . B u t c u l e s c u , d o s . 11 /256 , a r t . 1 0 ; se p a r e că

Asoc ia ţ ia n u s-a dizolvat ci şi-a con t i nua t ex is tenţa p a r t i c i p â nd la

r i d i c a r e a s t a t u i i poe t u l u i V a s i l e A l e c s a n d r i , ce s-a i n a u g u r a t în

oc tombr i e 1 9 0 6 l a Iaş i şi a fost î n s o ţ i t ă de se rb ă r i g r a n d i o a s e .

Au to ru l aces te i s ta tu i a fost tot scu lp to ru l W.C .Hege l , l a data aceea

profesor la Şcoa la de Belle-Arte din Bucureş t i ; Anghe l Popa , "AIIA

Iaşi" , X X V , 1988 . 2, p .219-225 .

27 . "Raport . . . " , p. 4.

28 . D G A S B , fond C D . B u t c u l e s c u , dos. 11/260, p. 2.

2 9 . D G A S B , idem, 11/258; D . C . B u t c u l e s c u , personal i ta te b i n e c u n o s c u t ă

în epocă , în ţară şi în a fara ei , preşed in te al cooperatori lor r o m â n i ,

c o n d u c ă t o r a l z i a r u l u i s ă u " C o o p e r a t o r u l R o m â n " ( 1 8 8 3 - 1 8 8 7 ) ,

m e m b r u a l C o m i t e t u l u i C e n t r a l p e n t r u A l i a n ţ a C o o p e r a t i v ă

I n t e r n a ţ i o n a l ă , o rgan i za toru l u n u i n u m ă r de 160 soc ie tă ţ i coope­

ra t i s t e î n R o m â n i a , avea o b o g a t ă exper i en ţ ă în c eea ce pr iveşte

organ izarea de expoziţi i şi ba terea de medal i i . E l a organizat 5 expo­

ziţii cooperat iste anua le (unele din ele c u part ic ipare i n te rna ţ i ona l ă ,

ca cea de la C ra i ova din 1887) , pen t ru care a b ă t u t 11 medal i i , din

argint şi bronz . Pen t ru a face faţă cheltuiel i lor de organizare a p u s în

j o c ch i a r bunur i l e persona le (în 1895 şi-a ipotecat averea pen t ru a

pu tea bate medal i i le) ; "Enc i c l oped i a Român i e i " , IV, pp. 2 8 1 , 2 9 0 ,

3 0 9 , 6 3 4 .

30 . D G A S B , fond C D . B u t c u l e s c u , dos. 11/257; C D . B u t c u l e s c u depu­

se se cerere de in t rare în Asociaţ ie l a 3 nov. 1888 , la C ra i ova , p lăt in-

du-şi cot izaţ ia de 4 0 lei; d ocumen tu l a tes tă ex is tenţa Societăţ i i şi

d u p ă i n a ugu r a r e a s ta tu i i , la 14 sept . 1888 .

3 1 . D G A S B , i dem , 11/258; n u m i r e a lu i B u t c u l e s c u a s t â r n i t u n ma re

e n t u z i a s m . S o s i r e a s a l a Iaşi a fost î n t â m p i n a t ă c u bucu r i e , f i ind

b i n e c u n o s c u t ă pr i ceperea lu i "de a m i ş c a oameni i " ; D G A S B , idem,

11/260, p .3 ; la Iaşi a lua t l e g ă t u r a c u dl . D .Ga l l no , î n s ă r c i n a t c u

a r a n j a r e a Gr ăd i n i i Copou în vederea serbăr i lor , g r ă d i n ă foarte b ine

î n t r e ţ i nu t ă şi potr iv i tă festivităţilor; Ga l ino l u ase m ă s u r i pen t ru r idi­

c a r e a une i mic i s cene de teatru şi s t rânsese deja 2 .000 lei , preţu l

bi letelor de in trare; ib idem.

32 . D G A S B , idem , 11/260, p.3; reprezentanţi i Comitetu lu i Izraelit doreau

o rgan i za rea une i serbăr i deoarece "sp i ta lu l se af la în su fe r i n ţ ă de

fondur i , s ă pu tem as i gu ra ma i mare s u c c e s l a ambele serbăr i , în tre­

b u i n ţ â n d ace laş i p rogram, s u b s c r i s de d-voastră c a p reşed in te al

aceste i serbăr i " ; notiţele care c onsemneaz ă evenimentele a u uneor i o

www.mnir.ro

ASOCIAŢIA PENTRU RIDICAREA STATUII LUI MIRON COSTIN LA IAŞI 111

t e n t ă u ş o r a n t i s e m i t ă , pe ca re o î n t â l n i m în gene ra l î n e poc ă în

E u r o p a , da r aceste n u a n ţ e , a ş a c u m reiese şi d in text, n u a u inf lu­

en ţ a t conv ieţu i rea şi relaţii le normale dintre etnic i în ţara noas t r ă .

3 3 . B u t c u l e s c u a accepta t co laborarea , m o t i v â n d că "dacă această ins t i ­

tu ţ ie " - Sp i t a l u l Izraelit - " e î n teme ia t ă pe pr inc ip iu l se lect şi uman i ­

tar a l fi lan t rop ismu lu i vă vom pregăt i o serbare tot în Copou în zilele

19-20 iun ie 1888 c u u n program co respunză to r aces tu i s cop , s u b

preşedenţ i a şi i scă l i tu ra mea" ; s-a colaborat c u "cel ma i lea l devota­

ment " i a r d u p ă festivităţi , nume le lu i B u t c u l e s c u a fost " t recut c u

l itere de a u r în arhivele aces tu i l ă caş f i lantropic"; D G A S B . ib idem.

34 . D G A S B , i d em , 11/263; n u m e l e a p a r e şi s u b f o rma Sco rd i l l y , d a r

c i t i rea n u e s igură , ca r tea poş ta l ă fiind scr isă cu rs iv , nec lar ; D G A S B ,

idem, 11/260, p .3 .

3 5 . D G A S B , i d e m . 1 1 / 2 5 8 ; c e i c a r e a u î n m â n a t m e d a l i i l e a u f o s t

C D . B u t c u l e s c u şi Leon Negruzzi .

36 . D G A S B . idem. 11/269, p.2.

3 7 . D G A S B . idem, 11/264.

ASSOCIATION POUR L ÉDIFICATION DE LA STATUE DE MIRON COSTIN AIASSY

R é s u m é

L A s s o c i a t i o n pour l 'édif ication de l a s ta tue d u c ron iqueur Miron

Cos t i n a été fondée à I a s sy en 1887 . S o n act ivité s'était dir igée pa r u n

Comi t é cen t ra l é tab l i à Buca r e s t . Les membres de la Société é ta ient : des

m e m b r e s f o n d a t e u r s ( p a r m i e u x D . S t u r d z a , B . P. H a ş d e u , P . S .

Me l ch i sedec , I. C a l i n d e r u , A . Papadopol C a l i m a c h . C . D . S t ă n c e s c u , A l .

I . O d o b e s c u , N. G a n e , T . M a i o r e s c u , l a Ma i r i e de l a v i l l e de I a ş i , L .

Negruzzi) ; des m e m b r e s fondateurs d 'honneur (ceux qui ava ien t d o n n é s

personne lemen t une s o m m e j u s q u ' à 2 0 0 lei o ù ceux qui ava ient offerts a u

m o i n s de 4 0 0 le i p o u r le m o n u m e n t ) et d e s m e m b r e s o r d i n a i r e s qu i

avaient d o n n é s une seu le fois 4 0 lei. L e s noms des tous membres é ta ient

i nscr i t s s u r le p a r chem in déposé s o u s le socle de l a s ta tue .

Le f r a i s p o u r l a r éa l i s a t i on d u m o n u m e n t - 3 3 . 0 6 0 lei (à cet te

é p o q u e l a m o n n a i e r o u m a i n e , le l e u . ava i t l a m ê m e v a l e u r c omme le

franc) - provena i t des cot isat ions , des conférences, des col is , des fêtes, des

ba ls , des concer t s , e tc .

L ' e n s s emb l e m o n u m e n t a l se composa i t : d 'une s t a t ue en b ronze

réalisée à Par i s pa r l 'artist Wlad imi r Hegel. Hegel - d'origine po lonna ise . a

é t ud i é et a t rava i l l é en F r a n c e . Il a été r e c o m m e n d é à V . A . U r e c h i a . le

secrétaire de l 'Associat ion par le père de S a ad i C a m o t , le Prés ident de l a

www.mnir.ro

1 1 2 KATIUŞA PARVAN

R é p u b l i q u e França ise . Le pr ix de l a s ta tue étaiet 18 .000 lei en or. Le socle

en p ierre , travai l lé en Rouman i e par les a rch i tec ts K a h e n et Gabr ie lesco ,

a c o û t é 4 . 0 0 0 le i . S o u s le soc l e ont été d éposés les c e n d r e s de M i ron

Cos t i n appor t és de Bă rboş i et u n p a r chem in avec le texte commemorat i f .

Le soc le é ta i t couvert des quatre bas-reliefs représen tend des scènes de l a

vie d u ch ron iqueur , l ' emb lème d u pays , les noms d u roi C h a r l e s 1er et de

l a re ine E l i s abe the , le texte commemorat i f , u n livre doré avec les noms des

membre s d 'Associat ion et le nom d u scu l p teu r .

Hegel a p réparé a u s s i une méda i l l e en bronze qui a été offerte a ux

pa r t i c i pan t s à l ' i naugurat ion , qui a eu l ieu le 14 sep tembre 1888 . Pou r

obtenir l 'argent nécessa ires ont e u l ieu des fêtes comme celle d u ma i 1888

à I a ssy , à Copou , organisée par Le Com i t é des F e m m e s Rouma i n e s qui a

a ppo r t é e 7 1 6 le i , ce l le d u 13-15 et cel le d u 19-20 J u i n , a u s s i à I a s sy ,

toutes les deux organisées par B u t c u l e s c u . C e s fêtes ont appor tées 35 . 000

et 2 8 . 0 0 0 lei .

www.mnir.ro

ROMÂNIA LA CONFERINŢELE D E PACE D E LA HAGA. 1899; 1907. FOTOAGRAFI I ORIGINALE DIN PATRIMONIUL

MUZEULUI NAŢIONAL D E I S T O R I E A ROMÂNIEI

Lucia Bieltz

î n t r e ma t e r i a l e l e fotograf ice p re zen te î n p a t r i m o n i u l M u z e u l u i

N a ţ i o n a l de I s t o r i e a R o m â n i e i s e a f l ă şi p a t r u i m a g i n i d i n t i m p u l

des făşurăr i i Confer inţe lor de pace de la Haga , d in an i i 1899 şi 1907 . Pe

l â ng ă evocarea evenimente lor în genera l , fotografiile oferă şi posib i l i tatea

relevării prezenţei R o m â n i e i în aces t context 1 .

î n t r u n i t e l a c u m p ă n a celor d o u ă seco le confer in ţe le îşi p u n e a u

lucrăr i le , cel p u ţ i n aparent , s u b s e m n u l nobilei m is i i a luptei pen t ru pace .

Precedată de o f u r t u noa s ă activitate d i p loma t i c ă , Confer in ţa ce îşi

î ncepea lucrăr i le l a Haga , l a 18 ma i 1899 , e r a în u l t i m ă i n s t a n ţ ă rodu l

iniţ iat ivei ţ a ru l u i Ru s i e i . Pr im i t ă c u sent imente dintre cele ma i cont rad ic ­

torii, această chemare adresa tă na ţ i un i l o r i-a f ăcu t pe un i i să af irme, c u o

î nd rep t ă ţ i t ă ironie, că e ceva nou în istorie: "să-1 vezi pe ţar c u r a m u r a de

m ă s l i n î n m â n ă " 2 . D e s c h i s ă s u b a u s p i c i i l e c e l o r m a i m a r i r e z e r v e

Con fe r i n ţ a reuşeş te t o tuş i , d u p ă d o u ă lun i de dezbater i , s ă adopte trei

convenţ i i , trei declaraţ i i , şase deziderate şi o rezoluţ ie. Discuţ i i le a u avut

ca b a z ă prob lema armamente lor , a legilor r ă zbo iu l u i şi a a rb i t r a j u l u i 3 , iar

documen te l e 4 î nche ia te a duc unele note pozitive în aces t s en s .

în pr iv in ţa Convenţ ie i "pentru reg lementarea p a şn i c ă a confl ictelor

in terna ţ iona le " , care r ă m â n e cea ma i i m p o r t a n t ă dintre real izăr i , se a r a t ă

că "în caz de neînţelegere gravă s a u confl ict, î na i n te de a se fi a j u n s l a

arme, puter i le semna t a re se obl igau să recurgă , pe câ t vor permite c i r c um ­

stanţe le , l a bune le oficii s a u l a med i a ţ i u nea une i a s a u a ma i mu l tor puter i

amice" iar ar t ico lu l 20 al aces te ia prevedea organizarea une i Cur ţ i pe rma ­

nente "pentru soluţionarea cazurilor susceptibile de a fi supuse arbitrajului" 5 .

în tre cei 108 delegaţi ai celor 26 de ţ ă r i 6 part ic ipante se n u m ă r ă şi

reprezentanţ i i R o m â n i e i , A l exand ru Be l d iman , t r imis ex t raord inar şi m i ­

n i s t r u p l e n i p o t e n ţ i a r I a B e r l i n şi l oan P a p i n i u t r im i s e x t r a o r d i n a r şi

m i n i s t r u p l en i po t en ţ i a r l a Haga , a m â n d o i r emarcab i l e pe rsona l i t ă ţ i ale

t impu l u i 7 . S e m n ă t u r i l e l o r 8 se af lă pe convenţ i i le şi declaraţ i i le pe care

R o m â n i a le-a înche ia t la Haga în 1899 şi ca re , votate de Par lament , a u

intrat în vigoare în septembr ie 1 9 0 0 9 .

Persoane le d ip lomaţ i l o r am in t i ţ i const i tu ie sub i ec t u l u ne i a dintre

imagini le fotografice pe care le p rezen t ăm . Fo togra f i a 1 0 , a lb-negru, l ip i tă pe

www.mnir.ro

LUCIA B IELTZ

u n ca r ton c u d imens iun i l e 3 4 / 4 0 cm , în fă ţ i şează trei b ă r ba ţ i - doi în p r im

p l an , s t a u j o s , al trei lea, în p l anu l imediat u r m ă t o r s t ă î n p ic ioare. în p la­

nur i le u r m ă t o a r e se r emarc ă u n fragment din fa ţada une i c lăd i r i , i a r în

u l t imu l p l an , d reap ta , se prof i lează u n pa rc . D e a s u p r a imagin i i , t ipăr i t în

l imba f ranceză "Confer in ţa de Pace . Haga 1899" . S u b imagine , în dreapta

fotografiei, apa r m e n ţ i u n i pr iv ind f i rma care a executa t l u c r a r ea . Pe car ­

ton, s u b imag ine , de la s t â n g a l a d reap ta s u n t impr ima te s e m n ă t u r i l e

celor redaţ i de fotografie - loan Pap i n i u , A l e x a n d r u Be l d iman şi a t re ia

s e m n ă t u r ă pe care η -am identificat-o, deoarece, deşi relativ lizibilă, n u i-am

găs i n ic i o c onco rdan ţ ă c u v reunu l d in nume le semna ta r i l o r actelor con­

ferinţei. Ne a f l ăm probabi l în faţa u n u i t r imis neoficial a l nos t r u s a u u n

r ep rezen t an t s t r ă i n . în p r i v i n ţ a l ocu lu i unde a fost s u r p r i n s ă imag i nea

cons i de r ăm că este vorba de te rasa pa la tu lu i de vară a l C a s e i de O ran i a .

în a c e s t s e n s a m avu t în vedere s e r i o a s a a s e m ă n a r e î n t re f r agmen tu l

c lădir i i d in imagine , c u pa rcu l sugera t de u l t imu l c ad r u , şi descr ie rea con­

s t r u c ţ i e i ş i a a m p l a s a m e n t u l u i a c e s t e i a f ă c u t ă în l u c r a r e a " T r u f a ş a

C i t ade l ă " a Ba rba re i T u c h m a n care a ra t ă că "Pa la tu l de vară al C a s e i de

O r a n i a , u n d e se ţ i nea Con f e r i n ţ a . . . e r a u n c a s t e l r ega l , c o n s t r u i t d in

c ă r ă m i d ă roşie c u cercevele albe l a ferestre şi aşezat în t r-un p a r c de l a

marg i nea o r a ş u l u i " 1 1 .

Cea la l t ă imagine fo togra f i că 1 2 d a t â n d tot d in t impu l Confer inţe i din

1899 este sep i a , i n t r o du s ă într-un car ton 3 0 / 4 0 c m şi în fă ţ i şează u n grup

ma i ma r e de b ă r b a ţ i aşezaţ i , în p l anu r i diferite, pe treptele une i c lădir i . Pe

car ton , d e a s u p r a imagin i i , i nscr ip ţ i a în l imba f ranceză "Congresu l de pace

de l a Haga - 1899 " , i a r s u b imag ine apa r m e n ţ i u n i l e p r i v i nd fotograful

po lonez şi f i rma f ranco-po loneză c u sed i i l a P a r i s şi Va r şov i a , c a şi l a

fotografia descr isă anter ior .

Cele la l te d o u ă fotografii r ă m a s e în d iscuţ ie r edau Imagin i d in t im­

pu l celei de a doua confer inţe i n terna ţ iona le de pace des f ă şu ra t ă la Haga

în v a r a şi t o amna anu l u i 1907 .

Desch i s ă la 15 iun ie 1907 " c u m i s i u n e a de a da o n o u ă dezvoltare

p r i n c i p i i l o r u m a n i t a r e c a r e a u se rv i t c a b a z ă l u c r ă r i l o r p r ime i confe ­

r i n ţ e " 1 3 c ea de a doua confer in ţă a s t â rn i t aceeaşi agitaţ ie d i p l oma t i c ă şi

η-a p r im i t d in p a r t e a mar i l o r pu ter i ma i m u l t ă încredere dec â t p r i m a .

To t u ş i , şi de a ceas t ă d a t ă , c a şi în 1 899 , î n t â l n i m u n m a r e n u m ă r de

e n t u z i a ş t i (of ic ia l i s a u nu ) c a r e îşi p u n e a u s i n c e r se rv i i c i l e în fo losu l

cauze i . To toda t ă , confer inţa d in 1907 a reun i t u n n u m ă r ma i mare de par­

t i c ipanţ i (256 rep rezen t ând 44 n a ţ i u n i ) 1 4 d u b l â n d n u n u m a i t impul dezba­

terilor ci m ă r i n d şi n u m ă r u l convenţ i i lor înche ia te . Da r şi de această da t ă ,

" C o n v e n ţ i a p e n t r u r eg l emen t a rea p a ş n i c ă a conf l ic te lor i n t e r n a ţ i o n a l e "

r ă m â n e a aceea care r ă s p u n d e a cel ma i d irect unor încercăr i de a l imi ta

recu rge rea l a forţă în raportur i le dintre s ta te . în acelaşi t imp, pr in con­

venţ ie , s emna t a r i i se anga j au să m e n ţ i n ă , a şa c u m s-a stabi l i t în cad ru l

pr imei confer inţe , C u r t e a p e r m a n e n t ă de arb i t ra j , c u sed iu l la H a g a 1 5 .

www.mnir.ro

ROMÂNIA LA CONFERINŢELE DE PACE DE LA HAGA. 1899; 1907. 115

Delegaţ ia R o m â n i e i , într-o c o m p o n e n ţ ă lărg i tă faţă de p r ima con­

fer in ţ ă , s e m n e a z ă documen te l e de l a Haga care a u fost apo i votate de

Pa r l amen t în i anuar ie 1912 şi ratif icate în acelaşi a n 1 6 . S i ngu ru l d iplomat

pe care îl regăs im şi în noua c o m p o n e n ţ ă a delegaţiei R omân i e i la Haga , în

1 9 0 7 , e s t e A l e x a n d r u B e l d i m a n . Pe l â n g ă el m a i s u n t p rezen ţ i E d g a r

Mavrocordat , M iha i Boe r e s cu , Ion C . Fi l i t t i şi A l exand ru S t u rd za .

Fo t og r a f i a 1 7 pe care o avem în vedere redă o imagine d in t impu l

l uc ră r i l o r confer in ţe i . E s t e o imagine s ep i a . 4 1 / 4 9 cm . l i p i t ă pe ca r ton

a v â n d pe v e r s o d a t e p r i v i n d f o t o g r a f u l c a ş i m e n ţ i u n e a " D o n a ţ i a

Magda lena Be l d iman , Bucu reş t i , 1 9 3 7 " 1 8 . în imagine se r ema r c ă in ter ioru l

une i să l i s o m p t u a s e , gen amf i t ea t ru , c u b ă n c i şi pup i t re , l a ca re s u n t

aşezaţi par t i c ipan ţ i i la Confer in ţă . în u l t imu l p lan , l a ba l con , apare a s i s ­

tenţa - b ă rba ţ i şi femei - probabi l reprezentanţ i a i prese i şi ai organizaţ i i lor

pac i f is te . Pe peretele din s t â n g a imagin i i se af lă ferestrele c u obloanele

desch i se , geamur i le a u m ic i vitral i i şi s u n t protejate în în t reg ime de u n

grilaj meta l ic . Pereţii sun t ' f rumos o rnamen ta ţ i , i a r în câteva locur i , dea ­

s u p r a coloanelor apar s cu t u r i î n f ă ţ i ş ând armele O lande i (acvi la şi leii). Da t

fi ind faptul că î n t run i r i l e p lenare ale Confer inţe i a u avut loc (la R idderzaa l )

în s a l a s ed i u l u i p a r l amen tu l u i o l a n d e z 1 9 p r e s u p u n e m că imag inea redă

aces tă sa l ă . Membr i i delegaţ ie i r o m â n e se af lă în p r im p l a n , în s t â n g a

imagin i i . Dona toarea s a u cel ma i probabi l A l exand ru Be ld iman a ma rca t

f iecare m e m b r u a l delegaţiei r o m â n e şi c u aceeaşi cerneală neagră a notat

s u b co l ţu l s t â ng al fotografiei "De lagaţ ia de Pace . 1907 . Haga . Delegaţ ia

r omână : Al . Beldiman, Edgar Mavrocordat, Mihai Boerescu, Ion C . Filitti, Cpt. Al .

Sturdza".

C e a de a pa t ra imagine fo togra f ică 2 0 şi s i ngu r a r ă m a s ă în d iscuţ ie

imor ta l i zează u n fragment d in f r umoasa cap i ta l ă o l andeză . în t r-un s c u a r

apare o f â n t â n ă d o m i n a t ă de s ta tu i a u n u i s u ve r a n medieval , iar , în p lan

s e c u n d , o b iser ică , în st i l neogotic, totul f lancat de c lădir i . P iaţeta este v i u

a n i m a t ă , iar în s t â nga imagin i i apare u n grup mas iv . S u b Imagine apare

m e n ţ i u n e a pr iv ind nume le fotografului şi a edi torulu i - ambi i o landezi . To t

s u b c a d r u , da r pe carton este t ipăr i tă , în l imba franceză inscr ipţ ia "A doua

Con fer in ţ ă de pace . Haga . 1907" .

C r edem că mater ia le le ma i s u s prezentate a u o rea lă semni f icaţ ie ,

n u n u m a i pen t ru o p ag i n ă de istorie na ţ i ona l ă , dar şi pen t ru u n a d in isto­

r ia na ţ i un i l o r , c u a t â t ma i mu l t c u cât reflectă u n moment a l în ţe lepc iun i i

şi al concord ie i între ele.

NOTE

1. I. I onaşcu , P. B ă rbu l e s cu , G h . Gheorghe , Trata te le in terna ţ iona le ale

R o m â n i e i 1354 - 1920 , Bucureş t i , 1975 , p. 3 17 - 322 ; 3 6 5 - 3 7 7 .

2. B a r b a r a W. T u c h m a n , Tru faşa C i tade lă , Bucu reş t i . 1977 , p. 2 9 7 .

www.mnir.ro

116 LUCIA B IELTZ

3. Ib idem, p. 334 .

4. I. I onaşcu , P. B ă r bu l e s cu , G h . Gheorghe , op. cit . , p. 3 17 - 3 2 2 .

5. Ib idem, p. 3 1 7 .

6. B a r b a r a W. T u c h m a n , op. cit . , p. 3 3 3 .

7. L . P r edescu , Enc i c l oped i a Cuge ta rea , p. 9 3 .

8. Moni toru l Of ic ia l nr . 6 8 din 25 i u n i e / 8 iul ie 1900 .

9. I. I onaşcu , P. B ă rbu l e s cu , G h . Gheorghe , op. cit . , p. 3 17 - 3 2 2 .

10. Muzeu l Nat ional de Istorie a Român i e i inv. 10021 .

11. B a r b a r a W. T u c h m a n , op. cit. , p. 3 3 2 .

12. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a R o m â n i e i , inv. 10023 .

13. I. I onaşcu , P. B ă rbu l e s cu , G h . Gheorghe , op. cit . , p. 3 6 5 .

14. B a r b a r a W. T u c h m a n , op. cit. , p. 370 .

15. I. I onaşcu , P. B ă r bu l e s cu , G h . Gheorghe , op. cit . , p. 366 - 3 6 7 .

16. Moni toru l Of ic ia l nr . 2 7 2 din 1 1 / 2 4 mart ie 1912 .

17. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a R o m â n i e i , inv. 3 2 6 9 3 .

18. Dona ţ i a a fost f ă cu t ă in i ţ ia l Muzeu l u i Mun ic ipa l d in a c ă ru i fond

t recut în fondul M.N.I. în 1971 .

19. B a r b a r a W. T u c h m a n , op. cit . , p. 3 70 .

20 . Muzeu l Nat ional de Istorie a R o m â n i e i , inv. 10022 .

LA ROUMANIE AUX CONFÉRENCES SUR LA PAIX LA HATE 1899; 1907.

Photographies originelles du patrimoine du Musée Nationale de la Roumanie

- R é s u m é -

L'étude présente quatre photos avec des images p r i ses pendan t les

conférences s u r la pa ix tenues à L a Haye en 1899 et 1907 .

U n e d'entre el les présente la sa l le du Par l amen t d 'Hol lande avec les-

par t i c ipan ts à la conférence de 1907 ; les au t res son t des photos p r i ses à

l 'extér ieur . O n r e m a r q u e , p a r c o n s é q u e n t , des pe r sona l i t é s po l i t iques ,

représen tan ts de l a Rouman i e et des au t res na t ions . L 'une d'elles montre,

p r o b a b l e m e n t , u n e p a r t i e d u p a l a i s d 'é té a p p a r t e n a n t à l a M a i s o n

d 'Orange , a i n s i que d ' au t res images d ' époque de l a bel le cap i t a le ho l ­

l anda i se .

Nous c royons que les m a t é r i a u x p résen tés ont u ne s ign i f icat ion

réelle non seu l emen t comme page d'histoire nat ionale , ma i s a u s s i comme

moment de concorde entre les nat ions .

www.mnir.ro

Fig. 2. - Participanţi la prima Conferinţă de pace de la Haga, 1899.

- Part icipants à la première Conférance de paix de la Haye , 1899.

www.mnir.ro

UN ALBUM AL OŞTIRII D E LA F I N E L E SECOLULUI AL X I X - L E A - NECUNOSCUT

Adrian-Silvan Ionescu

A c u m câţ iva an i pub l i c am u n s t u d i u pr iv ind Albumele armatei române din secolul al XLX-lea1

în care era men ţ i o n a t ă şi l u c r a r e a Les tenues de l'Armée Roumaine, real izată de A l exand ru I .V. Socec . ofiţer de

c a v a l e r i e , f i u a l c e l e b r u l u i l i b r a r şi e d i t o r b u c u r e ş t e a n I . V . S o c e c .

Or ig ina l i ta tea ei cons t a în prezentarea s chema t i c ă a caracter is t ic i lor uni-

formologiei r omâneş t i fără a face apel la compozi ţ i i c u persona je , a şa c u m

se procedase în toată se r i a an ter ioară de a semenea pub l ica ţ i i . Impr imat în

condi ţ i i grafice deosebite în s tab i l imentu l pă r in tesc de arte grafice, a l bu ­

m u l n u avea , î n să , speci f icat a nu l apari ţ ie i . De altfel, în a fara t i t lului şi a

legende lor i l us t ra ţ i i l o r , n i c i u n a l t text n u făcea vreo p rec i za re a s u p r a

aceste i importante t ipăr i tur i a f inelui de veac .

Descoper i rea , de c u r â n d , la an t i car ia tu l de la Cu r t e a Veche , a une i

l ucrăr i de acelaşi autor - ach iz i ţ iona tă , între t imp, de Bib l io teca Naţ iona l ă

- comp le t ea z ă s t u d i u l n o s t r u anter ior şi es te m e n i t ă s ă dea ma i mu l te

i n f o r m a ţ i i a s u p r a ce l e i l a l t e p u b l i c a ţ i i a l u i S o c e c . A c e a s t a es t e Die

Rumănische Armée in ihrer gegenwărtigen Uniformirung. a p ă r u t ă l a

ed i tura lu i Moritz R u h l din Leipzig. Nici aici n u apare speci f icat anu l , d u p ă

obiceiul editori lor german i , care n u îşi d a t au t ipăr i tur i le pen t ru a le pu tea

v inde şi ma i t â rz iu , a t â t a vreme cât i n formaţ i a n u se per ima . A l b umu l , de

mic i d imens i un i - u n adevăra t "poche" de 12 χ 17,8 cm . - este c ompus din

16 p l a n şe color,-urmate de 24 pagini de text. Pen t ru fac i l i tarea t ipăr ir i i a

fost concepu t ca u n p l iant în care p lanşe le , impr imate litografic pe o s i n ­

gu r ă parte , se c on t i n u ă u n a pe al ta .

Moritz R u h l e ra spec ia l i za t în pub l i ca ţ i i c u temat ică m i l i t a ră . înser­

ată în ch i a r aces t a l bum apare o l istă a tit luri lor pe care le oferea ed i tura .

P r edom in ă ace lea legate de uni forme şi de cartografie mi l i t a ră : Uni formele

armate i ge rmane (Die Un i formen des Deu t s chen Armee) , Ma r i n a g e r m a n ă

în n oua ei u n i f o r m ă (Die Deu t s che Mar ine in ihrer neuen Uni formirung) ,

Un i f o rme l e a rma t e i a u s t r o-unga re (Die U n i f o r m e n des Os t e r r . -unga r .

A rmee ) . A r m a t a r u s ă în un i formele ei ac tua le (Die R u s s i s c h e A rmee in

i h r e r g e g e n w ă r t i g e n Un i f o rm i r u ng ) , A r m a t a f r ancez ă î n un i f o rme le ei

ac tua l e (Die F r anzôs i s che A rmee in i h rer gegenwăr t igen Un i formi rung) ,

S teagur i le tu turor statelor de pe glob (Die Flaggen al ler S t àa ten der E rde ) ,

Ha r t a de g a r n i z o a n ă a a rma te i ge rmane (Ga rn i sonka r t e der D e u t s c h e n

www.mnir.ro

118 ADRIAN-SILVAN IONESCU

A r m e e ) , H a r t ă s i n o p t i c ă a s u p r a d i s l o c ă r i i a r m a t e i f r a n c e z e

(Uebers i ch t ska r t e û be r die D is loka t ion der F ranzôs i schen Armee) , Ha r t ă

s i nop t i c ă a s u p r a dis locăr i i a rmate i r u s e în R u s i a a p u s e a n ă (Uebers ich ts ­

k a r t e û b e r d i e D i s l o k a t i o n d e s R u s s i s c h e n A r m e e i m w e s t l i c h e n

R u s s l a n d ) , R e p a r t i z a r e a şi d i s l o c a r ea a rma te i f ranceze (E i n t e i l ung u n d

D is loka t ion der Franzôs i schen Armee) .

în tre aceste t it luri se af lă şi ace l a al lucrăr i i de care ne o c u p ă m ,

î n so ţ i t de o s c u r t ă p rezen ta re a c o n ţ i n u t u l u i : "A rma t a r o m â n ă în u n i ­

formele ei ac tuş l e ; 29 de i lustraţ i i şi 180 prezentăr i s intet ice ale aces to ra

t ipăr i te în cu lor i î m p r e u n ă c u u n text expl icat iv. Pre lucra t de A l exand ru

I .V. S o c e c u , l oco tenent ma jo r a l rega tu lu i R o m â n i e i . B r o ş a t ă preţ 2 M

[ărci] 50 Pf [eningi j . Legată 3 M [ărci]"

Au to ru l e ra , aşa c u m a m men ţ i o n a t ma i s u s , fiul ce lebru lu i l ibrar

L V . S o c e c c a r e , des i gu r avea d in fami l ie su f i c ien te c u no ş t i n ţ e legate de

artele graf ice, ch i a r d ac ă îmb r ă ţ i ş a se ca r i e ra armelor . G r a d u l de locote­

nent major , c u care fusese men ţ i o n a t în pub l i ca ţ i a nemţească n u ex is ta la

a cea d a t ă în a rma t a r o m â n ă . Da r , pen t ru înţelegerea cititorilor de l imb ă

g e r m a n ă , fusese t recut aces t a , care e ra ech iva lentu l locotenentu lu i de l a

noi .

A l e x a n d r u I .V .Socec se n ă s c u s e la 17 augus t 1859 la Bucureş t i .

S tud i i l e l iceale şi le f ăcuse la Leipz ig , absolvindu-le în 1877 d u p ă care .

t imp de trei an i , cu t re i e rase E u r o p a (Dresda , V i e n a , Pa r i s , N i sa , Monte

Car lo ) cons t i t u i ndu-ş i o so l idă c u l t u r ă u m a n i s t ă . L a în toarcerea în ţară

fusese l ua t l a a r m a t ă , la cavaler ie , î n c ep ând c u data de 1 mart ie 1880 . Pe

1 decembr ie acelaşi an a fost r id icat la gradu l de br igadier (caporal) . Se

ho t ă r ă ş t e s ă se consac re car iere i mi l i tare şi merge la şcoala de subof i ţer i

de l a Măn ă s t i r e a Dea l u l a a cărei absolvire se p lasează pe locul 26 dintr-o

c lasă de 48 de elevi: la 1 mart ie 1881 este î n a i n t a t sergent , iar la 1 apri l ie

1 883 es te î n ă l ţ a t l a g r adu l de s ub l o co t enen t . F a c e u n s t ag i u de s pe ­

c ia l i zare l a Scoa l ă Supe r i o a r ă de Ofiţeri de Cava ler ie de la V i ena , pe care o

t e r m i n ă c u u n c a l i f i c a t i v e x c e l e n t . î n 1 8 8 5 se a f l a în R e g i m e n t u l 4

C ă l ă r a ş i , i a r a n u l u r m ă t o r î n e s c a d r o n u l de j a n d a r m i d in B u c u r e ş t i .

E s t e a v a n s a t l o c o t e n e n t l a 1 d e c e m b r i e 1 8 8 7 şi a n u l u r m ă t o r es te

m u t a t l a a d m i n i s t r a ţ i a c en t r a l ă , u n de ac t i vează p â n ă î n 1 8 8 9 c â n d se

r e â n t o a r c e l a j a n d a r m i . E s t e s e l e c t a t c a o f i ţ e r de o r d o n a n ţ ă a l

p r i n c i p e l u i m o ş t e n i t o r F e r d i n a n d . î n a n u l 1 8 9 1 e s t e d e c o r a t c u

O r d i n u l C o r o a n a R o m â n i e i , c l a s a V - a . D a c ă p r i m e l e a v a n s ă r i s-au

f ă c u t d e s t u l de r a p i d , î n a i n t e de î m p l i n i r e a t e rmenu l u i r eg l emen t a r de

c i n c i a n i î n t r -un g r ad , v a t rebu i s ă a ş tep te ap roape şase a n i p e n t r u a fi

f ă c u t c ă p i t a n , l a 8 apr i l ie 1 8 9 3 . Pe 4 f eb ruar i e 1894 îşi d ă d em i s i a d in

a r m a t ă d in s p i r i t de so l i da r i t a te c u alţ i 126 c a m a r a z i , c a re p r o t e s t a u

as t fe l î m p o t r i v a metode lor a rb i t r a re d u p ă ca re se f ă c e a u î n a i n t ă r i l e şi

t a n s f e r u r i l e în cava le r i e de că t re gener l u l Gr igore Can t i l l i , I n s pec t o r u l

G e n e r a l a l C a v a l e r i e i 2 . C a m ă s u r ă d i s c i p l i n a r ă , c ă p i t a n u l S o c e c es te

www.mnir.ro

UN ALBUM AL OŞTIRII DÉ LA FINELE SECOLULUI AL XLX-LEA 119

t r ecu t î n poz i ţ ie de d i spon ib i l i t a te , î m p r e u n ă c u cei la l ţ i 2 2 de ofiţeri de

c a v a l e r i e c a r e n u î ş i r e t r ă s e s e r ă d e m i s i i l e , c o n f o r m r a p o r t u l u i n r .

1 9 9 1 3 d i n 4 f eb rua r i e 1 8 9 4 a l m i n i s t r u l u i de r ă z bo i c ă t re rege şi a l

î n a l t u l u i D e c r e t n r . 4 0 1 , ra t i f i ca t de s u v e r a n l a aceeaş i d a t ă 3 . D a r , l a

10 m a i a c e l a ş i a n , e s t e r e c h e m a t î n a c t i v i t a t e ş i r e p a r t i z a t l a

R e g i m e n t u l 1 R o ş i o r i 4 . Pe 8 apr i l ie 1898 es te î n a i n t a t ma io r . în 1900

es te c o m a n d a n t u l h e r ghe l i e i a r m a t e i . T r e c a l ţ i ş a se a n i p â n ă s ă fie

a v a n s a t l o c o t e n e n t c o l o n e l (10 m a i 1 9 0 4 ) , d a r n u m a i t re i p â n ă s ă

a j u n g ă co lone l (10 m a i 1907 ) şi î n c ă şase p â n ă a p r im i g r adu l de gene­

r a l de b r i g a d ă . în 1 915 e r a c o m a n d a n t u l ce l u i de-al 5-lea c o m a n d a ­

m e n t ter i to r i a l ( Con s t a n ţ a ) , i a r în 1 916 a l ce lu i de-al 3-lea c o m a n d a ­

m e n t ter i tor ia l (C ra i ova ) . în a c e s t r ă s t i m p a fost r ă s p l ă t i t c u meda l i i l e

B ă r b ă ţ i e şi C r e d i n ţ ă c l a s a I ( 1 9 0 4 ) , B e n e M e r e n t i , c l a s a I ( 1 9 1 0 ) ,

R ă s p l a t a M u n c i i , c l a s a I (1913) şi O r d i n u l S t e a u a R o m â n i e i c u s p a d e ,

c l a s a I V ( 1 9 \ 2 ) 5 . L a a c e s t e a t r e b u i e a d ă u g a t ş i o r d i n u l r u s e s c

S f . S t a n i s l a s , în g rad de cava l e r , ce a p ă r e a m e n ţ i o n a t c h i a r pe p ag i n a

de t i t l u a t e x t u l u i a l b u m u l u i de c a r e ne o c u p ă m , d u p ă n u m e l e şi

g r a du l a u t o r u l u i : "A l exande r I . V . S o c e c u . K ô n i g l . r u m â n . O b e r l e u t n a n t

der K a v a l e r i e , R i t te r des k a i s e r l . r u s s . S t a n i s l a u s - O r d e n s . "

î n t impu l p r ime lo r p a t r u l u n i de r ă zbo i , în 1 9 1 6 , s-a af la t c on ­

s t a n t s u b foc, de l a Pe t roşan i î n Dobrogea şi l a M a l u l A r g e ş u l u i . Deş i

s-a p u r t a t c u b r a v u r ă l a c o m a n d a D iv iz ie i 2 / 5 - a şa c u m re l a t ează în

j u r n a l u l s ă u de r ă zbo i şi în b r o ş u r a Zile de restrişte din anii 1916¬1918 şi episodul din bătălia de pe Argeş, p u b l i c a t ă în 1922 şi reed i ­

t a t ă , c u a d ă u g i r i e s e n ţ i a l e , î n 1 9 2 8 - a fos t f ă c u t r ă s p u n z ă t o r de

r e t r a g e r e a î n d e b a n d a d ă a t r u p e l o r s p r e B u c u r e ş t i 6 , a c u z a t de

p ă r ă s i r e a p o s t u l u i şi d a t î n j u d e c a t ă l a c u r t e a m a r ţ i a l ă . P r o c e s u l ,

d e s t u l de n e c l a r , a t r ena t fiind l ips i t de su f i c i en te probe i n c r im i n a t o a r e

ş i , d i m p o t r i v ă , a d u c î n d m ă r t u r i i i r e f u t ab i l e în f a v o a r e a g e n e r a l u l u i

S o c e c . D i n r e l a t ă r i l e s a l e r e i e se că g ene r a l u l A l e x a n d r u P r e z a n a ve a

nevoie de u n ţ ap i s p ă ş i t o r p en t r u greşel i le tac t ice ale Ma re l u i C a r t i e r

G e n e r a l R o m â n 7 . De a c e e a s-au f ă c u t e fo r t u r i deoseb i t e p e n t r u a fi

găs i t , c u or ice preţ , v inova t , a j u n g â n d u - s e a t â t de depar te î n c â t a u fost

a s c u n s e a n u m i t e d o c u m e n t e ce a r fi p l eda t p e n t r u n e v i n o v ă ţ i a s a -

p r e c u m c a r n e t u l de ord ine a l D iv iz ie i 2 / 5 - şi s-a a r gumen t a t p i e rde rea

d o s a r u l u i , p e n t r u a fi f ă c u t u n a l t u l , c u m u l t ma i mu l te probe (m inc i ­

noase ) î m p o t r i v a s a . în f ina l , a fost degrada t şi î nca rcera t , î n t re 22 i a n ­

ua r i e 1 9 1 7 - 1 oc tombr ie 1918 , într-o î n ch i soa re c u reg im s pec i a l d in

Iaş i . Acolo, p u t e a p r im i v iz i te , z i a re , căr ţ i , pache te c u m î n c a r e de a ca s ă ,

se p u t e a p l i m b a în voie pr in cu r te şi avea ce l u l ă p e r sona l ă . D a r a c e a s ­

ta nu-1 p u t e a m u l ţ u m i pe gene r a l u l S o c e c care a so l i c i ta t r e j u d e c a r e a

p r o c e s u l u i în u r m a c ă r u i a a fost găs i t nev i nova t şi a ch i t a t . Toa t e efor­

tur i le p e n t r u a i s e face d rep ta te i-au a m ă r â t u l t im i i a n i a i v ieţ i i . A

mu r i t l a 31 m a i 1928 .

www.mnir.ro

120 ADRIAN-SILVAN IONESCU

A l b u m u l Die Rumăn i sche Armee in ihrer gegenwărtigen Uniformirung e s t e o l u c r a r e de t i ne re ţe a l u i A l e x a n d r u I .V . S o c e c .

Da t a rea poate fi f ă cu t ă în funcţ ie de gradu l de ţ i nu t de autor: a ces t a pare

să fi fost e laborat şi t ipăr i t în in terva lu l 1887-1893 - ma i probabi l în 1889

s a u imediat d u p ă - t imp în care el e ra locotenent. De altfel, mu l te dintre

c a r a c t e r i s t i c i l e un i formolog ice date pub l i c i t ă ţ i i în a c e s t a l b u m a p a r ţ i n

p e r i o a d e i a n t e r i o a r e a n u l u i 1 8 9 5 , c â n d a v e a u s ă se f a c ă m o d i f i c ă r i

esenţiale în ţ inute le armate i r o m â n e . U n ind ic iu de datare ar fi şi referiri le

făcute în textul însoţ i tor la an i i 1884 şi 1889 c â n d ' a u c r e scu t efectivele

mi l i tare . î n aceas t ă parte s e c u n d a r ă a lucrăr i i este p rezen ta t ă , pe n o u ă

pagin i , s t r u c t u r a a rmate i r o m â n e - a rma t a p e r m a n e n t ă , a rma t a ter i tor ia lă

c u rezervele lor, mi l i ţ ia şi gloata (Lands tu rm) - şi ani i de se rv i c i u pen t ru

fiecare d intre ele, repar t i za rea corpur i lor de a r m a t ă pe ter i tor iu l ţăr i i şi

tabelele c u oraşele de ga rn i zoană . U rmează par tea cea ma i s u b s t a n ţ i a l ă în

care , pe t re isprezece pagin i , s u n t descr i se , în deta l iu , uni formele fiecărei

a rme şi d i ferenţ ierea gradelor în funcţ ie de trese, galoane şi epoleţi . S u n t

date şi echivalenţele gradelor în r o m â n ă şi g e rman ă . în sfârş i t , pe u l t ima

pag i n ă , s u n t date decoraţ i i le na ţ i ona le . Toa te aceste explicaţi i s u n t meni te

să î nso ţească şi s ă completeze p r ima parte , c u i lustraţ i i , a aceste i lucrăr i .

Coper t a este foarte expresivă şi b ine ech i l i b ra tă pr in repar t i zarea

e lementelor componente : în par tea s t â ng ă , pe o p ă t r ime a ei , este figurat

un d o r oban ţ c u tot ech ipamen tu l şi c u p u ş c a în poziţ ie de a tac . Celela l te

trei p ă t r im i s u n t acoperi te de tr icolorul r omânesc pe care , în meda l ion , se

af lă s t e m a ţări i şi dedesubt t it lul şi ed i tura : Die rumănische Armee in ihrer gegenwărtigen Uniformirung. Leipzig, Verlag von Moritz Ruhl. Pe con t r apag i n ă apare portretul regelui Ca ro l I în tr-un meda l ion s u r m o n t â t

de coroana regală şi î n con j u r a t de frunze de l a u r şi de ste jar . Dedesub t , pe

o filacteră, este i nscr ip ţ iona t nume le s uve r anu l u i - Kôn ig C a r l I - a v â n d în

mi j loc u n meda l i on c u c i f ru l s ă u . î n d reap ta este r e l ua t t i t lu l , a u t o ru l

lucrăr i i şi ed i tura . Pen t ru a suge ra s u r s a fotografică a aces tu i portret - al

c ă r u i au to r f u sese fotograful b u c u r e ş t e a n F r a n z D u s c h e k , p e n t r u care

nobi lu l model pozase , în 1878 , în u n i f o r m ă de campan ie - în t reaga p l a n ş ă

a fost i m p r i m a t ă în n u a n ţ e de oc ru , b r u n şi oliv.

U rmea z ă cele c inc i p l anşe c u figuri de ofiţeri, so ldaţ i şi subof i ţer i în

un i forme de zi s a u de p a r a d ă . C a şi în anter ioarele a l bume ale oştirii - cel

al lu i B ie l z şi Dan i e l i s d in 1852 , cele d o u ă ale lu i A l e x a n d r u A s a k i din

1858 şi 1862 şi, în sfârş i t , cel al lu i M .B .Bae r din 1873 - personaje le s u n t

prezen ta te în ma jo r i t a t ea ca zu r i l o r f ronta l , p en t r u a fi c â t m a i ev ident

spec i f i cu l un i formelor . în t re ele s u n t sugera te d ia logur i fireşti p en t r u a

evita o împietr i re în poziţ i i mar ţ ia le . Ch ipur i l e n u s u n t ştereot ipe ci indi­

v idual izate şi expres ive , fără a fi to tuş i n işte portrete c u tr imitere directă la

n iş te persona je rea le , cunoscu te , a ş a c u m procedase M . B . B a e r în l u c r a rea

s a , folosind fotografiile unor c o m a n d a n ţ i şi ofiţeri super ior i , aflaţi ch ia r în

ace l momen t în act iv i ta te 8 . Există î n s ă o excepţie - aceea a inspectoru lu i

www.mnir.ro

UN ALBUM AL OŞTIRII DE LA FINELE SECOLULUI AL XLX-LEA 121

genera l a l muz ic i i mi l i tare, care apare în p l an şa a c incea şi în ale c ă ru i

t r ă s ă tu r i este recognosc ib i l ta lentatu l maior E d u a r d H i i b s ch , c u imense le

sa le m u s t ă ţ i b londe şl p ieptu l pl in de decoraţi i . De altfel, în a fara lu i şi a

altor d o u ă persona je - genera lu l şi ofiţerul de s ta t major genera l , care s u n t

decoraţ i - n ic i u n u l dintre ceilalţi mi l i tar i reprezentaţ i n u a u pe piept vreo

medal ie s a u ordin .

Pe p r ima p l a n ş ă s u n t f iguraţ i : u n locotenent de adm in i s t r a ţ i e în

u n i f o r m ă de ma re ţ i n u t ă , u n genera l în mare ţ i n u t ă , u n ma io r de s t a t

ma jor genera l în ţ i n u t ă de campan ie , u n medic în mare ţ i n u t ă şi u n veter i ­

na r în m i c ă ţ i nu t ă . Pe p l a n ş a a doua apar : u n sub locotenent şi u n so ldat

de gen iu , p r imu l în ţ i n u t ă z i ln ică , a l doi lea în mare ţ i n u t ă , u n locotenent

de v ână to r i pedeştr i în ţ i n u t ă z i ln ică , u n sub locotenent ş4 u n capora l de

infanter ie , amb i i în mare ţ i n u t ă şi u n so ldat de, vână to r i pedeştr i , în m i c ă

ţ i n u t ă . Pe p l a n ş a a treia s u n t u n j a n d a r m pedes t ru , în mare ţ i n u t ă , u n

d o r o b a n ţ , u n s u b l o c o t e n e n t de j a n d a r m i pedeş t r i , î n m i c ă ţ i n u t ă , u n

sub loco tenen t de doroban ţ i în mare ţ i nu t ă , u n locotenent şi u n so ldat de

tren în ma re şi respect iv , m i c ă ţ i nu t ă . Pe p l a n ş a a pa t ra este reprezenta tă

c ava l e r i a : se rgen t şi s ub l oco tenen t de j a n d a r m i că l ă r i ; î n m a r e ţ i n u t ă ,

sub loco tenent de roşiori în mare ţ i n u t ă , sub locotenent de că l ă raş i , în ţ i n u ­

tă z i ln ică , u n roşior şi un că l ă raş , în mare ţ i nu t ă . U l t ima p l a n ş ă c u o com­

pozi ţ ie a n t r o p o m o r f ă p r e z i n t ă a r t i l e r i a - so lda t în ţ i n u t ă de c ampan i e ,

sub loco tenent în ma re ţ i n u t ă şi gua rd de art i ler ie, în mare ţ i n u t ă - apoi u n

ofiţer de guarz i de gen iu în mare ţ i n u t ă , inspectoru l general a l muzic i lor ,

în ma re ţ i n u t ă şi u n elev la şcoala mi l i t a ră .

U rmă t oa re l e p l a n ş e p rez i n t ă , într-o f o rmă conc isă , aceleaş i u n i ­

forme, i n t r â n d în ma t r i c e a p res tab i l i t ă a ser ie i de a l bume pub l i ca te de

Moritz R u h l . în mic i d rep tungh iur i de 1,8 χ 2 cm s u n t aduna te toate infor­

maţi i le necesare desemnăr i i a rme i pr in cu loarea caracter ist ică a fondu lu i

tun ic i i şi a gu l e ru l u i , forma epo le tu lu i , a treflei s a u a con t raepo le tu lu i

(dacă e vorba de t r upă ) , câte r â n d u r i are tun i ca , pan ta lonu l c u dub l u l am ­

pas s a u p a spoa l , eghi leţ i i . Pen t r u t rupele că l ă r i e r a i n c l u s ă ş a b r a c a şi

l a n c e a c u f an ion . A c e s t d rep tungh i e r a s u r m o n t â t de t ipu l spec i f i c de

a c o p e r ă m â n t a l c a p u l u i p en t r u ma re şl m i c ă ţ i n u t ă , d u p ă caz : c h i p i u ,

pă l ă r ie de vână to r i , c ăc iu l ă de do roban ţ şi de cava ler ie , cască de j a n d a r m

şi de pompier şi cape la de c a z a rmă a trupelor. Pen t ru a in t roduce pr iv i ­

torul în felul de "ci t ire" al acestor figuri, p r ima dintre p l anşe este doar alb-

negru şi are , pe marg ine , tr imiteri expl icat ive pen t ru f iecare e lement din

mioi le d r e p t u n g h i u r i : c h i p i u , gu l e r , n a s t u r i , m â n e c i , epolet , c u l o a r e a

po s t a vu l u i , m a n ş e t ă , p an t a l on i . A c e a s t a p o a r t ă şi t i t lu l p e n t r u u r m ă ­

toarele p l a n ş e - F a r b e n d a r s t e l l u n g e n der Un i f o rmen der R u m ă n i s c h e n

Armee . Manta le le s u n t expuse pe d o u ă p l anşe , î n t â i u n a în t reagă , faţă şi

spate , p en t r u elocvenţa formei»şi tă ie tur i i , apoi î ncadra te în dreptungh iur i

pen t ru f iecare a r m ă , c u fondul va r i i nd între gri d e s ch i s şi gri î n c h i s şi

n u a n ţ e l e c a r ac t e r i s t i c e ale pet l i ţe lor , paspoa le lor şi contraepo le ţ i lor . Pe

www.mnir.ro

122 ADRIAN-SILVAN IONESCU

u n a d i n t r e a c e s t e p l a n ş e s u n t r e l u a t e , î n t r-o f o r m ă u n i t a r ă , acope-

răm in te l e de cap pen t r u p a r a d ă , c u egreta s a u pena ju l spec i f ic . Pe p l an şa

a douăsprezecea s u n t prezentate diferenţieri le între gradele ofiţereşti rea l i ­

zate pr in n u m ă r u l de trese şi galoane de fir de pe m â n e c ă şi de l a ch ip iu ,

şi pr in stelele de pe epoleţii de mare ţ i nu t ă ori pr in n u m ă r u l de trese al

treflelor de m i c ă ţ i n u t ă . Pe p l a n ş a a t re i sprezecea , a l ă t u r i de d i s t i nc ţ i a

gradelor pen t ru subof i ţer i pr in galoane de l â n ă s a u fir aşezate în ungh i pe

m â n e c ă , s u n t figurate cele trei t ipuri de ledunc i pen t ru cava ler ie , art i lerie

şi med ic i , şi accesor i i le de fir (eşarfa de mare ţ i nu t ă , b r â u l de cavaler ie ,

d r a g o n u l de s a b i e şi egh i le ţ i i ) . G r a de l e spec i f i c e of i ţer i lor de m a r i n ă ,

p l a s a t e o r i z o n t a l pe m â n e c ă şi pe b a n d ă ş e p c i i , a p a r î n p l a n ş a a

pa t rusprezece , î m p r e u n ă c u tunic i le pen t ru muz i c a infanteriei şi a cava ­

ler iei , c u tr icolorul ţăr i i , cocardă şi c i fru l regal . în sfârşit , , u l ţ ime le d o u ă

p l an şe relevă, extrem de a m ă n u n ţ i t , ordinele şi medal i i le na ţ i ona le , avers

şi revers , c u deosebir i le impuse de c lasă şi de cei cărora le e r a u dest inate

(ofiţeri şi t r upă ) : S t e a u a Român i e i , Co r o ana Român i e i , V i r tu tea Mi l i ta ră de

pace şi de războ i , Serv ic iu l Cred inc ios , Bene Merent i , s e m n u l onorific pen ­

t r u 18 şi 2 5 de a n i de s e r v i r i P-mcea T r e c e r e a D u n ă r i i , A p ă r ă t o r i i

I ndependen ţe i .

A ex is ta t şi o versUine în l imba r o m â n ă a aceste i l ucră r i , i n t i t u l a t ă

Uniformele Armatei Române. Un i cu l exemplar pe care l-am pu tu t con­

su l t a se află la Cab ine tu l de S t ampe al Bibl ioteci i Academie i R o m â n e dar ,

din p ăca t e , este incomplet l ipsindu-i par tea a doua c u textul expl icat iv al

p l anşe lor litografiate (căci este pu ţ i n probabi l să n u fi avu t aceeaşi s t r u c ­

t u r ă ca şi a l b u m u l în l imba g e r m a n ă ) . în v a r i a n t a r o m â n e a s c ă , g radu l

au to ru lu i apare consemna t în conformitate c u i e ra rh i a m i l i t a r ă a u t oh t on i ,

f i ind ace l a de locotenent . E s t e r omân i z a t şi o raşu l în care a fost t ipăr i t , l a

fel c a şi p renume le edi torulu i : L i p sea , Mau r i c i u R u h l , L ibrar-Edi tor .

No i le m o d i f i c ă r i u n i f o r m o l o g i c e s u r v e n i t e î n 1 8 9 5 îl f a c pe

A l exand ru L V . Socec să pub l ice , în ace l an s a u în cel imedia t u r m ă t o r , u n

nou a l b um . Ace s t a este o t i p ă r i t u r ă de l ux scoasă de ed i tu ra p ă r i n t e a s c ă ,

despre ca re a m ma i avu t pr i le ju l s ă vorb im în s t u d i u l n o s t r u an ter ior .

L u c r a r e a se i n t i t u l ează Les tenues de l'Armée Roumaine şi are d imens i ­

un i le 24 , 3 χ 33 , 6 cm . Coper ta este s imp l ă , de cu loare gri-ocru, a v â n d în

par tea de s u s s t ema R o m â n i e i aur ie , în t imbru sec , î n con j u r a t ă de raze .

T i t l u l , l ă sa t a lb , este impr imat , de a semenea , în t imbru sec , d e a sup r a unei

benz i a u r i i . Pe ma rg i n e a de j o s apare c o n s e m n a t c u neg r u , în s t â n g a ,

S o c e c u & Co . B u c a r e s t , iar în dreapta , Ate l iers L V . S o c e c u , B u c a r e s t . Nici

un text expl icat iv n u însoţeşte aces t a l b um în a fara legendelor i lustraţ i i lor .

Nici au toru l n u este men ţ i o n a t şi n ic i a nu l apar i ţ ie i , dar da ta rea poate fi

s tab i l i t ă , foarte uşor , în funcţ ie de noile e lemente ce le aduce aces t a l bum

faţă de preceden tu l , major i ta tea in t roduse în 1895 s a u în in terva lu l de la

a p a r i ţ i a p ub l i c a ţ i e i g e rmane p â n ă l a c e a t i p ă r i t ă în B u c u r e ş t i . As t f e l ,

a p ă r u s e gradu l şi un i fo rma de general de cava l e r i e 9 iar în in terva lu l 1893 -

www.mnir.ro

UN ALBUM AL OŞTIRII DE LA FINELE SECOLULUI AL XLX-LEA 123

1895 , a l ă t u r i de cele trei regimente de roşiori deja existente, a u ma i fost

organizate alte trei: Reg imentu l 4 Ro ş i o r i 1 0 , Reg imentu l 5 şi Reg imentu l 6

R o ş i o r i 1 1 . Regimente le de doroban ţ i d i spă ruse ră , f i ind contopite c u ace lea

ale infanter ie i de l inie şi p r im i se ră toate nume le gener ic de in fanter ie 1 2 . .

D i s p ă r u s e astfel cu loa rea b leu , d is t inct ivă pen t ru trupele teritoriale, şi se

g e n e r a l i z a s e r o ş u l t r u pe l o r p e r m a n e n t e , d a r f u s e s e p ă s t r a t ă c ă c i u l a

do rob ăn ţ ea sc ă de oaie ţ u r c an ă , neagră , c u p a n ă de c u r c a n , care adusese

g lo r i a a c e s t o r b r a v i l u p t ă t o r i în t i m p u l R ă z b o i u l u i de I n d e p e n d e n ţ ă .

P en t r u mi l i tar i i de con fes iune m u s u l m a n ă , act iv i în Dobrogea , în l ocu l

ch ip iu lu i f usese i n t rodus fesul roşu c u ci frul regal în f a ţ ă 1 3 . Pr in nou l reg­

u l amen t de un i formi ta te din 1895 este d a t ă ofiţerilor, p en t r u ţ i n u t a de

vară , t u n i c ă gri d e sch i s s a u a l b ă , de p â n z ă şi ch i p i u alb, fără trese ori

galoane ind icatoare de grad.

Fa ţă de precedentu l a l bum , a ic i s u n t aduse unele î m b u n ă t ă ţ i r i în

felul de prezentare al uniformelor. S u c c e s u l conc iz iun i i şi c lar i tăţ i i infor­

maţ ie i oferite de mic i le dreptungh iur i în care e r a u concentrate elementele

definitorii ale fiecărei un i forme în parte, a f ăcu t ca , în aces t nou a l b um , s ă

fie pre lua t s i s t emu l folosit de editorul german pen t ru se r i a s a de pub l i ca ţ i i

spec ia l i za te . F i i n d de ma i mar i d imens i u n i decâ t t i p ă r i t u r a d in Leipz ig ,

dreptungh iur i le s u n t măr i t e la 4,7 χ 3,1 cm . în s ch imb s u n t paginate doar

câte d o u ă r â n d u r i pe p l a n ş ă faţă de trei câte e rau în celălalt . Toate fire­

turi le, broderi i le s a u accesor i i le metal ice (cifru regal, nas tu r i , căşti) s u n t

impr imate c u a u r i u s a u arg int iu . Mantale le n u ma i s u n t prezentate inde­

pendent ci s u n t a l ă t u r a t e uni formei . L a toate trupele care aveau în dotare

l e dunc i (cava ler ie , ar t i ler ie , J a nda rm i , t ren , corp med ica l ) a c e s t e a s u n t

i n t roduse , d iagonal , în compoz i ţ ie , c reând un foarte p l ă cu t acc ident pr in

a s i m e t r i a lor . L a s f â rş i t es te p ă s t r a t ă , d a r dezvo l t a t ă , p l a n ş a c u dife­

renţierea gradelor pe m â n e c a uni formei la ofiţeri şi subof i ţer i , la trupele de

u s c a t şi de m a r i n ă . Tot acolo s u n t expuse , în c lar , f igură în t reagă , t ipuri le

de tun ic i pen t ru soldaţ i şi ofiţeri - infanterie, vână to r i , art i ler ie, cavaler ie şi

b l u za a l b ă de va r ă - p r e cum şi m a n t a u a şi pe le r ina of i ţerească. O a l t ă

p l a n ş ă între cele finale cupr inde accesor i i le de piele: ş a u a de mare ţ i n u t ă

p e n t r u j a n d a r m i c ă l ă r i şi c e a de m i c ă ţ i n u t ă p e n t r u of i ţer i , t o cu l de

revolver, r an i ţ a trupei c u toate efectele şi r an i ţ a ofiţerească pen t ru in fan­

terie, b r â u l de cavaler ie , eşarfa, dragonul de sab ie , fura jera pen t ru ofiţerii

de s ta t major , eghileţi i pen t ru j a n d a r m i şi pen t ru ad j u t an ţ i i regelui , cen-

tiroanele de fir pen t ru i n t enden ţ ă şi med ic i , ledunc i le pen t ru art i lerie, cav­

a ler ie şi med i c i , c h i p i u l a lb de v a r ă p e n t r u ofiţeri şi c a pe l a de t r u p ă ,

m ă n u ş a a l b ă a J a n d a r m i l o r c ă l ă r i ş i , î n s f â r ş i t , t oa te t i p u r i l e de

î n c ă l ţ ăm i n t e , de mare şi m i c ă ţ i nu t ă , de la opincile infanteriei l a cizmele

de lac ale cava ler ie i . Pe u rmă t o a r e a p l a n ş ă s u n t s t ema ţări i , u n drapel reg­

imentar , pav i l ionu l regal şi cel a l p r i n ţ u l u i moş ten i tor , coroana de oţel şi

cea de bronz , c i fru l regal , cocarda tr icoloră, epoleţii de mare ţ i n u t ă pen t ru

locotenent, ma ior şi general de b r i gadă şi treflele de m i c ă ţ i nu t ă ; tot acolo

www.mnir.ro

124 ADRIAN-SILVAN IONESCU

apar şi câ teva a rme (săbi i de infanter ie , cava ler ie şi art i ler ie, revolveru l ,

p u ş c a Mann l i che r , model 1893 şi cent i ronu l ostăşesc c u d o u ă cartuş iere

şi ba ione t ă ) . Pe u l t ima p l a n ş ă s u n t prezentate, tot c a în a l b umu l german ,

decoraţi i le r omâneş t i , dar l a a l t ă d imens iune şi mu l t ma l fas tuos tratate

da tor i t ă a u r i u l u i şi arg int iu lu i c u care s u n t t ipăr i te . Aceeaşi compoz i ţ ie v a

fi fo los i t ă şi î n a l b u m u l Armata Român i p ub l i c a t în 1 903 l a e d i t u r a

ace lu iaş i L V . Socec în care aveau să fie reproduse f rumoase le lucrăr i în

ulei ale l u i f a d eu s z von A judk iev icz , ce lebru l pictor de scene m i l i t a r e 1 4 .

Deş i in t ra t în t ip icul celorlalte pub l ica ţ i i c u un i forme ale lu i Moritz

R u h l , a l b u m u l Die Ruman ische Armee in ihrer gegenwărt igen Uniformirung - s i ngu ru l din se r i a ed i toru lu i d in Leipzig în care este pre­

c i z a t a u t o r u l - îş i p ă s t r e a z ă , t o t u ş i , p e r s o n a l i t a t e a p r i n i n s e r a r e a , l a

î n c e p u t , a p o r t r e t u l u i rega l ( ca re , l a ce le l a l t e , l i pseş te ) , p r i n d e s e n u l

co rec t , exp res i v şi e locven t a l pe rsona j e l o r şi p r i n f iz ionomi i le spec i f i c

r o m â n e ş t i ale a ces t o r a , la ca re , fără î ndo i a l ă , l oco tenentu l de cava ler ie

A l exand ru L V . Socec şi-a a dus u n estenţ ia l aport. L u c r a r e a s a reprez in tă

un punc t de referinţă în pub l icaţ i i le de aces t fel dedicate armate i r o m â n e

şi un i formelor ei de la finele seco lu lu i al X lX- lea .

NOTE

1 Adr i an-S i l v an I o ne s cu - A l bume l e A rma te i R o m â n e d in seco l u l a l

X lX- lea , în "Rev is ta Muzeelor" , nr . 8-9-10/1990 .

2. Arh ive le Na ţ iona le , F o n d A l . Socec , dosa r 6, filele 56-72; E m a n o i l

Hag i-Mosco - D u e l u r i de-ale r o m â n i l o r şi a l t e le , î n B u c u r e ş t i -

Amint i r i le u n u i oraş . Z idur i vech i . Fi inţe d i spă ru te . Bucu reş t i , 1995 ,

p. 2 6 6 .

3. Moni toru l Oas te i nr . 8 / 1 5 februarie 1894 , p. 184-185.

4. î na l t Decre t nr . 1 9 0 3 / 4 ma i 1894 , în "Monitorul Oas te i " nr . 2 7 / 1 2

ma i 1894 , p. 6 3 6 .

5 Toa te datele b iograf ice prov in din " A n u a r u l A rma te i R o m â n e " d in

p e r i o a d a 1883-1916* şi de l a A r h i v e l e N a ţ i o n a l e , F o n d P e r s o n a l

G e n e r a l S o c e c A l e x a n d r u 1 8 7 7 - 1 9 5 1 , p r e f a ţ ă de C r i s a n t a

Pod ă r e anu , 1991 .

6. Enc i c l oped i a R o m â n i e i , Bucureş t i , 1940 , vol. I, p. 9 1 2 ; Cons t an t i n

K i r i ţ escu - I s to r i a r ă z b o i u l u i p e n t r u re în t reg i rea R o m â n i e i 1916¬

1919 , Ed i ţ ia ÎI, vol, II, Bucureş t i , 1926 , p. 2 20 .

7. Gene ra l A l exand ru L V . Socec - Zile de restrişte d in ani i 1916-1918 şi

ep isodu l din ^bătălia de pë Argeş, Ed i ţ i a 2-a, Bucu reş t i , 1928 , p. 4,

4 9 - 5 8 , 6 3 - 6 8 , 7 0 - 7 6 , 8 0 - 8 1 , 8 6 - 8 9 . 9 4 .

8. Adr ian-S i lvan I onescu - op.cit.; idem - Fotografia c a s u r s ă portret is­

t ică pen t ru "A lbumu l Armate i R o m â n e " litografiat de M.B . Bae r , în

"Fotograf ia" nr . 192/no imebr ie-decembr ie 1989

www.mnir.ro

UN ALBUM AL OŞTIRII DE LA FINELE SECOLULUI AL XLX-LEA 125

9. îna l t Decre t nr . 1 8 6 0 / 8 ma i 1893 , în "Monitorul Oas te i " n r . 2 3 / 1 5

ma i 1893 , p. 602-603 .

10. î n a l t D e c r e t nr . 1 1 7 2 / 2 4 mar t i e 1 8 9 3 , în "Mon i toru l O a s t e i " n r .

1 7 / 3 apri l ie 1893 , p. 427 .

11. î n a l t D e c r e t nr . 1 5 2 4 / 2 8 mar t i e 1 8 9 5 , în "Mon i to ru l O a s t e i " n r .

1 5 / 5 apri l ie 1895 , p. 117.

12. Dec i z i a Min is ter ia l ă nr . 1 5 3 / 1 8 9 1 , cf. Documente din is tor ia m i l i t a r ă

a poporu lu i r o m â n , ma i 1888-iulie 1891 , Bucureş t i , 1975 , p. 436¬

4 3 7 . 453-454 .

13. î na l t Decre t nr . 2 4 6 1 / 1 8 septembr ie 1884 , în "Monitorul Oas te i " nr .

4 7 / 2 2 septembr ie 1884 , p. 7 53 .

14. Adr ian-S i lvan I onescu - op.cit.; Idem - Ar t ă şi document , Bucu reş t i ,

1990 . p. 257-262 .

AN UNKNOWN ALBUM OF THE LATE 1 9 t h CENTURY ROMANIAN ARMY

- Summary-

In 1990 I pub l i shed a paper about T h e 19th Cen tu ry A l b u m s of the

R o m a n i a n Army . A t the time I wa s su re that th is might become a compre­

hens ive work to wh i c h noth ing cou ld have been added. Recent ly I have

been s u r p r i s ed to d iscover, in a second h a n d book shop, an a l b um totally

u n k n o w n to me a nd to any other r esea rche r bound to s tudy the mi l i tary

un i f o rms . I ts title is Die Rumanische Armee in ihrer gegenwărtigen Uniformirung a n d w a s pub l i s hed in Le ipz ig by the editor Mori tz R u h l .

T h i s editor was we l l known in late 19th cen tury for h i s pub l ica t ions deal ing

wi th mi l i t a ry top ics a n d espec ia l l y w i t h in format ion upon mi l i t a ry un i ­

forms. He edi ted a l b u m s about the P r u s s i a n , R u s s i a n , I t a l i an , Aust ro-

Hunga r i a n , B r i t i s h . S p a n i s h a nd even J a p a n e s e a rm ies a nd the ir la test

un i fo rms . Al l of them were conce ived on the s a m e pat tern: some plates

depict ing officers and so ld iers in s u c h posit ion as to reveal the detai ls of

their un i fo rms , the cu t a nd adornment ; some plates with a conc ise ren ­

dering of each un i form in a rectangle wi th the ma i n detai ls wh i ch made it

recongnizable (facings a n d pipings, golden kne ts ar shou lder s t r aps , head ­

gear a nd accouterment ) . A l l the above-mentioned a l bums h ad no au thor

a n d no date of pub l i c a t i on i n s c r i b ed on the ir cover. T h e R o m a n i a one

m a k e s a n excep t i on : i ts a u t h o r w a s c ava l r y l i e u t enan t A l e x a n d r u I .V.

Socec . T r a c i n g h i s life we may find th is a lbum's approximate date of publ i ­

cat ion.

A l exand r u I .V. Socec was born in 1859 as son of I.V. Socec , a cele­

brated book shop owner and editor in B u c h a r e s t . In 1880 he entered the

army a n d h a d a br i l l iant career . He w a s quite rapid ly promoted in the mili-

www.mnir.ro

126 ADRIAN-SILVAN IONESCU

tary h i e r a r c h y , r e a c h i n g the r a n k of b r i g ad i e r g ene r a l i n 1 9 1 3 . E v e n

though he fought bravely du r i ng WWI - be ing under i n c e s s an t fire for four

m o n t h s - he w a s cour t-mar t i a led a n d expe l led from the a rmy . He w a s

made respons ib le for the retreat-turn-rout of h i s bat tered a rmy on the bat­

tle of the Argeş R i v e r . He w a s a l so a c c u s e d of l eav i ng h i s c o m m a n d .

Actua l ly he w a s a scapegoat for the m i s t aken battle p l ans of h i s super io rs .

Y e a r s later he p leaded h i s i nnocence in a wel l-documented b rochure he

pub l i shed in 1922 , repr in ted a nd en larged in 1928 . E v e n though he has

been exonera ted after a second trial he wasn ' t able to forget h i s ordeal and

never forgave h i s a c c u s e r s . He died in 1928 an embit tered aged m a n .

In h i s you t h A l e x a n d r u I .V. Socec completed the a l b um ent i t led

Die Rumanische Armee in ihrer gegenwărtigen Uniformirung. A s he had the r a n k of first l ieu tenant (the equiva lent for the G e r m a n "oberleut-

nant") between 1887 a n d 1893 that 's for s u re the a l bum w a s pub l i shed in

that per iod of t ime.

T h e cover of the a l b um is devided into two par ts : on the left there

is a "dorobantz" ( irregular in fa t ryman) in full d ress a nd with al l h i s equip­

ment ; on the right is the nat iona l flag a n d Roman ia ' s coat-of-arms. On the

first plate there is a portrait of K ing Caro l I of Roman i a . T h i s p ic ture h ad

been t aken in 1878 by the photographer F r a n z D u s c h e k of B u c h a r e s t . T he

following p la tes were depict ing the un i forms of the var ious a r m s and r a n k s

wh i c h composed the Roman i a n Army : genera l , staff officer, aide-de-camp

of the K i ng , cava l ry , in fantry , art i l lery, corp-of-engineers, med i ca l corps

navy. A s in al l other a l b ums pub l i shed by Moritz R u h l . the s econd ha l f of

th is a l b um was devoted to the compac t depict ion of the s ame un i forms .

T h e a l b u m e n d s w i t h a twen ty- four p age s e x p l a n a t o r y text i n good

G e r m a n . T h e r e , the a u t h o r w a s d e s c r i b i n g the o r g a n i s a t i o n of the

R o m a n i a n A rmy , giving m inu te detai ls about i ts un i forms a nd equ ipment .

A few yea r s later, Socec h a d pub l i shed another a l bum - of a larger

s i ze - i n h i s f a t he r ' s p u b l i s h i n g h o u s e in B u c h a r e s t . I n s p i r e d by the

G e r m a n one he p roduced plates in the s ame conc ise render ing of the ma in

tra i ts of the R o m a n i a n un i forms . T h a t a l b um w a s also unda ted . Bu t , a s

long a s the changes prac t i ced in 1895 in the Roman i a n un i forms are quite

obv ious in Socec ' s p la tes , it is s upposed that the a l b um was pub l i s hed

that very year or soon after.

www.mnir.ro

Fig . 1 .-Coper t a : D ie Rumanische A rmee in ihrer Gegenwărtigen U n i ­

fo rm i rung .

- Cover: Die Rumanische Armee in ihrer gegenwărtigen Un i formi rung .

www.mnir.ro

- Caro l 1, fotograf ie de Franz Duschek.

- Carol 1, photograph by Franz Duschek of Bucharest

Fig . 4. - Planşele 2, 3; Gen iu , Vânători ,

I n f a n t e r i e , J anda rm pedes t ru ,

Dorobanţi , T r e n .

-Plates 2, 3; Corp of Engineers;

Chasseurs; L i ne in fan t ry ; Foo t

gendarme; Dorobantz ( irregular

infantry) ; Transport Corps.

www.mnir.ro

Fig. 5. - Planşele 4, 5; Jandarmi călări,

Roşiori , Călăraşi , A r t i l e r i e ,

G e n i u , I n spec to ru l m u z i c i l o r ,

Şcoala militară.

- Plates 4, 5: Moun ted Gendarme;

Roshiori (Red Hussars, regular

cavalry) , Calarashi (B lack

Hussars, auxi l iary cava lry) ;

A r t i l l e r y ; Corp-of-Engineers;

Bandmaster; Mi l i t a ry School.

6. - Ma i o r u l Edua rd Hi ibsch . inspectorul general al

muz ic i lor mi l i t a re .

- Ma jo r Eduard Hi ibsch. bandmaster.

www.mnir.ro

www.mnir.ro

] i l m.!

û i . j ş U i * ! »

lin i& 1 §̂S& 'Ha^ TsS^

Fig. 8.-Planşele Κ), Π - acoperământe de

cap şi mantale.

-Plates Κ), 11 - headgear and great­

coats.

F ig . 9. - Planşele 12 ,13 - distincţia gradelor

la ofiţeri şi subofiţeri, epoleţi,

ledunc i , eghileţi, eşarfă şi brâu..

- Plates 12,13 - officers and non-com­

missioned-officers' rankdistinctions;

fu l l dress eapulettes and undress

shoulder cords fo r jun ior , senior and

general off icers; cartr idge boxes;

aiguilettes; sashes.

www.mnir.ro

jfKt JJB ·85 j jR

Fig. 10. - Planşele 14, 15, 16 - tun ic i le

muzicanţi lor de i n f an t e r i e şi

cavalerie, c i f ru l regal , cocarda,

steagul naţ ional , distincţia

gradelor de marină, ord ine şi

meda l i i .

- Plates 14, 15, 16 - infantry and

cavalry bandsmen's tunics; the

royal cipher; cockade; the nat ion­

al flagg; navy officers' rank dis­

t inct ions; medals and decora­

tions.

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN P O R T R E T D E MUZEOGRAF: ALEXANDRU SAINT G E O R G E S

V i r g i l i u Ζ . T e o d o r e s c u

A promova în muzeograf ia seco lu lu i X X I exper ienţa unor î na in taş i

este o cer in ţă ma j o r ă . O impune pa t r imon iu l a c u m u l a t pr in con t r i bu ţ i a

a ce s t o r a , da r şi dez iderate le lor, ca re da to r i t ă vitregi i lor t impu lu i n-au

pu tu t fi real izate l a t impul respect iv. C a atare , o retrospect ivă în măr tu r i i l e

t recu tu lu i oferă posibi l i tatea înţelegerii ma i depl ine a aceste i moş ten i r i şi

oferă to toda t ă pr i le ju l de a parcurge treptele care ne vor conduce la elabo­

r a rea une i istori i a muzeograf iei r o m â n e ş t i 1 . Astfe l , se va pu tea înţelege

fără drept de apel că muzeele şi respect iv muzeograf ia r o m â n e a s c ă s-au

rea l izat pr in p a s i une şi sacr i f ic i i persona le , care ulterior n-au fost respec ­

tate c u m se cuv i ne . Mul te d in cele care a u fost g ând i t e şi rea l i za te , ca

moş ten i r e pen t r u vi i tor, a u fost î n l ă t u r a t e , marg ina l i za te s a u ch i a r d i s ­

t ruse în u l t imele deceni i de cei care . pe b a z ă de "dosar", a u fost p u ş i s ă

o b l ă d u i a s c ă a c e s t s egmen t de act iv i tate ş t i i n ţ i f i că şi c u l t u r a l ă . P e n t r u

m â i n e , az i avem obl igaţ ia s ă p a r cu rgem măr tu r i i l e evocatoare, pen t ru a

evidenţ ia o a s e m e n e a cont r ibu ţ ie , pos ib i l ă s t imu lare tonică pen t ru noua

generaţ ie , care va duce pe ma i departe moş ten i rea îna in taş i lor . Pe această

ca le , c unosc ându- i pe sa lvator i i de pa t r imon iu , a tot ce evocă în t imp tre­

cu tu l poporu lu i r o m â n , avem posibi l i tatea de a-i c inst i c um se cuv ine . Şi

d a c ă v ic is i tud in i le u l t imelor deceni i a u impus d ispersăr i de pa t r imon iu ,

documente le r ă m a s e pot fi cercetate c u atenţ ie şi valorificate, prin elabo­

r a r ea uno r monograf i i definitorii pen t ru ins t i tu ţ i a care le-a generat.

în ga ler ia celor care a u serv i t muzeograf ia r omâneasc ă , A lexandru

Sa i n t Georges o c u p ă u n loc d ist inct . A f i rmaţ ia trebuie s u s ţ i n u t ă pr in evo­

c a r ea mă r t u r i i l o r , az i d i spersa te . Pr in p rezen ta c omun i c a r e a d u c e m 2 în

f a ţ a c i t i t o r u l u i c â t e v a d in d o c u m e n t e l e p ă s t r a t e î n f o ndu l " M u z e u l

A l exand ru Sa i n t Georges" , care la momentu l desf i inţăr i i numi te i inst i tuţ i i

a u a j u n s la Arh ive le S t a tu l u i . F a c e m cuven i ta precizare că şi l a alte ins t i ­

tuţ i i se găsesc fragmente din fosta arh ivă a aces tu i mu zeu . M e n ţ i o n ă m în

aces t s e n s : Muzeu l Naţ iona l de A r t ă 3 , B ib l io teca Na ţ i o na l ă 4 ş.a.

D i n ce rce t a rea arh ive i se despr i nd , deşi l acon ice , datele care fac

referinţă la bibl iografia lu i A l exand ru Sa i n t Georges . E s t e o biografie care

www.mnir.ro

128 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

relevă o v ia ţă d ă r u i t ă une i p a s i un i . A des f ă şu ra t o m u n c ă a s i d u ă pe t ă râ ­

m u l muzeog ra f i e i , o v i a ţ ă d ă r u i t ă a c e s t u i s cop nob i l . I gnora t t imp de

decen i i , es te c a z u l s ă a d u c e m în fa ţa pos ter i t ă ţ i i m ă r t u r i i c a re îi c on ­

turează portretu l mora l .

A l e x a n d r u S a i n t G e o r g e s s-a n ă s c u t 5 l a 2 0 a p r i l i e 1 8 8 6 , l a

Bo toşan i . Păr in ţ i i-au fost A l exand ru şi E ugen i a . Mă r t u r i i u l ter ioare pr in

care el in terv ine pen t r u s a l v a r e a uno r documen te relevă bogatu l arbore

genealogic al aces te i famil i i î n rud i t e c u numeroase famili i c u sa l u t a re con­

t r i bu ţ i i la v i a ţ a e c o n o m i c ă , po l i t i c ă , m i l i t a r ă şi c u l t u r a l ă . în o r a ş u l de

obârş ie a u r m a t cu r su r i l e l i ceu lu i L a u r i a n 6 . D e a ic i a me r s la Iaşi , unde a

u r m a t 7 c u r s u r i l e şcoli i fiilor de mi l i tar i . Abso lv ind în a n u l 1902 aceas t ă

ş coa l ă , a ven i t l a B u c u r e ş t i , u n d e a u r m a t Ş c o a l a m i l i t a r ă de of i ţer i .

U l t i m a t r e a p t ă de p r eg ă t i r e d i n ţ a r ă 1-a p u r t a t l a Tâ rgov i ş t e , u n d e a

abso lv i t r e n u m i t a Şcoa l ă spec ia l ă de cava ler ie . Toa te aces te trepte l-au

af i rmat c a u n t â n ă r de perspect ivă în ca r ie ra m i l i t a ră . T o c m a i de aceea a

fost t r im is l a spec i a l i z a re l a Şcoa l a de războ i din Ne i s se-German i a . Ce i

care l-au c u n o s c u t în aceşti an i a u pu tu t r e m a r c a cu l tu l pe care-1 avea

pen t ru mă r t u r i i l e t recu tu lu i . Pe unde a t recut a dat o atenţ ie deoseb i t ă

istoriei R o m â n i e i 8 . E s t e necesa r să ne reamin t im că tocmai în aceşti an i

t i n e r i i d i n şco l i l e m i l i t a r e a v e a u p r i v i l e g i u l de a a u d i a c u r s u r i de o

deoseb i tă va loare pr in modu l c u m era t r ansm i s mesa j u l patr iot ic de către

i luştr i i reprezentanţ i ai vieţii şt i inţif ice din R o m â n i a . Am in t im u n s i ngu r

nume : cel al lu i Nicolae Iorga, care pr in modu l c u m des luşea din nean tu l

t impu lu i ep isoadele p i ldui toare, ev idenţ ia pen t ru n oua generaţ ie m i s i u n e a

l ă s a t ă moş ten i re c a sacră p o r u n c ă . Pe această ca le , faptele de vitejie ale

î n a i n t a ş i l o r se c o n s t i t u i a u în c h e m a r e p en t r u z i u a de m â i n e . Ş i tot în

aceşt i an i , p r in ample le ac ţ i un i de evocare a i luştr i lor î n a i n t a ş i - T r a i a n ,

M i rcea ce l B ă t r â n , Ştefan cel Mare , M iha i V i teazu l - ca şi a 40 de an i de

domnie a regelui Ca ro l I s-au const i tu i t tot a t â tea pr i le jur i de emo ţ i onan te

pa r t i c i p ă r i l a so lemne le man i f e s t ă r i o rgan i za te 9 în d iverse l ocur i evoca ­

toare, în p rogramu l aces to ra a u fost i n c l u se şi ample parăz i , care pr in ele­

mente le de cos tuma ţ i e , a rmamen t , s t indarde , a u rec l amat organizator i lor

depăş i rea unor d i f icu l tă ţ i impuse de insu f ic ien ta cunoaş te re şi de posib i l ­

i tăţi le de regăsire a unor a s emenea rel icve. C u m şi în a ces t caz a rma t a a

fost a n t r e n a t ă l a o par t ic ipare n u m e r i c ă , dar şi va lor ică , pu tem înţelege

ma i u şo r ce a determinat dec lanşarea s a u , ma i concret , a c cen t u a r e a pas i ­

u n i i t â n ă r u l u i A l e x a n d r u S a i n t Geo rges p e n t r u tot ce e r a evoca tor c a

obiect moş t en i t de l a î n a i n t a ş i . Ce a a duna t din famil ie, ce a ob ţ i n u t de l a

pr imele ape lur i l ansa te în r â ndu r i l e cunoscu ţ i l o r s-au const i tu i t n uc l eu l a

ceea ce ul ter ior a devenit m u z e u l 1 0 , care t imp de pa t ru deceni i :i-a pur ta t

nume le . Reven i r i le l a Bo toşan i , contactele c u diverşii deţ ină tor i de rel icve

l-au d e t e r m i n a t pe A l e x a n d r u S a i n t Geo rges s ă p ă ş e a s c ă l a ope r a de

a duna re a d iverselor izvoare. Ast fe l , a a j u n s c a în a nu l 1908 să organizeze

la B â r l a d 1 1 , în tr-o p r i m ă concep ţ i e , u n m u z e u evoca tor a l t r e c u t u l u i .

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 1,29

Concomi ten t , c o n s t a t ă m 1 2 , d in p r e s a t impu lu i modu l c u m s-a integrat în

ample a c ţ i u n i cu l tu ra le , p r e c u m şi r ă s u ne t u l acţ iun i i sa le c a fondator de

m u z e u . A avu t a v a n t a j u l 1 3 şi a l an tu ra j u l u i unor i lus tre persona l i t ă ţ i dom­

ina te de p r e o c u p ă r i l i te rare , fo lc lor ice, muz i c a l e , toate men i te a re leva

boga ta m o ş t e n i r e c u l t u r a l ă t r a n s m i s ă de p redeceso r i . E s t e n e c e s a r s ă

re ţ i nem că aceas t ă activitate a exercitat-o concomi tent c u p a r c u r g e r e a 1 4

car iere i mi l i tare . Sub loco tenent în a nu l 1906 , a p a r t i c i p a t 1 5 c u reg imentu l

2 Roş ior i l a c a m p a n i a m i l i t a r ă a a nu l u i 1913 c a locotenent , i a r în an i i

p r imu l u i războ i mond ia l este î n a i n t a t - în a nu l 1915 - l a gradu l de căp i ­

tan , în această p o s t u r ă îl g ă s im c o m a n d â n d un escad ron diviz ionar, regi­

m e n t u l 10 Ro ş i o r i şi u n d e t a ş a m e n t de a r m e c o m b i n a t e . D i s t i n c ţ i i l e

o b ţ i n u t e 1 6 în d e c u r s u l a n i l o r s u n t r e l e v an t e p e n t r u m o d u l c u m şi-a

î ndep l i n i t m is i un i l e încred in ţa te . Ofiţer combatant , a c unoscu t oamen i şi

ob ice iur i , f i ind o prezenţă în clipe de bucur i e , dar şi de durere .

Reven i nd la muzeografu l A l exadn r u S a i n t Georges , re ţ i nem că în

a n u l 1915 , din motive care ne s u n t p â n ă în prezent necunoscu te , a proce­

dat la t r ans fe ra rea muzeu l u i de l a Bâ r l ad l a Târgovişte. Probabi l , an i i de

s tud i i l a Şcoa l a spec ia lă de cavaler ie l-au determinat ca în vechea cap i t a l ă

a Ţăr i i R o m â n e ş t i s ă a d u c ă piesele ach i z i ţ i ona te p â n ă în ace l moment .

Expoz i ţ ia o rgan i za t ă a devenit în s c u r t t imp un sub iec t de atracţ ie , un loc

de refer inţă . A c u m , pr intre alte i lustre persona l i t ă ţ i , a fost onorat de viz i ta

şi a p r e c i e r i l e 1 7 membr i lo r famil iei regale. Even imente le ul ter ioare a u avu t

î n s ă u r m ă r i nefaste şi pen t ru aces t m u z e u . D in pr imele momente ale ocu ­

pa ţ i e i i n a m i c e , ma j o r i t a t e a p i e se l o r a u fost s u s t r a s e , fie d i s t r u s e . L a

reven i rea , în a n u l 1918 , a cons ta ta t c u durere dezas t ru l care demons t r a

şi î n a ces t caz c u l t u r a o c u p a n ţ i l o r 1 8 . în faţa une i a s emenea s i tua ţ i i , u n

a l tu l ar fi abandona t . E l s-a cons idera t î n s ă mobi l izat în cont inuare de ma i

v e chea p a s i une , şi, c a atare , a re lua t ac ţ i unea de strângere a pa t r imon iu ­

lu i u n u i n o u m u z e u . D u p ă î n ce t a rea os t i l i t ă ţ i l o r şi-a dat dem i s i e d in

a r m a t ă şi s-a s t a b i l i t 1 9 c u reşed in ţa la Bucureş t i . Concomi ten t c u r e l ua rea

p reocupăr i l o r a găs i t de cuv i i n ţ ă să se a d r e s e z e 2 0 Comis ie i de stabi l i re a

pagubelor sufer i te dé persoane şi ins t i tu ţ i i în t impul r ă zbo iu l u i . Com i s i a

şi-a d e s f ă ş u r a t l u c r ă r i l e l a B u c u r e ş t i . L u â n d în d e z b a t e r e s i t u a ţ i a

Muzeu l u i A l e x a n d r u S a i n t Georges , în şed in ţa d in 9 februarie 1921 , pr in

h o t ă r â r e a nr . 6 9 , a d i s p u s c a p ă g u b a ş u l s ă p r i m e a s c ă c a de sp ăgub i r i

mater ia le s u m a de 1 .350.000 lei. T i m p u l a demonst ra t că această legi t imă

m ă s u r ă η -a fost decâ t o recunoaş tere şi reparaţ ie mora l ă , evoluţ ia ulte­

r i o a r ă <a p rob l eme i d e s p ă g u b i r i l o r d even i n d ceva f ă r ă de rezo lvare . L a

momen t u l t rans ferăr i i mu zeu l u i în favoarea u n u i a ş e z ă m â n t rega l , el a

rem is şi aces te dreptur i ce i se cuveneau . T i m p de ma i b ine de u n decen iu

îl a f l ăm în ipos taza celu i care , c a neobosit c ău t ă t o r de comori , a d u n ă de

peste tot noi m ă r t u r i i ale t r ecu t u l u i . Ma i mu l t , a c u m are pr i l e ju l de a

c â ş t i g a 2 1 o va loroasă exper ienţă în domen iu l muzeograf iei , î n cad r ându-se ,

în per ioada 1 februar ie 1927-1 iulie 1929 , c a as i s ten t tehn ic în r ându r i l e

www.mnir.ro

130 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

persona lu l u i Muzeu lu i Mil i tar Naţ iona l , p r im id so lda de c ăp i t a n .

în a n u l 1927 s-a c ă s ă t o r i t 2 2 c u Ioana , fiica genera lu lu i Nicolae I.

G r ă d i ş t e a n u şi a Sma r ande i , n ă s c u t ă O l ă ne s cu . N-au avut copii .

L a 10 ma i 1 9 3 2 î n m â n a 2 3 rege lu i C a r o l a l I I-Iea, fost co leg de.

şcoa lă m i l i t a r ă , u n act de donaţ ie , pr in care întreg pa t r imon iu l Muzeu lu i

A l e x a n d r u S a i n t G e o r g e s e r a p u s l a d i s p o z i ţ i a F u n d a ţ i i l o r C u l t u r a l e

Regale. A c u m el prec iza : "Acest m u z e u are un carac te r spec ia l , f i ind definit

d o c u m e n t a r şi n u m i s m a t i c . Co lec ţ i un i l e s a l e s u n t pr iv i toare l a fami l i a

regală, boieri , mi l i tar i , oameni polit ici , oamen i de l itere, oameni ai şt i inţei ,

t e a t r u , m u z i c ă , compoz i t o r i , a r t e p l a s t i c e , a r t ă b i s e r i c e a s c ă , c a b i n e t

n um i sma t i c , a rh ivă şi b ib l iotecă" .

D o n a ţ i a i-a fost a c c ep t a t ă , s u v e r a n u l d i s p u n â n d c a în f r u n t e a

aceste i noi ins t i tu ţ i i , in tegra tă fundaţ ie i , s ă se afle donatoru l .

Se poate pune în t rebarea: de ce a f ăcu t el aces t pas spre o subor ­

donare ce îi pu tea fi şi s t ân jen i toare în anumi te împre j u r ă r i ? A c u m u l a r e a

pe p a r c u r s u l an i lor a numeroase colecţii a r id icat c a p r ob l emă pr ior i tar de

rezolvat găs i rea unor spaţ i i care să pe rm i t ă depozi tarea, p re l uc r a rea pen­

t ru a a s i g u r a o b u n ă ev idenţă , ce rce t a rea şi expune rea unor a s e m e n e a

valor i . Ge s t u l lui A l exand ru Sa i n t Georges pornea tocmai de la cons ideren ­

tul că o a s e m e n e a subordonare la Funda ţ i i l e Cu l t u r a l e Regale va pu tea

s o l u ţ i o na ceea ce el n u a reuş i t , c a p e r s o an ă pa r t i c u l a r ă . D a c ă demer­

sur i l e către diverşi deţ inător i s-au b u c u r a t în general de f rumoase rezu l ­

tate, găs i rea une i persoane care să-i f inanţeze r id i carea u nu i edif ic iu core­

s p u n z ă t o r pol ivalenţei genur i lor de piese colecţ ionate, dar şi spaţ i i lor de

p re luc ra re , s tud iere şi expunere η -a fost ceva real izabi l . So lu ţ i a cons ider ­

a tă sa lva toare s-a dovedit ul terior că η -a fost benef ică din aces t p unc t de

vedere. Alte pr ior i tă ţ i , advers i tăţ i , ş icane ju r id i ce i-au provocat mul te difi­

c u l t ă ţ i , c u u r m ă r i i r ecuperab i l e pen t r u pa t r imon i u l a c u m u l a t c u a t â t a

s t r ădan i e . Nevoia de spa ţ i u şi pen t ru u rmă toa re l e d o u ă deceni i a f o s t 2 4 o

p e r m a n e n t ă p r ob l emă , rezolvări le fi ind î n t o t d e a u n a de n a t u r a provizoratu­

l u i , f ă r ă a se p u t e a a s i g u r a o r ea l ă p ro t ec ţ i e a co lec ţ i i l o r , o u ş o a r ă

m a n e v r a r e p en t r u s t u d i e r e a s a u e x p u n e r e a a ce s t o r a . Deseo r i a fost în

s i t ua ţ i a de a re fuza a c c e s u l la s t ud i e rea colecţi i lor şi pen t r u expune rea

celor care def ineau o a n u m i t ă t emă , î n t r u c â t mater ia le le e r a u în lăzi , gata

de a fi d u se l a o n o u ă adresă . Pen t ru edif icare am in t im câteva din adrese le

ce i-au fost g a zdă în aceşt i an i . în ac ţ i unea de as igurare a s pa ţ i u l u i nece­

s a r a fost a n t r e n a t ă şi P r imă r i a Mun ic ip iu lu i B u c u r e ş t i 2 5 . A c e a s t a a as igu ­

ra t a t â t ed i f i c i u l , l u c r ă r i l e de î n t re ţ i ne re , che l t u i e l i p e n t r u a s i g u r a r e a

c lădir i i , apei , postur i de p a z ă şi ch i a r p lă t i rea unor postur i pen t ru person ­

a lu l şt i inţ i f ic al muzeu l u i . Unele din aceste adrese , ma i j o s e nun ţ a t e , a u

fost n u m a i p a r ţ i a l l a d i s p o z i ţ i a m u z e u l u i A l e x a n d r u S a i n t G e o r g e s ,

c o ab i t â nd c u alte ins t i tu ţ i i s a u ch i a r locatar i . Am in t im în aces t s e n s C a s a

am i r a l u l u i U r s e a n u din B d . Lascăr Ca t a rg i u , az i A n a Ipă tescu , la G r ă d i n a

Bo t an i c ă , c lăd i rea Ins t i tu tu lu i Bo tan ic , amena j ă r i l e provizori i de pe va t ra

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 1 3 1

ş an t i e r u l u i c lăd ir i i S en a t u l u i , d in a c t u a l a p i a ţ ă a Na ţ i un i l o r Un i te (fun­

daţ i i le a c t u a l u l u i b loc G ioconda ) , a p a r t amen t u l d in c l ăd i rea de pe s t r .

Po lonă nr . 24 , apa r t amen tu l din s tr . Ma r i a Rosett i n r . 19, C a s a M a n u , din

C a l e a Vic tor ie i , nr . 192 , h anga ru l de l a Muzeu l Sa t u l u i .

Pe m ă s u r ă ce colecţiile a u c rescu t şi s-au diversif icat s-au definit

m a i c l a r e l e m e n t e l e c a r e d ă d e a u c a r a c t e r u l de excep ţ i e a l a c e s t u i

a ş e z ă m â n t . A fost o m u n c ă a s i du ă . Pr in modu l de abordare a celor care

de ţ i neau ceva ce pu tea i n te resa generaţi i le vi i toare, el a reuş i t să lanseze o

adevă ra t ă compet i ţ ie f iecare cons iderându-se onorat s ă ofere ca donaţ ie

ceva semn i f i ca t i v , c u refer inţă l a î n a i n t a ş i i s ă i . Iar acolo unde comodi ­

tatea, t ă r ă g ăna r e a s a u i gnoran ţa se dovedeau a fi o p ied ică era deosebit de

consecvent . T e n a c e , revenea p â n ă obţ inea ceea ce-1 in teresa . Mai mul t , a

reuş i t să a t r agă donator i d in toate categorii le soc ia le . Ofertele, conf i rmăr i le

de pr imire şi înregistrare în pa t r imon iu l muzeu l u i s u n t în aces t s e n s con ­

c luden te m ă r t u r i i în ceea ce a î n t r ep r i n s în ace i an i de a c u m u l ă r i . I a r

a t u nc i c â n d an t i ca r i a te le , l ic i taţ i i le s a u alte ocazi i îi o fereau pr i le ju l s ă

ach i z i ţ i oneze , con t r a cost , l i p sa fondur i lor nu-1 de z a rma , ci d in con t r ă ,

consecven t s copu l u i p ropus , făcea toate intervenţ i i le , r e u ş i n d în u l t i m ă

i n s t a n ţ ă să ach iz i ţ ioneze şi s ă înregistreze c a donaţ ie din par tea ace lora

care îi oferiseră sume le necesare . Exemp l i f i c ăm cu c o r e s p o n d e n ţ a 2 6 pur­

ta t ă pe p a r c u r s u l an i lor c u soc ietatea Mica , "sa lvatoare" la caz de nevoie a

unor valor i ce altfel poate ar fi l ua t d r umu l unor colecţii de peste hotare.

Dor im să se înţe leagă că această a c umu l a r e η -a î n s e m n a t u n raba t

în d a u n a cal i tăţ i i şi respeci tv , a ca rac te ru lu i evocator al unor evenimente

referitoare l a is tor ia poporulu i r o m â n . în aces t s e n s amin t im că în cores­

p o n d e n ţ a p u r t a t ă c u d iverş i o fer tanţ i î n t â l n i m 2 7 e legante f o rmu l ă r i de

re fuz , m a i a l es a t u n c i c â n d p i e s a ofer i tă n u face re fer in ţă l a p l a i u r i l e

r omâneş t i s a u la acele episoade care ne-au a d u s în contact , în anumi te

momen te , c u terţi . O m e n ţ i u n e şi pen t r u even tua le dub lete , pe care le

acceptă pen t r u c a , la r ându- i , să poa t ă oferi l a s ch imb pen t r u obţ inerea

a l tor p iese ce-i l i p s e a u . A c e a s t ă f o r m u l ă a u z i t a t-o 2 8 p red i l ec t p e n t r u

colecţia n u m i s m a t i c ă .

Muzeu l şi-a ext ins act iv i tatea d u p ă a n u l 1932 , o b ţ i n â n d treptat o

s c h e m ă care i-a as igura t î n c a d r a r e a 2 9 uno r pas iona ţ i special işt i , care a u

definit ivat con tu ru l secţ iun i lor . O ser ie de cheltu iel i pen t ru local , s chemă ,

rechiz i te etc. a u fost suporta te de bugetu l U . F . C . R . ; F . C . R . , iar altele de

Pr imăr i a Mun ic ip i u l u i Bucureş t i . D u p ă câţ iva an i de funcţ ionare în cadru l

U . F . C . R . ; F . C . R . , s-a r id icat p rob lema apar tenen ţe i d in punc t de vedere

j u r i d i c . Prob lema a fost rezolvată, în u l t i m ă i n s t an ţ ă , în a nu l 1940 , c â n d

d o n a ţ i a a fost p e r f e c t a t ă 3 0 J u r i d i c l a T r i b u n a l u l I l fov, S e c ţ i a a IX-a

Notariat , care pr in ac tu l nr . 2 0 9 3 2 d in 21 iun ie a legiferat o s tare de fapt.

A c u m se def inea şi ma i conc luden t spec i f icu l Muzeu lu i A l exand r u Sa i n t

Georges . E r a u n m u z e u c u u n carac te r spec ia l-documentar . L a s fârş i tu l

ace lu iaş i an , i nven ta ru l general c o n s e m n a 3 1 existenţa în colecţiile aceste i

www.mnir.ro

132 V1RGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

i ns t i tu ţ i i a u rmă toa re l o r pr inc ipa le secţ iun i :

1. Num i sma t i c a - c u 13 .933 p iese .

2. Is tor ia Poştelor în R o m â n i a - 4 .378 piese şi 4 dosare .

3. Lucrăr i art ist ice - 4 .754 piese.

4. Documen te referitoare la artele p last ice - 1.082 dosare .

5. Drape le , cos tume , a rme , mobi l ier - 1.027 p iese.

6. Piese referitoare la f r ancmasoner i e (steaguri , tab lour i , ins igne ,

fotografii) - 151 p iese .

7. Documen te şi m a n u s c r i s e sec . X V - X X - c i r c a 150 .000 .

8. Hăr ţ i referitoare l a R o m â n i a şi ţări le vecine - c i r ca 400 .

9. Fotografi i - 6 . 536 .

10. B ib l io teca de specia l i tate - ma i multe mii vo lume.

A t â t an i i p remergă tor i , cât şi cei din t impul ce lu i de al doi lea război

mond i a l a u fost an i de n u m e r o a s e ach iz i ţ i i , d a r şi de grele s o l i c i t ă r i 3 2 ,

provocate predi lect de probleme ca : spa ţ i u , persona l mobi l izat , mi j loace de

t ranspor t pen t ru evacua rea , da r ma i a les existenţa ca ins t i tu ţ ie m u z e a l ă

de s i n e s t ă t ă t o a r e . î n p r o c e s u l de r e s t r u c t u r ă r i i n s t i t u ţ i o n a l e a fost

p re zen t a t ă m a r e ş a l u l u i Ion A n t o n e s c u o s i tua ţ ie care 1-a de termina t să

d i s p u n ă 3 3 d e f i i n ţ a r e a M u z e u l u i A l e x a n d r u S a i n t G e o r g e s , b u n u r i l e

u r m â n d a fi repart izate altor ins t i tu ţ i i . A r g umen t e l e 3 4 folosite de donatoru l

d irector a u î n l ă t u r a t pen t ru moment aces t per icol . D u p ă războ i , t ransfor­

m ă r i l e 3 5 p r o f u nde c a re a u i n t e rven i t în toate domen i i l e a u a fec t a t şi

re ţeaua m u z e a l ă . în u l t im ă i n s t a n ţ ă a u d i s p ă ru t o ser ie de muzee , prefer-

ându-se formu la const i tu i r i i unor conglomerate. în aces t context a inter­

ven i t şi c a t a s t r o f a d i spa r i ţ i e a a ces t e i i n s t i t u ţ i i m u z e a l e , c a r e r e u n e a

b u n ă v o i n ţ a şi înţelegerea mul tor donatori , care a u r ă s p u n s c u prompt i tu ­

dine ape lur i lor u n u i om pas ionat . A u fost an i care l-au marca t . U n pr im

pas 1-a f ă cu t legea de reorganizare a Funda ţ i i l o r Regale, pr in care a fost

î n l ă t u r a t Muzeu l A l exand r u Sa i n t Georges d in c o m p o n e n ţ a reţelei c u l t u ­

ra le , a ces t a fiind t r a n s f e r a t 3 6 la Min is teru l Artelor , unde a ma i f unc ţ i ona t

t imp de trei an i . A n u l 1948 a fost pen t ru în t reaga muzeograf ie r o m â n e a s c ă

u n an al s ch imbă r i l o r s t r uc tu ra l e , a t â t i ns t i t u ţ i ona l , cât şi u m a n . în cazu l

Muzeu l u i A l e x a n d r u S a i n t Georges s-a î n c epu t c u d i rec toru l şi apoi c u

i n s t i t u ţ i a . V â r s t a a fost a r g u m e n t u l c a r e 1-a c o n d u s l a p e n s i o n a r e 3 7 .

Pen t ru momen t a fost, to tuş i , re ţ i nu t ca pens ionar reanga ja t pen t ru a con­

tr ibui la ap l i ca rea prevederi lor stabi l i te de Min is teru l Educa ţ ie i Naţ iona le ,

Cu l te lor şi Arte lor , c o n s t â n d din red is t r ibu i rea colecţii lor către alte muzee

profi late pe d iverse domeni i tangente c u secţ iun i le Muzeu l u i A l e x a n d r u

S a i n t Georges . Ast fe l , obiectele de a r t ă a u fost dir i jate către Muzeu l de

Ar tă a R .P .R . , mă r tu r i i l e istorice a u fost r epa r t i z a te 3 8 . A ş e z ă m â n t u l Nicolae

Bă lcescu , ins t i tu ţ ie ce a fost p l a sa t ă în case le B r ă t i a n u de la p i a ţa Amze i .

L a a c e a s t ă m a s ă s u c c e s o r a l ă " a d-hoc " , în u l t i m ă i n s t a n ţ ă a u fos t

c h e m a t e 3 9 şi A rh i ve l e S t a t u l u i , c a re a u p re l u a t î n sc r i su r i l e r ă m a s e c a

nefolositoare pen t r u celelalte ins t i tu ţ i i benef ic iare ale d ispersăr i i colecţi-

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 133

ilor. In acele momente n u s-a ţ i n u t s e a m ă de i n t e rdependen ţa mu l to ra .

Obiectele fo rmau , p r in diversi tate, de fapt o uni tate definitorie a une i per­

sona l i t ă ţ i . Documen te de famil ie , fotografii, j u r n a l e , memor i a l i s t i c ă , a r t ă

p las t ică , colecţii n um i sma t i c e şi medal is t ice , donate de u r m a ş i , toate con­

t u r a u , de fapt , b ib l i ogra f i a u ne i p e r s o ane s a u c o n t u r a u evo lu ţ i a une i

fami l i i . A c u m , t r i a j u l le-a r u p t c a r a c t e r u l un i t a r , d e t e r m i n â n d u - l e u n

d r u m al "ex i l u lu i " , despă r ţ i ndu- le şi u n i f o rm i z ându- l e . Conc re t i z ăm : l a

Arh ive le S t a tu l u i s u n t p ă s t r a t e 4 0 dosarele c u p r i n z â n d actele de donaţ ie şi

con f i rmă r i l e de p r im i re a a ce s t o r a , i a r în al t loc s u n t p iese le . î n c a zu l

fotografiilor, m a r e a major i tate s u n t pe l a alte ins t i tu ţ i i , dar s u n t l ipsite de

explicaţi i le pe care donatori i le-au formulat pe ofertele depuse l a Muzeu l

A l exand r u S a i n t Georges .

Evo lu ţ i a Muzeu lu i A l exand r u S a i n t Georges ne obl igă s ă avem în

vedere p e r m a n e n t d o u ă momen te c r u c i a l e în i s t o r i a R o m â n i e i a c e s t u i

veac . D a c ă pe p a r c u r s u l ani lor a s i d u a m u n c ă 1-a răsp l ă t i t p r in donaţ i i le ce

veneau ca u n r ă s p u n s l a apelur i le f ăcute or iunde şi o r i când , evenimente le

p remergă toare celu i de al doi lea războ i mond ia l , p recum şi ani i de sfârş i t

a i a c e s t u i a , c a şi p e r i o a d a 1 9 4 6 - 1 9 4 8 , i-au d e t e r m i n a t pe m u l ţ i d i n

deţ ină tor i i de rel icve s c u m p e , evocatoare ale evoluţiei propri i lor famil i i , să

le ofere, p en t r u s a l v a re , c a dona ţ i i s a u depozitare t empora r ă l a Muzeu l

A l exand ru S a i n t Georges . Şi neobosi tu l trezorier le-a pr imit şi s-a s t r ădu i t

să le păstreze pen t ru vi i torime. Şi a fost u n d r um greu, presăra t c u vitre­

gii, oprel işt i , acte răuvo i toare , el g ă s i nd r e su r se ps ih ice pen t ru a le pu tea

d ep ă ş i . în cond i ţ i i l e v â n ă t o a r e i l a nsa te de reg imu l ce se i m p u n e a pr in

prezenţa a rmate i "el iberatoare", mu l ţ i d in deţ inător i i de a semenea relicve

a u apelat l a aces t trezorier î nc red in ţ ându- i c u convingerea că probi tatea

d e m o n s t r a t ă pe p a r c u r s u l d e c e n i i l o r a n t e r o a r e v a p e rm i t e şi a c u m

depăş i rea c a t a c l i smu l u i dec l anşa t , men i t a î n l ă t u r a trad i ţ iona le le famili i

care con t r i bu i seră la rea l i zarea şi conso l idarea R o m â n i e i moderne . Avem

în vedere i nc l us i v modu l c u m a ac ţ iona t în momen tu l c â n d evenimentele

mi l i tare s u p u n e a u cap i ta la Român i e i unor d is t rugă toare bombardamen te .

A t u n c i a găs t i de c u v i n ţ ă să-şi e v a c u e z e 4 1 va lor i le ce-i f usesră î nc red ­

in ţa te , l a loc de adăpos t , în fostul j u d e ţ Făgă raş . Rezo lvând probleme, c a

a m b a l a r e a şi t r anspo r t u l , a evecua t ma re parte d in colecţi i , c i r c a c i nc i

vagoane, p r e c u m şi pe rsona lu l de specia l i tate . T i m p de câteva lun i a u fost

refugiaţ i , adăpos t i ţ i de i n imoş i i r o m â n i din Persan i . A ic i a cont inuat să lie

neobos i tu l cu legător al măr tu r i i l o r t recutu lu i . Pas iona tu l colecţionar a fost

repede receptat de loca ln ic i şi, ma i mul t , fiecare casă s-a cons idera t ono­

ra t ă să ofere ceea ce e ra ma i de preţ şi definitoriu aceste i zone folclorice.

C a a tare , l a reven i rea în Bucureş t i , în t oamna anu lu i 1944 , deşi sufer ise

du re rea p i e r de r i i 4 2 u no r a din valori le evacua te , u rmare a treceri i armate lor

"el iberatoare", a t recut l a o r g an i z a r e a 4 3 une i expoziţi i ce s-a const i tu i t în

ace le momen te de profunde prefacer i , o oază în deşer tu l cu l t u r a l ce se

c rease pr in evenimentele polit ice, mi l i tare care trecuseră peste ţară .

www.mnir.ro

134 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

P a r c u r g e r e a 4 4 c o r e s p o n d e n ţ e i r e a l i z a t ă în d e c u r s u l a n i l o r ni-1

relevă c a om ca re , conş t i en t l a ce se î n h ă m a s e , a ac ţ i ona t pe cele ma i

d iverse p l anu r i pen t ru a rea l i za obiectivele propuse . Impres ionan te s u n t

formu lă r i l e d in adrese le către ins t i tu ţ i i , colecţ ionari , deţ ină tor i de mă r t u r i i

ale t recu tu lu i , art işt i p last ic i ş.a.

G ă s i m de cuv i n ţ ă s ă e xemp l i f i c ăm 4 5 c i t â nd din a d r e s a din 26 sep ­

tembr ie 1 9 3 4 . e xped i a t ă c ă t re I n s pec t o r a t u l G e n e r a l a l J a n d a r m e r i e i ,

c ă ru i a îi so l ic i ta sp r i j i nu l c a pr in în t reaga reţea d in ţa ră să as igure s a l ­

v a r e a m ă r t u r i i l o r t r e c u t u l u i de l a d i s t r u ge r e şi t r i m i t e r e a l a M u z e u l

A l exand r u S a i n t Georges pen t r u a fi integrate în colecţiile aceste i ins t i tu ţ i i .

Pen t ru a fi ma i conc luden t ce mater ia le îl in teresează , el def inea profilul

muzeu l u i :

"A. Documen t a r e a se referă l a toate c lase le socia le şi la toate religi­

ile şi na ţ iona l i t ă ţ i l e af lă toare pe teritoriul R o m â n i e i Mar i , a d u n â n d obiecte

ce fac referinţă la : Case l e ce a u domni t în ţări le r o m â n e şi provinci i le al i ­

pite; bo i e r imea ţăr i i ; oamen i i pol i t ic i , m i l i t a r i , sc r i i t o r i , t ea t ru , m u z i c ă ,

d a n s , s po r t u r i , i n dus t r i e şi comer ţ , p i c t u r ă şi s c u l p t u r ă , diferite cu l te .

Muzeu l a d u n ă : portrete de familie în p i c tu ră , desen s a u s cu l p t u r ă , m in i a ­

tur i , fotografii, peceţile famili i lor, vechi le peceţi ale autor i t ă ţ i lor ocoalelor,

p reo ţ i l o r , a r h i v e v e c h i , d o c umen t e re fer i toare l a m o ş i i , c a s e , p r o ce se ,

schi ţe de neam , diplome, brevete, bres le , co responden ţă , acte din v remea

r ă z b o a i e l o r , c h i l i m u r i , c u s ă t u r i , c o s t u m e , u n i f o r m e , a r m e , s t e a g u r i ,

i n s t r umen t e , obiecte vech i de t r ebu i n ţ ă casn i că , de f a rmac ie , med i c i n ă ,

m ă s u r i şi g reu tă ţ i , obiecte bisericeşti ca : icoane, cărţ i , c r uc i , cande le , chiv­

otur i , p i s a n i i , pome ln i ce , paf ta le , ha i ne preoţeşt i , p i c t u r ă şi s c u l p t u r ă ,

p r e cum şi portretele diferitelor categorii de oamen i ma i s u s men ţ i ona ţ i .

B . Cab i ne t u l n um i sma t i c . A d u n ă ban i , moneda , hâ r t i e şi greutăţ i

d in cele ce a u c i rcu la t şi s-au găs i t pe teritoriul R o m â n i e i Mar i , d in vremi le

cele ma i vech i p â n ă az i , apoi medal i i , decoraţ i i , ins igne de diferite societăţ i

şi mă r t u r i i de botez de l a oamen i impor t an ţ i . Depozitele de monede găsi te

în p ă m â n t u r m e a z ă a se trimite în în t reg ime muzeu l u i pen t ru a fi s tud ia te

a m ă n u n ţ i t .

C . B ib l i o teca . A d u n ă cărţ i , rev is te , z ia re , m u z i c ă , p l a nu r i , h ă r ţ i ,

gravur i , fotografii, a l bume din toate t impuri le p â n ă în z i u a de azi , indifer­

ent de l imbă , c on ţ i n u t şi impo r t a n ţ ă .

Obiectele aduna te vă r u g ă m să binevoiţ i a d i spune să fie t r imise l a

aces t m u z e u , însoţ i te de foi de donaţ ie , semna te de donatori , i nd i c ându-se

n u m ă r u l ob iecte lor , d e s c r i e r e a lor , p r e c u m şi u n de a u fost g ăs i t e , de

a s emenea şi a d r e s a donatoru lu i , pen t ru c a Muzeu l s ă poa t ă r ă s p u n d e de

pr imire şi m u l ţ u m i f iecărui donator în parte.

Director"

Şi a u avu t r ă s u n e t u l c u ven i t 4 6 .

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 135

U n exemp lu de formulare pen t ru a obţ ine o s u m ă de ban i necesară

pen t r u ach i z i ţ i onarea unor piese depistate l a an t icar i : L a 13 apri l ie 1937

se a d r e s a 4 7 societăţ i i M ica : "Având ocaz ia de a face n iş te achiz i ţ i i extrem

de impor t an te , i a r s u m e l e p revă zu t e Γη buge tu l a c e s t u i m u z e u pen t r u

aces t capi to l f i ind terminate , vă r u g ă m să binevoiţ i a acorda o subvenţ ie

de lei u r m â n d c a piesele c u m p ă r a t e din această s u m ă să fie tre­

cute în i nven ta ru l nos t ru , c a donate de societatea "Mica" .

S p e r â n d că ne veţi a ju ta şi de data aceas t a , d u p ă c u m aţi f ăcu t şi

în t recut , vă r u g ă m , Domnu le Director genera l , s ă pr im i ţ i , oda tă c u m u l ţ u ­

mir i ant ic ipate , a s i gu ra rea înal tei noast re cons idera ţ iun i .

D irector"

O f e r i m 4 8 şi u n exemp lu de corespondenţă c u u n art is t p las t ic , pen­

t ru a ev idenţ ia concepţ ia care u r m a să ofere posteri tăţ i i o imagine despre

om şi creator:

" 5 / 1 . 9 3 9 D l . S c u l p t o r P l ă m ă d e a l ă - E x p o z i ţ i a de l a P r i m ă r i a

C h i ş i n ă u

Aces t Mu zeu o rgan i z ând o secţie spec ia lă relativ l a artele p last ice,

ne a d r e s ă m şi Domn i e i Voas t r e , r u g â n d u - v ă , s ă b inevo i ţ i , a ne tr imite

mater i a l d ocumen t a r referitor la act iv i tatea D u m n e a v o a s t r ă , p r e cum , vă

r u g ă m , s ă a d u n a ţ i de l a pr ieteni şi cunoscu ţ i în spec ia l din B a s a r a b i a .

C e e a ce ne interesează ar fi:

Autopor tre tu l ar t i s tu lu i .

O l u c r a re din t inereţe.

O l uc ra re def ini t ivă.

Cata loagele de l a toate expoziţi i le la care a lua t parte au toru l de la

î n c e p u t u l car iere i sa le p â n ă as tăz i - a t â t expoziţi i persona le , cât şi cele

colective, sa loane etc.

C r i t i c a a r t i s t i c ă - t ă i e t u r i d i n J u r n a l e l e r o m â n e şi s t r ă i n e , c u

nume le z i a ru l u i şi da ta - relativ la act iv i tatea ar t i s tu lu i .

C â t ma i mul te reproducer i fotografice. Se lecţ ionarea d u p ă operele

ar t i s tu lu i de notat pe verso data şi nr . de catalog.

Diferite acte de s ta re civilă, brevete, premi i etc. , p r e c u m şi core­

s p o n d e n ţ ă de l a oamen i impor t an ţ i , art işt i , sa loane etc.

Medal i i pr imite pen t ru lucrăr i în şcoală .

O pa le t ă a ar t i s tu lu i .

Fotograf ia case i unde s-a n ă s c u t ar t is tu l .

Fotograf ia păr in ţ i lor ar t i s tu lu i .

Fotograf ia a r t i s tu lu i pe c â n d era copil şi a l ta l a matur i ta te .

N ă d ă j d u i n d în binevoitorul Domnie i Voas t re concu r s , vă m u l ţ u m i m

ân t i c i pa t , r ug ându-vă to todată s ă pr imi ţ i a s i gu ra rea înal te i noastre con­

s idera ţ i un i .

Director"

www.mnir.ro

136 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

S e l e c t i v , a m ofer i t a s e m e n e a e ş a n t i o a n e c a r e a u s t a t l a b a z a

bune lo r rezu l ta te ob ţ i n u t e în d e c u r s u l an i lor . C ă aceas t ă i ns t i t u ţ i e e r a

f unc ţ i ona l ă o relevă sol ic i tăr i le pen t ru documenta re , fie din par tea unor

persoane s a u a unor ins t i tu ţ i i .

L a s o l i c i t a r e a 4 9 M i n i s t e r u l u i A r t e l o r şi I n f o r m a ţ i i l o r - D i r e c ţ i a

Artelor . Muzeu l A l exand ru S a i n t Georges r ă s p u n d e a 5 0 l a 25 ma i 1948 c u

ce p iese poate par t ic ipa la precon iza ta expoziţie na ţ i ona l ă pen t ru a evoca

even imente le refer i toare la revo lu ţ ia de l a 1848 . E r a u oferite: por t re tu l

Ane i I p ă t escu , u le i ; por tretu l Nicolae I pă tescu , f iul po lcovn icu lu i Ş te fan

I p ă t e s c u d in C r a i o v a , s o ţ u l A n e i : b u s t u l C A . Rose t t i , r e a l i z a t de Ion

Geo rgescu în 1887 , gh ips ; portretul Gheorghe Magheru , g ravură colorată

rea l izată de P. Ma teescu , 1848 ; J u r ă m â n t u l guvernu lu i de l a 1848 , m a n u ­

s c r i s d in a r h i v a Gr igore G r ă d i ş t e a n u , r evo l u ţ i ona r de l a 1848 şi ex i la t

ulterior la Par i s . C u această ocazie se a ră ta că alte mater ia le , deşi s u n t în

pa t r imon iu l muzeu l u i , n u pot fi oferite î n t r u c â t s u n t î n c ă depozitate, l a

Muzeu l S a t u l u i , în lăz i le c u ca re a u fost evacua t e c u ocaz i a m u t ă r i l o r

de termina te de l i p s a u n u i loca l p ropr i u . S e revend ică s p r i j i n u l cuven i t

pen t ru a so l u ţ i ona această s p i noa s ă p rob l emă .

U n al doi lea exemp lu de sol ic i tare îl o f e r ă 5 1 co responden ţa Of ic iu lu i

Naţ iona l al C inematograf ie i , care la 12 februar ie 1949 sol ic i ta Muzeu lu i

A l e x a n d r u S a i n t Georges o fotografie a une i femei în vâ rs t ă , î m b r ă c a t ă

d u p ă moda veche , pen t ru a servi c a documentare pen t ru real izatori i f i lmu­

lui " R ă s u n ă Va l ea " .

Numeroase alte exemple a r pu tea fi citate, relevante pen t ru i n te resu l acor­

dat t e z au ru l u i documen t a r a d una t pe p a r c u r s u l deceni i lor . Ed i f i ca toare

a t â t pen t ru problemele care e r a u în a tenţ ia celor interesaţ i , cât şi nume le

aces tora , m u l ţ i deven ind l a r â n d u l lor donatori de a semenea izvoare.

D u p ă an i de tenace m u n c ă de adunare a imense i colecţii par t ic i ­

p a r e a 5 2 la t r ia ju l men i t a d i spe rsa ceea ce e ra pen t ru el o istorie b a z a t ă pe

documente i-a fost o grea lov i tură . S e conf run tase anter ior c u numeroase

piedic i , acte samavo ln i ce , f u r t u r i , anchete , Jigniri , dar toate n u avuseseră

g radu l de dur i ta te pe ca re a c u m s pu l b e r a r e a a ceea ce t e zau r i z ase e ra

nevo i t 5 3 să î n f ăp t u i a scă . Pen t ru pens iona ru l A l exand r u Sa i n t Georges ani i

de v ia ţă , care a u u rma t a u fost d r ă m u i ţ i c u mare zgârcenie . în a nu l 1954

p o r n e a 5 4 pe u l t imu l d r um , p ă r ă s i n d c u discreţie s c e n a vieţii. D ispar i ţ i a a

reun i t , pe p u ţ i n i din cei care l-au cunoscu t , în a tmosfera Cremator i u l u i

u m a n din Bucureş t i . Numele şi, ma i a les , act iv i tatea a u intrat în conu l de

u m b r ă a l u i t ă r i i . Parcurgerea măr tu r i i l o r cumu la te s u b forma fondulu i de

a rh ivă "Muzeu l A l exand r u S a i n t Georges" mi-au relevat pe u n u l din î n a i n ­

taşi i care , deşi ar fi pu tu t trăi l in iş t i t şi t ihnit , c o n s u m â n d u - ş i p ens i a mi l i ­

t a r ă 5 5 pe care o p r imea , a cons idera t că este pe rmanen t mobi l izat de u n

ţel men i t a fi izvor de cunoaş tere pen t ru generaţi i le vi i toare, pr in a d u n a r e a

de or iunde a măr tu r i i l o r t recutu lu i . Az i , ma i mu l t c a or i când , c â n d trebuie

să g â n d i m şi la formarea une i noi generaţi i de colecţ ionar i , cunoaş te rea

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 1 3 7

faptelor sa le se Impune a se const i tu i u n b u n exemp lu .

V i i toru l , sper , va reun i pe toţi actua l i i deţ ină tor i a i uno r s t r uc t u r i

din fosta zes t re a Muzeu lu i A l exand ru Sa i n t Georges , pen t ru a decide şi

rea l iza u n inventar genera l , i n s t r umen t ut i l pr in conexiun i le pe care le-ar

oferi, fac i l i t ând o documentare edif icatoare referitoare la t recutu l pe care ,

pr in n a t u r a lor, o pot con tura .

V a fi u n ac t de dreptate pen t ru cel care îşi f o r m u l a s e 5 6 c rezu l vieţii:

"Muzeu l n u t rebuie să a dune n u m a i l u c r u r i d in t recu tu l î n d ep ă r t a t a l

loca l i t ă ţ i lo r , ci el t rebu ie s ă a d u n e şi p une în l eg ă t u r ă c u toate m a n i ­

festăr i le d in t r ecu t şi prezent , c a : pol i t ice, c u l t u r a l e , a r t i s t i ce , sport ive

e le . . . "

în anexă s e m n a l ă m câteva din arhivele, colecţiile de fotografii şi de

artă p las t ică , care a u intrat la t impul respect iv în patr imoniu l Muzeu lu i

A l exand ru S a i n t Georges .

NOTE

1. C o r i n a N i c u l e s c u , Muzeologie Gene r a l ă , B u cu r e ş t i , 1 9 7 5 , 196 p.,

bibliografie p. 185-189; George F r anga , Muzeu l Tea t r u l u i Naţ iona l -

25 de ani de l a în f i in ţare , B u c u r e ş t i . , / 1 9 6 7 / ; referinţe în : Rev i s t a

Muzeelor, colecţia ani lor de la apar i ţ ie ; anuare le muzee lor j ude ţene .

2. A r h . S t . B u c , fond Muzeu l A l exand ru S a i n t Georges , inv. 654 , 6 1 7 .

1126 (în cont inaure citat: A . S . B . - M.A1.S.G.. . . ) .

3. L a Muzeu l Naţ iona l de Ar tă se af lă ma jor i ta tea mater ia le lor docu­

mentare referitoare la evoluţ ia artelor p last ice din R o m â n i a , care a u

f ăcu t parte din pa t r imon iu l Muzeu lu i A l exand ru Sa i n t Georges: vezi

A . S . B . - M.A1.S.G. . dosar 19 / 1947-1950 , f. 56 , 68-76; l a Bib l ioteca

N a ţ i o n a l ă a u fost p r e l u a t e m a j o r i t a t e a d o c u m e n t e l o r , c ă r ţ i l o r ,

fo togra f i i l o r ş .a . . c a r e f u s e s e r ă l u a t e de A ş e z ă m â n t u l "N i co l ae

Bă lcescu" , l a desf i inţarea Muzeu lu i A l exand ru Sa i n t Georges . F i i n d

o r g a n i z a t î n c a s e l e B r ă t i a n u , a a v u t d epo z i t e ş i î n c a r t i e r u l

Bucureş t i i Noi - Pa rcu l Nicolae Bă lcescu .

4. A r h . S t . B u c , Muzeu l A l . S a i n t Georges , inv. 6 1 9 , dosa r 19 /1947¬

1950 . f. 9, Min is teru l Artelor a d i spus , la 31 i anuar ie 1950, predarea

către A ş e z ă m â n t u l "Nicolae Bă lcescu" a mater ia le lor documentare .

5. Ibidem." inv. 6 1 7 . dosa r 1 8 / 1 9 3 9 - 1 9 4 8 , f. 2 2 0 v; 3 7 / 1 9 4 8 , f. 49 ;

8 9 / 1 9 4 9 . f. l v . , ex t rac t de naş te re 4 2 3 / 1 8 8 6 , e l iberat de Of ic iu l

Stăr i i Civ i le al o raşu lu i Bo toşan i ; Arh .S t .Bo toşan i , colecţia de Stare

civilă oraş Bo toşan i , inv. 6 60 , registru l 1886-Nou Născuţ i , Fam i l i a

l ocu ia pe .S t rada de S u s , la nr . 564 . Tată l , A l e s and r u , avea 32 de

an i şi e ra inginer, i a r m a m a Eugen i a , avea 22 de an i ; "A rh .S t .Buc-

M u z e u l A l e x a n d r u S a i n t G e o r g e s , 7 8 / 1 9 3 5 - 1 9 3 8 . f .9 , r u d e în

j ude ţe le Bo toşan i , Dorohoi , dar şi dincolo de Prut . B u n i c i-a fost aga

Gheorghe Sa i n t Georges de la I onăşen i .

www.mnir.ro

1 3 8 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

6. A r h . S t . Bo toşan i - B ib l io teca , inv. 7 1 4 2 . N. R ă u t u , Is tor ia L i ceu l u i

L a u r i a n d in B o t o ş a n i , 1 8 5 9 - 1 9 0 9 , B o t o ş a n i , 1 9 0 9 , p . 1 2 9 , a n u l

şcolar 1897-1898 , c l . I-a pozi ţ ia 50 ; p. 137, a nu l şcolar 1898-1899 ,

c l . Il-a, ρ ο ζ . 36 ; p. 145 , a nu l şcolar 1899-1900 , c l . IlI-a, ρ ο ζ . 61 ; p.

151 , a n u l şco lar 1900-1901 , c l . IV, ρ ο ζ . 35 ; p. 157 , p en t r u a n u l

şcolar 1901-1902 n u ma i apare ca elev în c l a s a a V-a.

7. A r h . S t . B u c . - M u z e u l A l e x a n d r u S a i n t Geo r ge s , inv . 6 1 7 , d o s a r

8 1 / 1 9 4 1 , f. 112 : 3 7 / 1 9 4 8 , f. 4 9 ; 6 3 / 1 9 3 9 , f. 8 7 . ar t ico l dintr-un

periodic de l a C h i ş i n ă u , care , f ă c ând referinţă l a viz i ta recentă a lu i

A l e x a n d r u S a i n t G e o r g e s p r e z e n t a c i t i t o r i l o r c a r i e r a a c e s t u i a ,

m e n ţ i o n â n d şi : " . . . în G e r m a n i a , u n de a fost t r im i s p e n t r u s pe ­

c ia l i zare , de de func tu l rege Caro l I, la reg imentu l 17 H u s a r i Negri

C a p de Mort, d in B r a n s c h w e i g şi l a Şcoa l a de R ă z bo i din Ne i sse ,

f i ind c apu l promoţ ie i sa le din Cava ler ie" .

8. A fost e x p r i m a t şi p r i n c e e a ce a p u b l i c a t c a f i n a l i z a r e a u n o r

cercetăr i p e r sona l e , p r e c u m şi impres i i l e u n o r a d in ce i care l-au

c u n o s c u t şi i-au aprec ia t p a s i unea .

9. D i n i n i ţ i a t i v a lu i V .A . U r e c h i a , l a s f â r ş i t u l s e c o l u l u i X I X a u fost

d e c l a n ş a t e n u m e r o a s e m a n i f e s t ă r i p e n t r u c i n s t i r e a î n a i n t a ş i l o r .

M in i s t r u l S p i r u C . Hare t a real izat , în p r imu l decen iu al seco lu lu i

X X , ample ac ţ i un i , a n t r e n â n d a t â t cadrele d idact ice , cât şi elevii şi

a r m a t a l a a s e m e n e a s ă r b ă t o r i c u p rog rame a r t i s t i c e , con fe r i n ţe ,

dezvă lu i r i de monumen te , excurs i i în locuri le evocatoare, pub l i ca rea

de cărţ i , ba terea de medal i i , ins igne etc.

10. P rac t i c a sol ic i tăr i i celor cunoscu ţ i , dar şi n ecunoscu ţ i , a folosit-o pe

p a r c u r s u l d e c e n i i l o r de a c t i v i t a t e , g ă s i n d a d e c v a t e f o rmu l e de

ad resa re care c u greu pu t eau fi î n l ă t u ra te printr-un refuz, iar acolo

unde alte in terese i se opuneau avea r ăbda re , s t ă r u i n d p â n ă obţ inea

ce şi-a p ropus .

11. în une le împre j u r ă r i c i tează a nu l 1908 , iar în altele - 1909 . Astfel ,

A . S . B . - M.A1.S .G. . inv. 6 1 7 , dosar 3 9 / 1 9 4 5 , f. 14 este m e n ţ i o n a t

a n u l 1908 ; în vo lumu l "Bucureş t i şi bogăţ i i le Român i e i " , Bucureş t i ,

/ 1 9 3 9 / , p. 2 5 5 a r t i co lu l l u i A l e x a n d r u S a i n t Georges , Funda ţ i i l e

C u l t u r a l e Rega l e . M u z e u l A l e x a n d r u S a i n t Geo rges es te evoca t ă

pe r i oada b â r l ă d e a n ă a an i lor 1905-1915 , iar cea t â rgov i ş t eană în

an i i 1915-1916; aceeaşi a f i rmaţ ie o î n t â l n im în ar t ico lu l pub l i ca t în

pe r i od i cu l d in C e r n ă u ţ i , vezi À . S . B . - M.A1. S . G . , inv . 6 1 7 , dosat

6 3 / 1 9 3 9 , f. 87 ; 8 8 / 1 9 4 8 , f. 96 .

12. Pentru per ioada 19 septembrie 1912-29 august 1941 a reuni t referin­

ţele la aceas tă activitate A .S .B .-M.A1.S .G . , inv. 6 1 7 , dosar 8 1 / 1 9 4 1 ,

f. 116-117 . Adev ă r u l (19 sep tmebr ie 1929) . D rep t a t ea (24 augus t

1 9 2 9 ) ; G a z e t a (3 o c t o m b r i e 1 9 2 9 ) , V r e m e a ( d e c e m b r i e 1 9 2 9 ) ,

Na ţ i o n a l u l Nou (31 decembr ie 1936) , b r o ş u r a L u n a Căr ţ i i (1937) ,

A d e v ă r u l l i t e r a r şi a r t i s t i c (18 i u l i e 1 9 3 7 , 1 9 3 8 ) , I l u s t r a ţ i u n e a

R o m â n ă (29 septembr ie 1937) , Un i ve r su l (19 mart ie , 14 apri l ie , 18

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 139

ma l , 3 0 ma l . 19 iun ie , 2 6 no iembr ie , 2 7 no iembr ie , 2 7 decembr ie

1 9 3 9 ) , N e a m u l R o m â n e s c (20 apr i l i e 1 938 ) ; F r u n c e a (10 apr i l i e

1938) , C u r e n t u l (30 ma i , 19 Iunie . 26 octombrie 1938) , Le Moment

(23 i un ie 1938) . Rev i s t a Fi latel ie i R o m â n e (iunie-iulie 1938 . mart ie

1939 ) ; R o m â n i a L i t e r a r ă ( 1 9 3 9 ) , R o m â n i a (26 no i embr i e 1939 ) .

T i m p u l (22 ma i 1940) , R o m a - s tud i i i tal iene (1940) ; L a S t a m p a (4

a ugus t 1941) , C u r e n t u l (29 augus t 1941) , Un i r e a (27 augus t 1941);

T e z a u r u l de monede argintate de l a Măc i n (în r edac t a rea lu i E m i l

C o n d u r a c h e ) ; Con fe r i n ţ a l u i D imi t r ie G u ş t i , s u s ţ i n u t ă l a Pa r i s în

a nu l 1936 , în a u l a Academie i de şt i inţe mora le şi politice, t r a t ând

t ema : F u n d a ţ i i l e c u l t u r a l e rega le d in R o m â n i a , în r e d a c t a r e a lu i

A l e x a n d r u S a i n t Georges : 8 8 / 1 9 4 8 , f. 9 9 , 100-101: Miron Cos t i n .

rev is ta de cercetări şi mă r t u r i i istor ice, Bâ r l ad , 1913-1919 (in colab­

orare c u Tudo r Pamfil ie ş.a. special işt i ; Co l indăr i le revizoru lu i fără

l e a f ă ş i f ă r ă n u m e , d e s c r i s e î n d i a l e c t u l s e m i p o p u l a r i u , î n :

C a l e n d a r u l revistei Ion Creangă , Bâ r l ad , 1914 . Cân tece , rev is ta de

l i t e r a t u r ă şi a r t ă p o p u l a r ă "Ion C reangă " , B â r l a d , i a n u a r i e 1915 ;

Uraţ ie , idem, apri l ie 1916 ; Dat ine şi credinţe , idem, i anuar ie 1916:

Bol i şi l eacur i , rev is ta de l imbă , l i teratură şi a r tă p o pu l a r ă "Tudor

P am f i l i e " , D o r o h o i , o c t omb r i e 1 9 2 3 ; C a s t e l u l d i n T â r g u O c n a ,

R e v i s t a Arh ive lo r , a n u l I, n r . 1, b u c . 1924 ; C o m u n i c ă r i de docu ­

mente din s ec . XV I I , Ion Neculce, bu le t inu l Muzeu lu i Mun ic i pa l Iaşi ,

f a s c i co l a 5, Iaşi 1 925 ; D in t r-un t repten ic v e c h i u , T u d o r Pamf i l ie .

rev i s ta de m u z i c ă , a r tă p o p u l a r ă şi folclor, nr . 5-8, Dorohoi 1926 :

C r o n i c a n u m i s m a t i c ă şi a r h e o l o g i c ă , n r . 7 1 - 8 2 , 8 2 - 8 8 / 1 9 2 8 ;

Arh ive le Olteniei nr . 3 9 - 4 0 / 1 9 2 8 ; T u d o r Pamfi l ie , a n u l X , Dorohoi

1923 ; Rev is ta Fundaţ i i l o r , Bucureş t i , iul ie 1942 , 1 septembr ie 1943 .

13. P e r i o a d a ac t i v i t ă ţ i i l a B â r l a d 1-a ap rop i a t de ce i c a r e l a t i m p u l

respec t i v r i d i c a se r ă s t i n d a r d u l a f i rmă r i i c u l t u r a l e . F i e că a u fost

oamen i de l itere, folclorişti , fie pas iona ţ i de tea tru s a u an imator i c u l ­

tura l i , f iecare a fost receptat şl aprec ia t pen t ru sa lu tare le contr ibuţ i i

la aceas tă propăş i re a urbe i . Ş i este necesa r c a în aces t context s ă

reamin t im că în aceşti an i şcoa la b â r l ă d e a n ă a promovat numeroase

e l emen te c a r e şi d inco lo de l imi te le o r a ş u l u i a u avu t p a r t i c i p ă r i

s a l u t a re l a c u l t u r a na ţ i ona l ă , vezi A . S . B . - M.A1.S.G. , inv. 6 1 7 , dosar

8 4 / 1 9 4 4 , f. 10-14.

14. Ib idem, dosar 3 7 / 1 9 4 8 . f. 4 9 .

L5 . Ib idem, dosar 6 3 / 1 9 3 9 , f. 8 7 .

16. Meda l i a J u b i l i a r ă 1 906 (pen t ru mi l i t a r i ) ; m e d a l i a " A v â n t u l ţăr i i " ,

1 913 ; meda l i a " R ă s p l a t a Munc i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t " , c l . I, 1913 ;

meda l i a c omemora t i v ă a R ă z b o i u l u i 1916-1918 , c u baretele Târgu

O c n a , Măr ă şeş t i şi 1918 ; meda l i a comemora t i vă a Victor ie i mare lu i

r ăzbo i pen t r u civi l izaţ ie, 1916-1921 ; O r d i n u l S t e a u a R o m â n i e i , în

gradu l de cava ler c u î n s emne mi l i tare, 1932 ; meda l i a Cen t ena ru l u i

www.mnir.ro

140 V1RGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

naşter i i regelui Ca ro l I. 1939 . vezi A .S .B .-M.A1 .S .G . , inv. 6 1 7 . dosar

3 7 / 1 9 4 8 , f. 4 1 ; facem m e n ţ i u n e a că în dosa ru l pe r sona l (Arhivele

Mil i tare de l a Piteşti , dosar "bă t r ân i " , c ăp i t an , lit. " S " , crt . 226) s u n t

m e n ţ i o n a t e n u m a i m e d a l i a " J u b i l i a r ă C a r o l Γ , î n a l t D e c r e t n r .

5384 /2 . 8 decembr ie 1905 , brevet nr . 264 : meda l i a "Răsp l a t a Munc i i "

pen t r u î n v ă ţ ă m â n t , c l . I, pen t ru pub l i c a ţ l u n i şt i inţif ice, î na l t Decre t

nr . 6 8 9 7 , brevet 1 2 5 0 / 1 9 1 3 , meda l i a "Avân t u l Ţăr i i " , î na l t Decre t

nr . 2 6 4 7 / 1 9 1 3 , brevet 3 0 9 .

17. A . S . B . - M.A1.S.G. , inv. 6 1 7 . dosar 8 1 / 1 9 4 1 . f. 112 .

18. Ib idem, vezi şi V i rg i l iu N. D r ă gh i c e anu , 7 07 zile s u b că l câ iu l cu l tur i i

germane , Bucureş t i , 1920 , 3 6 7 p.

19. A . S . B . - M.A1.S.G. , inv. 6 1 7 , dosar 8 1 / 1 9 4 1 , f. 112; 1 8 / 1939-1948 ,

f. 2 2 0 v.

20 . Ib idem, dosar 8 1 / 1 9 4 1 , f. 112 : 8 2 / 1 9 4 2 , f. 49 , 50 .

21 . Ib idem, dosar 8 7 / 1 9 4 7 , f. 6 0 , l a 10 iun ie 1947 Min i s te ru l Artelor -

C o n t e n c i o s r e m i t e a c ă t re M .A1 .S .G . r ă s p u n s u l M u z e u l u i M i l i t a r

Naţ iona l , ev idenţ i ind per ioada de activitate în a cea ins t i tu ţ ie ; f. 2 4 2

adeve r i n ţ a e l i bera tă de Ate l ie ru l Cen t r a l de h a i n e ofiţereşti de pe

l â n g ă C a s a Oşt i r i i , care relevă per ioada mart ie 1932-1 augus t 1934 ,

c â n d a act ivat în această uni tate .

2 2 . Ib idem, dosar 8 8 / 1 9 4 8 . f. 2 1 1 ; 1 8 / 1 9 3 9 - 1 9 4 8 , f. 220 v.

2 3 . Ib idem, dosar 8 1 / 1 9 4 1 , f. 112 ; 8 5 / 1 9 4 5 , f. 36 , 3 7 .

24 . Ib idem, dosar 8 8 / 1 9 4 8 , f. 13, 14, 2 9 , 97 , 105 , 105 v, 119, 174, 183 ,

138; 8 9 / 1 9 4 9 , f. 3 2 , 3 3 , 4, 54 , 55 , 81 ; 8 7 / 1 9 4 7 , f. 5 1 , 5 3 , 4 1 , 42 ,

4 5 , 100-101; 8 1 / 1 9 4 1 , f. 58 , 98-100, 103-105, 106-108, 109-111;

7 7 / 1 9 3 7 , f. 10; 8 6 / 1 9 4 6 , f. 1-2, 3, 7-10, 12 , 116-117 , 118-121 ,

8 5 / 1 9 4 5 , f. 1, 7-20, 46 , 6 4 , 112 , 137, 137 v; 3 9 / 1 9 4 5 , f. 14, 17, 19;

8 3 / 1 9 4 3 , f. 2 1 ; 8 4 / 1 9 4 4 , f. 16.

25 . I b i dem, do s a r 8 2 / 1 9 4 2 , f. 58-65 ; 7 4 / 1 9 3 4 , f. 5; 7 7 / 1 9 3 7 , f. 10;

8 8 / 1 9 4 8 , f. 138 ; 8 0 / 1 9 4 0 , f. 69 .

26 . Ib idem, dosar 4 / 1 9 3 7 , f. 185 , 2 5 , 25 v.; 9 / 1 9 4 2 , f. 155 . L a 24 iun ie

1942 el îşi mot iva so l ic i tarea f o rmu l a t ă către soc ietatea M ica pen t ru

a-i fu rn i za s ume l e necesare une i noi achiziţ i i : "... a r fi p ăca t ca aces ­

te d o u ă piese să intre în m â i n i s t ră ine şi s ă treacă gran i ţa , c u m se

î n t â m p l ă deseor i . "

27 . A t u n c i c â n d este cazu l , f o rmu lează c u tact textul , a v â n d în vedere să

expr ime so l i c i tud inea pen t ru obţ inerea măr tu r i i l o r conc ludente .

28 . A . S . B . - M . A L S . G . , inv. 6 1 7 , dosar 7 5 / 1 9 3 5 . f. 8 3 , 83 v; 8 9 / 1 9 4 1 , f.

96 ; 7 9 / 1 9 3 9 , f. 24 .

2 9 . Ib idem, dosar 8 6 / 1 9 4 6 , f. 12, 118-12Î ; 8 8 / 1 9 4 8 , f. 98 ; 8 1 / 1 9 4 1 , f.

59 ; 8 5 / 1 9 4 5 , f. 20 ; 8 0 / 1 9 4 0 , f. 69-70.

30 . Ib idem, dosar 8 1 / 1 9 4 1 , f. 113-114; 8 5 / 1 9 4 5 , f. 8, 9-10, 10-17, 20 ,

3 2 , 3 6 , 37 , 3 9 . 4 0 , 41 ; Moni toru l Of ic ia l , 12 iun ie 1940 , nr . 34 , p. 1

Decre t Rega l nr . 9 3 6 / 1 9 4 0 .

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 141

31 . A . S . B . - M.A1.S.G. , inv. 6 1 7 . dosar 8 0 / 1 9 4 0 , f. 6 8 , memor iu l din 17

septembr ie 1940 .

32 . Ib idem, dosar 8 2 / 1 9 4 2 . f. 49-50: 8 5 / 1 9 4 5 . f. 1, 7-20.

33 . D o s a r 8 1 / 1 9 4 1 , f. 115 , rezo lu ţ i a m a r e ş a l u l u i Ion A n t o n e s c u e r a

rem isă către M.A1.S.G. la 6 octombrie 1941: "Trebu ie s ă funcţ ioneze

c a o secţie la u n u l din Muzeele s ta tu lu i . A fost o creaţie pen t ru per­

soane" .

34 . I b i d e m , d o s a r 8 2 / 1 9 4 2 , f. 4 9 - 5 0 , m e m o r i u l c ă t r e P r e ş e d i n ţ i a

C o n s i l i u l u i de M in i ş t r i şi M i n i s t e r u l P ropagande i , d in 17 a u g u s t

1 9 4 2 ; 8 1 / 1 9 4 1 , f. 3 8 , ia 19 n o i e m b r i e 1941 M . A 1 . S . G . î n a i n t a

M i n i s t e r u l u i P r o p a g a n d e i N a ţ i o n a l e - S e r v i c i u l P r e s e i I n t e r n e ,

I nven t a ru l G e n e r a l al mu zeu l u i , c u r u g ă m i n t e a să fie pub l i c a t în

presă şi c omun i c a t la radio; 8 1 / 1 9 4 1 , f. 98-100, Memor iu l d in 24

s e p t e m b r i e 1 9 4 1 a d r e s a t s e c r e t a r u l u i g e n e r a l a l P r e ş e d i n ţ i e i

Cons i l i u l u i de Min iş t r i . La f. 101-102, anexa t ă şi D a r e a de s e a m ă a

act ivi tăţ i i des făşura te ; f. 103-105. textul memor iu l u i din 6 octombrie

1941 , în care a ră ta că m ă s u r a trecerii la s ta t n u poate fi acceptab i l ă

de donator , F u n d a ţ i a Cu l t u r a l ă Rega lă fi ind o ins t i tu ţ ie par t i cu l a ră ,

a p a r ţ i n â n d C a s e i Regale; f. 106-108, la 12 noiembrie 1941 î na i n t a

un memor i u către Min is teru l F inanţe lor .

35 . I b i dem, d o s a r 8 5 / 1 9 4 5 , f. 1, Dec r e t u l lege pub l i ca t în Mon i toru l

O f i c i a l n r . I l l , 13 m a i 1 944 - de s f i i n ţ a r e a U n i u n i i F u n d a ţ i i l o r

C u l t u r a l e rega l e , t r e c e r e a M .A1 .S .G . în a d m i n i s t r a ţ i a F u n d a ţ i e i

Regale Miha i I.

36 . L a 16 iun ie 1945 reorgan izarea Funda ţ i i l o r Regale, Muzeu l A l . S . G .

f i ind t rans fera t la M in i s te ru l Artelor; f. 7-20 Muzeu l este dec la ra t

Inst i tu t de documenta re , p u r t â n d în con t inuare nume le creatoru lu i ;

ib idem, dosar 4 0 / 1 9 4 5 , f. 4, f. 8, is tor icu l inst i tuţ ie i , funcţ i i le sa le : f.

9-10 adm in i s t r a ţ i a ; f. 10-17 Secţ iun i le muzeu lu i ; f. 17 d ispoz i ţ iun i

genera le: f. 20 persona lu l .

37 . Ib idem, dosar 3 5 / 1 9 4 6 . f. 56-57; 8 5 / 1 9 4 5 . f. 32 se d i spune inven­

t a r i e rea b unu r i l o r ce se cons t i t u i a u pa t r imon iu l fiecărei sec ţ i un i :

r e f e r a t u l l u i C o n s t a n t i n Mo is i l ; 8 9 / 1 9 4 9 , f. 8 5 p e n s i o n a r e a la 1

decembr ie 1949 .

38 . Ib idem, dosar 19 / 1947-1950 , f. 89 , la 31 i anuar ie 1950 se d i spunea

de către Min is teru l Artelor ca mater ia lu l documentar al M.A1.S.G. să

fie repart izat la A ş e z ă m â n t u l Nicolae Bă lcescu , s t rada Amze i nr . 7,

ν vezi şi f. 56 . 68-76, 137 .

39 . Ib idem, dosar 8 5 / 1 9 4 5 , f. 143 la 26 iun ie 1945 Direcţ ia Genera lă a

Arh ive lor S t a t u l u i e ra inv i ta tă să ridice printr-un delegat condic i din

j u d e ţ u l R oman , real izate în ani i 1859-1862; f. 46 la 6 februarie 1946

M i n i s t e r u l Ar te lo r a d i s p u s c a A u r e l i a S a c e r d o ţ e a n u . d in p a r t e a

Arh ive lor S t a t u l u i , să part ic ipe la împă r ţ i r ea colecţi i lor, a l ă tu r i de

B u c u r Mitrea, delegat pen t ru p re luarea colecţiilor num i sma t i ce .

www.mnir.ro

142 V1RGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

40 . Fo t og r a f i i l e a u i n t r a t i n i ţ i a l în co l ec ţ i a A ş e z ă m â n t u l u i N i co l ae

B ă l c e s c u , f i ind pre lua te u l ter ior de B ib l i o teca Na ţ i ona l ă - colecţi i

spec ia le .

41 . A . S . B . - M.A1.S.G. , inv. 6 1 7 , dosar 8 5 / 1 9 4 5 , f. 64 evenimente le a u

i m p u s amba l a r ea şi t r anspor ta rea pen t ru evacuare a c i r ca 5 vagoane

şi l u a r e a u n o r m ă s u r i de p ro te j a re a ce lo r pe c a r e le-a l ă s a t în

Bucureş t i ; 3 3 / 1 9 4 4 . f. 51 .

42 . Ib idem, dosar 8 5 / 1 9 4 5 , f. 64 .

43 . Ib idem, dosar 8 8 / 1 9 4 8 , f. 97-98 la ches t i onaru l l a n sa t de Serv i c i u l

Muzeelor la 14 iul ie 1948 ara tă că la reven i rea din refugiu a organi­

zat , al 12 octombrie 1944 . o expoziţ ie de a r t ă veche arde lenească şi

portrete.

44 F a c e m referinţă l a adresele expediate, l a ofertele şi l a r ă s punsu r i l e

pr in care conf i rma pr imi rea donaţ i i lor , dar ma i a les la revenir i le pr in

care oferea e lemente l ămu r i t o a re despre preocupăr i l e ins t i tu ţ ie i pe

care o conducea .

45 . A . S . B . - M .A l .S .G . , inv. 6 1 7 , dosar 7 4 / 1 9 3 4 , f. 1, l v . . la f. 2, 2 v.,

text a s e m ă n ă t o r exped ia t l a M in i s t e ru l de In terne ; u l ter ior a ma i

reveni t so l i c i t ând o intervenţ ie l a toate un i t ă ţ i l e din subord ine , vezi

şi 7 5 / 1 9 4 5 , f. 48 , 49 .

46 . Ib idem, f. 15 r ă s u n e t u l îl c on s t a t ăm şi d in s c r i s oa rea ad resa t ă l a 15

d e c e m b r i e 1 9 3 4 p l u t o n i e r u l u i Ion B ă s c e a n u , de l a p o s t u l d i n

L u j e r d i u , d i n c a d r u l L e g i u n i i de J a n d a r m i S o m e ş , p r i n c a r e îi

m u l ţ u m e a pen t ru obiectele pr imite.

47 . Ib idem, dosar 4 / 1 9 3 7 , f. 185 .

48 . Ib idem, dosar 6 / 1 9 3 9 , f. 185 .

49 . Ib idem, dosar 8 5 / 1 9 4 5 , f. 51 l a 24 ma i 1948 e ra sol ic i tată o l istă a

l uc ră r i l o r de a r t ă p las t i că pe care M .A l . S .G . le p u t e a oferi pen t r u

organ izarea expoziţiei .

50 . Ib idem, dosar 8 8 / 1 9 4 8 , f. 126 .

51 . Ib idem, dosar 8 9 / 1 9 4 9 , f. 8.

52 . Ib idem, dosar 1 9 / 1 9 4 7 - 1 9 5 0 , f. 90 la 6 decembr ie 1949 Min is teru l

Artelor-Direcţia Artelor Plast ice delega pe A l . S . G . , care fusese p u s în

retragere de la decembr ie 1949 , pen t r u l im i t ă de vâ r s t ă , sp re a-şi

a r a n j a d r e p t u r i l e l a p e n s i e , s ă s e m n e z e în c o n t i n u a r e l u c r ă r i l e

admin is t ra t ive de predare a colecţiilor muzeu l u i .

53 . Ib idem, dosar 8 8 / 1 9 4 8 , f. 105 , 105 v, l a 21 decembr ie 1948 , f ă c â nd

u n is tor ic al M .A l .S .G . , el formula părerea că aces t m u z e u ar pu tea

serv i în con t inuare c a o ins t i tu ţ ie de documentare ; a ra t ă ce a s imţ i t

în momen tu l c â n d din d i spoz i ţ i unea organelor super ioare a p ierdut

dona ţ i a f ă cu t ă de C . M a n u , respect iv imobi lu l din C a l e a Victor ie i nr .

192 , men i t de donator să adăpos tească M .A l .S .G . E r a l a n u m a i câte­

va zi le, 14 decembr ie 1948 , c â n d i s-a impus să cedeze din colecţiile

sa le p iese pen t ru alte ins t i tu ţ i i .

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA UN PORTRET DE MUZEOGRAF 143

54 . George Bezv icon i , Necropola Cap i ta le i , Bucureş t i , 1972 , p. 2 43 .

55 . A . S . B . - M.A1.S.G. . inv. 6 1 7 . dosar 19 / 1947-1950 , f. 90 ; 8 9 / 1 9 4 9 , f.

85 ; 3 3 / 1 9 4 4 , f. 51 .

56 . Ib idem, dosar 8 3 / 1 9 4 3 , f. 10 C re zu l vieţii 1-a definit şi în corespon­

d e n ţ a c u c o n d u c e r e a m u z e u l u i d i n S u c e a v a , d i n a n u l ; 1 9 4 3 :

"Muzeu l n u trebuie s ă adune n u m a i l u c ru r i din t recutu l î n depă r t a t

al local i tăţ i lor , ci el trebuie să adune şi pune în l egă tu r ă c u toate

man i f es t ă r i l e d in t recut şi prezent ca : polit ice, cu l t u ra le , ar t i s t ice ,

sport ive etc." .

CONTRIBUTIONS À UN PORTRET DE MUSÉOLOGUE: ALEXANDRE SAINT-GEORGES

R é s u m é

L'évolut ion de l a muséog r aph i e rouma ine nous oblige à é tud ier et à

évoquer ceux qui pa r leur activité ont con t r i bué à la créat ion des musée s

et d u p a t r i m o i n e c u l t u r e l m ê m e . U n exemp le i l l u s t r e d ' a m a t e u r de s

va l eu rs cu l ture l les est A lexandre S a i n t Georges qui pendant une c i nquan ­

taine d 'années a g roupé p l u s i eu r s va l eu rs de patr imoine dans u n musée .

Après l a deux i ème guerre mondia le tout p l u s i eu r s va leurs cu l ture l les ont

été dé t ru i t e s : le m u s é e , l u i a u s s i . Tou t e s les oeuvres a r t i s t i ques de ce

m u s é e ont été d ispersé d an s d 'autres musées . L 'au teur veut proposer l a

creat ion d'un inventa ire c o m m u n , é laboré par tout les p o s se s seu r s de ces

ouvrages , inventa ire qui sera i t u n i n s t r umen t de travai l très uti le.

www.mnir.ro

EXPOZIŢIUNEA GENERALĂ ROMÂNĂ DIN BUCUREŞTI - CONSIDERAŢII DUPĂ NOUĂ DECENI I

Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu

R o m â n i a s f â rş i tu lu i de veac X I X şi î n cepu t u l celu i de a l XX-lea se

prezenta c a u n s ta t modern , ce rea l i zase evidente progrese s u b cele ma i

mu l te aspec te : pol it ice, economice , cu l tura le . î n s ă toate problemele dez­

voltăr i i in terne ale vech iu l u i Regat e r a u subordonate idea lu lu i n a ţ i ona l de

u n i t a t e d e p l i n ă , i m p l i c i t a m e n ţ i n e r i i i n d e p e n d e n ţ e i a c e s t u i s t a t ce

reprezenta cen t ru l polar izator al r omân i l o r de pretut inden i . Aceşt ia t r ă i a u

în n u m ă r mare în a fara graniţe lor Român i e i , dar pr iveau c u încredere şi

s pe r an ţ ă spre ţară , n ă z u i a u să se el ibereze de s u b d o m i n a ţ i a s t r ă i n ă şi s ă

se a l i pească r omân i l o r d in Regat.

Pe c oo r dona t e l e i n d e p e n d e n ţ e i şi u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e , p a r t i d e l e

politice d in R o m â n i a aflate fie la putere, fie în opoziţ ie s-au regăsi t me reu

şi a u a c ţ i ona t î m p r e u n ă , c o l a bo r â nd efectiv. Aces te îna l te i dea lu r i e r a u

s lu j i te şi de regele Ca ro l I.

în contextu l ac ţ iun i lo r meni te să p u n ă me r eu şi me reu în ac tua l i ­

tate i d e a l u r i l e n a ţ i o n a l e se r e m a r c ă a c t i v i t a t e a L ig i i p e n t r u U n i t a t e a

C u l t u r a l ă a t u tu ro r R o m â n i l o r , s p r i j i n i r ea în mu l t ip le forme a m i ş c ă r i i

Memorand i s te din T r a n s i l v a n i a , organ izarea în Regat a comemorăr i i celor

300 de an i de l a moar tea lu i Miha i V i teazu l , a 400 de an i de l a moar tea lui

Ştefan cel Mare şi a j ub i l eu l u i de 4 0 de an i de l a apar i ţ i a revistei Fam i l i a .

în a n u l 1906 a u fost organizate n u m e r o a s e act iv i tă ţ i c u pr i le ju l

sărbă tor i r i i a 4 0 de an i de domnie ai regelui Ca ro l I. T r ă s ă t u r a c o m u n ă a

tu turor aces tor ac ţ i un i a fost par t i c iparea reprezentat ivă a r omân i l o r d in

Regat şl d in toate prov inc i i le , d in a f a ra gran i ţe lor R o m â n i e i , Bucu re ş t i i

c ă p ă t â n d ro lu l s imbo l ic de cen t ru vi ta l , focar al r o m â n i s m u l u i .

In i ţ ia t iva sărbă tor i r i i j ub i l eu l u i de 4 0 de an i de domnie ai regelui

Ca r o l I, c u l m i n â n d c u organ i zarea une i expoziţ i i , a a p a r ţ i n u t Par t i du lu i

Conserva tor , aflat l a guvernare . D u p ă unele s u r s e istoriografice ideea s-a

datorat Iu l T a k e I o n e s c u 1 , care dorea s ă folosească pr i le ju l a t â t pen t r u a-1

m ă g u l i pe rege, câ t . ş i pen t ru a-şi în tă r i pozi ţ ia în par t id . Part idele polit ice

d in opoz i ţ ie s-au p r o n u n ţ a t î m p o t r i v a expoz i ţ ie i , g ă s i nd-o i n o p o r t u n ă

a v â n d în vedere că c i fra 4 0 n u e ra r o t u n d ă : " C a să ob ţ i nem s t ima pe care

o m e r i t ă m - a f i rma I . I .C .Bră t l anu , trebuie ca c ineva să-şi dea s e a m a de

s i t ua ţ i a noas t r ă reală , s ă ne s tud ieze mu l t ma i pro fund şi mu l t ma i ser ios

www.mnir.ro

146 ELEONORA COFAS si CARMEN CONSTANTINESCU

decât se poate face într-o expozi ţ ie" 2 . Împotr iva organizăr i i expoziţiei e r a u

şi j u n i m i ş t i i c u excepţia lu i N. F i l i pescu . D in c u totul alte motive, împot r i ­

va ei a u fost şi soc ia l i ş t i i 3 .

P rograma oficială a sărbător i r i i a 40 de an i de domnie ai lu i Ca ro l I,

a fost adop t a t ă l a S e s i u n e a Ex t rao rd i na r ă a Par l amen tu l u i ded ica t ă zilei

de 10 Mai . C u acelaşi prilej s-au adoptat proiectele inst i tu ir i i ord inu lu i şi

medal ie i j ub i l i a re Caro l 1. m ă s u r i de u ş u r a r e a s i tuaţ ie i ţ ă r ă n im i i p r in pre­

l ua rea u n u i sfert din datorii le aces tora către Bănc i le Popu lare , de cons t r u ­

ire a peste 32 spi ta le ru ra l e , de anu l a re a unor amenz i ş .a . 4 .

M a r ţ i , 6 i u n i e 1 9 0 6 s-a d e s c h i s E x p o z i ţ i a G e n e r a l ă R o m â n ă .

I n a u g u r a r e a ei a fost î n t â r z i a t ă de p lo i le t o r en ţ i a l e c a r e s-au a b ă t u t

a s u p r a Bucu reş t i l o r 5 . Af lată pe C â m p u l Libertăţ i i şi o rgan i za t ă î n aproxi ­

mat iv u n a n , expoziţ ia prezenta evoluţ ia pol i t ică , econom ică şi c u l t u r a l ă a

R o m â n i e i în cei 40 de ani de domnie ai lu i Ca ro l 1 şi îndeoseb i d u p ă 1877 ,

a nu l p roc l amă r i i i n dependen ţe i . "Astăz i , s c r i a Adevă ru l , regele desch ide

Expoz i ţ i a Na ţ i ona l ă . L u m e a s t r ă i n ă va pu t ea ap rec i a d a c ă aceas t ă ţ a r ă

a c u m 4 decen i i v a s a l ă T u r c i e i şi f r ă m â n t a t ă de-a l u n g u l v r em i l o r de

poftele vecin i lor , este s a u n u o ţară de m u n c ă şi ordine şi a p t ă a se folosi

de toate cuce r i r i l e c i v i l i z a ţ i une i . . . N o u ă s ă ne u r ă m u n i r e î n su f l e t şi

s imţ i re , să u i t ă m luptele l ăun t r i ce şi să ne g â n d i m la un s i ngu r l u c r u : că

expoziţ ia este fa ima însăş i a Ţări i R o m â n e ş t i " 6 .

Mii de o a m e n i d i n toa te s t r a t u r i l e s o c i a l e , s-au î n d r e p t a t în

d im i nea ţ a însor i tă de mar ţ i . 6 iun ie spre dea lu l F i l a re tu lu i . T re i su te de

notari , p r imar i , să ten i şi să tence de frunte din Ilfov, îmb r ăca ţ i în cos tume

na ţ iona le a u î n t â m p i n a t oaspeţi i la i n t ra rea p r i n c i p a l ă 7 . Pe poar ta in t răr i i

p r inc ipa le , s ub fo rmă de a r c , s c r i a : "Expoz i ţ i unea Genera l ă : 106 ; 1866¬

1906 Domnie Glor ioasă" , s uge r â nd că se sărbă toresc 40 de an i de domnie

ai lu i Ca ro l I şi 1800 de an i de la descă leca tu l romani lor . Pe cele d o u ă

l a t u r i a le a r c u l u i por ţ i i e r a u î n sc r i se c u v i n t e l e : c r e d i n ţ ă , p r e vede r e ,

m u n c ă , economie , ş t i in ţă , pr icepere, vo in ţă , c u l t u r ă 8 .

L a orele 10 cortegiul regal din care făcea parte regele Ca ro l I, regi­

n a E l i s a b e t a . p r i n c i p e l e F e r d i n a n d , p r i n c i p e s a M a r i a , p r i n c i p i i ş i

p r inc ipese le a u sos i t la expoziţ ie. L a i n t r a rea p r i n c i p a l ă , a u fost î n t â m ­

p i n a ţ i de C o m i t e t u l expoz i ţ i e i , în f r u n t e c u Ion L a h o v a r i , m i n i s t r u l

Agr icu l tur i i . Indus t r ie i . Comer ţ u l u i şi Domeni i lor , dr. C I . Is trat i , C o m i s a r

general al expoziţ iei . Ion Lahovar i a oferit reginei E l i s a be t a pe o p e r n ă de

ca t i fea roş ie o foarfecă de a u r p e n t r u a t ă i a gh i r l ande le de flori de l a

in trare . Reginei i s-â oferit u n f rumos buche t de flori. Ce i 100 de t r âm ­

b i ţ a ş i a şeza ţ i l a i n t r a r e a în P ia ţa D o r o b a n ţ i l o r a u s u n a t p r i m i r e a , i a r

tunur i le de l a ba ter ia Ca la fa t a u tras 21 lovituri , p â n ă ce cortegiul a a j u n s

la A r e n e l e R o m a n e , u n d e a a vu t loc i n a u g u r a r e a s o l e m n ă . Pe s c e n a

Arenelor Romane , f rumos decorată , s u ve r anu l a fost î n t â m p i n a t de mem­

brii guvernu lu i , preşedinţ i i Camere lo r Legiui toare, p r imaru l capi ta le i , dele­

gaţ i a i C o m i s i e i E u r o p e n e a D u n ă r i i , m e m b r i i C o m i t e t u l u i expoz i ţ ie i .

www.mnir.ro

EXPOZIŢIUNEA GENERALĂ ROMÂNĂ DIN BUCUREŞTI 147

D i n t r e a c e ş t i a a m i n t i m pe : G e o r g e G r . C a n t a c u z i n o - p r e ş e d i n t e l e

Cons i l i u l u i de Min i ş t r i ; gen. George M a n u , Ion Lahovar i , T a k e I onescu , Ion

G r ă d i ş t e a n u , M i h a i l V l ă d e s c u , V a s i l e M i s s i r d i n p a r t e a opoz i ţ i e i , dr .

Cons t an t i n I. Is trat i , Cons t an t i n D i s s e s c u . gen. Grigore Tr ianda f i l , G h i c a

D e l e n i , Ion K a l l i n d e r u , M i h a i l C a n t a c u z i n o , p r i m a r u l c a p i t a l e i , gen .

B r ă t i a n u , B a r b u P l ă t ă r e a n u , gen . C o a n d ă , gen . Năs t u re l , a r h . Gr igore

Ce rchez , ing. Anghe l Sa l igny , a rh . Ştefan B u r c u ş , a r h . V . Ş te fănescu , D.

Redon t ş . a . 9 . C e i ma i m u l ţ i d intre cei af laţ i pe es t r adă e r a u însoţ i ţ i de

doamne . C a inv i ta ţ i de onoare se a f l au şi membr i i corpu lu i d ip lomat ic ,

oaspeţ i s t r ă i n i , f ă c â nd excepţie ambasado ru l Tu r c i e i , absen t c a u rma re a

prezentăr i i în expoziţ ie a bater iei Ca la fa t din R ă zbo i u l de I n d e p e n d e n ţ ă 1 0 .

Marele amf i tea t ru şi loglile Arene lor Romane e r a u pl ine c u inv i taţ i . în tot

aces t t imp s-au interpretat s ub bagheta ma io ru lu i Mărgă r i t escu , cântece

patr iot ice r omâne ş t i ^ e l e b r e . H<

Serv i c i u l religios a fost oficiat de Mitropolitul Pr imat , Mitropol i tul

Moldovei şi membr i i S f â n t u l u i S i nod . L a ceremon ia rel igioasă a u par t ic ipa t

corur i le Mitropoliei şi ale b iser ic i i D o m n i ţ a B ă l a ş a 1 1 .

D i s c u r s u l de i n a ugu r a r e a fost rost i t de Ion Lahova r i , m i n i s t r u l

Agr icu l tur i i , Industr ie i , Comer ţ u l u i şi Domeni i lor , care a amint i t de rea l i ­

zăr i le d in u l t im i i 4 0 de an i şi semn i f i ca ţ i a lor: " î n t o r c â ndu-ne p r i v i rea

î n d ă r ă t . v ă z â n d de unde a m plecat şi unde am a j u n s pu tem privi t recutu l

c u m â n d r i e şi v i i torul c u î nc redere 1 2 " . Refer indu-se l a t impul de pregăt ire

a l Expoz i ţ i e i , I. L a h o v a r y a r ă t a : " am t ă i a t dea l u r i , a m s e c a t b ă l ţ i , am

ump l u t o vale, am s ă p a t u n lac mare şi în ma i p u ţ i n de un an a m scos la

l u m i n ă p a r cu l şi g r ăd i n a exppziţiei. S up r a f a ţ a tota lă a expoziţiei: 41 ha ,

p ă m â n t mu t a t 5 7 5 . 0 0 0 m 3 , construcţ i i definitive şi provizori i 3 5 . 0 0 0 m 2 ,

p l an ta ţ i i de copac i mar i 4 . 000 , b raz i şi copac i mic i 90 . 000 . P r ima s ă p ă t u r ă

l a t e r a s a m e n t e a î n c e p u t l a 15 i u n i e 1 9 0 5 1 3 " . D i n t r e e x p o n a t e , Ion

Lahovar i l ă u d a c ă su ţ a de la Porad im, s p u n â n d metafor ic că "din c ă s u ţ a

din gard şi lut a ieşit edif iciul mă re ţ a l R o m â n i e i de s ine s t ă t ă toare şi al

R e g a t u l u i R o m â n 1 4 " . Apo i în c u v â n t u l s ă u , dr . C o n s t a n t i n I. I s t r a t i ,

C o m i s a r genera l a l expoziţiei a r ă t a că "din înă l ţ imi le unde p lu tesc sufletele

celor ce a u l uc ra t pen t r u p r imen i rea şi fer ic irea omenir i i , Deceba l şi T r a i a n

şi fa imoş i i lor l up t ă to r i ne pr ivesc astăz i pe noi u rmaş i i lor s ă r b ă t o r i n d în

o parte din D a c i a Fel ix , f ap t ă de pace şi p ropăş i re l uc ra re ce vederează

v i a ţ a şi î n d e m â n a r e a popo ru l u i r o m â n şi n ă z u i n ţ e l e s a l e s p r e v i i tor .

Numele celor cinst i ţ i de toţi şi car i vor fi în veci slăvite s u n t c u deosebire

Mircea cel B ă t r â n , Ştefan cel Mare, Miha i V i t eazu , Matei B a s a r a b c u tot

n e a m u l B a s a r a b i l o r şi M u ş e t e ş t i l o r p â n ă l a f e r i c i t u l î n t r u p o m e n i r e

A l exand ru Ion. Şi lor astăz i ca tă fără p r i hana să a ducem smer i t a noas t r ă

î n c h i n ă c i u n e şi m u l ţ ă m i t ă , iar faptele lor să fie în veci slăvite şi s ă m â n ţ ă

rodn i c ă şi p i lda neseca tă de b u n ă î n d r u m a r e r o m â n e a s c ă 1 5 " . Referindu-se

la domn i a lu i Ca ro l I, vorbi torul a s p u s : "m is i a Mărie i Voas t re a fost grea

şi î n d e l u n g a t ă 1 6 " . Şi apoi , a d u c â n d m u l ţ u m i r i r omân i l o r de peste hotare,

www.mnir.ro

148 ELEONORA COFAS si CARMEN CONSTANTINESCU ! .

care a u par t ic ipa t l a organ izarea expoziţiei a î nch i a t a r ă t â n d că " aceas ta ,

este m e n i t ă s ă a r a t e tu turor ce-am fost şl ce trebuie s ă f im " 1 7 .

î n r ă s p u n s u l s ă u regele Ca ro l I a s p u s : " c u a d â n c ă bucu r i e i n t i m ă

s a l u t î n t â i a n o a s t r ă Expoz i ţ ie n a ţ i o na l ă , adevă ra t ă s ă rbă toa re a munc i i

r o m â n e ş t i " 1 8 . . . " î n de i nnu l m e u a fost şi es te s ă mergem pe to tdeauna pe

căi s igure către nea t â r n a rea noas t r ă e c o n o m i c ă " 1 9 .

în d i s c u r s u l s ă u , regéle a a d u s pr inos de r ecunoş t i n ţ ă pentru , eroii

d in 1877 care ne-au dat p u t i n ţ a de a scr ie pe coroana de oţel: "Prip noi

î n ş i ne " ? 0 . Ca ro l I deelară expoziţ ia desch isă .

M in i s t r u l Lahova r i , în sunete le Imnu l u i J ubu l i a r d ă cit ire ac tu lu i

comemora t i v , c a r e a fost s e m n a t de toate pe r soane l e of ic ia le af late pe

es t r ada Arene lor Romane .

D u p ă ce remon i e , regele şi oaspeţ i i a u v iz i ta t Expoz i ţ i a . A c e a s t a

o c u p a z o n a F i l a r e t u l u i , d e a l u l T r o c a d e r o şi a j u n g e a p â n ă l a ş o s e a u a

Şe rban Vodă*

Expoz i ţ ia Genera l ă , avea conform p l anu lu i t ipăr i t aflat şi în colecţi­

ile M u z e u l u i de Is tor ie şi A r t ă a Mun i c i p i u l u i B u c u r e ş t i , c i r c a 165 de

obiective. Une le pavi l ioane prezen tau momente fundamenta le ale istoriei

na ţ i ona le : Pa la tu l Artelor , T u r n u l lu i Ţepeş, C u l a . în tăr i tur i le de l a P levna ,

C a s a de la Porad im , Hanu l de Poştă . în i nc in ta expoziţiei s-au cons t ru i t

Arene le Romane , care evocau cele 18 secole de l a descă leca tu l lu i T r a i a n .

Aic i s - a U ' des f ă şu ra t fest ivalur i corale şi a u avu t loc spectaco le c u carac te r

i s to r i c , d e m o n s t r a ţ i i de un i ta te c u l t u r a l ă şi ş p i r i t u a l ă r o m â n e a s c ă . C u

ace laş i pr i le j a fost z id i t ă şi b i s e r i c a Cu ţ i t u l de Arg int , copte a b iser ic i i

ieşene S f â n t u l Nicolae, ct i tor i tă l a 1491 , de Ştefan cel Mare . Aflat pe dea lu l

T rocade ro , Pa la tu l Arte lor domina în t reaga expoziţ ie oferind o s p l e nd i d ă

p a n o r a m ă a Bucureş t i l o r . De pe cea de-a doua terasă a Pa la tu lu i Artelor,

izvora u n pu te rn i c şuvo i de a p ă . care c ă z â n d peste s t ânc i în l ac forma o

cascadă .

E t nog ra f i a e r a rep rezen ta t ă de: C a s a d in M u s c e l , C a s a s ă t e a s c ă

model . C u l a , C a s a d in Macedon ia , C a s a din Bucov i n a , pavi l ioanele etno­

grafice ale T rans i l v an i e i şi Bucov ine i , pavi l ionul etnografic a l r omân i l o r de

p e s t e h o t a r e : B o s n i a , H e r ţ e g o v i n a , I s t r i a . B a s a r a b i a . î n p a v i l i o n u l

T r a n s i l v a n i e i obiectele e r a u grupate în 8 sec ţ i un i : etnograf ie , i ndus t r i e

casn i c ă , economie , istorie şi c u l t u r ă , î n v ă ţ ă m â n t , b iser ică ş.a. A ic i e r a u

prezentate tablour i istor ice î n f ă ţ i ş ând m a r e a a duna re p o p u l a r ă de l a Bla j

d in 1848 , f run taş i i Memorandu lu i , u n grafic c u s i tua ţ i a demogra f i că pre­

ponderent r o m â n e a s c ă a sate lor din această zonă . Ş i d in aceste motive,

of ic ia l i tă ţ i le u nga r e s-au opus p â n ă î n u l t imu l momen t l a p a r t i c i p a rea

r omân i l o r d in T r a n s i l v a n i a l a expoz i ţ i e 2 1 .

A l t e p a v i l i o a n e c a ce le a le A g r i c u l t u r i i , P e s c ă r i i l o r s t a t u l u i ,

Ap i cu l t u r i i , I ndus t r i e i . Minelor , Sa l i ne lor , S i l v i cu l tu r i i , Domen i i l o r regiei

monopolur i lor s t a tu l u i . Baza l t u l u i şi ceramic i i , Poştei , Camere i de comerţ ,

p rezen tau dezvoltarea economică şi comerc ia lă a R o m â n i e i . E r a u prezen-

www.mnir.ro

EXPOZIŢIUNEA GENERALA ROMÂNA DIN BUCUREŞTI 149

tate în expoziţie şi Min is teru l Cul te lor şi I ns t ruc ţ iun i i Publ ice , Min is teru l

de J u s t i ţ i e , E for ia spitalelor civile, Az i lu l E l e n a Doamna , l eagănu l S f â n t a

E c a l e r i n a , Inst i tu tu l Vacc i na i , Inst i tu tu l Meteorologic, Postu l de pompier i ,

închisor i le ş.a.

U n u l d in pav i l i oane e r a des t i n a t Pa l a t u l u i P r imă r i e i în c a r e se

prezenta ha r t a comune i în relief, imagin i c u lucrăr i le din trecut şi cele în

c u r s . in tre c a re şi a c e e a a ha l e i l egume lor d in p i a ţ a B i b e s c u . A i c i se

p rezen tau şi grafice s t a t i s t i c e 2 2 . O r a ş u l Bucureş t i se prezenta la j ub i l eu ,

ca un o ra ş e u r o p e a n , mode r n , i l u m i n a t c u gaz a e r i a n şi e lec t r i c i t a te ,

s t r ă b ă t u t de nou l c u r s al Dâmbov i ţe i amena ja te , c u noi mar i bu levarde,

c u o reţea de t ramvaie ce se ext indea mereu şi care folosea şi e lectr ic i ­

tatea. Cap i t a l a era şi u n important nod de cale ferată, a ici constru indu-se

gări le F i l a re t şi Nord. Clăd ir i lor reprezentat ive existente, p r ecum cele ale

Tea t r u l u i Naţ iona l şi Universi tăţ i i , li s-au a d ă u g a t cele ale A teneu lu i şi ale

Bănc i i Naţ iona le ş.a. î n suş i regele par t ic ipase la i n augu ra rea unor ins t i ­

tuţ i i economice , de c u l t u r ă , monumen t e c a : Şcoa l a de Podur i şi Şosele

( 2 / 1 4 oct. 1886 ) , P a l a t u l de J u s t i ţ i e ( 7 / 1 9 oct. 1890 ) , Pa l a t u l Poşte lor

(20 o c t . / l nov. 1894) , F u n d a ţ i a Un ivers i tară Ca ro l I ( 1 4 / 2 6 ma i 1895) ,

C a s a de Depuner i ( 8 / 2 0 iun ie 1 8 9 7 ) 2 3 ş.a.

în expoziţ ie a u f unc ţ i ona t pavi l ioane ale unor în t repr inză tor i par­

t icu lar i dintre care amin t im: Soc ie ta tea meser iaş i lor , Z amf i r e scu - cioco­

l a t ă , C a p ş a - cofetăr ie , G r ûde r-B i ng , H & S Prager - b l ă n u r i , T h o m a s -

î n g r ă ş ă m i n t e , F e d e r - i n s t r u m e n t e m u z i c a l e , C a r o l Gob i - t ipograf ie ,

C an t a cu z i n o , C . S u ţ u , G .V . B i b e s cu , Negroponte - produse agricole şi viti­

cole , Tono l l a-c ă r ăm i z i , Mo ldoveanu R i z e s cu- p â n z e t u r i . Wolf, A u r o r a -

sonde . R i che r - t r ăsur i şi auto de 10-20 c p . , U rbeanu - so ia , Fe in - m o d ă ,

Lesse l - mob i l ă , Paţac , Cos ta foru ş . a . 2 4 .

î n e x p o z i ţ i e s e g ă s e a u ş i p a v i l i o a n e l e G e n i u l u i M i l i t a r , a l

Domeni i lor Coroane i şi a Ca se i Regale , care în t regeau imag inea Român i e i .

E r a u prezentate date stat is t ice ref lectând progresele înregistrate în t impul

domnie i lui Ca ro l I: astfel popu l a ţ i a a c rescu t de la 4 . 115 . 818 locuitori în

1866 la 6 . 500 . 000 locuitori în 1905 , recol ta de g r âu înregistrase o creştere

de l a 6 . 489 . 200 h l în 1866 la 3 6 . 4 1 2 . 7 4 7 hl în 1905 , porumb 5 .866 .100

h a în 1 866 la 2 0 . 8 8 8 . 3 0 0 h l în 1905 , petrol l a 5 . 915 tone în 1866 l a

6 1 5 . 2 4 4 tone în Ι Θ Ο δ 2 5 .

în expoziţ ie a u f unc ţ i ona t pavi l ioanele Ital iei , Franţe i , Aus t r i e i şi

Ungar ie i , câ t şi cele ale unor firme s t ră ine . Aus t r i a şi Ungar i a a u fost invi­

t a re c u s c o p u l p r e z e n t ă r i i î n c a d r u l m a n i f e s t ă r i i a r o m â n i l o r d i n

T r a n s i l v a n i a şi B u c o v i n a 2 6 .

O a t rac ţ ie spec i a l ă o p rezen t a l a c u l s i t u a t în c en t r u l expoziţ ie i

a v â n d o s u p r a f a ţ ă de 2 h a . pe ca re p l u t e au gondole , v apo raşe , i a h t u l

c om i s a r u l u i expoziţ iei , vase le mar i ne i de războ i în m i n i a t u r ă . Pe lac se

organ i zau spectaco le noc tu rne inedite. Pe i n s u l a mare se cons t ru i se un

c a z i n o c u o s a l ă de t e a t r u şi u n r e s t a u r a n t . S e o r g a n i z a s e r ă şi a l te

www.mnir.ro

150 E L E O N O K A COFAS şl CARMEN CONSTANTINESCU

mi j l oace de ag r émen t : c inematogra f , g r ă d i n ă zoo log ică , a n ima l e feroce,

tobogan, sc r ânc iob , water-chut .

Comi te tu l de organizare al Expoziţ iei Genera le era a l că tu i t d in : Ion

N. Lahova r i , nhinistrul Agr icu l tur i i , Indus t r ie i , Comer ţ u l u i şi Domeni i lor ;

dr. C I . I s t r a t i , c om i s a r genera l : A l . G h i c a . secre ta r general : Şt . B u r c u ş şi

Victor Ş te f ănescu . arhi tecţ i i expoziţiei , D. Redont , arh i tect p e i s ag i s t 2 7 .

P a l a t u l Ar te lor , c e a ma i i m p u n ă t o a r e c l ăd i re a expozi ţ ie i a fosl

i naugura t la 17 augus t 1906 . Aces t a a fost cons ide ra i şi Muzeu l t recui u lm

n o s t r u . L a e t a j u l p a l a t u l u i s e a f l a u .opere a l e a r t i ş t i l o r r o m â n i Ν

Gr igo rescu , T h . A m a n , Ad juk iewicz , Obedeanu , Cos t i n Pe t rescu . în p â r l e a

in fer ioară , se af lau exponate p rezen t ând istor ia poporu lu i r o m â n originea

s a l a t i n ă c u a j u to ru l u no r exponate c a : p iese arheo log ice , b u s t u l u i lu i

T r a i a n de l a C l adova , mu la je d u p ă exponate din muzeu l Cap i i o l i u l u i din

R o m a , o copie a Lupoa ice i , s t a tu i a leg ionaru lu i r oman , s l a t i n a l up t ă t o ru ­

l u i d a c . A i c i s e m a i a f l a u m a c h e t e ş i fo tograf i i a l e F o r u l u i r o m a n

Co l umne i lu i T r a i a n . machete le morminte lor lu i Ştefan cel Mare şi Mire» a

ce l B ă t r â n , ob iecte de l a A l . I. C u z a , G h e . B i b e s c u . V. A l e c s a n d r i M

Kogă ln iceanu , general i i F l o r e s cu şi Day i l l a , cât şi reproducer i le poduri lor

de la D robe ta T u r n u Sever in şi C e r n a v o d ă 2 8 . în subso l u l Pa la tu lu i Artelor

a fost rea l i za tă Gro ta Fermecată , prilej de expr imare art ist ică a scu lp to ­

rilor Dimi tr ie Pac i u rea , Fi l ip Mar in şi F r . S t o r c k 2 9 . C u ocaz ia i n augu r ă r i i

P a l a t u l u i A r t e l o r în c u v â n t a r e a s a , dr . C . I s t r a t i a p r e z e n t a t n i ve l u l

muzeograf ie i r omâneş t i din a cea epocă: ""pentru moment avem un s ingur

m u z e u c u ca rac te r n eho t ă r â t şi care din c a u z a loca lu lu i şi a altor împre ­

j u r ă r i se af lă într-o s tare , î ncâ t n u servă la n,imic şi n u poale fi vizitat fără

a p roduce o a d â n c ă s t rângere de i n i m ă " 3 0 . D u p ă părerea domn ie i ' sa le . în

muzeograf ie era necesară "păs t rarea ca rac te ru l u i c l a s i c , care s ă reflecte

mar i le epoci ale civilizaţiei omeneş t i , care ne interesează ma i î ndeaproape :

E g i p t , G r e c i a , R o m a 3 1 " . C o m i s a r u l g e n e r a l a l expoz i ţ i e i , a p r e c i a , c ă

"Muzeu l t recu tu lu i nos t ru " , câ t şi obiectele de artă rel igioasă prezentate în

C u l ă "reflectă t recu tu l nos t r u în toate secţ iun i le l u i " 3 2 .

Cons i de ra t ă deosebit de or ig ina lă , C u l a prezenta tezaure art ist ice

religioase: evangheli i , manusc r i se din secolele XV-XVI cu îmbr ăcăm in te fili­

g r a n a t ă s a u b ă t u t ă în au r , câr je ep iscopa le , căde ln i ţe , c r u c i . L a n ive lu l

super ior , e ra amena j a t u n m ic parac l i s c u p ic tur i de sfinţi şi domni real i ­

zate de A . Ve r on a . O rgan i z a r é a Cu l e i s-a datorat d i s t i n su l u i amator de

ar tă r omânea s c ă , A lex . Ştef. B e l l u 3 3 .

C o m i s a r u l genera l a l expoziţ iei a f ă cu t u n ape l c ă l d u r o s pen t r u

dona r e a obiecte lor ce ref lectă t r ecu tu l ţăr i i şi a d r e s ându-se membr i l o r

guvernu lu i a s p u s : "domnule m i n i s t r u vă revine s a r c i n a de a pune temel ia

l a n u m e r o a s e m u z e e ce ne l i p s e s c şi î n s p e c i a l M u z e u l t r e c u t u l u i

n o s t r u " 3 4 .

î n p e r i o a d a f u n c ţ i o n ă r i i expoz i ţ i e i , rege le , r e g i n a , p r i n c i p i i şi

o a s p e ţ i i f a m i l i e i r e g a l e a u f ă c u t v i z i t e t imp de 18 z i l e u n e o r i a t â t

www.mnir.ro

EXPOZrriUNEA GENERALA ROMÂNA DIN BUCUREŞTI 151

d im i nea ţ a , cât şi d up ă-am i a z a , p a r c u r g â n d toate pavi l ioanele, reven ind la

ce le m a i i n t e r e s a n t e , a s i s t â n d l a s p e c t a c o l e c o r a l e , de t e a t r u , c i n e ­

matograf, c u r s e h ip ice şi Jocur i organizate pe lac .

Pr intre oaspeţi i sosiţ i în vederea i n augu r ă r i i expoziţiei , a u fost şi o

delegaţie a cons i l i u l u i c omuna l al V iene i , în frunte c u p r imaru l , dr. Caro l

Lueger . A u fost î n t â m p i n a ţ i de oficilităţile capitalei şi de bucu reş t en i , cu

deosebi tă c ă l d u r ă c a s emn de recunoş t i n ţ ă pen t ru s impat i i le pe care pri­

m a r u l V iene i le^a expr imat în toate ocazi i le, faţă de neamu l r omânesc . "Am

venit î n R o m â n i a , s p u n e a dr. C . Lueger , spre a cunoaş te aces t popor pen­

tru care nu t r e s c de mu l ţ i an i cele ma i mar i s impat i i . Vă m u l ţ u m e s c pentru

această pr imire pr ie tenească , care m ă onorează foarte mul t şi de la care

nu m-am aş tepta t . Tră iască poporul r o m â n ! " 3 5

Cuv in te emo ţ i o n ana t e a rost i t şi a ju toru l de p r imar al Romei cu

pri lejul dă ru i r i i "Lupoa ice i " , " la bucur i i l e voastre Roma a vru t să fie de faţă

şi vă trimite aces t s imbol al ma tern i t ă ţ i i e i " 3 6 .

Expozi ţ ia a fost viz i tată a t â t de r omân i i din Regat câ t şi de roman i i

din a fara grani ţe lor sa le . care a u venit c u mii le c a s impl i vizitatori s a u ca

par t i c ipanţ i la ac ţ iun i le cu l tura le de o deosebi tă semni f icaţ ie . în zilele de

2ϋ-3() a u g u s t a fost o r g a n i z a t " F e s t i v a l u l c o r a l " . A t u n c i a u ven i t l a

Bucureş t i " r o m â n i de pretut indeni să-şi caute n e amu l c u l imba lor dulce

şi f r u m o a s ă " 3 7 . L a 23 a u g u s t a u p l eca t d in C e r n ă u ţ i d o u ă t r enu r i c u

r o m â n i bucov inen i . A u fost î n t â m p i n a ţ i c u c ă l d u r ă î ncă de l a gran i ţ ă şi

u rmăr i ţ i pe p a r c u r s c u bucur i e p â n ă la Bucureş t i . A ic i a u avut parte de

aceiaşi en t u z i a s t ă pr imire . în numele pr imăr ie i . A l . C i u r c u îi s a l u t a : "aţi

venit să vă împă r t ă ş i ţ i la s e r ba r ea n e amu l u i şi p rezen ţa voas t ră la noi

l o nneaz â apoteoza aceste i serbăr i , se rba rea serbări lor" . O zi ma i t â rz iu a u

s o s i t in B u c u r e ş t i d o u ă m i i de r o m â n i a r d e l e n i , f i i nd p r i m i ţ i de o

n u m e r o a s ă as is tenţă în G a r a de Nord. D u p ă c u v â n t u l de b u n sosi t , a vor T

bit D . C o m ş a s p u n â n d că: "în ochi i f iecărui a rde lean , care trece hotarele

tăr i i a c e s t e i a s t r ă l u c e o l u m i n ă de b u c u r i e căc i R o m â n i a e r ă s ă r i t u l

m i n ă n i n i e i î n t r eg i " 3 8 . Apoi co loana a s u p r a căreia se a r u n c a u flori din ba l ­

coane a p a r c u r s s t răz i le cap i t a le i , s-a opr i t semn i f i c a t i v l a s t a t u i a lu i

Mihai V i teazu l şi apoi a mers la b i se r i ca D o m n i ţ a Bă l a şa , unde s-a cele­

bra t u n T e - D e u m 3 9 .

L a 29 augus t a avut loc u n concert a l corur i lor reuni te: 800 de voci

a u in tonat "Ha i la horă" , "Pui de lei", "Deşteaptă-te r omâne " . Mii de spec ­

tatori s-au a l ă t u r a t corur i lor i n t o n â n d cântecele amint i te.

în s e p t e m b r i e , s o s e s c pe l a C o n s t a n ţ a , r o m â n i i m a c e d o n e n i .

S i n g u r i , b a s a r a b e n i i n u ş i-au p u t u t man i f e s t a d ragos tea p e n t r u fraţi i

r o m â n i 4 0 .

" V e n e a u z i l n i c , s c r i a N. Iorga, reprezentanţ i i r o m â n i m i i ne l ibere,

p r im i ţ i c u o f ana t i c ă iub ire l a ga r ă şi î n tovărăş i ţ i de o n e b u n ă bucu r i e

c â n d cetele lor c u m â n d r e cos tume de acasă defi lau pe C a l e a Victor ie i , în

c i uda celor de la Budape s t a şi poate şi a mu l to ra din V i ena , care n-aveau

www.mnir.ro

152 ELEONORA COFAS si CARMEN CONSTANTINESCU

ce face c â n d u n s u v e r a n a l i a t îş i o rgan i z a s e r b a r e a c u v e n i t ă şi as t fe l ,

s i m u l a u că n u v ăd şi n u înţeleg n i m i c " 4 1 .

D i n a ces t e mot ive , g uve r nu l r o m â n c e r u s e p rese i s ă t reacă s u b

t ăcere m u l t p r e a î n f l ă c ă r a t e l e d i s c u r s u r i p e n t r u a n u s t â r n i reacţ i i le

a u t o r i t ă ţ i l o r l a î n t o a r c e r e 4 2 . D a r p r e zen ţ a şi a t i t u d i n e a r o m â n i l o r d in

T r a n s i l v a n i a şi B u c o v i n a l a expozi ţ ie a u s ta t în p e r m a n e n ţ ă în a t en ţ i a

a u t o r i t ă ţ i l o r a i i s t r o-unga r e . A s t f e l , p e n t r u p e r i o a d a 7-14 s e p t e m b r i e

p re zen t ăm relatăr i le a m ă n u n ţ i t e f ăcute de contele Lôr incz Szâpâ ry , m in ­

i s t r u p l e n i p o t e n ţ i a r a l Aus t ro-Ungar i e i l a B u c u r e ş t i că t re m i n i s t r u l de

externe a l Austro-Ungar ie i , A. Go l uchowsky . "Viner i 7 septembr ie cei 1500

de ţ ă r a n i b ucov i nen i a u fost p r im i ţ i de u n imens pub l i c şi c o n d u ş i pe

s t r ă z i l e B u c u r e ş t i u l u i de trei f an fare m i l i t a r e . C u v â n t ă r i a u ţ i n u t A l .

C i u r c u , p r i m a r i n t e r ima r , E m . Gr igorov i ţ ă , r ep rezen tan t a l m i n i s t r u l u i

C u l t e l o r şi I n s t r u c ţ i u n i i P u b l i c e , A l . F l o r e s c u , L i g a C u l t u r a l ă d i n

B u c u r e ş t i , D. M u n t e a n u d in p a r t e a s t u d e n ţ i l o r d in B u c u r e ş t i , T a ş c u

P a c e r a d in p a r t e a r o m â n i l o r m a c e d o n e n i . A u r ă s p u n s F i l a r e t D o b o ş ,

p reşed in te le asociaţ ie i D a c i a , preotu l B u c e v s k i şi ţ ă r a n u l Bu r l ă . . . .Apoi

corul din Lugoj, in formează raportul , a intonat "Deşteaptă-te r omâne " şi s-a

format o co loană u r i a ş ă de oameni , aşa c u m n u s-a ma i v ă zu t n i c i oda t ă

p â n ă a c u m la Bucureş t i . Pe străzi oaspeţi i s u n t sa lu ta ţ i c u o însuf leţ ire

f ă ră marg i n i , u r ă r i de b u n veni t , buche te de flori a u î nso ţ i t impozan t a

co loană . Spaţ ioase le Arene e r a u ocupate încă î na in te de orele 3 p.m. de

m u l ţ i m e a , care voia să as is te l a jocur i le J u n i l o r şi Cu r can i l o r din Braşov şi

la m inuna te l e corur i ale confraţ i lor. E n t u z i a s m u l şi însuf leţ i rea spectato­

rilor a u fost de nedesc r i s ; toţi f i ind p ă t r u n ş i de sent imente de bucu r i e şi

fer ic i re de a î n t â l n i pe fraţ i i de ace laş i n e a m , ca re s u n t sepa ra ţ i p r in

gran i ţe po l i t i ce " 4 3 .

V i z i t ând S i n a i a , l un i 10 septembr ie şi f i ind pr imi ţ i l a Pa la tu l Peleş,

t r ans i l v ănen i i a u interpretat cântece patr iot ice, îndeosebi ce lebru l imn al

lu i A. M u r e ş a n . C â n d regele a intrat în mi j locu l acestor ta lentaţ i mesager i

ai asp i raţ i i lor mi l ioanelor de arde len i şi b ă n ă ţ e n i , u n b ă t r â n cor is t a înge-

nunch i a t , a s ă r u t a t m â n a s u v e r a n u l u i şi a exc lamat : "Acum slobozeşte.

Doamne , pe robu l t ă u , c ă ru i a i-ai î n g ă du i t să vadă pe î m p ă r a t u l tu turor

r o m â n i l o r " . î n c ă u n e x e m p l u , c a r e i n f i r m ă a p r e c i e r i l e i s t o r i og r a f i e i

r o m â n e ş t i dintr-o a n u m i t ă pe r i oadă , pr iv ind " t r ădarea T r an s i l v a n i e i " de

către Ca ro l I. în prob lema f u n d a m e n t a l ă a făurir i i s t a tu lu i na ţ i ona l r o m â n ,

regele Ca ro l I n u s-a af la t şi n u se pu tea afla în confl ict c u Vrerile poporu­

lu i în f run tea c ă r u i a se g ă s e a 4 4 .

L a în toarcerea de l a S i n a i a , oaspeţi i a u fost reţ inuţ i l a Ploieşti sa lu ta ţ i de

p r i m a r u l G . C . D o b r e s c u şi a ju toare le s a l e . A r ă s p u n s V a l e r i u B r a n i ş t e ,

d i rectoru l "Drape lu l u i " d in Lugoj . Apoi s-a organizat u n banche t de 2 .000

de t a c â m u r i în p i a ţ a o raşu l u i , s-au c ân t a t cântece na ţ iona le , s-au î nc ins

Jocur i p o p u l a r e 4 5 .

Marţ i , 11 septembr ie , a avu t loc cel de-al doi lea concer t l a Arene le

www.mnir.ro

EXPOZrriUNEA GENERALA ROMÂNA DIN BUCUREŞH 153

R o m a n e . S-au p rodus moţ i i d in Ab r ud , Z l a t na . A u c â n t a t a n s amb l u r i l e

corale "Do ina" din T u r n u Sever i n , "Hora Dac ie i " din Bâr l ad , "10 Mai " din

D u m b r ă v e n i , coru l d in Breaza-Prahova . S-a d is t ins coru l lu i C h i r i a c c u

"Pe-al n o s t r u steag" , ' T r e i culor i " . "Pui de lei". S e a r a l a Tea t r u l Nţ iona l a u

fost ovaţ ionate frenetic coruri le din Lugoj şi Să l iş te diri jate de I. V i d u şi I.

C r i ş an .

A l t r e i l e a c o n c e r t c o r a l a a v u t l oc m i e r c u r i , 13 s e p t e m b r i e .

Spec taco lu l s-a î nche i a t c u u n cor al tu turor celor 25 de societăţ i corale c u

peste 1700 de cân tăre ţ i . S-au intonat " Iată z i u a tr iumfulu i " , "Pe-al nos t ru

steag" , "Ha i la horă " , "Pu i de lei", c ompus pen t ru a nu l Jubi l iar de George

E n e s c u . D o u ă z e c i şi u n u de sa l ve de t un t r a se de b a t e r i a Ca l a f a t , a u

însoţ i t c ân tecu l "Deşteaptă-te r o m â n e " intonat de corişti şi s pec t a t o r i 4 6 .

în t impul expoziţiei s-au prezentat l a Arene le Romane spectaco lu l

istor ic "Povestea neamu lu i " organizat de A l Dav i l l a , a l c ă tu i t d in 17 alegorii

de V . L e o n e s c u şi Du ţ e s c u D u ţ u 4 7 . De a semenea , s-au em is mă r c i poş ta le ,

s-au b ă t u t monete şi s-au t ipăr i t mater ia le i lustrat ive privitoare l a expo­

ziţie şi l a Bucureş t i .

D i rec ţ i a expoz i ţ ie i a d e ce r n a t expona te lo r şi p a r t i c i p a n ţ i l o r de

d incolo de Carpa ţ i 12 medal i i de a u r şi numeroase diplome. S-au b u c u r a t

de aceste onorur i g imnazi i le: greco-catolic r o m â n din B l a j , ortodox r o m â n

din Braşov , greco-catolic r o m â n din Be iuş , "As t ra " c a sus ţ i n ă toa re a şcolii

civile r o m â n e de fete din S i b i u , şcoala popu l a r ă ortodoxă din Să l i ş te , ş.a.

D i p l o m ă de onoare c u medal ie de au r a u primit: "As t ra " , Muzeu l de

Istorie şi Etnograf ie r o m â n e a s c ă S i b i u , Asociaţ ia femeilor r o m â n e , corur i le

din Lugoj , Reş i ţa , Berzov ia , Cacova , Să l iş te , O radea ş.a. coru l moţ i lor din

Ab rud , mitropol ia greco-catolică r o m â n ă din B la j , B a n c a r o m â n ă A lb ina ,

C . D iaconov ic i pen t ru Enc i c l oped i a r o m â n ă ş . a . 4 8 .

E x p o z i ţ i a G e n e r a l ă R o m â n ă a fost s u p u s ă şi u n o r c r i t i c i : C .

A l i m ă n i ş t e a n u , m e m b r u al P .L . a a r ă ta t că "expoziţ ia n u reprez intă tot ce

poate produce poporul r o m â n " 4 9 . N. Iorga, deşi face unele aprecier i favora­

bile a r a t ă că "nu s-a ţ i n u t s e a m ă că expoziţ ie n a ţ i o na l ă j u b i l i a r ă este o

şcoa lă , care trebuie să fie s i s temat ică şi metod ică" , "poarta expoziţiei este

prea p u ţ i n i m p u n ă t o a r e şi prea mu l t se s imte că e din mater ia l trecător al

ţesătur i i de trestie tencu i t ă " . Mai apoi a s c r i s că "deşi arhitecţi i a u încercat

să ţ i n ă s e a m a în rea l i zarea pavi l ioanelor de s t i lu l r omânesc , aces tea n u

s u n t o reuş i tă " : referindu-se la Pa la tu l Artelor, N. Iorga deşi a desci frat şi

"l ini i f r umoase s ăpa te mă i a s t r u " , 1-a cons idera t o "construcţ ie l ips i t ă de

uni tate st i l ist ică". Iar despre t u rnu l lui Ţepeş, a s c r i s că "nu impune şi n u

farmecă , iar l a apr inderea lumin i i s-ar pu tea crede că serveşte unor sco ­

pur i p u ţ i n c u c e r n i c e " 5 0 .

Par t idu l Soc ia l i s t a pub l ica t pr in p a n a lui C r . Racovsk i , cr i t ic i v i r u ­

lente l a ad resa expoziţiei. în man i fes tu l "40 de an i de sărăc ie de robie şi

r u ş i ne către munc i tor i i de la oraşe şi sa te" îi c h e m a pe aceşt ia "de a începe

lup ta f r u m o a s ă şi nob i l ă , care ne duce l a b u n ă s t a r e şi pace un iversa l ă ,

www.mnir.ro

154 ELEONORA COFAS si CARMEN CONSTANTINESCU

ca re v a a duce fer ic ire, c u l t u r ă , l i be r t a te " 5 1 . Aprec ier i le d in aces te docu ­

mente e r a u nerea l i s te şi de mu l te ori în f l agran tă cont rad ic ţ ie c u reăR-

tatea. Ma i mu l t , v iaţa a demons t ra t că soluţ i i le de a t unc i apl icate ulterior,

a u de tu rna t is tor ia , a d u c â n d R o m â n i a l a d ispoz i ţ ia "ar istocraţ ie i" c omu ­

niste .

L a 23 no iembr ie are loc î nch iderea of ic ia lă a expoziţ iei genera le .

Locu l unde s-a organizat a ceas t a , a c ă p ă t a t nume le de p a r cu l Ca ro l I.

în l u n a decembr ie , organizatori i a u prezentat A d u n ă r i i Depu ta ţ i l o r

b i l a n ţ u l expoziţ iei: chel tu ie l i 6 . 600 . 000 lei, ven i tur i 1 .500.000 lei la care

se a d a u g ă 3 . 0 00 . 000 lei p a r cu l şi în p lus m i şca rea comerc ia lă foarte vie,

ce s-au s imţ i t î nv ioră tor în spo ru l la r esu rse l e ind irecte . Che l tu ie l i le a u

fost spori te de pre lung i rea c u î ncă o l u n ă a expoziţ iei , de i l um ina tu l elec­

tr ic ( 400 .000 lei), de cons t ru i rea peşteri i mar i de s u b Pa la tu l Artelor (peste

100 . 000 lei ma i mul t ) , de comple tăr i le de construcţ i i de la ma i toate pavi l ­

ioanele de "datorii le ospi ta l i tăţ i i " , a t â t pen t ru r omân i i din a fara Regatu lu i ,

câ t şi pen t r u ţ ă ran i i a d u ş i din toate colţuri le ţări i (organizarea de t renur i ,

c a z a r ea lor, c i r c a 3 5 0 . 0 0 0 in t răr i gratuite s a u foarte reduse de 10 bani ) .

P â n ă l a u r m ă chel tu ie l i le efective s-au eva luat doar la c i r ca 2 . 000 . 000 -

2 . 500 . 000 lei. C a m e r a conservatoare a p r o b â n d în unan imi ta te acoper i rea

lor, a ap l auda t cuvinte le lu i 1. Lahovar i : " E u cred , domni lor , că pu tem să

fim c u toţii fericiţi şi m â n d r i de ce am făcut , de opera f r umoas ă pe care am

real izat-o şi s ă s p u n e m : p e n t r u s l ăv i rea a 40 de an i de domn ie a MS

Regelui Ca ro l I, pen t ru care , la date aşa de depăr ta te , se reproduce , n a

fost pen t r u Ţara R o m â n e a s c ă o ch le tu ia l ă mare . . . n ic i un sacr i f i c i u d ispro­

po r ţ i o n a t " 5 2 .

într-adevăr , expoziţ ia a fost un s u c c e s de necontesta t fiind o i l us ­

trare a progresu lu i Român i e i moderne , s ub cele ma i mul te aspecte , o put­

ernică p r o p a g a n d ă a capaci tă ţ i lor creatoare r omâneş t i , u n motiv de mare

m â n d r i e , pen t r u r o m â n i i de dincolo de graniţele Regatu lu i şi u n nou prilej

de man i fes ta re a un i t ă ţ i i tuturor . Aprec i ind s u c c e s u l mora l al expoziţiei .

N. Iorga a r ă t a : "Bucureş t i i din a cea vară , 1906 deveniseră în adevăr cap i ­

tala poporu lu i r omânesc . Nu era suf let s imţ i tor care s ă n u se s im t ă altfel

d u p ă a semenea privel işt i . Se pregăt ise n u n uma i ceva pen t ru trecut , ace la

personi f icat de un rege obosit, bolnav şi tr ist; şi corur i le b ă n ă ţ e n e , arde­

lene, bucov inene c h e m a u peste toate legătur i le , s impat i i le şi fidelităţile lui

v i i t o ru l " 5 3 .

A c e s t i dea l e r a p rezen ta t în fapta , g â n d i r e a şi p a n a con tempo ­

r an i l o r . As t f e l , B . Ş t e f ă n e s c u - D e l a v r a n c e a , s e c r e t a r u l L ig i i C u l t u r a l e ,

r ă s p u n z â n d uno r u ră r i ale r omân i l o r t r ans i l v ănen i , s ub l i n i a ideea că "azi

n ic i Carpaţ i t n u ne despar t , ci ne unesc " . . . " R o m â n i a este patr ia tu turor

r o m â n i l o r , i a r o b i e c t i v u l a c e s t o r a t r ebu i e s ă fie î n f ă p t u i r e a n a ţ i u n i i

r o m â n e m a r i " 5 4 . Aces t u i ideal i-a s lu j i t şi organ izarea Expoziţ iei Genera le

din a n u l 1906 , cons idera tă a fi fost o prefaţă a măreţ ie i istorice de la 1918

www.mnir.ro

EXPOZIŢIUNEA GENERALĂ ROMANĂ DIN BUCUREŞTI 155

NOTE

1. I o n B u l e i , S i s t e m u l p o l i t i c a l R o m â n i e i m o d e r n e , P a r t i d u l

Conserva tor . Bucureş t i , 1987 , p. 284 .

2. D e z b a t e r i l e A d u n ă r i i D e p u t a ţ i l o r ( D . A . D . ) n r . 5 4 , ş e d i n ţ a d i n

23.11.1906, pag. 9 40 .

3. I. M a m i n a , I. Bu l e i : Guve r ne şi g uve rnan ţ i 1866-1916 , Bucu re ş t i ,

1994 . p. 120.

4. Amin t i r i despre jub i l eu l de 40 de an i de domnie a M S Regelui Caro l

I, Bucu reş t i , 1866-1906 , p. 107.

5. Ib idem, p. 246 .

6. "Adevăru l " , a nu l XV I I I 6 0 3 2 . 5 .V I .1906 .

7. Amin t i r i despre jub i leu l . . . , p. 2 4 5 .

8. Pen t ru i n augu ra rea expoziţiei, descr ierea ei , activităţ i le des făşura te

în c a d r u l a c e s t e i a , vez i : "Amin t i r i desp re j u b i l e u l de 4 0 de an i " ,

"Un i ve r su l " , V-XI, 1906 , "Adevăru l " , V-XI, 1906 , fotografii şi docu ­

mente aflate în colecţiile Muzeu lu i de istorie şi Ar t ă a Mun ic ip i u l u i

Bucu reş t i .

9. "Adevăru l " , a nu l XV I I I , 6 034 , 7 .V I .1906 .

10. C . B a c a l b a ş a , Bucu re ş t i i de a l t ă d a t ă , voi . 3, 1901-1910 , ed . Il-a,

Bucu reş t i , 1936 , p. 136.

11. "Adevăru l " , a nu l XV I I I . 6 0 3 3 , 6 0 3 4 , 6, 7 .V I . 1906 .

12. Amin t i r i despre jub i leu l . . . , p. 2 46 .

13. Ib idem.

14. Ib idem.

15. "Adevăru l " , a nu l XV I I I , 6 034 , 7 .V I . 1906 .

16. Ib idem.

17. Ib idem.

18. Ib idem.

19. Ib idem.

20 . Ib idem.

21 . I. Bu l e i , A t unc i c â n d veacu l se năş tea , 1900-1908, Bucureş t i , 1990,

p. 3 8 3 .

22 . Amin t i r i despre Jubi leul . . . , p. 2 70 .

23 . I. S c u r t u . Con t r i bu ţ i i p r iv ind v ia ţa po l i t ică d in R o m â n i a . Evo lu ţ i a

/ o r m e i de g u v e r n ă m â n t î n i s t o r i a m o d e r n ă ş i c o n t e m p o r a n ă ,

Bucu reş t i , 1988 . p. 105 .

24 . A m i n t i r i d e s p r e J u b i l e u l . . . , P l a n u l Expoz i ţ i e i G e n e r a l e (co lec ţ ia

M. I .A.M.B.) .

25 . Ib idem, pag. 306 .

26 . I. Bu l e i , op.cit. , p. 3 8 3 .

27 . Documen t în colecţiile M. I .A.M.B.

www.mnir.ro

156 Ε LEONORA COFAS si CARMEN CONSTANŢI N E S C U

28 . Amin t i r i despre j ub i l eu . . . , p. 2 73 .

29 . I. F runze t t i , D. Pac i u rea , Bucureş t i , 1974 .

30 . Amin t i r i despre jub i leu l . . . , p. 2 7 3 .

31 . Ib idem, p. 274 .

32 . Ib idem.

33 . I. Bu l e i , op.cit. , p. 3 78 .

34 . Amin t i r i despre jub i leu l . . . , p. 2 7 5 .

35 . C . Baca l ba şa , op.cit. , p. 132-133.

36 . I. Bu l e i , op.cit. , p. 394-395 .

37 . "Un i ve r su l " , a nu l X X I V , 234 , 26 .V I I I . 1906 .

38 . Ib idem, 2 3 5 . 28 .V I I I . 1906 .

39 . Ib idem, 2 3 5 . 28 .VI I I . 1906 .

40 . C . Baca l ba şa , op.cit. , p. 146.

41 . Ν. Iorga., O v iaţă de om aşa c u m a fost. Bucureş t i , 1984 , p. 290 .

42 . I. Bu l e i . , op.cit. , p. 3 90 .

43 . 1918 la r o m â n i . Desăvârş i rea un i t ă ţ i i naţ ionale-stata le a poporu lu i

r o m â n . Documente externe 1879-1916. vol. I, Bucureşt i , 1983, p. 281 .

44 . I. S c u r t u , op.cit. , p. 119 .

45 . I. Bu l e i , op.cit. , p. 3 9 2 .

46 . Ib idem.

47 . I. Bu l e i , op.cit. , p. 3 94 .

48 . Ib idem, p. 384 .

49 . "Adevăru l " , a nu l XV I I I , 6 0 3 5 , 8 .V I .1906 .

50 . Neamu l r omânesc , I. nr. 10, 1, VI . 1906 .

51 . D o c u m e n t e d in i s to r i a m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i d in R o m â n i a 1900¬

1909 . Bucureş t i , 1975 , p. 333-383 .

52 . D .A .D . şed in ţa din 8. XI I 1906 , p. 57 .

53 . N. Iorga, op.cit. , p. 2 90 .

54 . Un i r e a Trans i l v an i e i c u vechea R o m â n i e , Bucureş t i , 1968 , p. 96 .

L'EXPOSITION GÉNÉRALE ROUMAINE DE BUCHAREST 1906 -CONSIDÉRATION APRÈS NEUF DÉCENNIES

R é s u m é

L 'Art ic le " L ' Expos i t i o n Géné r a l e R o u m a i n e de B u c h a r e s t 1906 -

C o n s i d é r a t i o n ap r è s n eu f d écenn i e s " , e s s a i e de re lever , à pa r t i r d 'une

é tude approfondie des c i r cons tances concrètes de l ' événement - in tent ions ,

concept ions , organ isat ion , réa l isat ion: c'est à dire les h o m m e s et les faits -

la s ign i f i ca t i on pro fonde , de por tée na t i ona le et m ê m e i n t e rna t i ona l e ,

d'une c o m m é m o r a t i o n - quarante années du règne de Ca ro l I, qu i s'avéra,

www.mnir.ro

EXPOZIŢIUNEA GENERALĂ ROMÂNĂ DIN BUCUREŞTI 157

par la su l te , u n vra i prologue de la G rande Uni té de 1918 . Ce sont , j u s t e ­

ment , les c i r cons t ances qui ont permis à B u c a r e s t - a lors capita le de " la

Petite Rouman i e " - de devenir , - et pas seu lement pour que lques mo ins :

l'été et l 'automne de 1906 -, la capita le de la vie politique et cu l ture l le dea

R o u m a i n s de partout .

www.mnir.ro

Fig. 1 . - Expoziţia Generală - Vedere de ansamblu.

- L 'expos i t ion Générale. Vue d'ensemble.

tst I Î0*

4/"^ ·

Fig . 2. - Plan de situaţie al expoziţiei.

- Le plan de s i tuat ion de l 'expoz i t ion .

Fig. 3. - Semnăturile rea l izator i lor Expoziţiei

Generale: arh . dirigenţi St. Burcus,

V . G. Ştefănescu, arh. peisagist, D .

Redont , comisarul general , dr. C. I .

Is t ra t i .

- Les signatures des réalisateurs de

l ' Expoz i t i o n Générale: archi tectes

d i r igeants St. Burcuş et V . G .

Ştefănescu, architecte paysagiste, D .

Redont et le commisaire général, dr .

C. I . I s t ra t i .

www.mnir.ro

Fig. 4. - Regele Caro l I în vizită la expoziţie.

- Le ro i Charles 1 visitant l 'exposi t ion.

F ig . 5. - Reconstru i rea Casei de la Porad im d in t impu l războiului de independenţă.

- L a reconstruct ion de la maison de Porad im du temps de la guerre d'indépendance.

www.mnir.ro

Fig . 7. - Palatul A r t e l o r . Muzeu l t recutu lu i nostru .

- Le Palais des A r t s . Le musée de notre passé.

www.mnir.ro

Fig . 9. - Momen t solemn în incinta A rene l o r Romane.

- Momen t solennel aux Arènes Romaines.

www.mnir.ro

Fig . 11 . — Coru l Concord ia din Oraviţa Română , par t ic ipant la expoziţie.

- L e choeur «Concordia» de Oraviţa Română part ic ipant à l 'exposi t ion .

www.mnir.ro

DIN ISTORIA RELAŢIILOR SPORTIVE ROMANO-FRANCEZE

Nicolae Pe t rescu

Legătur i le de pr ietenie şi co laborare d intre poporu l r o m â n şi cel

f rancez s u n t statornic i te din t impur i î ndepăr ta te a v â nd în vedere gena pe

care o a u de Ia u n s t r ămoş comun şi apa r tenen ţa la g inta l a t ină , c â n t a t ă

de A l ecsand r i în versur i l e apreciate de M I S T R A L 1 .

D a c ă legătur i le din epoca med ieva lă , ca cele dintre Petru Cerce l şi

Henr ic al Il l-lea. a cărei cur te o vizita îna in te de l ua rea t ronu lu i 2 , i a r d u p ă

p ierderea lu i . făcea din nou ape l 3 , a u fost de ma i mul te ori î n t rerup te din

c a u z a v ic is i tud in i lor pr in care a t recut poporul nos t ru , oda tă c u per ioada

renaşter i i na ţ i ona le ele s-au intensi f icat . De fiecare da t ă . în momente le de

r ăscruce , persona l i t ă ţ i le politice şi cu l tura le , care a u s tud ia t în Fran ţa , a u

v ă z u t în ea p r i nc i pa l u l spr i j i n în î n f ăp tu i rea un i t ă ţ i i noas t re s ta ta le . Şi

s p e r a n ţ a le-a fost î n d rep t ă ţ i t ă pen t r u că F r a n ţ a a con t r ibu i t dec is iv l a

c rearea c ad ru l u i i n te rna ţ iona l favorabil Un ir i i Pr inc ipate lor R o m â n e şi l a

dezvoltarea cons t i t u ţ i ona l ă a t â n ă r u l u i s t a t 4 .

Co l abo r a rea dintre cele d o u ă state avea să capete noi va lenţe la

î n c e p u t u l s e c o l u l u i n o s t r u , l a P a r i s c r e i n d u - s e " L i g a de p r i e t en i e s i

aprop iere d in t re R o m â n i a şi F r an ţ a " . U n u l d in t re fondator i i să i a fosl

Pierre de Couber t i n , păr in te le Jocur i l o r O l impice moderne, care in 1905

dec la ra despre ţara noas t ră : "Vorbim ra r despre R o m â n i a , iar c â n d vor­

b im, o facem într-un fel indiferent şi super f i c i a l " 5 .

D u p ă p r i m u l r ă zbo i mond i a l re laţ i i le d in t re F r a n ţ a şi R o m â n i a

Mare a u devenit foarte s t r ânse .

Nu î n t â m p l ă t o r Nicolae T i t u l e s cu . cons iderat probabi l cel ma i mare

orator de l imb ă franceză dintre d ip lomaţ i i s t ră in i ai perioadei interbelice,

dec l a ra : "Astăz i c â n d pol i t ica externă a ţării noas t re u rmă re ş t e în mod

a rmon ic scopu r i ident ice , a m a j u n s la ace l s t ad i u de prietenie unde n u

ma i este nevoie să vorbeşt i spre a te înţelege şi n ic i să te sfătu ieşt i pen t ru

a ac ţ iona în c o m u n " 6 .

Legăturile a tâ t de s trânse şi complexe dintre R o m â n i a şi Franţa s-au

man i l es ta l şi în domeniu l sportur i lor . Un rol important în s tab i l i rea aces ­

tora l-au a vu t t iner i i r o m â n i ven i ţ i l a s t u d i i în F r a n ţ a u nde a u găs i t

terenul propice spre a-şi cu l t iva talentele.

Inginerul Dimitr ie Văsescu . în t impul studi i lor l a Par i s real izează în

1880 u n u l d in t re pr ime le automobi le c u motor c u abu r i c ons i de r a t de

www.mnir.ro

160 NICOLAE P E T R E S C U

admirator i i ce-1 u r m ă r e a u pe străzi le mar i i metropole "cel ma i reuş i t tren

fără ş i n e " 7 . Expe r imen t u l lu i Văsescu a fost de b un augur , deoarece auto­

mobi lu l avea s ă p r i n d ă repede teren şi în R o m â n i a , deoarece B a r b u Be l u

î ncă de la 1889 u imea bucureş ten i i c u a s a " t r ăsură c u pa t ru locur i , care

e ra u n Peugeot c u 4 ca i pu tere" 8 .

De altfel. î ncă de la î n cepu t u l seco lu lu i nos t r u pr in întrecerea pe

ru t a Bucureş t i-G iu rg iu , R o m â n i a devenea a pa t ra ţară din lume care orga­

n iza c u r se au tomob i l i s t i ce 9 . în 1905 George Va lent in B i b e s c u şi soţia s a

Ma r t h a , b i n e c u n o s c u t a scr i i toare de expres ie f ranceză , însoţ i ţ i de Leon

Leon ida , Miha i l Ferek ide c u Mar i a Ferek ide şi sena toru l C l a ude Anet , ple­

c a u de l a Ga la ţ i spre I spahan (Persia) i n a u g u r â n d t u r i smu l automobi l is t ic

i n t e r n a ţ i o n a l 1 0 . L a o a s emenea pe r fo rman ţ ă n u pu tea cu teza decâ t o mare

persona l i t a te a spor tu r i l o r c u motor ca George Va l en t i n B i b e s c u . a s al

vo lanu lu i , dar ma i a les al man şe i , motiv pen t ru care , între ani i 1930-1942

va fi preşed inte le Federaţiei Aeronau t i ce I n t e r n a ţ i o na l e 1 1 .

De altfel, ceru l Franţei s-a dovedit pr imitor pen t ru constructor i i şi

zbură tor i i r o m â n i , pionieri ai aviaţiei mondia le . în per ioada ei de î n cepu t a

"aviaţiei r oman t i c e " 1 2 c u m o n u m e a Grigore Ga fencu . observator aer i an şi

e rou în r ă zbo i u l întregiri i noast re na ţ i ona l e , iar ma i t â rz iu , m i n i s t r u de

externe, un i i a u f ăcu t în Franţa experienţe va loroase. T r a i a n V u i a pe 18

mart ie 1906 la Mon tesson înv ingea gravitaţ ia rea l i zând c u monop lanu l de

construcţ ie proprie p r imu l zbor c u un apara t dotat c u mi j loace propri i de

deco l a r e 1 3 . T r a i a n V u i a avea astfel să contr ibuie enorm "la zboru l omulu i

spre înă l ţ imi nebănu i t e de unde revine, de fiecare dată . pe terenul de ateri-

zaj inventa t de e l " 1 4 .

Câ ţ iva an i ma i târz iu . în 1910 . Henr i C o a n d ă la Issy-les-Moul ineux

făcea, în p rem ie r ă m o n d i a l ă , c u turboreac toru l s ă u un sa l t m i c şi pre­

ma t u r , c u m îl c o n s i d e r a ce lebru l J e a n E i f fe l , da r u r i a ş în perspec t ivă ,

a n t i c i p â n d per formanţe le aviat ice de azi' r\

L e g ă t u r i l e c u F r a n ţ a a u fost de b u n a u g u r şi p e n t r u feme i le

r o m â n c e c u a s p i r a ţ i i s p r e a t i n g e r e a î n ă l ţ i m i l o r p r i n z b o r . Y v o n n e

C ă m ă r ă ş e s c u cea care f igurase pr in t re cei trei pasager i l ua ţ i de pi lotul

f rancez Georges O s m o n t în zboru l s ă u Bucureş t i-Par i s din 3 ma i 1910

efectuase c u câteva zile î na in te deja un zbor. e adevăra t doar de 10 k m , pe

u n b ip l an F a r m a n . da r el reprezenta o pe r f o rman ţ ă u n i c ă la a cea da t ă .

Aceeaşi cu teză toare femeie la 20 septembr ie acelaşi an s t r ă b ă t â n d la alti­

t ud inea de^ 6 0 0 m cei 54 km dintre Ploieşti şi Ch i t i l a d ep ă şea recordu l

mond ia l feminin de 30 k m de ţ i nu t de o f r a n ţ u zoa i c ă 1 6 .

în 1 9 1 4 E l e n a S t o e n e s c u - C a r a g i o n i v a fi b r eve t a t ă in F r a n ţ a ,

s i t u ăndu-se pr intre primele lemei-pi lot 1 7 .

A t rasă de ceru l Franţei a fost şi S m a r a n d a Brăescu , care a colabo­

rat c u aviatori i f rancez i . într-o fotografie fi ind a l ă tu r i de mecan i c u l T u l i n

pe "Le Bou rge t " 1 8 .

L a r â n d u l lor şi aviator i i f rancez i a u veni t în R o m â n i a , ce lebru l

www.mnir.ro

DIN ISTORIA RELAŢIILOR SPORTIVE ROMÂNO FRANCEZE 1 6 1

L o u i s B l e r i o t e v o l u â n d în 1 9 0 8 l a B u c u r e ş t i î n f a ţ a u n e i a s i s t e n ţ e

numeroase a f la tă pe H ipodromul de la B ă n e a s a 1 9 .

D a r în R o m â n i a î ncepuseră deja să v ină c u mu l ţ i an i în u r m ă , o

boga t ă l i tera tură de specia l i ta te , p r e cum şi diferiţi m a e ş t r i i 2 0 .

î n 1 8 8 1 u n fos t a c r o b a t d e v e n e a p r o f e s o r de g i m n a s t i c ă l a

G imnaz i u l Cen t r a l din I a ş i 2 1 , iar l up t ă t o ru l Doubl ier organiza în 1892 gale

la c i r cu l S ido l i , c a apoi s ă creeze o adevăra tă ş c o a l ă 2 2 .

S c r i m a a fost i n t r o du s ă la noi de maeştr i i i tal ieni şi f rancez i , dintre

care Peré Cyr i l le şi S u y r i a a u desch i s în 1859 la Bucu reş t i o şcoa l ă de

a m a t o r i 2 3 .

Pro fesoru l P ipar t a organizat în Bucu reş t i la 24 mar t ie 1899 u n

mare asa l t de a rme la care a part ic ipat şi H oria C A . Rosett i ce va avea o

c o n t r i b u ţ i e r e m a r c a b i l ă în d e z vo l t a r e a s c r i m e i , fapt r e l eva t de c ă t r e

Academ i a de A rme d in Pa r i s , care i-a conferit tit lu de m e m b r u onor i f i c 2 4 .

Marea atracţie pentru sportivii noştri r ă m â n e tot Franţa spre care s¬

a u î nd rep t a t sp re a-şi desăvârş i i n s t ru i rea şi cucer i c onsac r a rea .

D e j a în 1877 R a d u P o r u m b a r u , s t uden t în "o raşu l l u m i n ă " par ­

c u r g e a pe j o s d i s t a n ţ a B u c u r e ş t i - P a r i s 2 5 . To t R a d u P o r u m b a r u a fost

p r imu l r o m â n care a a t i ns l a 2 octombrie 1877 c u lmea de 4 8 0 7 m a Mont

B l a n c u l u i , e v e n i m e n t c o n s e m n a t în " c a r t e a de a u r " , a f l a t ă l a s e d i u l

C l ubu l u i A lp in F r a n c e z 2 6 . Per formanţa lu i R a d u Po rumba ru venea în con­

t inuare ace le ia ob ţ i n u t ă , c a o premon i ţ i e , la 12 iun ie 1855 de E l e n a G h i c a

(Dora d ' Is tr ia) , c a re însoţ i t ă de ghizi i d in G r i nde lwa l d a t ingea cei 4 0 9 9

metri ai munte lu i Monch. ascens iunea fiind consemnată pe diploma p r im i t ă 2 7 .

în 1900 c ic l i s tu l r o m â n Alo is Puche r s t r ăbă tea c u b ic ic leta d i s t an ţa

Bucureşt i-Par is în 17 z i l e 2 8 , dar pe r fo rman ţa s a avea să fie depăş i t ă o l u n ă

mai t â rz iu de C . Can t i l i , c ă r u i a îi e r a u suf ic iente doar 10 zile şi 6 o r e 2 9 . S ă

n u u i t ă m î n s ă n ic i par t ic ipăr i le sportivi lor r o m â n i l a compet i ţ i i în Franţa .

Astfel . în 1880 E r a c l e G u d j u câşt iga în cap i ta la Franţe i u n concurs inter­

na ţ i ona l de ş ah şi un p r em i u a l Societăţ i i Şah iş t i lo r din Par is care l-au

cooptat c a m e m b r u 3 0 .

L a 9 a u g u s t 1 8 8 2 e c h i p a de g i m n a s t i c ă s u b c o n d u c e r e a l u i

Gheorghe Moceanu , începea u n t u rneu în F r a n ţ a 3 1 , iar în 1896 R o m â n i a

prezentă pen t ru p r ima da t ă la un c oncu r s h ip ic in terna ţ iona l cuce rea la

Par is pr imele d o u ă l o c u r i 3 2 .

S p o r t i v i i r o m â n i î n c e p s ă fie s e l e c ţ i o n a ţ i c h i a r de c l u b u r i l e

f ranceze , c u m a fost c a zu l r ugbys tu l u i Gr igore C a r a c o s t e a t i tu lar izat în

1907 la Rac ing-Par is , iar Mircea I conomu la Montpell ier şi U . S . Perp ignan,

iar Henry M a n u ch i a r în "15-le" P a r i s u l u i 3 3 .

D u p ă ce f lăcăr i le r ă z bo i u l u i s-au s t i n s şi t unur i l e a u a m u ţ i t , la

Par i s , în 1919 , pe u n mare s tad ion , care pur ta nume le genera lu lu i amer i ­

can Persh ing , ce comandase trupele victorioase ale Antan te i a u avu t loc

mar i serbăr i sport ive î nch ina te v i c to r ie i 3 4 .

www.mnir.ro

162 NICOLAE F 'ETRESCU

L a j ocur i l e al iaţ i lor a u part ic ipat şi sport ivi r o m â n i , care Ia sc r imă ,

tir, box şi că lăr ie a u d ob ând i t rezultate u imi toare, r euş i nd a se c l a s a b ine

la s p a d ă şi floretă ch i a r pe locul 3. Nu a u înregistrat v reun rezu l ta t notabi l

la fotbal, rugby s a u a t le t i sm, s i ngu ru l in teres s t â rn i t "post-festum fi ind

p e r e c h e a de p a n t o f i c u c u i e a d u s ă de l a c o n c u r s de s ă r i t o r u l Ion

Con s t a n t i n e s c u şi care a fost p r ima v ă zu t ă în R o m â n i a " 3 5 .

în 1924 R o m â n i a a par t i c ipa t la J o cu r i l e O l imp ice organizate la

Par i s . A ic i avea să cucerească p r ima medal ie o l imp ică pr in ech i pa s a de

rugby , c l a s a t ă pe l ocu l 3 3 6 . De l a a c e s t e ven imen t spor t i v m e m o r a b i l

p ă s t r ă m d o u ă diplome semna te de Pierre de Couber t ine şi decernate , u n a

lu i T a s e Protopopescu , c ă p i t a nu l echipei noastre de fo tba l 3 7 şi ceala l tă lui

Mi rcea E c o n o m u , care ne-a reprezentat la t e n i s 3 8 . Rememora rea nume lu i

a ces t u i a din u r m ă . ni-1 am in teş te î n să pe Nicolae M i şu ce a de ţ i nu t porto­

foliul de m i n i s t r u de externe, dar care a part ic ipat şi la numeroase turnee

de tenis în F ran ţa .

în 1919 Nicolae M i şu a câşt igat la C a n n e s d o u ă c oncu r s u r i de s i m ­

p l u , apoi c amp iona t e l e de Monte C a r l o , N i s a şi Men ton , p en t r u c a , în

acelaşi a n , la Pa r i s , să evolueze în f inala Campiona te lor Mondia le pe teren

acoper i t , p r e c u m şi la dub lu . î m p r e u n ă c u Max D e c u g i s 3 9 . Doi an i ma i

târz iu a abordat semi f i na l a l a proba de s imp l u a Campiona te lor Mondiale

de la B r uxe l l e s . E l avea să dev ină din ce în ce ma i c u n o s c u t în l umea

ten i su lu i eu ropean , iar pe u n z id de l â ngă vechi le terenur i de l a Monte

Ca r l o este înscr is şi nume le s ă u , d u p ă ce a câş t igat o f i n a l ă 4 0 .

î n c e p â n d c u ani i 1930 s uccese remarcab i le înregistrează automo-

bil işt i i şi boxer i i . Conduc ă t o r i i r o m â n i : A l Racov i ţ ă . ma io ru l B e r l e s c u şi

ma i o ru l U r d ă r i a n u . C . C a n t a c u z i n o şi B u t c u l e s c u a u d o b â n d i t o formă

i n te rna ţ i ona l ă , c lasându-se pe locur i de frunte în vestitele ral lye-uri de la

Monte C a r l o 4 1 . în 1931 B u t c u l e s c u şi U r d ă r i a n u pe l â ng ă cucer i r ea ral lyu-

lui de l a S a n Remo s tab i l eau şi recordu l Par is-Bucureşt i . în 39 ore şi 42

m inu te 4 2 . Al Ber lescu va câştiga la 27 ianuarie 1934 C u r s a de la Monte C a r l o 4 3

S u p r e m a consac r a r e au tomob i l i smu l r o m â n e s c a atins-o în a nu l

1936 c â n d cucereşte E u r o p a . Ra l i u l Monte Car lo , care deja c ăpă t ase renu-

mele celei ma i dificile compet i ţ i i europene , este câş t iga t de superp i lo tu l

r o m â n Petre C r i s t e a , în echipaj c u Ion Zamf i r escu , însoţiţ i de mecan i cu l

Gogu C o n s t a n t i n e s c u pen t ru automobi lu l F O R D v 8 4 4 .

Boxeri i r omân i a u reuşit să dobândească succese r ăsună toare a s up r a

unor sportivi de valoare din Franţa şi Belgia. Luc i an Popescu va deveni triplu

campion a l Europe i , pr imul titlu fiind câştigat în 7 iunie 1930, la categoria

m u s c ă de la francezul Kid Ol iva, c ând pe a rena "ROMCOMIT" , elevul de 17

ani şi j u m ă t a t e într-un meci de 10 reprize şi-a obligat adversaru l să aban­

doneze în u l t ima r u n d ă , d u p ă ce îl expediase de 6 ori la podea 4 5 .

U n camp ion de excepţie avea să r ă m â n ă în memor i a amator i lor de

pugi lat d in ţări le francofone. Dum i t r u Că l i nescu , c ă ru i a belgieni i , în u r m a

u n u i t u r neu din 1926 , îi d ă d u s e r ă nume le de J i m 4 6 .

www.mnir.ro

DIN ISTORIA RELAŢIILOR SPORTIVE ROMÀNO-FRANCEZE 1 6 3

Sport iv i i r o m â n i a u part ic ipat în întreceri şi l a alte d isc ip l ine .

A t l e t i smu l , spor tu l sportur i lor , avea să găsească şi el teren pr ie ln ic

de man i fes tare a sport ivi lor r o m â n i la iniţ iativele franceze.

C â n d la 1 apri l ie 1910 , Tou r i ng C l ub De F r ance a organizat o cu rsă

de m a r ş de 100 .000 km printre cei 200 de concuren ţ i , care a u luat s tar tu l

s-au n u m ă r a t şi p a t r u r o m â n i . în t emera ra încercare în care t r ebu i au

s t r ă b ă t u t e 76 de ţări , G h . Negreanu, V. Pârvu şi A l . P a s c u a u decedat pe

d r um . Doa r D u m i t r u D a n 4 7 a reuşi t s ă revină la Par i s , pe 24 mart ie 1916.

ad ică d u p ă aproape 6 an i în care stab i l ise o medie z i ln ică de 43 . 85 km .

pa rcurş i de D u m i t r u Dan şi pen t ru care i-au trebuit 4 97 perechi de opinci .

Per fo rmanţa s a reprez intă un record de d i s t an ţ ă şi d u r a t ă , c on semna t ă în

G u i n e s s B o o k 4 6 .

U n alt mare sport iv, tot la m a r ş . a fost Tranda f i r R ă d u l e s c u , care

d a t o r i t ă s u c c e s e l o r s a l e i n t e r n a ţ i o n a l e a fost so l i c i t a t de p re şed i n t e l e

Un i un i i F r anceze de Mar ş . s ă dev ină antrenor Ia d o u ă dintre cele ma i mar i

c l ubur i ale vremi i : C . S . F . March şi Rac i ng C l u b - P a r i s 4 9 . Alegerea s a fusese

de te rm ina t ă de câş i tgarea t it lului de camp ion mond ia l în anu l 1931 , c â n d

s-a c l a s a i pe p r i m u l loc î n c o m p e t i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă de 1 0 0 k m .

des f ă şu ra t ă pe u n c i rcu i t în j u r u l o raşu lu i Buenos A i res . în a nu l u rmă t o r .

T r a n d a f i r R ă d u l e s c u . s t ab i l i t c a pro fesor de educa ţ i e f iz ică l a c l u b u l .

"L 'orano ise" a câş t i ga i în 58 de ore c u r s a de m a r ş dintre O r an şi Alger,

fi ind s i ngu ru l care a reuş i t s ă pa rcu rgă cei 462 km . , ceilalţi 46 par t ic ipanţ i

a b a n d o n â n d .

D u p ă u n a n , într-o cu r s ă de 100 k m . d e s f ă ş u r a t ă l a Alger , el a

o b ţ i n u t , p e n t r u a doua oa ră , t i t lul mond i a l . în F r an ţ a , deşi avea d o u ă

c l ubu r i de an t r ena t . T r a n d a f i r R ă d u l e s c u n u a r e n u n ţ a t l a ac t iv i t a tea

c o m p e t i ţ i o n a l ă . p a r t i c i p â n d l a f a i m o a s a c u r s ă P a r i s - S t r a s s b o u r g , a i

cărei 5 3 7 k m i-a p a r c u r s în 6 8 ore. a d i c ă trei z i le şi d o u ă nop ţ i de m a r ş

c o n l i n u u 5 0 .

Pe 14 i a n u a r i e 1 934 . Ion M a n e a l u a s t a r t u l l a a 15-a ed i ţ ie a

C r o s u l u i P o p u l a r o r g a n i z a t de "L iga P a r i z i a n ă de a t l e t i s m " şi z i a r u l

L'auto" 1" 1 1 pen t r u ca în septembr ie 1938 să fie înreg is t ra tă par t i c i parea

noas t ră la Camp iona te le europene de at let ism de l a P a r i s 5 2 .

Că l ă re ţ i i noş t r i , î n c e p â n d c u a n u l 1935 , s u n t prezenţ i la mar i le

c oncu r s u r i europene de la Nisa şi P a r i s 5 3 .

A n u l u r m ă t o r e c h i p a de s a b i e a R o m â n i e i o c u p a s e l ocu l IV la

C a m p i o n a t e l e Mond ia l e d e s f ă ş u r a t e tot l a P a r i s 5 4 . E c h i p a de rugby a

Românie i s-a c lasat toi pe locul IV la Campionatele Europene în acelaşi a n 5 5 .

Sport ivi i r o m â n i a u part ic ipat şi la diferite competiţ i i organizate în

F r an ţ a p e n t r u spor tu r i l e de i a r n ă . în 1933 ech i pa de bob Anghe lescu-

G h e o r g h i u a c u c e r i t C a m p i o n a t u l F r an ţ e i , l a ca re a u pa r t i c i pa t toate

echipaje le ce fuseseră prezente la Camp iona tu l Mond i a l 5 6 .

L a 13 februarie 1937 . part ida de hoche i d i s pu t a t ă de reprezentat i ­

va noas t r ă c u Fran ţa . în dep lasare , se înche ia c u un s co r a l b ! 5 7 .

www.mnir.ro

164 NICOLAE F 'ETRESCU

Forur i l e oficiale franceze a u decerna t sport ivi lor r o m â n i şi dir igui­

tori lor a c e s t o r a diferite trofee şi î na l te d is t inc ţ i i , . G u v e r n u l f rancez , c u

o c a z i a C a m p i o n a t u l u i E u r o p e a n de l u p t e , a c o n f e r i t p r e ş e d i n t e l u i

Fede r a ţ i e i R o m â n e de L u p t e , de h a l t e r e . " M e d a l i a de o noa r e p e n t r u

Educa ţ i e F i z i c ă " 5 8 .

în 1 9 3 5 . Federaţ ia R o m â n ă de Rugby i s-a decerna t c u p a Lou i s

B a r t h o u , în a m i n t i r e a m i n i s t r u l u i de ex terne al F ran ţe i c a r e , în i un ie

1 9 3 4 , î n c a d r u l e f o r t u r i l o r de a c r e a u n P a c t O r i e n t a l v e n i s e şi l a

Bucu reş t i , dar peste câteva lun i , în atentatu l fasc is t de la Mars i l i a a c ă zu t

" c a u n a p ă r ă t o r al păc i i şi ordini i europene" , c u m a r ă t a Nicolae T i t u l e s c u

la Soc ie ta tea Na ţ i u n i l o r 5 9 . Preţ iosul trofeu aflat în pa t r imon iu l Muzeu lu i

Spor tu l u i evocă persona l i ta tea mare lu i d i spă ru t , c o n f i rmând cuvinte le ce i

le a d u s e s e Nicolae T i t u l e s c u în d i s c u r s u l omagial de l a Bucu reş t i " Român i i

a u memor i a i n im i i " 6 0 .

Ma rea conf lagraţ ie m o n d i a l ă a î n t re rup t legătur i le sport ive dintre

cele d o u ă ţăr i .

O d a t ă c u d im inua rea r ă zbo iu l u i rece s-au re lua t legătur i le , unele

e c h i p e s a u m a r i c a p i o n i r o m â n i a c o p e r i n d u - s e de g lor ie pe a r e n e l e

franceze. Legătur i le sport ive româno-franceze de veche tradiţ ie a u devenit

in u l t imi an i ma i s t r ânse şi ma i fecunde, ele amp l i f i c ându-se în t imp, c a

r i tmici tate şi amploare .

NOTE

1. P a u l a G o r n e s c u , Vas i l e A l ecsand r i , în Făur i tor i i un i t ă ţ i i şi indepen­

denţei na ţ i ona le . Bucu reş t i , 1983 , p. 154.

2. Gheorghe Dav id . O preistorie a emigraţ ie i , Bucureş t i , p. 102 .

3. Gheorghe Ş inca i , Hron i cu l r omân i l o r şi a ma i mu l tor neamur i , II, p.

2 9 5 .

4. G h . I. B r ă t i a n u , Pol i t ica externă a lui C u z a Vodă şi dezvoltarea ideii

de un i ta te n a ţ i o na l ă , în Rev i s t a istorică r o m â n ă II (1932) pp. 113¬

163 : Ν. C o r i v a n . W a l e w s k i , Napoleon al III-lea şi A l e x a n d r u loan

C u z a , Iaşi , 1933 .

5. U n miraco l în R o m â n i a în l umea spor tu lu i , Bucu reş t i , 1995 .

6. Nicolae T i t u l e s c u , D i s c u r s u r i , Bucureş t i , 1967 , p. 4 4 2 .

7. Nicolae Posto lache , Istor ia spor tu lu i în R o m â n i a , Date cronologice,

Bucu reş t i , 1995 , p. 42 .

8. Ib idem, p. 4 7 .

9. L iv iu B r ebe anu , Joche i i cai lor putere, în R o m â n i a în l umea spor tu ­

lu i , p. 4 8 .

10 Ib idem, p. 48-49.

11. Fotografie în pa t r imon iu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

www.mnir.ro

DIN ISTORIA RELAŢIILOR SPORTIVE ROMÀNO-FRANCEZE 1 6 5

12. Grigore Ga f encu , Aviaţ ia r oman t i c ă Aero C l u b u l Regal a l Român i e i ,

Bucu reş t i , [1931] .

13. Is tor ia aviaţiei r o m â n e . Bucureş t i , 1984 , p. 34 .

14. U n miraco l în op.cit.

15. Is tor ia aviaţiei r o m â n e . Bucureş t i , 1984 . p. 53-54.

16. Nicolae Posto lache. op.cit. , pp. 76-77.

17. D i n u C o s t e s c u , Aripi le lu i Aure l V l a i c u în R o m â n i a în l umea spor tu ­

lu i , p. 20 .

18. Fotografie în pa t r imon iu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

19. Fotografie în pa t r imon iu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

20 . Diferite lucrăr i se află în patr imoniu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

21 . Nicolae Posto lache , op.cit. . p. 42 .

22 . Cons t an t i n Kir i ţescu. Pa les t r ica , Bucureş t i , p. 554 .

23 . T i be r i u S t a m a , Săb i i , spade şi florete, in R o m â n i a în l umea spor tu ­

lu i , p. 3 1 8 .

24 . I b i dem: vez i şi în p a t r i m o n i u l M u z e u l u i S p o r t u l u i , fotograf ia c u

Hor ia C A . Rosett i . c o s t umu l s ă u de sc r imă , p recum şi l u c r a r ea pe

care a elaborat-o. Teor i a s a u alfabetul sc r ime i şi codu l due lu lu i .

25 . Nicolae Posto lache, op.cit. . p. 40 .

26 . C r i s t i a n Lodo rman , Dincolo de cu lmea vieţii. în R o m â n i a în l umea

spor tu lu i , p. 29 .

27 . Idem. Pitoane în Carpa ţ i , op.cit. . p. 28 .

28 . Va len t i n B â l ă , M ica regină a drumur i lo r , op.cit. , p. 115 .

29 . C . Can t i l i . D i n zboru l b ic ic letei , Bucureşt i-Par is .

30 R a d u Vo i a , Conste la ţ ia eş icheru lu i în R o m â n i a în l umea spor tu lu i ,

p. 3 4 4 ; N. Posto lache , op.cit. , p. 4 2 .

31 . Fotograf ia c u ech ipa se af lă în patr imoniu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

32 . Nicolae Posto lache. op.cit. , p. 5 3 .

33 . T i be r i u S t a m a , î n ă l ţ imea mare lu i H. în R o m â n i a în l umea spor tu lu i ,

p. 3 0 2 .

34 . Romeo V i l a r a Ru l e t a , c r onome t r u şi recordur i l e , în op.ci t . , p. 34 .

Neagu B o e r e s c u . F . S . S . R . şi O . N . E . F . î n c epu t u r i l e şi o r gan i z a rea

spor tu lu i în R o m â n i a . în Boabe de g r âu , 1931 , p. 308 .

35 . Romeo V i l a r a . op.cit. . p. 34

36 . Vez i p l ache ta c u Pau l V i d r a s c u în patr imoniu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

37 . Documen t u l se află în pa t r imon iu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

38 . Documen t u l se află în pa t r imon iu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

39 . loan Gav r i l e s c u . 1912 - an de cot i tură . în . R o m â n i a în l umea spor tu ­

lu i , p. 3 5 7 .

40 Ib idem.

41 . Neagu Boe r e s cu , în op.cit. , p. 316 .

42 . Ib idem. Ν. Posto lache . p. 143 .

43 . Ib idem, p. 158.

www.mnir.ro

166 NICOLAE F 'ETRESCU

44 . Ib idem, p. 166, L iv iu B r ebeanu , Joche i i cai lor putere , in R o m â n i a în

l umea spor tu lu i , p. 50-51.

45 . Petre Henţ, Careu l magic în R o m â n i a în lumea sportului , op.cit. p. 83 .

46 . Ib idem.

47 . Dumi t ru Dan pr imul campion mondial la 100.000 km . pe jos , în patri­

mon iu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

48 . Romeo V i l a r a . op.cit. , p. 38 .

49 . Ib idem.

50 . Ib idem

51 . Ν. Posto lache , op.cit. . p. 158.

52 . Ib idem, p. 177.

53 . E m a n u e l F â n t â n e a n u . De t rec i codr i i de a r a m ă , în R o m â n i a în

l umea spor tu lu i , p. 110.

54 . N. Posto lache , op.cit., p. 172 .

55 . N. Posto lache . p. 173.

56 . A se v edea au togra fe le c o n c u r e n ţ i l o r l a î n t recer i l e de bob de l a

Chamon i x . în pa t r imon iu l Muzeu lu i Spor tu lu i .

57 . N. Posto lache . op.cit. , p. 170.

58 . Ib idem, p. 171.

59 . Ν. T i t u l e s c u , op.cit. . p. 4 51 .

60 . Ib idem, p. 4 41 .

ASPECTS DES RELATIONS SPORTIVES ROUMAINE-FRANÇAISES

- R é s u m é -

L e s l i a i s o n s d ' am i t i é et c oopé r a t i o n s en t re l e s r o u m a i n s et l es

f rança is datent depu is longtemps. E l l e s se sont man i f és t é de m ê m e dans

la doma ine d u sport , pendan t la deux i ème moi t ié d u siècle passé , le com­

m e n c e m e n t le f a i san t les j e u n e s r o u m a i n s v e n u s a é t ud i e r en F r a n c e ,

a i n s i que une r iche l i t térature ou different ma î t re françis qui ont fondé les

première compet i t ions d'un caractère organ isé ou i ls ont mit les b a se s de

p l u s i e u r s école spor t i ves . Avec le temps les sport i fs r o u m a i n s on com­

mence r a avoir des rencont res directes avec les sport i fs f rança is , rencon ­

tres qui ont en l ieu au tent en F r a n c e ou en Rouman i e que pendan t des

g randes compet i t ions in ternat iona les .

D a n s le cadre de ces compet i t ions les sport i fs r o uma i n s ont obtenu

des résu l t a t s notables qui ont été appréc ié , d an s des t ravaux de spéc ia­

l i tés , pa r des d i p l ô m e s ou des t rophées accordés pa r les o rgan i sa t i ons

spor t ives de F r a n c e s , une part ie de ces documen t s se ga rdan t d a n s le

Musée du Sport .

www.mnir.ro

Fig. 1 . -Ech i pa Românie i cu

ocazia participării la

reuniunea organizată

de Federaţia de E d u ­

caţie Fizică din Franţa

şi Concursu l In terna­

ţional de la Rouen .

19-21 mai 1923.

-L 'équ ipe de la Rou ­

manie part ic ipante à

la réunion organisée

par la Fédération

d 'Educa t i on Phy­

sique de France et au

concurs internat ional

de Rouen , le 19-21

mai 1923.

Fig. 2. - D i p l o m a acordată de Pierre de

Coubert ine căpitanului echipei de fot ­

bal al României , Tase Protopopescu,

la O l impiada de la Paris, 1924.

- La diplôme accordé par Pierre de Cou-

bert in au capitaine de l'échipe de foot­

ball de la Roumanie , Tase Protopo­

pescu, à l 'Olympiade de Paris, en 1924.

Fig. 3 . -Cupa celui de-al XI I I- lea ra l iu auto­

mobil ist ic de la Mon te Carlo , 1934.

- La coupe de X I I I - e m e ral lye d 'auto­

mobiles de Mon te Car lo , 1934.

www.mnir.ro

Fig. 4. - Cupa „Louis B a r t h o u " decernată

federaţiei române de rugby în 1936.

- La coupe «Louis Barthou»

decérnée à la Fédération Rouman ie

de Rugby , en 1936.

T r o f e u l „Premiul învingătorului"

decernat Iui Hen r i Rang la Concursul

H ip ic Internaţional de la Paris, 1937.

Le trophée «Le pr ix des Vainguers»

décérné à Hen r i Rang au Concours

H ipp i que In ternat iona l de Paris, 1937.

Fig. 6. - Statuetă „Le ten i s " au tor L o t

Moreau , conferită sport iv i lor româr

- La statuette «le Tenis» de L o i

Moreau accordée aux sport i fs r o

mains.

www.mnir.ro

MISIUNEA AERONAUTICĂ FRANCEZĂ ÎN ROMÂNIA (1916-1917)

V a l e r i u A v r a m

L a i n t r a r e a R o m â n i e i în r ă z bo i u l re în t reg i r i i . C o r p u l de Av ia ţ ie

r o m â n avea în dotare 44 de av ioane învechi te , nea rma te , din care e r au

bune de zbor n u m a i 24 (1 Aviat ik , 8 Maur ice F a r m a n , 5 Bler iot , 1 H . F . 20 ,

4 Morane Sau l n i e r . 4 V o i s i n 3 / 5 , 1 Caud ron G.3) .

C u un efectiv de 1293 oamen i din care 130 de ofiţeri, 3 1 6 s u b ­

ofiţeri şi sergenţ i-instructor i , res tu l reprezenta t rupa aeronau t i c ă r o m â n ă

avea u n deficit de 1462 oameni . C h i a r în aceste condiţ i i dificile, av iaţ ia

m i l i t a r ă a in trat în l up t ă , repart i ţ ia un i t ă ţ i l o r fiind u rmă t oa rea :

G r u p u l 1 escadr i le const i tu i t la s fârş i tu l luni i augus t 1916 a fost

pus la dispoziţ ia Armate i I r omâne . L a 8 septembrie 1916, personalu l navi­

gant a v â n d în dotare 1 Morane Sagu ln ier . 2 M. F a r m a n şi 8 Vo is in s u b

comanda c ă p i t a n u l u i aviator A l exand ru S t u r d z a şi-a stabi l i t baza pe c â m ­

pul de zbor de l a T ă lmac i u ( lângă S ib iu ) .

Subo rdona t Armate i a Il-a. G r u p u l 2 escadr i le aflat s ub comanda

c ă p i t a n u l u i a v i a t o r i ng i ne r . G h e o r g h e N e g r e s c u , a v e a în do tare 3 M.

F a r m a n , 1 Morane Sau l n i e r . şi 1 Aviat ik . aerodromul grupu lu i se afla l a

Bă ico i .

G r u p u l 3 escadr i le aflat l a dispoziţ ie Armate i a III-a, c u aerodromul

la B ă n e a s a , avea în subord ine u rmă toa re l e un i t ă ţ i :

- E s c a d r i l a de l u p t ă B u c u r e ş t i d o t a t ă c u 2 Mau r i c e F a r m a n . 2

Morane S au l n i e r şi 4 Vo i s i n :

- E s c a d r i l a B u d e ş t i c a r e a v e a în do ta re 1 M. F a r m a n şi 1 H .

F a r m a n 20 .

- E s c a d r i l a A lexandr i a era do ta tă c u 1 M. F a r m a n şi 1 H. F a r m a n .

G r u p u l 4 escadr i le a t a şa t Armate i de nord d i spunea de u n s i ngu r

avion - u n M . F a r m a n pilotat de s i nguru l pilot al un i t ă ţ i i , c ă p i t a nu l aviator

Hara l amb ie G i o s s a n u , comandan tu l grupu lu i . Aerodromu l de b a z ă se afla

la marg inea o r a şu l u i P ia t ra Namţ .

s Co rpu l de Aviaţ ia r o m â n comanda t de ma ioru l Gheorghe Ru j i n s ch i .

ofiţer de s ta t major , a trebuit să facă faţă u nu i adversar redutab i l , b ine

dotat c u apara te de zbor, l a care se a d a u g ă experienţa d ob ând i t ă în doi

ani de războ i .

Aviaţ ia aus t ro-ungară a mobi l izat pe frontul r omânesc c i r c a 80 de

av ioane de recunoaş te re şi b omba rdamen t u şo r grupate în 5 escadr i l e :

www.mnir.ro

168 VALERIU AVRAM

Feldf l igerkompanie-Fl ik 1, 13, 22 , 23 şi 3 2 . în c u r s u l lun i i septembr ie vor

fi a du se pe frontul r omânesc şi alte un i t ă ţ i de aviaţie re t rase de pe frontul

i ta l ian şi r u s . Aerodromur i le aces to ra se găseau l a Tg . S e c u i e s c , C o v a s n a .

C â m p u l u n g Mo l dovenesc . G ă l ă n e ş t i e tc . Av i oane l e de r e c u n o a ş t e r e şi

bombardamen t u şo r austro-ungare , tip Knol ler . H a n s a B r a n d e m b u r g C. I . ,

L lyod C U I a u execu t a t din pr ime le zi le ale r ă z b o i u l u i b omba r d amen t e

a s u p r a o r a şu l u i P ia t ra Neamţ şi a sate lor din j u r . p r o d u c â n d v ict ime în

r â n d u l popu la ţ i e i civile.

Aviaţ ia g e r m a n ă c u bazele în Bu lga r i a , d i s punea de 180 de avioane

de r e c u n o a ş t e r e şi b o m b a r d a m e n t , de v â n ă t o a r e , l a ca re se a d ă u g a o

escadr i l ă de h id roav ioane c u b a z a l a V a r n a , p r e c u m şi d o u ă zeppel ine .

Portu l C o n s t a n ţ a şi Bucu reş t i u l a u fost bombardate aproape ne în t re rup t

ch i a r din pr imele zile ale r ă zbo i u l u i c o n t i n u â n d c u o m a x i m ă intensi tate în

l una septembr ie 1916 .

C u toată d ispropor ţ ia existentă , aviaţ ia r o m â n ă a fost deosebit de

act ivă , ech ipa je le G r upu l u i 1 escadr i le formate din subit .p i lot Petre Creţu ,

pilot-soldai observator Hurber t . sergent pilot loan G r u i a - plutonier obser­

vator C o n s t a n t i n Ş e r b a n . s u b i t , p i lot A d r i a n C a ş o l ţ e a n u - s u b i t . o b s .

Theodor R a d u . a u executa t în zilele de 4, 6, 9 şi 11 septembr ie 1916 , bom­

b a r d a m e n t e în l in i i le i n a m i c e , bombe le r o m â n e ş t i a u lovit depozi te de

n u m i ţ i i , n o du r i de c o m u n i c a ţ i i şi c o n c e n t r ă r i de t r upe . Ş i e ch i p a j e l e

G r u p u l u i 3 a u bomba rda t vase le aus t r i e ce af late pe D u n ă r e , se rgen tu l

observa tor C e r a i a n u a s c u f u nd a t u n v a s . iar ech ipa j u l format din plut .

Nicolae T ă n a s e - serg . observator Zgabercea a s c u f u nd a t câ teva ş lepur i

î ncărca te c u mun i ţ i i . în t impul luptelor de la F l ă m â n d a , locotenent aviator

Pana i t Cho le t şi echipa je le subordonate , a u bombarda t şi mi tra l ia t trupele

germano-bulgare, oraşele Şiştov, R u s c i u k şi R ahova a u fost bombardate în

repetate r â n d u r i .

C u tot aces t efort extraord inar a rma t a şi aviaţ ia r o m â n ă copleşite

de forţele i namice a cerut a ju toru l al iaţ i lor. L a cererea guvernu lu i roman

de a de taşa pe l â ngă Marele Car t ie r Genera l o m i s i une mi l i t a ră c o n d u s ă d»

un genera l , guvernu l francez a r ă s p u n s pozitiv t r im i ţ â nd în R o m â n i a un

n u m ă r impor tan t de ofiţeri si subof i ţer i , alţi special işt i , c omanda ţ i de gen­

era lu l Henr i Ma th i as B e r t h e l n i

M i s i u n e a m i l i t a r ă h a n c c z ă a fosl p r e ceda t ă de v en i r e a m ί.ιι.ι

noas t r ă , în per ioada 16 iulie-12 augus t 1916 . a pr imi lor aviatori francezi :

locotenenţ i i J u l e s de La ren l hy de Tho lozan şi Rene C h a m b e . segentu l pilot

A d a m Gi lber t şi mecan ic i i Bi l let şi Derozier .

într-o te legramă t r imisă din Pa r i s , colonelu l Vas i l e R u d e a n u . şeful

M is iun i i mi l i tare r o m â n e din F ran ţ a , a r ă ta că . î n c e p â n d c u 4 octombrie

1916 . p lecaseră în R o m â n i a un n u m ă r de 87 de piloţi şi observator i , din

care 42 e r a u ofiţeri, 36 capora l i şi 162 soldaţ i şi civi l i , special işt i în dome­

n i u l av i a ţ i e i m i l i t a r e ( a r m a m e n t , t r a n s m i s i u n i , a e r o s t a ţ i e , m e c a n i c ă ,

fotografie aer i ană ,e t e ) . Aviatori i şi special işt i i francezi s-au integrat inie-

www.mnir.ro

MISIUNEA AERONAUTICA FRANCESZĂ ÎN ROMÂNIA (1916-1917) 169

diat în escadr i le le r omâneş t i , f o rmând echipa je mixte şi î ndep l i n i nd m i s i u ­

ni pe r i cu loase : recunoaş ter i în spate le l ini i lor i nam ice , bombardamen te ,

l u p t e a e r i e n e . L a 12 o c t o m b r i e 1 9 1 6 . p r i n O r d i n u l n r . 6 4 5 a l

Coman dame n t u l u i Co rpu l u i de Aviaţie r o m â n , locotenentul Réne Chambe

p r e l u a c o m a n d a p r ime i e s c a d r i l e de v â n ă t o a r e , d o t a t ă c u 6 a v i o ane

Nieuport 11 B . B . , a v â n d m i s i unea să apere oraşu l Bucureş t i de atacur i le

aviaţiei germane şi ale zeppelinelor. Totodată , lt. Laren thy de Tho lozan a

fost n um i t comandan tu l aviaţiei de recunoaştere . Câteva zile mai târz iu ,

pr in î na l t Ord in de Zi nr . 11 din 17 octombrie 1916 . ma ioru l aviator de

Ma l he rbe a fost n u m i t c o m a n d a n t u l av iaţ ie i m i l i t a re r o m â n e , ma i o r u l

Gheorghe R u j i n s c h i deven ind locţi i torul s ă u in probleme admin is t ra t ive .

în per ioada 1 augus t 1916-1 i anuar ie 1917 a sos i t din F ran ţa un

lot de noi av ioane: 11 Breguet tip V: 12 Breguet-Michel in de bombarda ­

m e n t , u n e l e f i i nd a r m a t e c u t u n u r i de 3 7 m m : 10 C a u d r o n G . 4 de

recunoaş te re î n dep ă r t a t ă (bimotoare; 18 Nieuport B . B . , 10 Nieuport tip

XX I (de vână toare ) ; 91 F a r m a n tip 40 . 42 de recunoaş tere şi bombarda ­

men t uşor . Se a d ă u g a u câteva mii de bombe de avion de t ipuri le G ros (10

kg) şi M i che l i n (10-12kg . ) . a pa r a t e foto, 79 m i t ra l i e re de av ion L e w i s ,

motoare şi p iese de s ch imb , aparate T . F . F . şi ba loane captive Caquot .

în c u r s u l lun i lor octombrie şi noiembrie 1916. zborur i le aviatori lor

francezi pe frontul r omânesc s-au intensif icat , prin mis iun i le îndepl in i te ei

a u reuş i t s ă împ ied ice acţ iun i le aviaţiei germane şi austro-ungare.

L a 19 noimebr ie 1916 . locotenentul Mah i eu din G r u p u l de aviaţie

B ă nea s a a a t a c a i o formaţ ie de avioane germane Taube , care s-au retras

în Bu lga r i a . Pi lotul f rancez a reuş i i să doboare d o u ă avioane inamice dea­

s u p r a l oca l i t ă ţ i i D r a m a , d e s c h i z â n d ast fe l ş i ru l v ic tor i i lor ae r i ene ale

Mis iun i i aeronaut ice franceze din R o m â n i a .

P r e s i u n e a tot ma i mare exerc i tată de trupele i nam ice pe frontul

s u d i c a d e t e r m i n a t M . C . G . r o m â n să o rdone , l a 2 6 no i emb r i e 1 9 1 6 ,

p u n e r e a l a d i s p o z i ţ i a G r u p u l u i de a r m a t e c o m a n d a t e de g e n e r a l u l

C o n s t a n t i n P rezan a une i formaţ i i de n o u ă av ioane , a l c ă t u i t ă din şase

Fa rman-40 şi trei Nieuport B . B . . c o m a n d a t ă de ma ioru l Gabr ie l Cochet .

Ech i p a j e l e aces te i u n i t ă ţ i u r m a u să execute m i s i u n i de b omba r d amen t

a s u p r a i n am i c u l u i şi să contr ibu ie la a p ă r a r e a Cap i ta le i . în p r ima zi a

"Bă t ă l i e i p e n t r u B u c u r e ş t i " (28 no iembr ie 1916 ) . av ia tor i i f r ancez i a u

îndep l in i t n umeroase m i s i un i . Astfel , ech ipa ju l format din sergentu l pilot

du P lan şi s ub l oco tenen tu l observator Laperot te a survo la t . între orele

14 ,10-15 .30 , zona Drăgăneş t i-Aşan Aga. Apa r a l u l , pu tern ic mitra l ia t de

trupele terestre şi de A.A. , a fost lovit de 28 de g loanţe şi sch i je , care i-au

avar iat grav s tab i l i za toru l . D in c au z a ceţii, recunoaşterea s-a făcut la doar

300 metr i a l t i tudine. A pa t ra m i s i une a zilei a fost îndep l in i t ă de ech ipa ju l

format din sergentu l pilot Bourgeois şi lt. observator De la Perelle, care a

coborât p â n ă la 100 metr i a l t i tudine. A fost survo la tă zona Băneasa (către

Giurg iu) - Gh impa ţ i-Asan Aga-Put ineiu . Ulmeni-Poseşti i Noi. Bateri i le A.A.

www.mnir.ro

170 VALE RI U AVRAM

de la Z imn i c e a şi trupele terestre ale i n am icu l u i a u desch i s u n foc foarte

pu tern ic , apa ra t u l f i ind lovit de 17 g loanţe şi sch i j e , i n c l us i v în car teru l

motoru lu i . U l t ima m i s i u n e a a reveni t neobos i tu lu i ech ipa j format din lt.

G o u l i n şi s ub i t , observa tor L e b r u n , a c e s t a d in u r m ă f i ind r ă n i t de u n

g lonţ , în t imp ce m i t r a l i a trupele bu lgare . "Bă t ă l i a de l a Bucu re ş t i " s-a

î nche ia t la 6 decembr ie 1916 , pr in retragerea trupelor r o m â n e şi a guver­

nu l u i în Moldova. Co rpu l de Aviaţie r o m â n şi-a stabi l i t nou l s ed i u la Iaşi .

Oraşele T e c u c i , Ga la ţ i şi B a c ă u vor deveni astfel pr inc ipa le le baze ale avi ­

aţiei mi l i tare r o m â n e .

Pr in comple tarea cadre lor Mis iun i i aeronaut ic i i f ranceze şi n um i r e a

la c onduce rea ei a lt. co lonelu lu i aviator de Vergnette de l a Motte, av iaţ ia

r o m â n ă a l ua t o op ţ i une m a j o r ă spre o reorganizare ef ic ientă. De semna t

d i rec to r a l a e r o n au t i c i i d i n c a d r u l Ma r e l u i C a r t i e r G e n e r a l ; r o m â n , lt .

c o l o n e l u l De Ve r gne t t e a r e o r g an i z a t a v i a ţ i a r o m â n ă î n t re i g r u p u r i :

G r u p u l I ae ronau t i c , c u sed iu l la B a c ă u , comanda t de c ă p i t a n u l aviator

A l exand r u S t u r d z a a fost repart izat Armate i a Il-a. E l avea în c o m p o n e n ţ ă

e s c a d r i l e l e F . 2 de r e c u n o a ş t e r e ( c o m a n d a n t , c ă p i t a n i ng . G h e o r g h e

Negrescu) , la Oneş t i , F . 6 de recunoaş tere (comandant , c ă p i t a n u l S c a r l a t

Ş t e f ă ne s cu ) , l a G a r b o v a n u l şi N . l de v â n ă t o a r e ( comandan t , c ă p i t a n u l

R é n e C h a m b e ) . G r u p u l d i s p unea de 21 de av ioane tip F . 40 , 4 2 , 6 0 de

recunoaş tere şi bomba rdamen t u şo r şi Nieuport tip X I şi X X I de v ână toa re .

G r u p u l 2 aeronau t i c d i spunea , în total de 4 0 de av ioane. E r a comanda t de

c ă p i t a n u l (ulterior a vansa t l a gradu l de maior) Andre i Popovici , c u sed iu l

la T e c u c i şi se af la la d ispoz i ţ ia Armate i I. Avea în compunere escadr i le le

F . 4 (comandant , c ă p i t a n u l H . G i o s s a nu ) , l a Tecuc i ; F . 7 (comandant , căp i ­

t anu l And re i Gou l in ) . F . 9 (comandant , c ă p i t a n u l de Fragu ier ) l a C ă l m ă ţ u i ,

E s c a d r i l a nr . 3 (comandant , c ă p i t a n u l Maur i ce Gond) şi Ν 11 (comandant ,

c ă p i t a n u l av . i ng . Ş t e f a n P r o t o p o p e s c u ) c u a e r o d r o m u r i l e l a T e c u c i ,

respect iv , l a Domne ş t i . G r u p u l ma i d i s punea de pa t ru avioane bimotoare

C a u d r o n G . 4 . de r e c u n o a ş t e r e î n d e p ă r t a t ă şi b o m b a r d a m e n t , un i t a t e

c o m a n d a t ă de lt. Bonne ton . G r u p u l 3 aeronau t i c (comandant , c ă p i t a n u l -

avan s a t u l ter ior l a gradu l de ma ior - Nicolae Capşa ) , c u sed iu l l a Ga la ţ i , a

fost p u s l a d ispoz i ţ ia Armate i a IV-a r u s ă . E r a const i tu i t d in escadr i le le

F . 5 (comandant , c ă p i t a n u l de m a r i n ă aviator. R a d u I r imescu) c u aerodro­

mu l l a S loboz ia şi B .M . 8- de bombardamen t , a v â n d în compunere avioane

de bomba rdamen t Bregue t şi Breguet-Michel in , unele dintre ele dotate c u

t u nu r i tip H o t c h k i s s de 37 m m . C o m a n d a n t u l aces te i u l t ime escadr i l e ,

locotenentu l A r m a n d De l as , a des f ăşura t o i n t ens ă act ivitate de pregăt ire a

p i lo ţ i lor r o m â n i , p e n t r u c a aceşt i s ă p o a t ă z b u r a şi l u p t a c u ast fe l de

av ioane dificile. E s c a d r i l a N.10 de vână toa re (comandant , c ă p i t a n u l B lery) ,

c u aerodromu l la Ga la ţ i şi apoi l a Vână to r i (ca şi B .M.8) a s i gu r a apă r a rea

o r a şu l u i Ga la ţ i de. a t acu l avioanelor germane de bombardamen t . Aces t ea

a v e a u u n ae rodrom modern l a Bră i l a , unde se af la pe L a c u l S ă r a t şi o

e scad r i l ă , de h i d roav i oane . G r u p u l 3 a e ronau t i c d i s p u n e a de 18-20 de

www.mnir.ro

MISIUNEA AERONAUTICA FRANCESZĂ ÎN ROMÂNIA (1916-1917) 171

avioane. Ofiţerii f rancezi din cad ru l Mis iun i i aeronaut ice a u fost n u m i ţ i în

funcţ i i importante în c ad ru l aviaţiei r omâne . Astfe l , c ă p i t a nu l de Laren thy

T h o l o z a n a fost n u m i t a d j u n c t t ehn ic a l Secţ iei de av iaţ ie i d in M . C . G .

r o m â n . It. A lber t La tas te , locţi itor al comandan tu l u i G r upu l u i 2 ae ronau ­

tic, i a r It. Meyer, locţi itor al c ă p i t a nu l u i Nicolae Capşa . Aşadar , comenzi le

grupur i lor , ale şcoli lor de pilotaj şi ale unor escadr i le (F . 2 , F . 4 , F . 5 . F . 6 .

N . l l ) a u reveni t aviatori lor r omân i . Celelalte a u fost încred inţa te aviato­

ri lor f rancez i .

O d a t ă s tab i l i za t frontul pe Şiret , ac t iv i ta tea aviaţ iei r o m â n e şi a

ech ipa je lor franceze s-a intensi f icat . în z i u a de 23 decembr ie 1916 , ech ipa ­

j u l format d in sergentu l pilot J a m e s Tex ier şi lt. observator L u c y Roger,

aflat la bordu l u n u i Nieuport bi loc englezesc, c u nr. 3 9 7 8 , a a tacat dea­

s u p r a s a t u l u i Roş i o ru d in apropierea o raşu lu i R â m n i c u - S ă r a t u n Aviat ik

ge rman , pe ca re 1-a dobo r â t în f l ăcăr i . L a 12 februar ie 1 9 1 7 , capora lu l

Henr i Manchou l a s din escadr i l a N.3 dobora în l u p t ă ae r i ană u n avion de

r e cunoa t e r e ge rman tip L . V . G . , c a r e s-a p r ă b u ş i t l a n o r d de Focşan i .

D o u ă zi le ma i t â r z i u , c a m a r a d u l s ă u , a t j u t an tu l C h a r l e s Révol-Tissot a

lovit u n A lba t ros german , care s-a p r ă b u ş i t în flăcări în liniile noastre , în

zona local i tăţ i i D iocheţ i . P lecat într-o m i s i une de supraveghere a frontului

în d im i nea ţ a zilei de 23 februar ie , sergentu l J a m e s Texier t din E s c a d r i l a

N.3, a sa lva t ech ipa ju l r omânesc format din p lu ton ieru l pilot T a s e Ro ta ru

şi sub i t .observator , E r m i l Gheorgh iu , din E s c a d r i l a F . 4 , aflat într-o m is i ­

u ne de r e c u n o a ş t e r e în l in i i le i n a m i c e . E c h i p a j u l u n u i av ion g e rman

L . V . G . , a rma t c u d o u ă mitra l iere desch i sese un foc prec is , lovind avionul

nos t ru de tip F . 4 0 în ar ip i şi car l ingă . în acele momente cri t ice, v ână t o ru l

f rancez a a taca t c u mu l t cu ra j , d o bo r â nd av ionu l i nam ic , care s-a p r ă bu ş i t

în apropiere de Focşan i .

L u n a mar t i e a fost deoseb i t de f r i gu roasă , c u t imp ne favorab i l .

Aviatori i f rancez i , c a dealtfel şi camaraz i i lor r o m â n i , a u executa t m i s i un i

de l u p t ă în f i e c a r e o r ă b u n ă de z bo r . L a 7 m ă r i t e 1 9 1 7 , c ă p i t a n u l

Micheletti , locotenentu l M ihă i l escu şi ad ju tan tu l B r u n , din E s c a d r i l a N . l ,

a u a t aca t la so l , c u mitra l iere de bord trupele austro-ungare ale Divizi iei

71 infanter ie , p roducându- le pierderi importante.

Z i u a de 13 apri l ie 1917 înregistra î ncă o pag i n ă de vitejie înscr isă

de pi loţ i i E s cad r i l e i N.3 L a ora 17 ,45 , Révol-Tissot a interceptat în zona

Pădu rea Neagră u n avion german , pe care 1-a a tacat fulgerător, t r ăgând în

el 100 de car tuşe şi r e p u r t â n d cea de a doua victorie, faptă r ăsp l ă t i t ă prin

a v a n s a r e a s a l a g radu l de sub locotenent . T re i zile ma i t â rz iu , capora lu l

Theron dobora u n avion de vână toa re Fokker . care s-a p r ăbu ş i t l a Bil ieşti .

in d u p ă - a m i a z a zilei de 16 apri l ie, piloţi i The ron şi Révol-Tissot a u a tacat

un A lba t ros ge rman , care a c ă zu t l â ngă Focşan i . Ech ipa je le franceze din

E s c a d r i l a B . M . 8 a u bombarda t în z i ua de 19 ma i 1917 , pe un v â n t puter­

nic , docur i le şi rezervoarele de petrol d in portul Bră i l a . Cele 100 bombe

Michel in l ansa te a u lovit în plin d o u ă ma r i rezervoare de petrol, care a u

www.mnir.ro

172 VALERIU AVRAM

lua t foc, u n s i loz şi câteva mic i vase . O escadr i lă g e rman ă de vână toa re ,

deco la t ă de pe aerodromu l de l a L a c u l Să ra t , a a taca t bombard iere le şi

d e a s u p r a Bră i le i s-a î n c i n s o l u p t ă c r â n c e n ă în t re apara te le i n am ice şi

a v i o a n e l e de î n s o ţ i r e . L o c o t e n e n t u l V a s i l e C r a i u şi a d j u t a n t u l De

B e n t z m a n n din E s c a d r i l a N. 10 a u avar ia t d o u ă avioane Fokker .

O m i s i une ext raord inară a fost cea din d u p ă am iaza zilei de 25 ma i

1917 , î ndep l i n i t ă de persona lu l nav igant al Escad r i l e i B .M . 8. L a ora 17 .05

a u decolat de pe aerodromul de l a Vână to r i echipaje le: capora l pilot E n e l -

so lda t bomba rd i e r S i gu re t şi c apo ra l u l pilot P igrenet - so lda t m i t ra l io r

Mar inger . c u m i s i u n e a de a bomba rda gara T r a i a n şi t renur i le mi l i tare .

Fo rma ţ i a era a p ă r a t ă de ech ipa j u l c ăp i t an pilot De las - so lda t canon ie r

Bost , care par t ic ipa la m i s i une , c u un avion B R nr . 572 a rma t c u un tun

de 37 m m . Bombele l ansa te a u p rodus mar i d istruger i . î nsă formaţ ia fiind

a l a r a t ă de Avia l ik-ur i de v ână toa re , av ionu l BR . nr . 256 , pilotat de capo­

ralu l Pigrenet a fost a t ins de gloaneţele inamice . în acele momente grele,

canon ierul Bos t a desch i s focul c u tunu l de bord . Un Aviat ik , lovit de s c h i ­

jele obuzu l u i , a f ă cu t o întoarcere b r u s c ă , c ă z â n d apropae l a vert ica lă .

Dar , în apropiere de p ă m â n t , a ces t a s-a redresat şi a d i s p ă r u t pen t ru câte­

va m inu te , ca să se re în toarcă însoţ i t de alte trei Fokkere . L up t a devenise

d i s p e r a t ă . C e r u l b u b u i a de e x p l o z i i l e o b u z e l o r t u n u l u i de 3 7 m m .

A l a rma ţ i , a u sos i t şi piloţii r omân i : locotenentu l Vas i l e C r a i u şi p lu ton ieru l

T . R . Mar in Popescu , aşi ai aviaţiei r o m â n e de v ână toa re , care pa t ru l au în

zonă . Ce i doi vână to r i r o m â n i a tacă în forţă, un Fokke r lovit de lt. C r a i u a

pă r ăs i t c â m p u l de l up t ă : bombard iere le c u ech ipa je l franceze s-au reîntors

la b a z ă . dar c u avioanele c iuru i te de g loanţe .

Pe frontul Armate i a Il-a, în z i u a de 31 ma i 1917 , It. S chne i de r din

escad r i l a N . l , a doborâ t u n L . V . G . , la s u d de Soveja .

L a î n c epu t u l veri i a nu l u i 1917 , a rma t a r o m â n ă terminase în linii

mar i pregăt ir i le pen t ru începerea une i mar i ofensive pe tot frontul . Aviaţ ia

contr ibu ise în mare m ă s u r ă la obţ inerea de in formaţ i i despre i namic , fron­

tul f i ind în totalitate fotografiat de escadr i le le româneş t i în care l up t au şi

pi loţ i f rancez i . C u cât se apropia data p revăzu t ă pen t ru dec lanşarea oper­

a ţ i un i i , c u a t â t se in tens i f i cau mis iun i le de recunoaştere . L a aces tea par­

t ic ipau şi avioanele de v ână toa re . L a 24 iun ie 1917 . ad ju tan tu l L amproux

Dona t ien , din E s c a d r i l a N . l , aflat într-o astfel de m i s i une , a î n t â l n i t un

avion german de recunoaş tere , doborându-1 în zona Măx i nen i . A doua zi .

el ob ţ i nea o n o u ă victorie aer i ană , faptă r ăsp l ă t i t ă pr in decorarea s a c u

meda l i a "Croix^ de G u e r r e avec Pa lmes " ( C r u c e a de R ă zbo i F r ancesă c u

laur i ) . To t în z i u a de 25 iun ie 1917 , sergentu l Manchou l a s din E s c a d r i l a

N .3 .dobora un avion de recunoaş tere german , care s-a p r ă b u ş i t în liniile

r omâneş t i , l â ng ă local i tatea C iuş lea .

L a 30 iun ie 1917 sub i t . De F l e r s din E s c a d r i l a N.10 a a taca t dea­

s u p r a s a t u l u i I ndependen ţ a (Jud. Ia lomiţa) un avion german , doborându-1

în f lăcăr i , l a 8 iu l ie , ad ju tan tu l Pierre A lexandre , aflat la m a n ş a u nu i avion

www.mnir.ro

MISIUNEA AERONAUTICA FRANCESZA ÎN ROMÂNIA (WW-WU) 173

bimotor C a u d r o n G .4 , a fost a taca i de 15 ori de un v ână to r german . D â n d

dovadă de mu l t cura j şi mă ies tr ie in a r i a pi lotajului , av iatoru l f rancez a

reuş i t să-şi î nv ingă adve rsa ru l , al c ă ru i apara t s-a zdrobit de so l .

L up t e l e a e r i e ne se d e s f ă ş u r a u z i l n i c , b ă t ă l i i l e de l a M ă r ă ş t i şi

Mă r ă şeş t i a u sol ic i tat din pl in escadr i le le româno-franceze . L a 20 iul ie ,

c ă p i t a n u l G o n d , p i l o t â n d N i eupo r t-u l n r . 1 9 0 9 d o b o r a l a o r a 9 , 1 5

d im i nea ţ a un avion german , care s-a p r ă b u ş i t l â ng ă sa tu l C iuş lea . în data

de 7 augus t , ad ju tan tu l J a m e s Tex ier şi p lu ton ieru l Mar in Popescu (din N.

11) în u r m a u nu i a tac perfect s incron iza t a u doborâ t u n Fokke r , care s-a

p r ă b u ş i t în f lăcări la Făure i . pe ma lu l Putne i .

8 august 1917 a lost z i ua unor noi victorii aer iene pe frontul r o m â ­

nesc . E c h i p a j u l format din lt. Bonneton , pilot şi sub i t . Nederval ( l i tuanian

de origine) observator , în timp ce z bu r a c u av ionul C a u d r o n G .4 nr . 1814 ,

a descoper i t u n av ion de v â n ă t o a r e i n am i c ce a t a c a se u n ba lon capt iv

r o m â n e s c . E c h i p a j u l f rancez a in terveni t imediat şi d u p ă o l u p t ă foarte

s t r â n s ă , av ionu l i n am ic a fost doborâ t , c ă z â nd l a nord de Mărăşeş t i . To t în

această zi . lt. B ru l l a r d . din E s c a d r i l a N . l , aflat într-o m i s i une de pa t ru ­

lare , a in tercepta t u n avion aus t ro-ungar tip H a n s a B r a n d e m b u r g C l ,

doborându-1 în apropiere de s a t u l Har j a .

în t impu l mar i l o r b ă t ă l i i d in v a r a a n u l u i 1917 de l a M ă r ă ş e ş t i ,

Mă r ă ş t i şi O i tuz s-au r emarca t pr in c u r a j u l lor aviatori i Ma r i u s Lafarge.

sergentu l De Tr iquerv i l le din F . 6 , locotenenţ i i Roger Lucy , Albert B r i s s a u d

din F . 2 şi Laperotte din F . 6 , observatori aer ien i . Aceşti s tră luc i ţ i zbură tor i

f rancez i , f ă c â nd ech ipa je mixte c u aviatori i r o m â n i , a u executat m i s i un i

deosebit de per icu loase , fotografiind de l a î n ă l ţ ime m i c ă poziţi i le inamice

lovite de ar t i l e r ia r o m â n ă de pe Va l e a C a ş i n u l u i şi Va l e a Pu tne i . E i a u

coborâ t de cele ma i multe ori p â n ă l a 500 m, deven ind ţ inte vu lnerab i le

t i r u l u i p o r n i t de l a s o l . Nu de p u ţ i n e ori s-au î n t o r s d in m i s i u n i c u

av ioane le c i u r u i t e de g loan ţe le i n am i ce , l a 16 a u g u s t 1917 , c ă p i t a n u l

G o n d ob ţ i n e a c e a de-a d o u a s a v ic tor ie a e r i a n ă , d o b o r â n d d e a s u p r a

o r a şu l u i B â r l a d un avion ge rman . E s c a d r i l a N. 3 p ierdea în s c h i m b u n

admirab i l l up t ă to r , pe ad ju tan tu l J a m e s Tex ier , r ă n i t morta l într-o l u p t ă

a e r i a n ă . D â n d d o v a d ă de o t ă r ie de c a r a c t e r e x t r a o r d i n a r ă , a p r o ape

inconş t ien t , el a veni t pe aerodrom şi a ater izat perfect, s a l v ând apara tu l ,

apoi a î n c h i s och i i p en t r u t o tdeauna . Regele F e r d i n a n d 1-a decora t pe

eroul f rancez c u "Vir tu tea m i l i t a r ă de Au r " c l a s a I-a, iar c ăp i t a nu l Gond c u

ord inu l " S t e a u a R o m â n i e i " c u spade , în grad de ofiţer.

N în z i ua de 8 septembr ie , c ăp i t a nu l Michelett i , d in E s c a d r i l a N . l s-a

î n f r un t a t c u un avion i namic dea sup r a Măgur i i C a ş i n u l u i , o b ţ i n â nd o fru­

moa s ă victorie. L a r â n d u l s ă u , lt. B r u l l a n d înregistra d o u ă victorii aer iene

in zilele de 8 şi 9 septembr ie 1917 , îmbogă ţ i n d astfel p a lmaresu l aviato­

rilor celebrei E s c a d r i l e N. 1. c o m a n d a t ă de c ăp i t a nu l Réne Chambe .

D u p ă înche ierea ac ţ i un i l o r de amp loare care a u in t ra t în istorie

sub denum i rea "bătă l i i le de la Mărăş t i-Mărăşeşt i-Oi tuz" . act iv i tatea aviato­

rilor francezi s-a des f ăşura t c u acelaşi e lan şi sacr i f i c iu , p â n ă la încheierea

www.mnir.ro

174 VALE RI U AVRAM

o s t i l i t ă ţ i l o r , î n d e c e m b r i e 1 9 1 7 . L a 2 9 o c t o m b r i e 1 9 1 7 , c ă p i t a n u l

Miche le t t i şi l oco tenen tu l Bonne t on , af laţ i în pa t ru l a re , a u d obo r â t u n

avion H a n s a B r a n d e m b u r g C I . E r a cea de a 29-a victorie ae r i ană ob ţ i n u t ă

de aviatori i f rancez i pe frontul r omânesc .

în t impul r ă zbo i u l u i de reîntregire a u sos i t în R o m â n i a şi alţi piloţi

f rancez i . D i s p u n e m astăz i de o ev idenţă c lară a membr i lor Mis iun i i aero­

nau t i ce , în v a r a a n u l u i 1917 , a c e a s t a e ra f o rma t ă din 6 0 de ofiţeri, 2 5

a d j u t a n ţ i , 50 de sergenţi , 49 caporal i şi 119 soldaţ i , deci un total de 3 0 3

oamen i . Pen t r u fapte de a rme deosebi te , p a t r u aviatori f rancez i au-fost

decoraţ i c u cel ma i î na l t ordin r omânesc , O rd i nu l mi l i tar "Mihai V i teazu l "

c l a s a a IlI-a: c ă p i t a n u l Maur ice Gond , comandan tu l Escad r i l e i N. 3, căp i ­

t anu l C h a r l e s Mal let din E s c a d r i l a N . l (şi comandan t pen t ru o per i oadă de

t imp al E s c ad r i l e i N.3). c ă p i t a n u l Augus t i n de Mailly-Nesle şi locotenentu l

L u c y Roger.

în c a m p a n i a d in 1916-1917 , M i s i u nea a e r onau t i c ă f ranceză şi-a

dat t r ibu tu l de s ânge-pen t r u c a u z a victor ie i . A u c ă z u t l a dator ie sub i t .

Cordon ier şi ad ju tan tu l J a m e s Tex ie r , nume le lor fi ind înscr ise la loc de

c inste pe Monumen t u l Ero i lor Aeru l u i din Bucureş t i .

Deş i R o m â n i a a fost s i l i tă , c a u rma re a păc i i sepa ra te ruso-ger-

mane de la Brest-Li tovsk , să înche ie armis t i ţ i u l de l a Focşan i c u Puteri le

Cen t ra le (9 decembr ie 1917) , guvernu l r o m â n a ac ţ iona t în a şa fel î ncâ t o

b u n ă parte a aviatori lor francezi a u r ă m a s în activitate p â n ă la 28 februar­

ie 1918 . la această da t ă . M i s i unea franceză se re întoarce în patr ie . S a l u t u l

de despă r ţ i r e a l av ia tor i lor f rancez i a fost: " L a revedere l Pe c u r â n d , c a

înv ingător i ! "

NOTE

A r h i v a M i n i s t e r u l u i A p ă r ă r i i N a ţ i o n a l e , F o n d "D i r e c ţ i a A e r o n a u t i c ă " ,

dosare le : 12 , 16, 18, 2 1 , 36 . 40 , 138.

LA MISSION AERONAUTIQUE FRANÇAISE EN ROUMANIE (1916-1917)

R é s u m é

C 'es t d u r an t la nu i t de 27 a o û t 1916 que la Rouman i e quitte son

état de neu t ra l i t é d an s lequel elle se trovait depu is le d é b u t des host i l i tés

de l a Première Gue r r e Mondia le . Comme alliée de l 'Antante, elle déc l anche

une forte offensive contre les forces d'Autriche-Hongrie de T rans i l v an i e , en

v i s an t de l ibéra t ion de cette anc ienne province rouma ine .

www.mnir.ro

MISIUNEA AERONAUTICA FRANCESZĂ ÎN ROMÂNIA (1916-1917) 175

L a s i tua t ion pa r t i cu l i è rement difficile pour l a Rouman i e dé te rm ine

la Gouve rne de B u c h a r e s t de demander l'aide i m m é d i a t de l a F r a n ce , avec

lequelle ex is ta i t dé jà , depu is 8 m a r s 1916 , une Convent ion mi l i ta ire .

Le s f rança is j oueron t u n rôle bien important d a n s l a réorgan isa t ion

de l 'Aéronau t ique mi l i ta ire rouma ine . C 'est a i ns i en octobre 1916 que le

m a j o r de M a l h é r b e es t n o m m é à l a c o m m a n d e de l 'Av i a t i cn m i l i t a i r e

rouma ine . Il s e r r a remp lacé en decembre la m ê m e anne , pa r le lt. colonel

De Vergnet te de l a Motte, piloe de guerre avec b e au coup d 'espér ience ,

anc i en c o m m a n d a n t de l 'Escadr i l l e M.S . 23 de l 'aviation f r ança i s s u r le

F r o n t d 'Ouest , l ' au teur de l a deux i ème victoire aér ienne pour l a F r a n c e

pendan t la Premiere Gue r r e Mondiale.

Le b i l an de la part ic ipat ion des membres de l a Miss ion a é r on au ­

tique f rança ise : 40 pi lotes et 20 observa teurs a u x bata i l les s u r le front

r o u m a i n en 1916-1017 es t i nséré d a n s le b i l an généra l de l 'act ivité de

l 'Aé ronau t i que r o u m a n i n s d a n s l a Premiere Gue r r e Mond ia le . L e s av i a ­

teurs f rança is aba t tu 2 8 av ions ennem is .

www.mnir.ro

MĂRTURII DIN PATRIMONIUL MUZEULUI NAŢIONAL D E I S T O R I E A ROMÂNIEI PRIVIND UNIREA

BASARABIEI CU ROMÂNIA

Corne l i a Apostol

A c t u l U n i r i i d in 2 7 m a r t i e 1 9 1 8 , în u r m a c ă r u i a B a s a r a b i a a

revenit l a Ţara - M a m ă , v a r ă m â n e încrestat c u litere de a u r în letopiseţele

n eamu l u i r o m â n e s c 1 , s c r i a în a s a Istorie a Basa rab i e i , Ion Nistor. F i i nd

u n u l d in ar t i zan i i de s e a m ă ai even imentu lu i ce şi-a găs i t împ l i n i r ea l a

C h i ş i n ă u , în z i u a de 2 7 mart ie 1918 , is tor icu l şi omul politic şcr ia în con­

t i n u a r e : " cade în s a r c i n a i s to r i c i l o r de m a i t â r z i u , c â n d even imen te l e

ac tua le vor fi pr imi t perspect iva cuven i t ă , c â n d se vor cunoaş te f r ă m â n ­

tările şi z b u c i umă r i l e de azi în toate a m ă n u n t e l e lor, c a s ă le p u n ă cuven i ­

ta l egă tu ră c u în t reaga noas t r ă dezvoltare istorică şi să le aprecieze d u p ă

meri t deopotr ivă c u făur i tor i i lor" 2 .

De-a l u n gu l an i l o r , p a t r imon i u l M u z e u l u i Na ţ i ona l de Is tor ie a

Român i e i s-a îmbogă ţ i t c u o ser ie de documente de o valoare istorică şi

d o c u m e n t a r ă deoseb i t ă , une le în s t r â n s ă l e g ă t u r ă c u aces t momen t a l

istoriei noas t re na ţ i ona l e . D u p ă ce t imp de aproape douăzec i de an i a u

stat în depozite, a c u m , ele şi-au găsit locul f iresc în expoziţiile muzeu lu i ,

const i tu indu-se într-o imagine grăi toare a faptelor istorice din p r imăva ra

a nu l u i 1918 .

în c omun i c a r e a de faţă ne-am propus să ne oprim a s up r a a c inci

documen te , ca re s un t : Dec la ra ţ i a S f a t u l u i Ţări i d in 24 I anuar ie 1 918 3 ;

S c r i s o a r e a lu i A l e x a n d r u Margh i l oman către a rh iep i scopu l C h i ş i n ă u l u i ,

Gu r i e , d in apri l ie 1 9 1 1 4 : Ca r t e de vizită a a rh iep iscopu lu i şi mitropolitului

C h i ş i n ă u l u i , G u r i e 5 : Ac tu l Unir i i Basa rab i e i c u R o m â n i a , votat de Sfatu l

Ţăr i i l a 2 7 mar t i e 1 9 1 8 6 ; şi T e l e g r a m a ad resa t ă de Ion I ncu le ţ regelu i

Fe rd i n and al R o m â n i e i l a 11 Apri l ie 1 9 1 8 7 .

Documente le sus-menţ iona te prez in tă un interes aparte în fondul

no t r u d o c u m e n t a r i s to r i c şi s e impune să s u b l i n i e m câ teva d in a rgu ­

mentele ce sus ţ i n această af i rmaţ ie : în p r imu l r â n d , ele ma r chea z ă pr in

c on ţ i n u t u l lor momente importante în des făşurarea p rocesu l u i is tor ic al

în făp tu i r i i un i r i i de la 2 7 mart ie 1918 , î n c e p â n d c u z i u a de 24 i anuar ie - zi

c u a d â n c i semni f icaţ i i în l up ta r omân i l o r pen t ru un i re , c o n t i n u â n d apoi

cu pregăt ir i le a d u n ă r i i so lemne din 2 7 mart ie şi în sfârş i t şed in ţa S fa tu lu i

Ţări i ; to toda tă , documente le s u n t legate şi a duc în pr im p lan , persona l i t ă ţ i

is tor ice de pr im r ang ce a u avu t u n rol impor tant în î n f ăp t u i r ea un i r i i .

www.mnir.ro

178 CORNELIA APOSTOL

c u m a u fost: regele F e r d i n a n d a l R o m â n i e i , Ion I n cu l e ţ , p r e şed i n t e a l

S f a tu l u i Ţări i de l a C h i ş i n ă u , A l exand r u Margh i loman , pr im-min is t ru a l

R omân i e i ; a rh iep i scopu l C h i ş i n ă u l u i şi Hot inu lu i şi mitropol i t al C h i ş i n ă u ­

lu i , Gu r i e G r o s u . Va l oa rea lor este i ncon tes tab i l ă şi da tor i t ă faptu lu i că

s u n t p u ţ i n e documente le care se păs t rează în l egă tură c u aces t moment a l

istoriei Mar i i Un i r i din 1918 şi c u a t â t ma i p u ţ i n e cele ce a u in t ra t în c ir­

c u i t u l m u z e i s t i c f i i nd p r e z e n t a t e p u b l i c u l u i l a r g ; p r o v e n i e n ţ a d o c u ­

mentelor este un alt punc t , care face c a ele să fie c u a t â t ma i preţ ioase

pen t ru noi , c u cât a f l ăm că, în total itatea lor, documente le a u fost a ch i ­

z i ţ i ona te de l a pe rsoane pa r t i cu l a re în an i i 1974 şi 1976 . Documen te le

s u n t impor tan te şi p e n t r u fondul d ocumen t a r muze i s t i c , ele ven i nd s ă

rel iefeze aspec te impor tante din p rocesu l is tor ic al un i r i i B a s a r a b i e i c u

R o m â n i a în 1918 .

U r m â n d ord inea cronologică a des făşurăr i i evenimentelor , p r imu l

d ocume t a s u p r a c ă r u i a ne opr im este Dec la ra ţ i a S f a t u l u i Ţăr i i p r i v i nd

p r o c l ama r e a n e a t â r n ă r i i Repub l i c i i Mo l doveneş t i 8 (fig. 1). Ad res ându-se

moldoven i lor şi noroade lor în f ră ţ i te ale Repub l i c i i Mo ldoveneş t i , S f a t u l

Ţăr i i , po rn i nd de la condiţ i i le concrete ale momen tu l u i , p r oc l ama la 24

I a n u a r i e 1 9 1 8 i n d e p e n d e n ţ a R e p u b l i c i i D e m o c r a t i c e M o d o v e n e ş t i ; în

Declaraţ ie se sub l i n i a z ă : "... noi s u n t e m siliţi să ne p r o c l a m ă m , în un i re

c u vo i n ţ a no rodu l u i - Repub l i c a Democ r a t i c ă Mo l doveneasc ă , s l o bod ă ,

des ine s t ă t ă toare şi n e a t â r n a t ă , a v â n d ea s i ngu ra dreptu l de a-şi ho tă r î

soar t a în v i i tor" 9 şi se con t i nua pr in sub l i n ie rea câtorva idei şi aspecte de

s t r i ngen tă actua l i ta te în a cea e tapă ce vor fi u rmă r i t e în pol i t ica s a l ă u n ­

tr ică şi d i n a f a r ă . Opr i ndu-se la momen t u l şi cauze le i n t r ă r i i a rma te i

r o m â n e în B a s a r a b i a - Div iz ia a ΧΙ -a r o m â n ă , c o n d u s ă de genera lu l E r n e s t

B r o ş t e a n u 1 0 , documen tu l sub l i n i a z ă : "Pr in ven i rea oştilor frăţeşti r o m â n e

pe p ă m â n t u l R e p u b l i c e i noas t r e s-a î n t o c m i t o s t a r e p r i e l n i c ă p e n t r u

m u n c a h a r n i c ă şi o r â n d u i t ă pe toate ogoarele vieţii. Ost i le r omâneş t i a u

venit s ă apere d rumur i l e de fier şi magaz ine le de p î ine pen t ru front, dar

f i i n ţa lor pe p ă m î n t u l n o s t r u a j u t a l a a şeza rea r â n du i e l i i în ţ a r ă . . . " 1 1 .

Dec la ra ţ i a s a se î nche i a c u u n apel "noi vă c h e m ă m pe toţi s p re un i re ,

spre m u n c ă p a şn i c ă şi l in işte , pen t ru binele tu turor noroadelor Repub l i ce i

D e m o c r a t i c e M o l d o v e n e ş t i , de a c u m ş i p u r u r e a n e a t â r n a t ă " 1 2 .

D o c u m e n t u l , foa ie v o l a n t ă , p o a r t ă şi o s e m n ă t u r ă a u t o g r a f ă " N . T .

P ă d u r a r u . 1918" ; este t ipăr i t c u t u ş negru pe hâr t ie a lbă , uşor î ngă l ben i t ă

de vreme; are d imens iun i l e 44 χ 30 cm şi a fost ach i z ţ i ona t de la domnu l

N i t reanu Nicolae în a nu l 1 9 7 6 1 3 .

în a n u l 1974 e r a u ach i z i ţ i ona te de la d o a m n a A n a A l e x a n d r i n a

C r ă c i u n , î m p r e u n ă c u a l te d o c u m e n t e şi d o u ă m a n u s c r i s e legate de

p regă t i r i l e p e n t r u a d u n a r e a s o l e m n ă a S f a t u l u i Ţăr i i d in 27 m a r t i e / 9

apri l ie 1918 de la C h i ş i n ă u 1 4 . E s t e o corespondenţă între p r imu l m in i s t r u

al R o m â n i e i , A l e x a n d r u M a r g h i l o m a n şi a r h i e p i s c o p u l C h i ş i n ă u l u i şi

Hot inu lu i , Gur i e , în legă tură c u par t ic iparea lui A l exand ru Margh i loman

www.mnir.ro

MĂRTURII PRIVIND UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA 179

la ş e d i n ţ a d in 2 7 m a r t i e 1 9 1 8 a S f a t u l u i Ţă r i i . In s c r i s o a r e a l u i A l .

M a r g h i l o m a n d in z i u a de v i ne r i , 4 apr i l ie 1 9 1 8 , c u o adno t a re f ă c u t ă

d u m i n i c ă , 6 apri l ie , se sub l i n i a z ă dor in ţa s a , în cazu l par t ic ipăr i i , de a l u a

c u v â n t u l în nume le Guve rnu l u i Român i e i , l a a duna r ea de la C h i ş i n ă u 1 5 .

R ă s p u n s u l a rh i ep i scopu lu i şi mi tropol i tu lu i C h i ş i n ă u l u i , Gu r i e , este dat

pe o carte de viz i tă a a ces t u i a , pe care s u n t sc r i se câteva r â n d u r i , pr in

care i se face c uno s cu t omu lu i politic de la Bucureş t i faptul "că ne-ar face

o mare p lăcere şi veţi avea u n mare folos, dacă veţi l u a c u v â n t u l l a şed in ţa

S fa tu lu i Ţări i , care v a avea loc în s a l a istor ică, l a ora 10 în z i u a de 2 7 / 9

ap r i i e " 1 6 . Ce le d o u ă m a n u s c r i s e (pr imul s c r i s c u cerneală neagră pe hâr t ie

a lbă , d imens i un i : 26 χ 22 cm , 1 filă, scr isă recto, poa r t ă s e m n ă t u r a auto­

grafă a lui A l . Ma rgh i l oman 1 7 ; cel de-al doi lea - car tea de vizită - d in car ­

t on , pe c a r e e s t e i m p r i m a t c u t u ş n e g r u " G U R I E A R H I E P I S C O P U L

C H I Ş I N Ă U L U I ŞI H O T I N U L U I " şi text m a n u s c r i s , c u c e r n e a l ă n e a g r ă :

d imens i un i : 10 χ 6,5 cm şi este însoţ i tă de pl ic, pe care este s c r i s nume le

ad resan tu l u i - A l . Ma rgh i l oman 1 8 .

C o n t i n u â n d firul cronologic al prezentăr i i documente lor , am a j u n s

la "Ac tu l Un i r i i votat l a 27 mar t i e s t . v . 1 9 1 8 " 1 9 (fig. 2 ) . E l m a r c h e a z ă

împ l in i rea momen tu l u i s a c r u , c â n d în şed in ţa s o l emnă a S fa tu lu i Ţări i se

vota U n i r e a B a s a r a b i e i c u R o m â n i a . " în n ume l e poporu lu i B a s a r a b i e i ,

S fa tu l Ţări i dec la ra Repub l i ca Democra t i că Moldovenească (Basarab i a ) , în

hotarele ei dintre Prut , N is t ru , D u n ă r e , Marea Neagră şi vechi le grani ţe c u

A u s t r i a , r u p t ă de R u s i a a c u m 100 de an i din t rupu l vechi i Moldove, în

pu te rea d rep tu l u i i s tor ic şi d rep tu lu i de neam , pe b a z a p r i nc i p i u l u i c a

noroadele s ingure să-şi ho t ă r ască soar ta lor de az i îna in te şi pen t ru tot­

deauna , se Uneşte c u M a m a S a R o m â n i a . Tră iască Un i rea Basa rab ie i c u

R o m â n i a de-a pu ru r i şi totdeaunal Preşedintele S fa tu lu i Ţări i , Ion Inculeţ ;

Vice-preşedinte Pan Ha l ippa ; secre ta ru l S fa tu lu i Ţări i - I. B u z d u g a n " 2 0 .

Nu ne vom opri a s u p r a impor tan ţe i şi impl icaţ i i lor ac tu lu i de l a 27

mart ie 1918 de la C h i ş i n ă u , decât pen t ru a-i c i ta pe acelaşi mar tor ocu lar

c u m s i ngu r se defineşte Ion Nistor şi care s c r i a în tr-un art icol pub l i ca t în

z iaru l lui On is i for G h i b u , " R o m â n i a Nouă" . "Proc lamarea a ceas t a cons t i tu ­

ie u n u l dintre cele ma i mar i , ma i remarcab i le şi ma i fericite evenimente

din întreg t recutu l neamu lu i nos t ru . Fer ice de fraţii b asa raben i care din

p r i n o s u l î n su f l e ţ i r i i şi d ragos te i lor de n e a m şi de ţ a r ă , a u i zbu t i t s ă

împ le tească din n ou legătur i le fireşti între B a s a r a b i a şi R o m â n i a . . . " 2 1 .

Reven ind la documen tu l nos t ru , p rec i zăm că este o foaie vo lan tă ,

hâr t ie a lbă , pe care s-a impr imat c u t u ş negru textul citat; are u n chena r

negru c u motive ornamenta le speci f ic basa rabene ; s u s , s c r i s c u litere mar i

B A S A R A B I A şi dedesubt , în tr-un meda l ion , portretul regelui întregitor de

ţară , F e r d i n a n d , p u r t â n d co roana rega lă şi a v â n d s e m n ă t u r a au togra f ă

mai j o s , De o parte şi de alta a textulu i , tot în meda l ioane , portretele dom­

nilor Moldovei, Ştefan cel Mare (1457-1504) şi Dimitr ie Can t em i r (1710¬

1711) , iar j o s , în cen t ru l inscr ip ţ ia de Ia Ceta tea A l b ă din 1476; de-o parte

www.mnir.ro

180 CORNELIA APOSTOL

şi de a l ta ve r su r i de C . Za r i da Sy l va , în s t ânga : "Bucuraţ i-vă su ro r i m â n ­

dre şi vă învesel i ţ i / î m p r e u n ă regăsirea, l â ng ă ma i c a ce i u b i ţ i / J u c a ţ i ho ra

înfrăţ ir i i c u f lăcă i d intre s t e j a r i / Hora S f â n t ă a zdrobir i i . Hora ROMÂNIE I

M A R I " ş i î n d r e p a t a : " I a r c â n d f a l n i c v i i t o r u l , v a p ă s t r a î n v e c i

s o l i a / B a s a r a b i a r ă m â n e pe vec i a ţ ă r i i n o a s t r e r a i : C a în h r i s o ave să

r ă m â e F e r d i n a n d şi c u Mar i a , / P rea s lăvi ţ i în R o m â n i a , pe a l t a ru l lu i

Miha i / C . Za r i d a Sy l va " . Pe documen t a fost apl icat , în drepta , u n s igi l iu

de ceară roşie, pe u n ş n u r din m ă t a s e tr icoloră (roşu, ga lben, a lbas t ru ) ,

d in p ă c a t e s ig i l i u l es te deter iorat , da r pu t em con s i d e r a că este s ig i l iu l

S fa tu lu i Ţări i . D imens i u n i : 38 χ 2 4 , 5 c m . A fost donat muzeu l u i nos t r u de

Dion is ie Zagovodnâ i , în a n u l 1 9 7 6 2 2 .

A v â n d în vedere elementele de ma i s u s , cons i de r ăm că aceste foi

volante a u fost real izate ma i t â rz iu , probabi l în s t r â n s ă l egă tu ră c u proc la ­

m a r e a rega tu lu i R o m â n i e i , în octombrie 1922 şi c u man i f es t ă r i l e ce a u

avut loc c u ace l pr i le j .

U l t i m u l d o c u m e n t p r e z e n t a t e s t e t e l e g r a m a a d r e s a t ă de Ion

Incu le ţ , preşed in te al S fa tu lu i Ţării de la C h i ş i n ă u , regelui F e r d i n and al

R o m â n i e i , l a Iaş i în z i u a de 11 ap r i l i e 1 9 1 8 2 3 . în t ex tu l t e l eg r ame i ,

e xp r imându-se m a r e a bucu r i e a un i r i i , se a ra t ă că "în nume le S fa tu lu i

Ţări i ca re reprezen ta poporu l r o m â n e s c din B a s a r a b i a dezrobit de Jugu l

s e cu l a r a duc Majestăţ i i Voas t re expres i unea credinţei necl int i te a în t regu­

lu i popor r o m â n e s c d in Mo ldova r ă s ă r i t e a n ă " . To t oda t ă se s u b l i n i a z ă

conv ingerea că "în un i re c u ţara m a m ă vede chezăş ia dezvoltări i sa le l ibere

şi c a l e a n e î n d u p l e c a t ă s p r e c u l t u r a n a ţ i o n a l ă şi d rep t a t e s o c i a l ă " 2 4 .

Documen t u l este s c r i s pe formular tip, pe care este ap l icat pe b a n d a dac-

l i lograf iată . textul telegramei: d imens iun i : 27 χ 21 cm , 1 filă, r e c t o 2 5 . E l a

l o s t a c h i z i ţ i o n a t , î m p r e u n ă c u a l t e d o c u m e n t e de l a d o a m n a A n a

A l exand r i na C r ă c i u n în a nu l 197 4 2 6 .

Des igu r , că aces te documente permi t o ana l i z ă şi ma i p ă t r un z ă-

loare a ceea ce a d u c ele în contextul is tor ic dat, î n s ă noi ne oprim aic i ,

sub l i n i i nd i ncă oda t ă ideea că existenţa în pa t r imon iu l nos t r u a aces tor

d o c u m e n i e de o i m p o r t a n ţ ă r e m a r c a b i l ă p e n t r u i s t o r i a z b u c i u m a t ă a

I η >| >< >i 11 lui r o m â n şi a lupte i sa le pen t r u a f i rmarea idei lor n a ţ i o na l e , ne

î n d e a m n ă oda l ă în p lus să ne oprim c u respect a s u p r a lor şi s ă ne facem o

da tor ie de onoa re d in p r e z e n t a r e a lor . Nu p u t e m să î n c h e i e m f ă r ă a

men ţ i o n a faptul că , aceste documente a u fost prezentate p r ima da t ă spre

viz ionare c u ocaz ia organizăr i i expoziţiei j ub i l i a re consac ra te împ l in i r i i a

7Γ) de ani de la mar i le bă t ă l i i de la Mărăşeş t i , Mă r ă ş t i şi O i tuz din v a r a

a nu l u i 1917 , desch i să la Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i , pen t ru c a

la s cu r t ă v reme , la 1 decembrie 1992 , ele să se afle în expoziţ ia desch i să l a

C h i ş i n ă u şi ded ica tă Mari i Un i r i d in 1918 .

www.mnir.ro

MĂRTURII PRIVIND UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA 181

NOTE

1. Ion Nistor, Is tor ia Basa rab i e i . Bucureş t i . 1991 . p. 289 .

2. Ib idem.

3. Muzeu l Naţ iona l de Istorie a Român i e i (M.N.I.R.), nr . inv. 105 .564 .

4. Ib idem, nr . inv. 103046 .

5. Ib idem, nr. inv. 103 .045

6. Ib idem, nr . inv. 102 .958 .

7. Ib idem, nr . inv. 86 . 480 .

8. M.N . I .R . , n r . inv . 1 0 5 . 5 6 4 : în Ion Nis tor , op .c i t . , p. 2 8 9 ; M i r c e a

M u ş a t . Ion A rde l eanu , De la s ta tu l geto-dac la s ta tu l r o m â n un i tar ,

Bucu reş t i , 1983 . p. 564 .

9. Ib idem.

10. Ion Nistor, op.eit., p. 2 89 ; Mi rcea M u ş a t , Ion A rde l eanu , op. cit . , p.

5 62 .

11. M.N.I .R. . nr . inv. 105 .564 .

12. Ib idem.

13. în M.N.I.R.. oferta nr . 1 0 8 7 / 1 9 7 6 .

14. Ib idem, oferta nr . 8 5 1 / 1 9 7 4 .

15. M.N.I.R., nr . inv. 103 .046 .

16. Ib idem, nr . inv. 103 . 045 .

17. Ib idem, nr. inv. 103 .046 .

18. Ib idem, nr . inv. 103 .045 .

19. M.N.I.R., dona ţ i a nr . 3 3 9 / 1 9 7 4 .

20 . Ib idem, Ion Nistor, op.cit. , p. 285-286 ; M i rcea Muşa t . Ion Arde leanu ,

op. cit. , p. 567 .

21 . I. Nistor, op . c i t . p. 288-289 .

22 . în M.N.I .R. , dona ţ i a nr . 3 3 9 / 1 9 7 6 .

23 . M.N.I .R. , nr . inv. 86 . 480

24 . Ib idem.

25 . Ib idem.

26 . în M.N.I.R. oferta nr . 8 5 1 / 1 9 7 6 .

www.mnir.ro

182 CORNELIA APOSTOL

PROOFS OF THE PATRIMONY OF THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA REGARDING THE UNIFICATION OF

BASARABIA WITH ROMANIA

- Abs t r ac t -

T h e p a p e r p r e s e n t s d o c u m e n t s r e g a r d i n g the u n i f i c a t i o n of

B a s a r a b i a wi th R o m a n i a that took p lace in Ma rch , 2 7 , 1918 . T h e s e docu­

men t s w i th an except iona l h is tor ica l va lue were p u r c h a s e d by the National

H i s to ry M u s e u m in 1974 a n d 1 9 7 6 . T h e y throw l ight upon some very

impor tan t momen t s in c a r ry i ng ont the h i s tor i c p rocess tha t led to the

above ment ioned uni f icat ion .

O n the other h a nd , ou ts tand ing f igures are dealt wi th , who p layed

an impor t an t role in the a ch i evemen t of the un i f i ca t ion , s u c h a s : k i ng

F e r d i n a n d of R o m a n i a , Ion I n c u l e ţ - p r e s i d e n t of the C o u n c i l of the

Coun t r y of C h i ş i n ă u , A l exand r u Marghi loman-Prime Min is ter of R o m a n i a

a n d G u r i e G r o s u - a r c h b i s h o p of C h i ş i n ă u a n d Ho t i n a n d b i s h o p of

C h i ş i n ă u .

www.mnir.ro

Proclamarea i i i t h i l r i l I t i iUiEt i Moldoveneţli.

D e c l a r a ţ i a S f a t u l u i Ţ ă r i i . Moldoveni s i nomade înfrăţite ale Republicei Moldovenetti l

Marea R e v o l u t e Rusească ne-a i c o s

d in în tuner icu l de robie» în care am

trăit a tâ ta amar de vreme, Ia calea slo­

bozeniei , dreptAtii f i f răţ ie i ! Pr in jertfa

el osteneala voastră a tuturora, ţară

noastră , înfâptuindu-şi dreptul , dobând i t

de revoluţ ie, de a-şi hotăr î s ingură

soar ta , s'a declarat Repub l i c ă Demo­

crat ică S l obodă .

Înfrăţiţi pr in sângele, vărsat sub stea­

guri le revoluţiei , noi nc-em nrătat do­

rinţa necl int i tă să trăim în unire cu re-

publ icele, ce s a u înfi inţat pe p ămân t u l

(oastei împără ţ i i Ruseşti , a lcă tu ind toţi

la un loc Marea Repub l i c ă Democra t i că

Federat ivă Rusească .

D a r vremuri le sunt sch imbă toare ţi

Împre jurăr i le politice de azi Împ iedecă

cu desăvârş ire înfăptu irea acestei uniri.

Repub l i c a Democra t i c ă a Ucra ine i , ve­

c ina noastră de peste Nistru , s'a pro-

olamat neatârnată j i noi astfel ne-am

trezit despărţ i ţ i de Rus i a si republ icele

alcătuite în vechi le ei hotare.

l a a*l£*I <U îauue j j i r â r l ţ i v e l SUD tem

•Oifi a i na proclamam, l a a u r a cu voinţa

•erodatu l , — Republ ic i Democrat ică Mol­

dovenească, slobodă, dosinestăt l loare |I

• « a t â rna t ă , având ea s ingură dreptul de

a-şi hotăr î aoartea în viitor.

Proc lamarea neatârnăr i i este o ce*

rinţă pol i t ică a vremii , căci Repub l ica

Mo ldovenească nu mai poate aştepta

delà nimeni orându i rea vieţii sale şi po­

poarele Repub l ice i trebuie să înţeleagă,

că viitorul lor a târnă numai delà dan-1

sele f i că acest viitor poate să fie în­

făptui t numai prin Aşezămân tu l înalt

de ©cârmuire — Sfatul Ţârii şi S tăpâ ­

nirea pusă de el — S f a t u l Miniştri lor.

_ Repub l i c a Moldovenească Neatârnată

îşi pune c a scop pacea şi înţelegerea

pr ietenească în viata pol i t ică si econo­

mică cu toate |ăriie îndepăr ta te |i ve­

cine, socot ind războ iu l c a ce l mai vrăj­

m a ş d u ş m a n al noroadelor şi ţărilor.

D e c i în pol i t ica sa din afară Rupub l i ca

Mo ldovenească Neatârna tă va urmări

încheierea cât mai deg r abă a păci i ob­

şteşti democrat ice , în înţelegere cu to(i

întovărăşiţi]'.

h p o & r â sa .'ib-.i.'n'cj RepubLv* Moldovenească Neatârnatâ , chezăşuind

drepturi depline tuturor naţiilor, va

u rma mat departe cu întăr irea sloboze­

niilor, câşt igate prin revoluţie şi vestite

pr in declaraţia Sfatului Tării delà 2 De­

cemvr ie anul 1917.

îndeosebi , Sfatul Ţării şi Sfatul miniş­

tri lor Repub l ice i Moldoveneşt i se va

sili să cheme cât mai degrabă A d u ­

narea Poporană , pe temeiul-glăsuirel

obşteşti , care va hotăr î desăvârşit răn-

duiala lăuntr ică în tară şi legăturile ei

de unire cu alte ţări dacă aceasta o va

cere binele popoarelor Repub l ice i

noastre.

In al doilea r ând Sfatul Ţării şi S fa ­

tul mini sLrilor Repub l ice i Moldoveneşt i

Neatârnate au de gri jă să hotărască în

cel mai scurt l imp treaba pământu lu i .

A c e s t a va trece în mâni le plugarilor

fără plată, pe temeiul împărţ ir i i drepte,

d u p ă . cum s'a spus în Declaraţ ia de là

2 Decemvr ie .

Afa r ă de asta Sfatul Ţării, şi S t ăpâ ­

nirea Republ ice i Moldoveneşt i au în

vedere să lucreze în ce l mai scurt timp

un şir întreg de zacoane şi măsuri , care

să îndestuleze nevoile de azi ale ţării,

în scopul de a o scoate din bezna întu­

nericului , sărăciei şl foameL

Moldoveni şi noroade înfrăţ i te ala Re­

publicai Moldoveneşti

-Suntem la cot i tura ce i rnaUQSÇmnatS

<> istoriei noastre I De l à conştiinţa şî

înţe lepciunea voastră a târnă viitorul

ţârii. Prin venirea oştilor frăţeşti ro-

Republ ice i noastre"" p e pa; antul m â n e

3'a întocmit o stare prielnică pentru

munca harnică si o rându i t ă pa ţoate

ogoarele vieţii,

n i U ă

znjejc

Ost i le

ere d r u m u r i l e

p_ânj

api _ _

J e pane pentru front.

1θ-Γ pc p ămân tu l _fj

rea i'âiiduclii '.

româneaţ i au ve­

de fer şi maga-

far l i inţa r

.. î n _ t«râ si dc az i î na in ţ ţ

roju3g_rnuncei fiecărui cetă ţean al Re*

pjj^Ticei es te chezăauită împo t r i va .IU-'

c om i f l ' ràufàcfitorilor"

A l t scop ostile româneşt i pe p ămân ­

tul Republ ice i noastre nu au. Toate

zvonurile, cum că Român i i au venit s i

ne cupr indă tara şi să ne stăpânească,

nu se potr ivesc cu adevăru l şi împrăş ­

tie de duşmani i Repub l ice i noastre. C ă

ostile româneşt i nu ne pr ime jduesenea-

lârnarea, slodozenia şi drepturi le? cSb i-

gate^pr in revoluţie.-— chezâşie__âe!Sjat

F r a n j k Ang l i a şi ArnefTCa, ct j~mărhî-

rutelor, ""precum ţi declaraţii le împu-

feTfflcTfflor'Komamei." Ţ~

K i a i încredinţaţi cl lidirem vwfài

noastre nu va fi a t insă de nimeni şi

că nimic nu pr imejduieşte neatârnarea

Şi slobozenii le dobând i te pr in revoluţie

noi vă chemjrri__pc toţi spre unire, spre

m u n c â ^ a ş m c F t i linişte, pentru""binela

tuturqr noroadelor Repub l ice i LlenVn-

crat ice^MoldevţnesJ i , de acum şj_puru-

Pr imi tă de Statul Ţării l a 24 Ianuarie 1918. >

Planşa 1. - Declaraţia de independenţă - 24 ianuarie 1918, Chişinău.

- The Independence Dec lara t ion - Chişinău, January 24 ,1918.

www.mnir.ro

A C T U L UNIRII V O T Î T oc 5 r » T U I T * « U I 1* 21 IYIAWRIE S T . V. I J I J .

INMMTIR wtuu' ( M M L K L S U R * PUII cun«T LUMRILITJ PI»IOR«ITIE« J 1 O I » O V I*MK ; I ( 2 I S I U I I I ) TU n«R««tu «J eimt F*»TJINW.LL«.ILM.LLL*««« « ( « « ! | I M U L U CMITLTT I < S * ; U » . « W » R T JTUIIA * V M Ο SUR* Ş! mil TINT OT m PIR T « U « N ITTWI MELOAVC. IN PUTTUC* DUCPIIÎHIÎ TJT««IC SI I t t l l t u l OC « H f t M U pw ic r j dL Ji c i tJIOA

CCLt t inCtlM I t ' l l K»T»«Mi l >5 i " . t i io«.Dl a i l

l l i l l r j s ( I PTKTRLI TOTIT»«N«. Se U N C S T C

eu ΜΛΓΤΙΛ ' »Λ R O M A N I » .

Tr J i iU l B ' V A T S B A S I R A E I C I C U R O M I N L A

D C * A P L / R U R L I T T O T B C K U T M ! P R C J T I I I I T I K S M F U U / I Ţ I N I I .

ION I M C U L C Ţ Viet-Prt stc-înrt

Pan'. r i s L i p P A I C T K T R M I U L S T « T V I U . T I F I I I

I. B U Z D U G A N . '

BtrCvteţhv&urvrl măndrt ţftrâ fitM ,<·..;.

imprwun* rtoâwit; Mngâtneico ce lubtft

fiivaii h»ra t/tftâUrtt cu fi&tSk dintr*

flora i /rnfd o fainbw. hora Romi-

[ni«l M i r i .

sr foi cânif falnic viitorul, oa pâslra Ui »$d

bolta. Sûtorebia /àmâna ρ* oeci a iàfi aoaetrm

ïè frcl ;

Ca !n litiittuiu» *s tûmft» FERDINAND f9i tu MARIA.

A'/ro Slâvtli in România, pc ùllatttl fut

I MÎH• J. O xanam S/ ivf t .

twcHpl Ci. Ab* tlTt i

Planşa 2. - A c t u l U n i r i i Basarabiei cu Român ia , 27 mart ie 1918, Chişinău.

- The act of the U n i o n of Bassarabia to Roman ia , Chişinău, Ma rch 27, 1918.

www.mnir.ro

IULIU MANIU ŞI DELEGAŢIA ROMANĂ LA CONFERINŢA D E PACE D E LA PARIS DIN 1919

Dr. Apostol Stan

Delegaţ ia r o m â n ă la Confer in ţa păc i i de l a Par i s , c o n d u s ă de Ionel

B r ă t i a n u , în r ă s t i m p u l 18 i a nua r i e 1919-21 i a nua r i e 1920 , are pr in t re

m e m b r i - d i p l o m a ţ i şi experţ i - r e p r e z e n t a n ţ i a i C o n s i l i u l u i D i r i gen t ,

desemna ţ i de Man i u . S-au aflat, astfel , în cap i ta la Franţe i A l . V a i d a , C a i u s

B r e d i c e a n u , c ăp i t an Şe rban , G r . C r i ş an , Ionel Mocioni , Ion Gr igore , ing.

Lază r , I. Ios i f e tc . U l te r io r . M a n i u a ma i t r im i s şi pe d-na L e m e n i y şi

F l u e r a ş - f r u n t a ş i soc i a l i ş t i - p e n t r u c a p r i n con tac te l e c u F r a n ţ a s ă

poto lească " i lusi i le tovarăş i lor de acasă faţă de mă r i t a I n te rna ţ i ona l ă din

Apus " , c u m se expr imase Va i da . To t Man i u , ma i t r imisese şi alţi experţi în

ches t i un i de s ta t is t ică , s i lv icu l tură , m ine , f inanţe , comun ica ţ i i , i nc lus iv în

domen iu l reformei agrare , spre a furn iza in formaţ i i i nd ispensab i le în ved­

e rea t rasă r i i favorab i le a front ierei ves t i ce a R o m â n i e i . L u i M a n i u i se

ceruseră experţi pen t ru comisi i le f inanc iare în eva luarea despăgub i r i lor .

V a i d a exp r ima lu i M a n i u în t reaga lu i adm i ra ţ i e pen t ru modu l în

c a r e Ione l B r ă t i a n u - l a o r e u n i u n e a r ep re zen t an ţ i l o r s t a te lo r m i c i -

s t ăp ân i se abso lu t "s i tuaţ ia . S i ngu r făcea impres i a unu i b ă r b a t de s ta t în

mi j locu l d is t inse i societăţ i , super ior tuturor . îm i venea să-1 îmbrăţ i şez" . Pe

m ă s u r a des făşurăr i i conferinţei , Man i u e ra informat de acelaşi V a i d a că

Ionel B r ă t i a n u e ra "genial" şi "de st i l ma re în concepţ i i " , spre deosebire de

T a k e I onescu , care a l că tu i se u n an tu ra j "evreo-fanariot" din toţi "boieri i

b ă ş t i n a ş i de l a Par i s " . Aceşt ia d in u r m ă încercau să-1 submineze pe Ionel

B r ă t i a n u oferind Al iaţ i lor compromisu r i şi abd i ca rea de la pr inc ip i i care

pen t ru arde len i e r a u sac rosanc te .

Arde len i i d in delegaţia r o m â n ă ac ţ i onau şi se compor tau pr ior i tar

potrivit d irect ivelor lui Man i u . Aces t a din u r m ă îşi exerc i ta i n f l uen ţa pr in

i n t e rmed i u l l u i V a i d a c u c a r e se a f l a într-o p e r m a n e n t ă c o m u n i c a ţ i e .

Pen t r u i n f o rmarea t r imiş i lor l u i l a Pa r i s , M a n i u î n s u ş i fie că se a d r e s a

direct, fie că recurgea la in termediar i . Alteori , de l a S i b i u , el se ad resa lu i

Ionel B r ă t i a n u pr in "depeşă radio". P un ându-se în l egă tură c u Va i da , între

aces t a şi Man i u s u r venea u n in tens şi vas t s ch imb de in formaţ i i . Aces tea

e r au veh icu la te în dub l u s e n s Par i s-S ib iu , dar c u deosebire spre Man i u

e r a d i r i j a t ă o m a s ă e n o r m ă de i n f o r m a ţ i e p e n t r u c a , p r i n C o n s i l i u l

Dir igent , să se acţ ioneze pe p lan in tern concordan t c u pozi ţ ia delegaţiei

române . L a 5 aprilie 1919, de p i ldă , Va ida sugera lui Man iu să dea publici-

www.mnir.ro

184 APOSTOL STAN

tăţ i i u n c o m u n i c a t s a u i n t e rv i u p r i n ca re s ă dec l a re că se va s u p u n e

h o t ă r â r i l o r Con fe r i n ţ e i n u m a i in m ă s u r a in c a r e e r a acope r i t t r a t a t u l

R o m â n i e i c u An t a n t a din 1916 . E r a un apel de adez iune i n t e rnă faţă de

teza lu i Ionel B r ă t i a n u c a Român i e i să i s e consac re provinci i le r ecunos ­

cute de Al iaţ i pr in ace l acord .

O r i e n t â n d reprezentanţ i i Cons i l i u l u i Dir igent din delegaţie. Man iu

se concer ta deseori c u î n suş i Ionel B r ă t i a n u . Aces t a din u r m ă depeşa din

Par is s ă n u se î n t rep r i ndă n im ic în raportur i le c u Ungar ia , fără a fi con­

su l ta t în prealab i l Man i u . Problemele etn ice ale Român i e i - i se s e m n a l a u

lu i M a n i u de că tre V a i d a - e r a u eta late pe fondu l une i m a r i i g no r an ţ e

anglo-americane. V a i d a î n suş i , spre a r is ip i a s emenea confuzi i , încercase

fără s u c c e s s ă ob ţ i n ă a ud i e n ţ ă l a Wi lson spre a-i expune doleanţele for­

m u l a t e l a A l b a l u l i a . D o a r f r a ncez i i a r ă t a u în ţe legere şi b u n ă v o i n ţ ă .

Mareşa l u l F o c h acordase lui Va i d a o a ud i en ţ ă , în care îi repetase cuvinte le

s p u s e şi reginei Mar i a : " c ău t a ţ i şi fiţi tar i , organizaţ i-vă a r m a t a şi faceţi

ceea ce credeţi că pret ind interesele Român i e i , f ără a ma i î n t reba şi a cere

pe rm i s i unea , gr i j ind n uma i să n u a jungeţ i în confl ict c u interesele confer­

inţei . Puteţ i fi s igur că ulterior veţi găsi aprobare" . E r a u î n d e m n u r i care

d ă d e a u lu i Man i u o n ia i mare s i gu ran ţ ă în decizi i le adoptate la S i b i u .

Relat iv ma rg i na l i z a t ă la Confer in ţa păc i i , delegaţ ia r o m â n ă - afla

M a n i u de la V a i d a - e ra h a n d i c a p a t ă de faptul că in genera l l umea era

c o n d u s ă din u m b r ă de b i se r i ca catol ică şi c u deosebire de f rancmasoner ie .

Ceh i i , ungur i i şi polonii - pen t ru că e r a u legaţi de acele organizaţ i i - se

b u c u r a u de ma i m u l t ă i n f l uen ţ ă decât r omân i i , deşi aceşt ia d i s puneau de

o ma re "dibăcie" şi de un apara t d ip lomat ic ma i b un . în consec in ţ ă , se

i m p u n e a ca r omân i i să intre în f rancmasoner ie , c u deosebire aceea de rit

f rancez. A s e m e n e a contacte - afla Man i u - permi teau a se para l i za "pre-

poten ţa f rancmasoner ie i magh iare , ovreieşti şi săseşt i în inter iorul ţări i" ,

a d u r â n d u - s e în aces t fel u n pu tern ic spr i j in i n te rna ţ iona l . Cons t i tu indu-

sc in R o m â n i a organizaţ i i mason i ce , s tră in i i a r fi as imi la ţ i de către a ces ­

tea, iar ţării i se pu t eau desch ide "o mie de porţ i" .

Dat fiind faptul că sârbi i şi ungur i i ma i a les de s f ă ş u r au o susţ in-

ulfi p r o p a g a n d ă osti lă încorporăr i i provinci i lor r omâneş t i de peste Carpa ţ i .

Man iu îşi a s u m a un rol în expedierea la Par i s a une i vas te documen t a ţ i i

c a r e deven i se - d u p ă ap rec ie r i l e lu i V a i d a - "de o va loare n ep r e ţ u i t ă " .

Va i da p re l uc ra a ces t mater ia l "admirabi l " , c u m se expr ima el . folosindu-1

"pe scară î n t i nsă zi de z i" . Unele documente adusese servic i i excelente în

c ad ru l dezbateri lor din comisi i le de specia l i tate .

Pen t ru că em isar i ungur i î ncercau să acrediteze ideea unor perse­

cuţ i i confes ionale în T r an s i l v a n i a . Man iu era invitat s ă expedieze la Par i s

declaraţ i i le legalizate de notar iate a p a r ţ i n â n d lui Fe renz Josef . Mai la th şi

e p i s c o p i l o r r e f o r m a ţ i , p r e c u m că n-au fos t n i c i o d a t ă î n c h i ş i , c u m

pre t i ndeau denigrator i i . Căc i aceşt ia din u r m ă ac ţ i onau pen t ru compro­

m i t e r e a a d m i n i s t r a ţ i e i C o n s i l i u l u i D i r i gen t pe l â n g ă M a r e a B r i t a n i e şi

www.mnir.ro

IULIU MANIU ŞI DELEGAŢIA ROMÂNĂ LA CONFERINŢA DIN 1919 185

S U A , o r gan i z ând mi t ingur i şi s t â r n i n d compas i une pen t ru pret inse perse ­

cuţ i i confes ionale . Documente le e r a u de abso l u t ă necesi tate spre a se evita

u n control i n te rna ţ i ona l a s u p r a ches t iun i lor confesionale.

P r o p a g a n d a m a g h i a r ă den ig ra toare , c u ma re a u d i e n ţ ă în p r e s a

ang lo-amer i cană îndeoseb i , a d u cea delegaţiei r o m â n e la Confer in ţă ma r i

pre jud ic i i , u n obiectiv pr ior i tar u r m ă r i t c u precădere de tr imiş i i lui Man i u

fi ind combaterea ei. Fuseseră astfel contactaţ i d irect ziarişt i c u i n f l uen ţ ă

î n c om i s i i l e n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , exp l i c ându- l i-se r evend i c ă r i l e r o m â n e ş t i .

V a i d a î n suş i desch idea p u n ţ i spre redacţi i le z iarelor franceze şi br i tan ice ,

s p r e a se p l a s a ar t ico le p r i n ca re să se c o m b a t ă p re t i n se l e pe rsecu ţ i i

r o m â n e ş t i împo t r i va b iser ic i lor pro tenstante ungu re ş t i . Da r , p en t r u că

articolele s c r i s e de r o m â n i e r au cons iderate part izane, Va i d a credea indi­

cat a se s ubven ţ i ona unele z iare . Şi pen t ru că Ionel B r ă t i a n u n u acorda

atenţ ie prese i şi, în consec in ţă , refuza să-i dea ban i , Man i u e ra chema t să¬

i pe rm i t ă s ă folosească o parte din a u r u l promis pen t ru s t ipend ierea unor

z iare s t ră ine , angajate să formeze o imagine favorabi lă Român i e i .

C u c o n s i m ţ ă m â n t u l lui Man iu , ardeleni din delegaţie s a u din j u r u l

aces te ia , îşi f ixau un fel de cart ier general în Elveţia. Se a lesese această

ţ a r ă d r e p t c e n t r u de a c ţ i u n e p u b l i c i s t i c ă a t â t d i n p e r s p e c t i v a L ig i i

Na ţ iun i lo r care u r m a să-şi s tab i lească sed iu l a ic i , cât şi pen t ru că, priviţi

cu rezervă în F ran ţa , reprezentanţ i ai guvernu lu i de la Budapes t a se s t a ­

b i l iseră în ţara cantoane lor . Aic i se l ansaseră într-o s u s ţ i n u t ă activitate de

modelare a opiniei publ ice , s u b o r d o n â n d o parte a presei pr in cele 33 mi l ­

ioane f ranc i a u r de care d i s puneau .

V a i d a cons iderase deci a Γι imper ios c rearea la Be r n a a unu i serv i ­

c iu r o m â n de presă care , n e s u s ţ i n u t de Ionel B r ă t i a n u pen t ru că-1 socotea

inut i l , avea nevoie de u n supor t mater ia l găs i t l a Man iu . L a 1 septembrie

1 9 1 9 , î n t r -un m o m e n t în c a re con tu r i l e con fer in ţe i p ă r e a u î n che i a t e .

Man i u d ădea as igurăr i că se a locaseră ban i pen t ru menţ inerea B i rou lu i de

in formaţ i i d in B e r n a . Pr in activitate i n tensă , ziarişt i r o m â n i , pr intre care

E m i l I s ac , deveniseră in f luenţ i în r â n d u l unor agenţi i c a "Radio", "Reuter" .

"Havas " etc , î ncâ t corespondenţ i i elveţieni ai mar i lor z iare mondia le - c u m

era in format Man i u - "se a d a p ă l a b iroul nos t ru" .

îngr i jorat că r omân i i aveau în opin ia pub l i c ă o imagine nefavora­

b i l ă , f o rma t ă în mare m ă s u r ă de o presă d o m i n a t ă de evrei p u ş i în s l u j ba

ş o v i n i s m u l u i mag ia r , V a i d a şi Man i u r eu şeau să a d u c ă în T r a n s i l v a n i a

gazetari reprezen tând 8 z iare şi mar i b irour i de corespondenţă de presă

Sosiţ i în apri l ie 1919 , aceşti ziarişt i e r au pr imi ţ i de Man i u şi t r imiş i "pe

frontul" unde magh iar i i comiseseră atroci tăţ i .

D â n d indicaţ i i ardeleni lor din delegaţie să desfăşoare activităţ i atât

de d ivers i f icare , Man i u se vedea chemat să as igure şi mij loacele materia le

pen t ru at ingerea acelor obiective. T r ebu i a , deci . să le furnizeze ban i , căci

Ionel B r ă t i a n u e r a "zgârc i t " . în consec i n ţ ă , V a i d a ce rea lu i Man i u să-1

elibereze de "vec in ica cerşetorie", să-i p u n ă la dispoziţ ie s u m e importante

www.mnir.ro

186 APOSTOL STAN

care vor fl recupera te - pr in rezultate finale ale conferinţei - " c u mi l ioane şi

su te de mi l ioane" . L a 22 apri l ie 1919 , lu i M a n i u i se so l ic i ta "o cant i tate de

aur" , care se v a amane t a în vederea u nu i î m p r u m u t . V a i d a ma i vo ia să-i

facă lu i Ionel B r ă t i a n u o su rp r i z ă p l ă cu t ă . Spre finele lu i ma i 1919 , ban i i

t r imiş i de M a n i u sosiseră la Par i s .

A r d e l e n i l o r d in de lega ţ i e , M a n i u le s u g e r a s e d e s c h i d e r e a u n o r

negocieri c u Va t i c anu l în vederea perfectări i c u aces t a a u n u i concordat .

Provinci i le r omâneş t i recupera te de la Aust ro-Ungar ia aveau u n segment

impor tant de locuitori care , în cal i tate de catol ici s a u un i ţ i , dep indeau de

Roma . D i n aceste motive, V a i d a comun i c a se lu i Ionel B r ă t i a n u dor in ţa lu i

Man i u , convingându-1 de neces i ta tea unor demersu r i urgente. S e s tab i l i s ­

e r ă , a s t f e l , c o n t a c t e c u c e r c u r i l e c a t o l i c e de l a P a r i s , c e r â n d u - l e s ă

p r imească în seminar i i l e lor n u n uma i r o m â n i un i ţ i , ci şi magh iar i şi şvabi

catol ic i . I n ten ţ i a era c a pr in in termediu l b iser ic i i , să se n a s c ă u n sen t i ­

men t de loialitate al aces tor m inor i t ă ţ i faţă de s ta tu l r o m â n . Preocupa t de

rea l i z a rea concorda tu l u i c u R o m a , Va i d a ce rea lu i M a n i u , în octombrie

1 9 1 9 , i n s t r u c ţ i u n i de a u t o r i z a r e p e n t r u a p u t e a î n c epe " s o n d a r e a şi

p r epa r a rea te renu lu i " . S-ar fi i m p u s - c u m îi s u ge r a V a i d a - demi te rea

episcopi lor romano-catol ic i şi subs t i t u i rea lor c u alţi prelaţ i legaţi de s ta tu l

r o m â n , c u m procedaseră francezi i în A l s ac i a .

L a Confer in ţa păc i i , delegaţia r o m â n ă pret indea c a l imitele teritori­

ale ale R o m â n i e i să fie cele consacra te pr in tratatu l c u An t an t a din augus t

1916 . în această pr iv in ţă , Man iu împă r t ă ş ea un punc t de vedere ident ic

cu Ionel B r ă t i a n u . î na in te de p lecarea aces tu i a l a Par i s , ambi i conveniseră

să acţ ioneze pen t ru r ecupe ra rea integra lă a Bana t u l u i . L a Par is î nsă , dele­

gaţiei r o m â n e i s-a pus în faţă de către anglo-amercani pr inc ip iu l reconsti-

turi i n a ţ i u n i l o r cent ra l şi sud- est europene n u pe criteri i is tor ice , ci pe

b a z a a u t o de t e rm i n ă r i i n a ţ i ona l e . C u alte cuv in te . B a n a t u l η -a ma i fost

privit c a u n bloc geografico-istoric, ci ca o provincie în care par tea s ud i c ă

locu i tă în major i tate de sârb i t rebu ia de taşa tă . în această pr iv in ţă , dele­

ga ţ i a r o m â n ă es te s u p u s ă l a p u t e r n i c e p r e s i u n i , c u a t â t m a i g reu de

r e s p i n s c u câ t e r a vorba de o n a ţ i u n e care l up t ase împo t r i v a Puter i lor

Cen t ra le c u u n ero ism exemplar .

L a 11 februar ie 1919 , Man i u credea că pozi ţ ia Român i e i în pr iv in ţa

Bana t u l u i e ra " b u n ă " , î n t r u c â t sârb i i ar fl r e cunoscu t ch ipur i le "legitimi­

tatea aspiraţ i i lor noas t re" şi ar fi cons imţ i t să soluţ ioneze " lucrur i le bine,

c u comun acord" . Man i u î nsă de ab ia l a 20 februarie află că acordu l la

care se referea î n s e m n a , în fond, u n c o n s i m ţ ă m â n t a l delegaţ i lor sâ rb i

p e n t r u î m p ă r ţ i r e a B a n a t u l u i , în a ceas t ă p r i v i n ţ ă b u c u r â n d u - s e de un

supor t anglo-amer ican. Ionel B r ă t i a n u - ma i af la Man i u -se p l a s a pe o linie

i n t r a n s i g e n t ă , r e f u z â n d să facă conces i i l e c e r u t e . L a 11 ma r t i e 1919 ,

Man i u e ra chema t de Va i d a să paral izeze înc l ina ţ ia spre compromis înfiri­

p a t ă n u n u m a i la Par i s , în cercur i le lui T a k e I onescu , ci şi în ţară , în anu ­

mite medi i . S ă se colecteze proteste b ă n ă ţ e n e îndeosebi în Toronta l prin

www.mnir.ro

IULIU MANIU ŞI DELEGAŢIA ROMÂNA LA CONFERINŢA DIN 1919 187

care s ă se af irme categoric sp r i j i nu l pen t ru tratatu l d in 1916 . M a n i u tre­

b u i a s ă t r im i t ă u n m e m o r i u s e m n a t de f r un t a ş i i şvab i p r i n ca re s ă se

apere integri tatea Bana t u l u i .

F e rm i t a t e a lu i Ionel B r ă t i a n u a d u s e s e delegaţ ia r o m â n ă î n t r-un

a num i t impas . Al iaţ i i a ş t ep t au c a R o m â n i a să le ofere u n inter locutor ma i

m a l e a b i l , poa te c h i a r pe T a k e I o n e s c u c a r e , î n c l u b u r i l e po l i t i ce a le

Pa r i su l u i , se ară tase omul concesi i lor . Ho tă r â t s ă n u se abandoneze rez is ­

tenţa faţă de cedarea une i părţ i d in Bana t , spre finele lu i iun ie 1919 , Ionel

B r ă t i a n u avusese ideea u nu i guvern de a l ternat ivă , a u nu i s ucceso r , dar

c ă u t a t n u în r â n d u l takişt i lor , ci al unor oameni politici a n ima ţ i de aceeaşi

fermitate. E l vo ia s ă t r a n sm i t ă s u c c e s i u n e a lu i M a n i u care , în a fa ră de

concepţ ia g loba lă pr in care pr ivea Bana t u l , ar fi avut avan ta ju l că deţ inea

func ţ i a de preşed in te al Cons i l i u l u i Dir igent . Da t fiind faptul că în med iu l

delegaţiei de l a Par i s se r ă s p ând i s e "faima" că Man i u v a p re lua conducerea

în cal i tate de şef de guvern , la 25 iun ie 1919 Va i d a îi a trăgea a tenţ ia s ă n u

se lase ademen i t de ofertă, în condiţ i i le în care n u d i s punea de o b a z ă par ­

l amen t a r ă .

în faţa gravu lu i impas în care in t rase delegaţia r o m â n ă l a Par i s , l a

4 iul ie 1919 , Man i u ar fi fost dorit c a şef de guvern a t â t de bră t ien i ş t i , câ t

şi de tak iş t i . Deşi îi c unoş tea firea şi ma i a les fermitatea în apă ra rea pr in ­

cipi i lor, V a i d a îl s f ă t u i a s ă resp ingă oferta "ch iar dacă regele ar s t ă ru i " . S ă

n u accepte c a "mă rgă r i t a ru l valoarei şi reputaţ ie i tale s ă fie s f ă r âma t între

c iocan şi n icova lă" . S u b n ic i o fo rmă să n u pre ia conducerea guvernu lu i

î n s ă r c i n a t c u o m i s i u n e a t â t de i n g r a t ă . Căc i momen t u l împ i nge r i i lu i

Man i u în pr im p l anu l vieţii politice v a sos i în împre jurăr i le alegerilor pen­

t ru Con s t i t u a n t ă .

Da r , în c i uda inf lexibi l i tăţ i i lu i Ionel B r ă t i a n u , seconda t de în t reaga

delegaţie, i nc lus iv de Va i d a aflat l a Par i s , soar t a Bana t u l u i e ra pecet lu i tă .

E l u r m a a fi î m p ă r ţ i t c u s â rb i i , a ces t o r a oferindu-li-se t re imea în care

de ţ i n eau ma jo r i t a tea demogra f i c ă . Da to r i t ă aces te i s i t ua ţ i i , V a i d a ce rea

i n s i s t e n t l u i M a n i u " i n s t r uc ţ i i " şi c h i a r " p o r u n c ă " . Să-i c o m u n i c e dec i

te legraf ic d a c ă e r a i n d i c a t a se cere A l i a ţ i l o r p l eb i s c i t " p e n t r u p ă r ţ i l e

b ă n ă ţ e n e atr ibu i te sârb i lor" . Man i u r ă s p u n d e a că u n p leb isc i t pu tea să

dev ină ut i l pen t ru r o m â n i dacă s-ar ap l ica la s c a r a întregii provinc i i . S ă se

r enun ţ e deci l a a cea fo rmă par ţ i a l ă de consu l ta re , căci d a c ă se adopta, se

putea pr ime jdu i pozi ţ ia R o m â n i e i în B a s a r a b i a şi Dobrogea, unde pu teau

fi cerute plebisci te s im i la re .

P ierzându-se şanse le recuperăr i i integrale a Bana t u l u i , Man i u e ra

i n f o rma t c ă s-ar p u t e a ob ţ i n e î n t r e gu l M a r a m u r e ş . V a i d a îi a r ă t a s e

n emu l ţ um i r i l e lu i Beneş faţă de o front ieră " impos ib i l ă " , ceea ce î n s e m n a

o o a r e c a r e i n d i f e r e n ţ ă f a ţ ă de p a r t e a M a r a m u r e ş u l u i a t r i b u i t ă

Ceho s l o v a c i e i . S u g e r â n d u - s e p red i spoz i ţ i a l u i B e n e ş p e n t r u u n a co rd ,

Man i u fusese invitat s ă dezvolte o m işcâre a u t o n o m i s t ă în a cea z on ă care ,

ulterior, s-ar pu tea alipi Român i e i .

www.mnir.ro

188 APOSTOL STAN

I m p a s u l de legaţ ie i r o m â n e l a Con f e r i n ţ a p ă c i i e r a c a u z a t şi de

î ncercarea de a se face accep ta t ă o garan ţ ie ex ternă p en t r u a s i g u r a r e a

dreptur i lor minor i t ă ţ i l o r . L a 14 iun ie 1919 , la Bucureş t i , regele Fe r d i n a nd

convocase în şed in ţ ă guvernu l l iberal , la care se afla şi Man i u . Cerându-i-

se pă re rea de că tre s u v e r a n , M a n i u cons i de ra că, pen t ru o ho t ă r â r e în

d e p l i n ă c u n o ş t i n ţ ă de c a u z ă , t r ebu i e s ă s e a ş t e p t e s o s i r e a lu i i one l

B r ă t i a n u de la Pa r i s . Prec i za î n s ă că a se iscăl i u n tratat de pace în care se

legit ima contro lu l unor ma r i puter i în polit ica i n te rnă a ţării e r a extrem de

per icu los . S ă se reziste deci în resp ingerea acelor pretenţ i i , iar t ratatu l s ă

se semneze n u m a i "in extremis" .

L a î n cepu t u l Iui iul ie 1919 , la întoarcerea lui Ionel B r ă t i a n u de la

Par i s , Man i u a fost chema t la Bucureş t i pen t ru " in formăr i şi consu l t ă r i " .

Af la , ast fe l , de l a şeful delegaţiei la confer in ţa păc i i r a ţ i un i l e resp inger i i

uno r dispoziţ i i formulate de al iaţ i . Man i u s-a sol idar izat c u poziţ ia lui Ionel

B r ă t i a n u , î n c â t l a 11 iu l ie , într-o dec laraţ ie de p resă , a r ă t a că dreptu l

m inor i t ă ţ i l o r , s u b contro lu l mar i lor puter i , e ra imprec is şi i nadmis ib i l for­

mu l a t . C l a u z a i m p u s ă e r a j i gn i t oa re p e n t r u poporu l r o m â n , deoa rece

declaraţ ia de l a A lba iu l ia p u sese la bazele s ta tu lu i r o m â n pr incip i i le egal­

i tăţ i i de dreptur i şi l ibertăţ i pen t ru toate "na ţ iona l i t ă ţ i l e şi confes iun i le"

din R o m â n i a .

Spre s fârş i tu l veri i şi î n cepu t u l toamnei lu i 1919 , Man i u era îngr i ­

j o r a t de c r i z a po l i t i că d e t e r m i n a t ă de re t ragerea lu i Ionel B r ă t i a n u din

f runtea delegaţiei r o m â n e de la Par i s . F ă c â n d o ana l i z ă a per formanţe lor

delegaţiei , M a n i u găsea aces te ia unele motive de crit ică. Cons i de r a , astfel ,

că din momen tu l pierderi i speranţe i de recuperare a î n t regu lu i B a n a t , poz­

i ţ i a t r e b u i a s c h i m b a t ă . S - a r fi i m p u s n e g o c i e r i , s p r e a s e o b ţ i n e

î m b u n ă t ă ţ i r i în zonele b ă n ă ţ e n e deja demarca te şi del imitate, care defa­

vor izau pe r o m â n i , de interes capi ta l f i ind a se aduce s t ăp ân i r ea a s u p r a

domeni i lor Reş i ţa .

L a 27 septembr ie 1919 , în contextul p romovăr i i u n u i guvern fără

cu loare pol i t ică c ondus de genera lu l A r t h u r Vă i t o i anu , M a n i u pub l i ca u n

comun i c a t p r in care s c h i m b a rolul m in i ş t r i lo r fără portofoliu din prov inc i ­

ile al ipite, prezenţa lor în guvern d o b â n d i n d func ţ i a s imbo l i c ă de uni tate

n a ţ i o n a l ă . în a ce s t context , într-o d i scu ţ ie c u Ionel B r ă t i a n u , M a n i u îi

c e r u s e să p r e t i n d ă nou l u i şef de guvern să dea d ispoz i ţ i i lu i V a i d a , l a

Par i s , să desch i d ă negocieri neoficiale c u Aliaţi i în pr iv in ţa Bana t u l u i , spre

a vedea "ce s-ar pu tea câşt iga pen t ru cauză " . I. B r ă t i n a u s-a p l asa t rigid

pe aceeaş i poz i ţ ie de rez i s ten ţă faţă de o t ranzac ţ i e , s p e r â n d că Al ia ţ i i

a v e a u să cedeze . Re zu l t a t u l a fost că M a n i u i-a ce ru t l u i V a i d a s ă se

în toarcă de la Pa r i s , î n t r u c â t negocieri le n u ma i aveau nic i o perspect ivă .

în consec i n ţ ă , d i s pu t a a s u p r a B a n a t u l u i a fost r eg l emen t a t ă de

A l i a ţ i p r i n t r a s a r e a u ne i f ront iere e t n i ce , c a r e i-a a v a n t a j a t pe s â r b i ,

p ierzându-se de către R o m â n i a Vârşe ţu l şi B i s e r i c a A l b ă , care poate ar fi

fost ob ţ i nu te pr in negocieri . F ron t i e ra c u Ungar i a , în s c h imb , d u p ă apr iga

www.mnir.ro

IULIU MANIU ŞI DELEGAŢIA ROMÂNA LA CONFERINŢA DIN 1919 189

ac ţ i une pe rsuas i v ă în Cons i l i u l S u p r e m , ma i a les în u r m a r ă zbo i u l u i victo­

r ios pur ta t împot r iva lu i Be l a K u n , e ra t rasa tă dincolo de oraşele Căre i ,

S a t u Mare şi A r a d , a şa c u m se expr imase a t â t de ferm Man i u , s u s ţ i n â ndu-

1 pe Ionel B r ă t i a n u . C a u rmare , l a 4 i anuar ie 1920 , la T r i a n on , front iera

vest ică a R o m â n i e i e ra astfel consacra t ă i n terna ţ iona l .

NOTE

1. A rh i v a Istorică Cen t ra l ă , Fond A l exand ru Vaida-Voevod, dos. 17, 32 ,

37 , 39 . 44 , 45 , 46 , 4 7 , 50 . 55 . 56 . 6 0 , 6 2 , 64 , 6 5 . 68 , 6 9 , 72 . 78 . 84 ,

92 , 97 p a s s i m .

2. A u r e l Go l ea , C o n s i l i u l Dir igent : o rgan i za rea , a t r ibu ţ i i l e şi cauze le

desf i inţăr i i sa le , în "Studi i " , tom. 26 , 1973 .

3. G h . I a n c u , Con t r i bu ţ i a Cons i l i u l u i Dir igent la conso l idarea s ta tu lu i

na ţ i ona l un i t a r r o m â n 1918-1920 , CluJ-Napoca, 1985 .

4. L iv i u Maior. A l exand ru Vaida-Voevod, 1993 .

5. I u l i e M a n i u , C h e s t i u n e a B a n a t u l u i . D i s c u r s r o s t i t l a ş e d i n ţ a

A d u n ă r i i depu ta ţ i l o r din 27 decembr ie 1923 , Bucureş t i , 1924 .

IULIU MANIU S ROLE DURING ROMANIAN PARTICIPATION PARIS PEACE CONFERENCE

S u m m a r y

T h i s s t u dy p resen t s some a spec t s conce rn i ng l u l i u Man iu ' s role

d u r i n g R o m a n i a n pa r t i c i pa t i on Pa r i s Peace Con f e r ence in 1919-1920 .

Roman i a n delegation w a s led by Ion I. C . B r ă t i a n u a nd some d ip lomats

and spec ia l i s t s Joined a s reprezentat ives from Trans i l v an i a . For all these

who were to a c t in di f ferent i n t e rna t i ona l Comm i t e e s , M a n i u prov ided

money , d o c u m e n t s a n d adv i s e r s c once r n i ng the Un ion of T r a n s i l v a n i a

with Old Roman i a . In th is way , Man i u uphe ld Ion I. C . B r ă t i a n u to seek

the best solut ions for Roman ia i s sues . T h i s was especially true in obtaining

the in ternat iona l recognit ion of the nat iona l borders a nd minor i t ies ' s t a t us

of Grea te r Roman i a . Du r i ng the peace Conference the rea lat ions between

the two R o m a n i a n s t a t esmen were both friendly a nd usefu l .

www.mnir.ro

MAREŞALUL CONSTANTIN PREZAN ŞI MOŞIA SCHINETEA

Viorica Cristea

Cons t an t i n Prezan s-a n ă s c u t la 27 i anuar ie 1861 , în loca l i ta tea

Bu t imanu , d in fosta p l asă Bu f tea , j u d e ţ u l Ilfov. A depr ins mese r i a arme lor

la Bucureş t i , la Şcoa la de ofiţeri de infanterie şi cavaler ie şi la Şcoa la spe ­

cială de art i ler ie şi gen iu , absolvite în 1880 şi respect iv 1883 . Şi-a comple­

tat pregăt i rea m i l i t a r ă în F ran ţ a la Şcoa la de apl icaţ ie de art i lerie şi gen iu

de l a Fon t a i neb l eau pe care o abso lvă în 1886 .

Spec i a l i s t în a r m a gen iu lu i . Prezan a contr ibui t la î n cepu t u l car ie ­

rei sa le l a desăvârş i rea lucrăr i lor de construcţ ie a "Cetăţ i i Bucureş t i " .

Sub loco tenen t în 1880 , maior în 1892 , devine în 1895 lt .colonel şi

este chema t în 1896 la s ta tu l ma jor al p r i n ţ u l u i Fe rd i n and . Dincolo de tit­

u l a tu ra de ad ju tan t pe care o v a a d ă u g a gradu lu i , Prezan a reuş i t să se

i m p u n ă atenţ ie i v i i toru lu i s u ve r a n al Român i e i , ceea ce va avea se pare o

i m p o r t a n ţ ă h o t ă r â t o a r e p en t r u ro l u l pe ca re P r e z a n îl v a J u c a în an i i

p r imu lu i războ i mond i a l 1 .

L a 2 8 ma i 1897 între Cons t an t i n A l . L ivadi t i , c a vânză to r şi lt .col.

Cons tan t i n P rezan . în cal i tate de c u m p ă r ă t o r a fost î n tocmi t u r m ă t o r u l act

de v ânza re-cumpăra re :

" E u C o n s t a n t i n A l . L i v ad i t i n e s i l i t de n i m e n i , v â n d de vec i î n

d e p l i n ă p r o p r i e t a t e d o m n u l u i l t . c o l . C o n s t a n t i n P r e z a n m o ş i a m e a

Sch ine tea .

î n t i nde rea aceste i moş i i ce v â n d c u toate t rupur i le sa le este 7 4 3

fălci, 68 p ră j i n i şi 28 s t ân jen i s a u 1065 h a şi 3 5 2 2 mp .

Această moş ie se compune din d o u ă t rupur i :

a) S ch i n e t e a c u Mă l ineş t i ;

b) A r m ă ş e n i :

Preţul vânză r i i moş ie i este de 3 3 5 . 5 0 0 lei . "

A c t u l a fost t r a n s c r i s l a T r i b u n a l u l j u d e ţ e a n V a s l u i în p rezen ţa

judecă toru lu i de şedinţă , G h . S tu rza , şi semna t de lt. col. Prezan . domicil iat

in Bucu reş t i , A leea C a r m e n S i l va nr . 4 2 .

C u m p ă r a r e a m o ş i e i S c h i n e t e a d i n P l a s a F u n d u r i l e , c o m u n a

Dumeş t i . d in j u d e ţ u l Va s l u i v a j u c a u n rol deosebit în v iaţa lu i Cons t an t i n

Prezan . Probab i l legat de m o ş i a S c h i n e t e a , de cons t r u i r e a c on a cu l u i de

a ic i , între 1901 - 1904 Prezan pr imeş te comanda Reg imentu lu i VI I R a hova

nr. 2 5 Doroban ţ i d in Va s l u i .

www.mnir.ro

192 VIORICA CR ISTEA

A s c e n s i u n e a m i l i t a r ă a lu i C o n s t a n t i n P rezan u r m e a z ă as t fe l : în

1907 devine genera l de b r i gadă , i a r în 1914 genera l de divizie. în momen ­

tul dec lanşăr i i r ă zbo i u l u i de întregire na ţ i ona l ă Prezan pr imeş te c omanda

A r m a t e i de Nord . în decembr i e 1 916 P r e z an es t e n u m i t şe fu l Ma r e l u i

Car t i e r Gene ra l R o m â n .

Num i rea s a este p u s ă pe s e a m a încrederi i de care se b u c u r a din

par tea regelui Fe r d i n and , a p r imu lu i m in i ş t r i U . C . B r ă t i a n u şi a genera lu ­

lu i Ber the lo t şeful m i s i un i i mi l i tare franceze.

în memor i i le sa le C o n s t a n t i n P rezan mă r t u r i s e ş t e : " în z i u a de 4

decembr ie 1916 , pe c â n d m ă gâsem â n p l i n ă retragere d u p ă luptele d in

j u r u l B u c u r e ş t i u l u i , s u n t c h e m a t l a Mare le Ca r t i e r G e n e r a l , l a B â r l a d .

P r e zen t â ndu-mă regelui a doua zi d im i nea ţ ă , îm i p ropune pos t u l de şef de

s ta t ma jo r a l Mare lu i Car t i e r Gene ra l . Deşi onoarea e r a mare , m-am opus

î nsă l a accep ta re ma i b ine de o j u m ă t a t e de oră . n u pen t r u că fugeam de

r ă s punde r e s a u că n u aş fi avu t încredere în virtuţ i le so lda tu lu i nos t r u , pe

care le c ons t a t a sem admirab i le de c â n d a î n cepu t r ă zbo iu l , da r pen t ru că ,

în conş t i i n ţ a mea , n u aveam convingerea că voi pu tea r ă s p u n d e chemă r i i

de î n a l t ă încredere în acele momente d isperate , n e a v â n d s i gu r an ţ a abso ­

l u t ă că ofiţerii de s ta t ma jor de l a Marele Car t i e r Gene ra l îm i vor da tot

c o n c u r s u l lor, deoarece n u l u c r a s e m n ic ioda tă în t imp de pace l a Marele

S ta t Major şi a veam teama să n u fiu cons idera t c a u n venet ic în mi j locu l

lor-3.

Reg i n a M a r i a în "Poves tea vieţii mele" referi tor l a a ces t momen t

notează : '

"Zor len i 5 decembr ie 1916 . Sos i i c h i a r l a o ra d e j u nu l u i . F u s e s e

invitat şi P rezan . Mi-a f ăcu t p lăcere să-1 v ăd şi să-i vorbesc , căci a veam de

mu l t o mare dor in ţ ă să i se dea locul pe care îl a re a c u m : şef a l Mare lu i

S t a t Major . L-am găs i t l in işt i t , energic , n i c i decum descura j a t , deşi s i t ua ţ i a

e îngrozi tor de grea . Ε p l in de pr icepere, împăc i u i t o r şi împă r t ă şe ş t e p ă r e ­

rea m e a că trebuie f ăcu t totul pen t ru a se m e n ţ i n e b u n a înţelegere între

a r m a t a n o a s t r ă ş i c e a r u s e a s c ă . De fap t ne î n v o i m a s u p r a t u t u r o r

punc te lor " 4 .

în cal i tate de şef al Mare lu i Ca r t i e r Gene r a l . C . Prezan a rea l iza t

pu te rn i cu l a l i n i amen t defensiv pe l in ia Ş i re tu lu i şi în Carpaţ i i Or ien ta l i , l a

a d ă p o s t u l c ă r u i a s-a d e s f ă ş u r a t r e f a c e r e a a rma t e i r o m â n e în i a r n a şi

p r im ăv a r a a nu l u i 1917 .

C . Prezan a coordonat şi act iv i tatea de e laborare a campan i e i d in

v a r a a nu l u i 1917 , spr i j i n i nd ideea dec lanşăr i i uno r ac ţ i un i ho t ă r â t oa re de

lovire a i n am i cu l u i , mater ia l i za te în bă tă l i i l e de l a Mă r ă ş t i , Mă r ă şeş t i şl

O i tuz , î nche ia te c u s t ră luc i te b i r u i n ţ e r omâneş t i .

în t impu l tratat ivelor de la Focşan i şi a pre l iminar i i lor "păci i de l a

Bucu re ş t i " , P rezan a a s i gu ra t c omanda întregi i a rma te r o m â n e da to r i t ă

u n u i ar t i f ic iu de n a t u r ă pol i t ică şi d i p l oma t i c ă pr in care se u r m ă r e a neim-

p l i ca fea regelui Fe r d i n and .

www.mnir.ro

MAREŞALUL CONSTAiŒN PREZAN ŞI MOŞIA SCHINETEA 193

L a 27 decembr i e 1917 c u ocaz i a s ă rbă to r i r i i n u n ţ i i de a rg in t a

s u v e r a n i l o r R o m â n i e i l a l aş i - "Nando (Fe rd i n and ) deco r ă pe genera l i i

P rezan , V ă i t o i a n u şi G r i go rescu şi apoi Prezan în nume le armate i îm i oferi

"V i r tu tea Mi l i t a ră " c l a s a I pen t ru felul cu ra jos c u care m ă ames t e c a s em

pr intre oş ten i " 5 .

D u p ă a 2-a mobi l izare (octombrie 1918) a venit în f runtea Mare lu i

C a r t i e r G e n e r a l şi a con t r i bu i t l a e l a bo r a r e a p l a nu r i l o r de l u p t ă şi l a

sus ţ i nerea campan i e i din 1919 împot r iva Repub l ic i i Soviet ice Ungare .

P en t r u ac t i v i t a tea şi mer i te le sa l e a fost decora t c u n u m e r o a s e

ordine r omâne ş t i şi s t r ă i ne . E s t e demn de r emarca t că Prezan a fost s i ngu ­

ru l ofiţer r o m â n c ă ru i a în Umpu l R ă zbo i u l u i de reîntregire n a ţ i o na l ă i s-au

acordat toate cele 3 c lase ale Ord i nu l u i Miha i V i teazu l .

- M iha i V i t e a zu l c l a s a a IlI-a "Pen t r u repetate ac te de vitej ie şi

destoinic ie în conduce rea trupelor (1916)"

- Miha i V i teazu l c l a s a a Il-a "Pentru modu l c u m a conceput şi pen­

t ru desto in ic ia c u care a pregăt i t operaţ iun i le în l u n a iul ie 1917"

- Miha i V i teazu l c l a s a a I-a "Pent ru compe ten ţa c u care a dat ch i a r

pe c â m p u l de l u p t ă , direct ive, în cal i tate de şef a l S ta tu lu i Major a l î n a l t u ­

lu i C o m a n d a m e n t şi care a u avu t c a rezu l ta t î n f rângerea desăvâ r ş i t ă a

maghiar i lor p r e cum şi ocuparea Budapes te i în 1918" .

C a o r e c unoa ş t e r e a ma r i l o r s a l e fapte de vi te j ie , d u p ă r ă z bo i .

Reg imentu l VI I R ahova nr . 2 5 pe care-1 comandase între 1901 - 1904 . a

pr imi t d e n u m i r e a de Reg imen tu l VII R a h o v a nr . 2 5 genera l de corp de

a rma t ă Prezan C , iar din 1930 Mareşa l Prezan .

D u p ă 1920 , t imp de 10 an i n u s-a ma i auz i t n imic de genera lu l

Prezan re t ras l a m o ş i a S c h i n e t e a s a u la reşed in ţa s a d in Bucu reş t i . în

1 9 3 0 a fost i n v e s t i t c u î n a l t u l g r ad de m a r e ş a l a l ă t u r i de A l e x a d r u

Averescu .

Legat sufleteşte de vas lu ien i şi de moş i a Sch i ne t ea în mod spec ia l ,

C o n s t a n t i n P r e z a n v a con t r i bu i l a r e î n f i i n ţ a rea S c h i t u l u i M ă l i n e ş t i în

1929 , des f i i n ţ a t p r i n s e c u l a r i z a r e a d in 1 8 6 4 6 . Af la t în m i j l o cu l moş i e i

S c h i n e t e a , s c h i t u l Mă l i n e ş t i a p r im i t d in p a r t e a doamne i şi d o m n u l u i

mareşa l P re zan în 1934 trei tab lour i : Regele Ca ro l I, Reg i n a E l i s a b e t a ,

Voievodul Miha i şi d o u ă icoane de mă t a se , p r e cum şi 3,5 h a de p ă d u r e din

corpul moş ie i S c h i n e t e a 7 .

G r i j a c u care doamna Olga Prezan a arătat-o b iser ic i i şi locuitori lor

moşiei s-a reflectat şi în dor in ţa s a de a cons t ru i o şcoa lă pen t r u copiii

săteni lor , şcoa l ă ce u r m a să-i poarte nume le . Şcoa l a η -a fost t e rm i n a t ă

p â n ă la decesu l O lgă i Prezan şi a ma re şa l u l u i în 1943 .

în a n u l 1 9 3 5 C e r c u l M i l i t a r M a r e ş a l C . P r e z a n şi o f i ţer i i d i n

Garn i zoana V a s l u i a Reg imentu lu i VI I R ahova nr . 25 Infanterie V a s l u i a u

c u m p ă r a t imob i l u l de pe s t r a d a Ş te fan cel Mare nr . 6 0 , c u n o s c u t s u b

n u m e l e de P a l a t u l M a v r o c o r d a t de l a G e o r g e M a v r o c o r d a t p e n t r u

1 . 5 00 . 000 le i şi l-au t r a n s f o r m a t în s e d i u l C e r c u l u i M i l i t a r M a r e ş a l

www.mnir.ro

194 VIORICA CR ISTEA

C o n s t a n t i n P r e z a n . L a i n a u g u r a r e a pa r t i c i pa t şi m a r e ş a l u l P r e z an , în

inter ior a m e n a j â n d u - s e o încăpere c u mobi l ier donat de m a r e ş a l 8 .

î n m o r m â n t a r e a doamne i mareşa l Olga Prezan Ia 21 iun ie 1943 s-a

des f ă şu ra t c u u n ceremon ia l deosebit , la care a apar t ic ipat şi ma re şa l u l

Ion An t o ne s cu , c onduc ă t o r u l S ta tu l u i , fost suba l t e rn la Marele S t a t Major

al G e n e r a l u l u i P r e zan în p r imu l r ăzbo i mond i a l . D e s c r i e r e a p roces i un i i

f u neb re es te a m ă n u n ţ i t p r e z e n t a t ă î n t r-un r apo r t d in 2 2 i un i e 1 9 4 3 ,

adresa t de prefectu l de V a s l u i Cab ine tu l u i Min is teru lu i Afacer i lor Interne.

" în d i m i n e a ţ a z i le i de 21 i u n i e , o ra 8 ,16 a sos i t în g a r a V a s l u i

t renu l mor tua r . D in a j u n gara a fost foarte f rumos şi s ob r u cern i tă . Pe

peron l a s o s i r e a t renu lu i se g ă seau au tor i t ă ţ i l e locale în f runte c u pr i ­

ma ru l , delegaţi i de Ia toate şcolile, corpul profesoral şi l ume foarte m u l t ă .

Pe p a r c u r s a f o s t î n d o l i a t ă , tot p r i n g r i j a P r e f e c t u r i i , g a r a

Buhă i e ş t i . L a ora 10 t renu l a sos i t în gara Băceşt i , care , de a semenea , a

fost foarte r e u ş i t * c e r n i t ă . D o m n u l p re fec t de R o m a n , d o m n u l co lone l

Măescu a dat u n preţios c oncu r s .

Pe p e r on se g ă s e a u , d o m n u l i n s p e c t o r g e n e r a l a d m i n i s t r a t i v .

C o n s t a n t i n D im i t r i u c , domnu l prefect de R o m a n , o delegaţ ie de ofiţeri,

subof i ţer i şi t r u p ă d in "Reg imentu l V I I R a h o v a nr . 25 m a r e ş a l P rezan " ,

domnu l ma ior To f an , comandan tu l Legiuni i de Jandarmi V a s l u i , pretori i ,

pr imar i i şi diferite autor i tă ţ i d in plăs i le Negreşti şi Pungeş t i , cei ma i mu l ţ i

îmbrăca ţ i în c o s t um na ţ i ona l . De a semenea , foarte mu l ţ i să ten i şi să tence

din satele învec inate .

La S ch i n e t e a e r a u prezenţ i d omnu l general P ă l a n g e a n u şi ofiţeri

super ior i , a p a r ţ i n â n d Corpu lu i IV A r m a t ă .

L a douăsprezece şi u n sfert , a sos i t cortegiul funebru format dintr-

un ca r c u şase boi , c a r f rumos î m b r ă c a t c u verdeaţă , d u p ă care venea

domnu l ma re şa l P rezan c u f ica şi ginerele, domnu l ma re şa l An t o ne s cu .

domni i m i n i ş t r i i , domni i ofiţeri genera l i , prefectu l de V a s l u i , apoi coru l

ma ic i lor de l a Mă l i neş t i şi la u r m ă să ten i şi să tence .

Toa t ă s o l emn i t a t e a a d e c u r s într-o i m p r e s i o n a n t ă a tmos fe r ă de

s impl i ta te şi tristeţe.

C e r e m o n i a re l i g i oasă s l u j i t ă de u n s i n g u r preot , d u p ă d o r i n ţ a

expresă a defunctei doamne mareşa l Prezan , a dura t 20 de m inu te d u p ă

care autor i t ă ţ i le a u plecat , p r e zen t ând ma i î na i n te condo leanţe domnu lu i

ma re şa l Prezan şi fami l ie i " 9 .

L a 27 augus t 1943 avea să se s t ingă la 82 an i , la Sch i ne tea , unu l

d intre ce i ma i va loroş i ofiţeri ai a rma te i r o m â n e , m a r e ş a l u l Cons t a n t i n

Prezan despre care Nicolae Iorga nota: "Se dovedise nes imţ i tor la curente le

popu lare care avuseseră a t â t a i n f l uen ţ ă a s u p r a celu i la l t mare genera l al

r ă zbo i u l u i , A l e x and r u Ave re s cu . Ac ţ i unea s a de s t răbatere în Ardea l fusese

ef icace şi se m e n ţ i n u s e şi d u p ă catastrofa din Munten ia . A j u n s conduc ă ­

tor al defensivei d in Moldova, a ră tase s ânge rece , d reap t ă m ă s u r ă , a t â t

op t im ism câ t trebuie pen t ru a domina dezor ientarea şi demora l i zarea şi

www.mnir.ro

MAREŞALUL CONSTAFŒN PREZAN ŞI MOŞIA SCHINETEA 195

pen t ru a fi o r i c ând gata de hotărâr i le reparatoare ale revanşei . Ieşise com­

plet cu ra t , n u m a i c u moş i o a r a s a d in R o m a n (Sch inetea)-Vas lu i dintr-o

s i tuaţ ie în care a tâ ţea a u făcut avere . Avea o s i ngu r ă dor in ţă : de a pu tea

să se organizeze, fără servituţ i de part id , a rma t a pe care o condusese cu

a t â t a demn i t a t e " 1 0 .

NOTE

1. Date le pr iv i toare l a act iv i ta tea m i l i t a r ă a lu i Cons t an t i n P rezan în

Minerva , Enc ic loped ie R o m â n ă , C l u j , 1929 , p. 783 .

2. Arh i ve le S t a t u l u i , F i l i a l a V a s l u i , T r i b u n a l u l j u d e ţ e a n V a s l u i - re­

g is t ru t r ansc r i p ţ i un i nr . 1, 1897 , oct., nr. 163 .

3. Ion P a v e l e s c u , A d r i a n P â n d e a , E f t im ie A r d e l e a n u , P roba focu lu i ,

Bucu reş t i , 1991 , p. 31 .

4. Mar ia , Reg ina Român i e i , Povestea vieţii mele, Iaşi , 1991 , ed. a Il-a,

vol. III. p. 96 - 97 .

5. Ib idem, p. 3 0 1 .

6. Arh ive le S t a tu l u i , F i l i a l a Va s l u i , Ep i s cop i a Huş i , Do s a r 6 / 1 9 3 3 , fila

11.

7. Idem. Dosa r 7 / 1 9 3 4 . fila 21 .

8. I d e m , T r i b u n a l u l j u d e ţ e a n V a s l u i . R e g i s t r u t r a n s c r i p ţ i u n i n r .

1 / 1934 , ort nr . 3 5 5 3 .

9. Idem, Pre fec tura J u d e ţ u l u i V a s l u i . Dosa r 2 / 1 9 4 3 , fila 377 - 378 .

10. Nicolae Iorga, O v iaţă de om aşa c u m a fost. Bucureş t i , 1984 , p. 6 33 .

L E MARÉCHAL CONSTANTIN PREZAN ET L E DOMAINE SCHINETEA

R e s u m e

C o n s t a n t i n P r e z a n e s t n è l a 2 7 J a n v i e r 1861 à B u t i m a n u , le

dépa r t emen t d'Ilfov et il est mort le 27 a o û t 1943 à Sch ine tea , dépar te ­

ment V a s l u i , on il est enterré.

E n 1897 il achète le domain de Sch i ne tea - V a s l u i ôn il v a bat ir (un

manoir) s a rés idence et il va part ic iper à la vie socia le des hab i t an ts des

parages de V a s l u i (construct ion des routes , et édif icat ion d'une école, l a

fondation de n o u v e a u de l 'ermi ta je de S c h i n e t e a , des dona t i ons pou r

celui-ci).

O n a a t t r i bué et nom du Généra l Prezan a u Rég imen t VI I Racova

nr. 25 V a s l u i et a u Cerc le mil i ta ire de V a s l u i - dont le siège-était a u Pa la is

Mavrocordat en 1930 - grâce aux forts d 'armes du ma récha l .

www.mnir.ro

196 VIORICA CR ISTEA

L ' a scens i on mi l i ta ire du grade le s o u s l ie tenant en 1880 a u grade

de m a r é c h a l de l a Rouman i e en 1930 dé f imé une activité exempla i re de

demie-siècle m ise a u serv ice de rouma ine .

P e r s o n a l i t é i m p o r t a n t e de l ' a rmée r o u m a i n e qu ' i l a s e r v i a v e c

f idé l i té et h é r o ï s m e , C o n s t a n t i n P r e z an compte grâce a u x a c t i o n s glo­

r i euses et ph i l an t rop iques dans l 'histoire du d ist ï le t de V a s l u i .

www.mnir.ro

www.mnir.ro

Fig. 2/2. - Schitul Mălineşti.

- L 'ermi tage de Mălineşti.

www.mnir.ro

Fig. 3/1. - Palatul Mavrocordat, sediul Cercului militar al Regimentului V I I Racova, C. Prezan, Vaslui.

- Le Palais Mavrocordat, le siège du Cercle mil itaire du Régiment V I I Racova, C. Prezan,

Vaslui.

www.mnir.ro

Fig. 4/1. - Mormântul mareşalului

C. Prezan de la Schinetea

devastat în anii regimului

comunist.

- L a tombe du maréchal

C. Prezan de Schinetea

dévastée pendant le co-

munisme (les annetes du

régime comuniste).

Fig. 4/2. - Piatra funerară a Olgăi Prezan -

Schinetea.

- La tombe d'Olga Prezan - Schi­

netea.

www.mnir.ro

Planşa I . - Semnătura autografă a It. col. C. Prezan pe actul de vânzare-cumpărare a moşiei Schinetea

-25 mai 1897.

- La signature autographe du lientenant-colonel C. Prezan un contract de vente-achat du

domaine de Schinetea - le 25 mai 1897.

www.mnir.ro

Planşa I I - Planul moşiei Schitul Mălineşti cu donaţia făcută de mareşalul Prezan, în 1930.

- Le plan du domaine de l 'Ermitage de Mălineşti avec la donation faite par le maréchal

Prezan, en 1930.

www.mnir.ro

CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA AUTORULUI MONUMENTULUI E R O I L O R AERULUI DIN BUCUREŞTI

Virgiliu Z. Teodorescu

"Ace s t m o n u m e n t pe l â n g ă că r ep re z i n t ă concep ţ i a d-nei L y d i a

Kotzebue , el a fost în în t reg ime l uc ra t de autoare , c u o forţă d e m n ă de

admira t , pen t ru toate detali i le construcţ ie i p â n ă l a t u rna rea în bronz" .

Monograf ia monumen tu l u i Ero i lo r A e r u l u i 1 .

Apa r t enen ţ a real izări i monumen tu l u i Ero i l o r Aeru l u i din Bucureş t i

a deven i t în u l t ime le decen i i o p r e o c u p a r e , n u m e r o a s e a f i rma ţ i i c o n ­

t r ibu ind la e laborarea de legende. în tr-un a semenea context p r e s a şi ch i a r

istorici i de ar tă a u a j u n s să atr ibuie pr ior i tar monumen tu l lu i Iosif Feke te .

C o n s i d e r ă m că s u n t e m da to r i s ă a d u c e m în d i s c u ţ i e m ă r t u r i i , c a r e

s pe r ăm , vor pu tea contr ibu i la e luc idarea a o ser ie de aspecte ma i p u ţ i n

c lare şi astfel să pa r t i c i p ăm la restab i l i rea adevă ru l u i , la a t r ibu i rea pen t ru

f iecare par t i c ipan t - de l a idee şi p â n ă la real izare - a ceea ce s-a const i tu i t

la t impul respect iv o c o m p o n e n t ă a monumen tu l u i .

E s t e necesa r , pen t ru a înţelege ma i b ine condiţ i i le în care a p r i ns

c o n t u r u l de f i n i t i v ă r i i a c e s t m o n u m e n t , s ă e vo c ăm modu l c u m a fost

dec l an şa t ă a c ţ i u nea , p r e c u m şi evoluţ ia ei p â n ă în momentu l dezvel ir i i ,

ep isoade care s-au des f ă şu ra t într-o per ioadă de aproape 15 an i .

O p r i m ă formu lare a ideii de a fi rea l iza t un monumen t dedicat

Ero i lor Ae ru l u i apa r ţ i ne locotent co lonelu lu i dr. Victor A n a s t a s i u , med ic

şef al Aeronaut ic i i . E l a f ăcu t p ropunerea de a fi cinstiţ i toţi ace ia care s¬

a u sacr i f i ca t pen t ru p ropăş i rea aviaţiei r omâneş t i . L u i i s-au a l ă t u ra t în

c u r â n d şi alţi oamen i de b ine . în anu l 1923 s-a const i tu i t u n comitet for­

ma t d in dr. loan Can t a c u z i n o , C . O l ă n e s c u , M iha i Omoro lu , locotenent

co lonelu l Pau l Teodo rescu . Func ţ i a de secre ta r a fost î ncred in ţa tă in i ţ ia­

toru lu i . P r imu l preşed in te a fost C . O l ă ne s cu . Comi te tu l a sol ic i tat C a s e i

Rega le a c c e p t a r e a c a p r i n c i p e l e C a r o l s ă fie d e s e m n a t p r e ş e d i n t e de

onoare. So l i c i t a rea a avu t r ă s p u n s u l cuveni t . Comi te tu l a î n t ocm i t o tem­

at ică or ientat ivă pen t ru artişt i i p last ic i doritori să part ic ipe l a c oncu r s u l

men i t să def inească rea l izatoru l monumen tu l u i . S e dorea să fie u n s imbo l ,

care să sugereze sacr i f i c iu l aviatori lor r o m â n i la propăş i rea aviaţiei .

In i ţ ia l s-a ceru t scu lptor i lor Ion J a l e a , Corne l Medrea , A l exand ru

Sever in şi loan D im i t r i u-Bâr l ad s ă prezinte mache te pen t ru vi i torul m o n u ­

ment . Ana l i z a aces tora a impu s comitetu lu i s ă dec idă neaccep ta rea lor. A u

www.mnir.ro

198 V1RGIL1U Ζ. T E O D O R E S C U

fost a co r d a t e c a p rem i i , p r im i l o r t re i , s u m a de 3 0 . 0 0 0 le i . Expe r i e n ţ a

d o b â n d i t ă a de termina t comitetu l s ă l a nsese u n c oncu r s a d r e s â nd în aces t

s e n s inv i ta ţ ia către art işt i i p las t ic i d in R o m â n i a . S e precon iza recompen ­

s a r e a pr imi lor trei c lasaţ i , care ob ţ i neau s u m a de 4 0 . 0 0 0 lei . S-au prezen ­

tat l a c o n c u r s 14 mache te . Lucrăr i le a u fost r e un i t e 2 în i nc i n t a A teneu lu i

R o m â n . C o m i t e t u l a premiat lucrăr i le prezentate de loan S c h m i d t 3 , Lyd i a

Kotzebue şi Sp i r idon Georgescu , dar η -a fost accep ta t ă n ic i o l uc ra re pen ­

t r u a fi t r a n s p u s ă în mater i a lu l definitiv care s ă o integreze în for pub l ic ,

în c ă u t a r e a une i so luţ i i care s ă promoveze rezolvarea co respunză toa re a

s i tuaţ ie i s-a p recon i za t 4 l a n s a r e a u n u i n ou concu r s şi c u par t ic ipare inter­

n a ţ i o na l ă . Demersu r i l e în t repr inse n-au găs i t amator i dincolo de hotarele

Român ie i . în această con j unc tu r ă comitetul a cerut celor celor trei premiaţ i

să î n t r ep r i nd ă mod i f i căr i l a machete le lor. A fost delegat l t .col .aviator dr.

V i c t o r A n a s t a s i u s ă se ocupe de aceas t ă p r o b l e m ă . L a s f â r ş i t u l a n u l u i

1925 se so l i c i t a 5 d in n o u spa ţ i u l de expunere de l a A teneu l R o m â n pen t ru

pe r i oada 20-30 no iembr ie . î n t r u c â t p r i n ţ u l m o ş t e n i t o r C a r o l η -a p u t u t

par t ic ipa l a v i z ionarea noilor mache te , f i ind p lecat î n s t r ă i n ă t a t e , s-a so l i ­

c i t a t 6 pre lung i rea t impu lu i de expunere . L a da ta v iz ionăr i i a u fost prezenţ i

şi concuren ţ i i . Opr indu-se în faţa lucrăr i i ce avea d o m i n a n t ă I c a ru l în zbor

p r i n ţ u l C a r o l a fost e n t u z i a sma t r evend i c ând să-i fie p rezen ta t au to ru l .

A c e s t a , d e c l i n â n d u - ş i i d e n t i t a t e a , p r i n ţ u l C a r o l i-a r e p l i c a t c ă î n

r omâneş t e este F a u r , devenlndu-i ad-hoc n a ş , n u m e cu care va s e m n a în

con t i nuare lucrăr i le sa le , folosind într-o e tapă tranzitorie s e m n ă t u r a loan

S c h m i d t F a u r 7 .

D u p ă v iz ionare şi s t rângerea expoziţiei comitetu l a î n t â rz i a t s ă i a o

h o t ă r â r e , d a r p â n ă l a u r m ă în c a d r u l une i şed in ţe a e labora t P r o ce s u l

Verba l nr . 10 . p r i n care a c o n s e m n a t 8 ho t ă r â rea de a a co rda l u c r a r e a lu i

Lyd i a Kotzebue , căre ia i-au ceru t să facă mod i f i căr i l a mache t a p rezen ta t ă

p r e l u â n d de l a l oan S c h m i d t F a u r e l emen tu l dom inan t : Z b u r ă t o r u l . L a

v iz ionăr i le u l ter ioare s-a pu tu t r e m a r c a modu l c u m ar t i s ta a recepţ ionat

e lemente le care i-au fost impuse . L a 2 7 februar ie 1927 a fost accep ta t ă

oferta lu i Lyd i a Kotzebue . Comi te tu l de in i ţ ia t ivă s-a l a n sa t în rea l i zarea

u rmă t o a r e l o r obiective: redac ta rea , conform normelor j u r i d i ce , a con t rac ­

t u l u i de execu ţ i e ; a d u n a r e a fondur i l o r n e c e s a r e ; o b ţ i n e r e a l o c u l u i de

amp l a s a r e ; p r ocu r a rea mater ia le lor de cons t ruc ţ ie şi a b ronzu lu i pen t ru

p iesele meta l ice .

î n a c e a s t ă e t a p ă com i t e t u l a fost comp le t a t p r i n c oop t a r e a gene­

r a l u l u i de div iz ie V . R u d e a n u , n o u l i n s pe c t o r a l Ae r onau t i c i i .

î n l u n a i u n i e 1 9 3 0 , P r i m ă r i a M u n i c i p i u l u i B u c u r e ş t i a o fe r i t 9

l o c u l s o l i c i t a t d i n P i a ţ a G h e o r g h e B u z d u g a n , p r i m u l r o n d d i n f os t a

şosea J i a n u . d e f i n i t ă u l t e r i o r c a B u l e v a r d u l Av ia tor i l o r . M i n i s t e r u l de

R ă z b o i a p u s l a d i spoz i ţ i e 1 2 . 0 0 0 kg . b r o n z , c om i t e t u l a c h i z i ţ i o n â n d

u l te r io r î n c omp l e t a r e , î n c ă 3 . 0 0 0 kg .

S u b l i n i e m că p e n t r u a c e s t m o n u m e n t n u s-a a c ţ i o n a t , c a î n alte

www.mnir.ro

CUNOAŞTEREA AUTORULUI MONUMENTULUI EROILOR AERULUI 199

c a z u r i , p r i n l a n s a r e a de l iste de s ub s c r i p ţ i e . A u fost î n s ă a ccep t a t e de

la i n s t i t u ţ i i ş i p e r s o a n e c on t r i b u ţ i i benevo le . O s u b s t a n ţ i a l ă pa r t i c i p a re

a u avut-o av ia tor i i . O par te d in fondur i le n e c e s a r e a u fost s t r â n s e p r i n

o r g an i z a r e a de m i t i ngu r i av ia t i ce .

D u p ă v i z i o n a r e a mache t e l o r def in i t ive, l a m ă r i m e a 1 /1 , l u c r a r e a

a fost î n c r e d i n ţ a t ă s p r e t u r n a r e î n b r on z f i rmei V . V . R ă ş c a n u 1 0 .

R e a l i z a r e a m o n u m e n t u l u i a i m p u s o a t e n t ă t r a t a re , c on s t r u c ţ i a

f i ind î n c r e d i n ţ a t ă f i rmei T o m a t & C o . L a e l a bo r a r e a p l a n u l u i , i n c l u s i v

c a l c u l e l e de r e z i s t e n ţ ă , a f o s t c o o p t a t a r h i t e c t u l p r o f e s o r P e t r e

A n t o n e s c u , ca re a u r m ă r i t şi c a l i t a t ea execuţ ie i . L u c r a r e de a n v e r g u r ă ,

a i m p u s r e a l i z a r e a u n e i f u n d a ţ i i î n r ad i e r , be ton a r m a t , a v â n d p ro funz ­

i m e a în s o l de 2 ,5 m , d in c a re se r i d i c ă 2 7 s t â l p i de beton a r m a t c u

î n ă l ţ i m i d i f e r i t e . S o c l u l ş i o b e l i s c u l a u fos t p l a c a t e c u p i a t r ă de

B a n p o t o c . P i e s a d o m i n a n t ă . Z b u r ă t o r u l , a r e c e a . 5 . 0 0 0 k g . b r o n z şi

î n ă l ţ i m e a de 5 m .

M o n u m e n t u l a fost i n a u g u r a t 1 1 c u pr i l e ju l z i le i p a t r o n u l u i av i ­

aţ ie i , S f . I l ie, l a 2 0 iu l ie 1 9 3 5 , î n c a d r u l u ne i amp l e m a n i f e s t ă r i .

J a l o n a r e a c â to rva d in e lemente le ca re cons t i t u i e f işa b iogra f i că

a m o n u m e n t u l u i ne perm i te s ă a f i r m ă m că în a f a r ă de reacţ ia s c u l p ­

t o ru l u i l oan S c h m i d t F a u r , c a re a p re zen t a t Com i t e t u l u i u n m e m o r i u 1 2

p r i n c a r e ş i-a r e v e n d i c a t c a l i t a t e a de c r e a t o r o r i g i n a l a l I c a r u l u i

Z b u r ă t o r , a l te p e r s o a n e n-au a vu t a c ţ i u n i revend ica t i ve p â n ă d u p ă ce l

de-al do i lea r ă zbo i mond i a l . F a c e m m e n ţ i u n e a că în d iverse expoz i ţ i i ,

în p r e s a t impu l u i , o se r i e de m a c h e t e ale c oncu r en ţ i l o r m e n ţ i o n a ţ i a u

fost p o p u l a r i z a t e 1 3 . D u p ă a n u l 1 9 5 7 î n s ă s-a r e a l i z a t o a d e v ă r a t ă

t r ans l a ţ i e o p e r â n d u - s e u n t r ans f e r de drep t de au t o r a l m o m n u m e n t u -

lu i . R e m a r c ă m că se f o r m u l e a z ă fie i deea cooperăr i i l u i Iosi f F eke t e c u

L y d i a Ko t z e bue , fie că este î n l ă t u r a t ă c a i n c a p a b i l ă s ă real i-zeze a ş a

ceva , con fe r i ndu-se lu i Ios i f F eke t e c apac i t a t e a de a fi c o n cepu t şi r e a l ­

izat .

P a r c u r g e r e a m ă r t u r i i l o r an i lo r c a r e a u f ina l i za t c o n c u r s u l şi a u

d e c l a n ş a t m u n c a l a e l a bo r a r e a efect ivă a componen te l o r , c a re reun i t e

d u p ă t u r n a r e s-au cons t i t u i t m o n u m e n t u l E r o i l o r A e r u l u i , oferă pos i ­

b i l i t a tea de a r e m a r c a m o d u l c u m com i t e t u l de i n i ţ i a t i v ă a d e c i s s ă

ofere l u i L y d i a Ko t z ebue ideea lu i l o an S c h m i d t - F a u r , p e n t r u a o in te­

gra î n c o m p o z i ţ i a s a . De a ic i a u u r m a t e tape le , ca re a u c o n d u s l a mod ­

e l a rea l a p ropor ţ i i def in i t ive, ca re u r m a u s ă fie preda te p e n t r u a fi tu r ­

nate î n b r on z . C ă în aces te m o m e n t e a r t i s t a s c u l p t o r a anga j a t o per ­

soană," s a u m a i mu l t e , p e n t r u a-i a c o r d a a j u t o r u l î n tot c eea ce e r a

so l i c i ta re f iz ică este p l auz i b i l . C i n e a fost, s a u c ine a u fost, este az i difi­

c i l de a f i r m a t î n l im i t a d o c u m e n t ă r i i n o a s t r e . A-l c o n s i d e r a pe l o an

Feke te că i s-a a l ă t u r a t , r e a l i z â nd c on cep ţ i o n a l şi efectiv m o n u m e n t u l

es te h a z a r d a t . U r m ă t o a r e l e a r g u m e n t e ne d e t e r m i n ă s ă e x p r i m ă m

a c e s t l u c r u . Le e n u n ţ ă m : d u p ă a n u l 1 9 2 5 , a n u l t e r m i n ă r i i Şco l i i de

www.mnir.ro

200 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

Be l l e A r t e , p a r t i c i p ă r i l e lu i l o an F e k e t e 1 4 l a S a l o n u l O f i c i a l l-au f ă c u t

r e m a r c a t , p r o b â n d în a c e s t s e n s premi i l e o b ţ i n u t e , d a r m a n i e r a şi te­

m a t i c a a b o r d a t ă nu-1 relevă c a p r e o c u p a t de p r o b l e m a av ia ţ ie i ; deş i a

fost u n c o n c u r s p ub l i c l oan F e k e t e η -a g ăs i t de c u v i i n ţ ă s ă par t i c i pe c u

o l u c r a r e s a u s ă coopereze c u u n a l t a r t i s t ; u l ter ior , p â n ă l a r e a l i z a r e a

m o n u m e n t u l u i f u n e r a r ( 1935 ) ded i ca t a v i a t o r u l u i D i m i t r i u H u b e r t n-a

m a n i f e s t a t o pred i lec ţ ie p e n t r u m o n u m e n t e l e ded ica te s lu j i to r i l o r av i ­

aţ ie i ; p a r t i c i p a n ţ i i l a t r u d a p e n t r u î n ă l ţ a r e a a c e s t u i m o n u m e n t î n c ap i ­

t a l a R o m â n i e i a u g ă s i t c u c a l e s ă a m i n t e a s c ă pe toţ i c a r e a u a v u t

s a l u t a r e c o n t r i b u ţ i i l a a c e a s t ă o p e r ă şi c a a t a r e ne p u n e m l eg i t ima

î n t r e b a r e de ce n-au s p u s şi n-au s c r i s de sp re el n i m i c , deş i a a j u n s să

s e c o n s i d e r e e f e c t i v u l a u t o r a l m o n u m e n t u l u i ; a t r e b u i t s ă a p a r ă

m o n o g r a f i a 1 5 , a po i m o a r t e a a r t i s t e i , r e v e n i r e a l u i î n ţ a r ă d u p ă a n i i

1 9 4 0 - 1 9 4 5 pe t recu ţ i l a B u d a p e s t a , p e n t r u a î ncepe să c o n s t r u i a s c ă u n

ed i f i c i u , t r a n s f o r m a t de un i i şi de a l ţ i i în l egenda , c a r e să-i a t r i bu i e

c a l i t a t e a de au to r , î n l ă t u r â n d u - s e s a u m i n i m a l i z â n d u - s e r o l u l Lyd i e i

Ko t z ebue l a r ea l i z a re m o n u m e n t u l u i . R e p e t ă m , c o n s i d e r ă m s e m n i f i c a ­

tiv f ap tu l că în an i i '30 n u m e r o ş i ar t iş t i p a r t i c i p a n ţ i l a c o n c u r s u l pen ­

t r u ed i f i c a r ea a c e s t u i m o n u m e n t ş i-au e ta la t rea l i zăr i le c u ca re s-au

p r e z e n t a t s a u le-au r e l u a t c o m p l e t â n d u - l e , î m b u n ă t ă ţ i n d u - l e . De ce

Ios i f F e k e t e η -a a v u t o a s e m e n e a p r e z e n ţ ă ? în a ce i an i p r e o c u p ă r i l e

s a l e e r a u c a n a l i z a t e s p r e r e a l i z a r e a p r e d i l e c t ă de r e p r e z e n t ă r i a n i ­

m a l i e r e . D u p ă c e l de a l do i l e a r ă z b o i m o n d i a l s-a i n t e g r a t , p r i n t r e

p r im i i , î n -tot c eea ce a fost o r i e n t a r ea s p r e r e a l i s m u l u i s o c i a l i s t şi a

c o n s i d e r a t că a c u m poate să-şi a t r i bu ie l a p a l m a r e s u l a r t i s t i c şi c a l i ­

t a tea de a u t o r a l m o n u m e n t u l u i E r o i l o r A e r u l u i . L a a pa r i ţ i a căr ţ i i l u i

K . H . Z a m b a c c i a n , " î n s e m n ă r i l e u n u i a m a t o r de a r t ă " , î n a n u l 1 9 5 7 ,

c i t i tor i i a u p u t u t l u a c u n o ş t i n ţ ă 1 5 c u o f o rmu l a re ca re făcea re fer in ţ ă l a

c o l e c ţ i o n a r u l dr . l o an C a n t a c u z i n o , c ă r u i a îi a t r i bu ie ca l i t a t ea de a fi

p a t r o n a t n u m e r o a s e j u r i i p e n t r u a d j u d e c a r e a rea l i za to r i l o r de v i i toare

m o n u m e n t e . E l a f i rma : " G e n e r o s c u m e r a , p r o f e so r u l n u a ez i t a t s ă

a c o r de c o m a n d a m o n u m e n t u l u i Av i a t o r i l o r u n e i r u b e d e n i i , d o a m n e i

K o t z e b u e , c a r e se s p u n e că şi-a a s o c i a t p e n t r u p ro iec t pe s c u l p t o r u l

Ono f re i . i a r execu ţ i a m o n u m e n t u l u i a î nc red in ţ a t-o u n u i a l t c o l a bo r a ­

tor , t â n ă r u l s c u l p t o r F e k e t e (Neg ru l ea ) " . î n a n u l 1 9 6 5 r e v i s t a A r t a

P l a s t i c ă face r e f e r i n ţ ă 1 6 l a c o l a bo r a r e a Lyd i e i Ko t zebue c u Iosi f F e k e t e ,

i a r î n a n u l 1 9 7 2 a ceea ş i p u b l i c a ţ i e a t r i b u i e 1 7 m o n u m e n t u l l u i Ios i f

F e k e t e ş i L y d i a K o t z e b u e . M a i t r e c c â ţ i v a a n i ş i î n a n u l 1 9 7 8

C o n s t a n t i n P r u t rea l i zează o c o n c l u d e n t ă şi ca tegor ică c a r a c t e r i z a r e pe

c a re o c i t ă m 1 β , p e n t r u a se în ţe lege c u m se poate c o n s t r u i o a t r i bu i re

e r o n a t ă : " I o s i f F e k e t e a t r ă i t i m e d i a t d u p ă a b s o l v i r e a I n s t i t u t u l u i de

A r t ă , o expe r i e n ţ ă , c a r e avea s ă d e v i n ă l e gend ă , da r , c a r e , î n p l a n u l

de sc r i e r i i p e r s o n a l e , î n s e m n a foarte mu l t . î n an i i 1928-1938Î? ) s c u l p ­

t o r u l u i i s e î n c r e d i n ţ e a z ă t r a n s p u n e r e a î n d i m e n s i u n i adecva te c ad r u-

www.mnir.ro

CUNOAŞTEREA AUTORULUI MONUMENTULUI EROILOR AERULUI 201

l u i n a t u r a l a a r t i s te i po loneze (?!) L y d i a Ko t zebue , p e n t r u M o n u m e n t u l

Av ia to r i l o r , co l abo ra re ce avea să d u c ă l a r e a l i z a r e a c e l u i m a i f r u m o s

m o n u m e n t s c u l p t u r a l d in B u c u r e ş t i . Iosi f F e k e t e face a ic i d ovada u n o r

p r e o c u p ă r i p e n t r u spa ţ i a l i z a rea s imbo l u r i l o r , p e n t r u i n t eg ra rea s t r u c ­

tur i i n a r a t i ve în o rd i nea spec i a l ă a d i s c u r s u l u i m o n u m e n t u l u i , c a r e îl

vor a j u t a în de f i n i t i va rea u ne i exemp l a r e se r i i de opere c oncepu t e p en ­

t r u i m p l a n t a r e a u m a n u l u i în a m b i a n ţ ă . în m e d i u l u n d e a u loc p rocese ­

le de f o rmare a conş t i i n ţe i . . " . U l te r io r a ces t e r â n d u r i vor fi in tegrate şi

î n D i c ţ i o n a r u l de A r t ă M o d e r n ă 1 9 »

între t imp, în a n u l 1976 , apare l u c r a rea lu i Oc tav ian Ba rbosa , D ic ţ ionaru l

A r t i ş t i l o r R o m â n i C o n t e m p o r a n i , c a r e pece t l u i e ş t e de f i n i t i v a rea c o n ­

t r ibu ţ ie i l u i Iosi f Feke te a f i r m â n d : "Deş i trece n u m a i co laborator (?1) l a

rea l i zarea Monumen tu l u i Aviator i lor , din Bucureş t i , a l c ă ru i autor formal

es te L y d i a Ko t z ebue (despre c a re se şt ie foarte p u ţ i n ) , c o n t r i b u ţ i a l u i

Fekete pare să fi fost aici d e t e r m i n a n t ă " 2 0 . Categor ică este fo rmu larea lu i

M i r c e a Ţoca , p r in care se consac r ă lu i Iosif Feke te l u c r a r e a : " împ l i n i s e

ab ia 25 de an i c â n d şi-a legat nume le de Monumen tu l Aviator i lor , despre

care se poate s p u n e că r ă m â n e , p â n ă az i u n u l d in cele ma i f rumoase mon ­

umen te pub l i ce ale B u c u r e ş t i u l u i . A rea l iza t l u c r a r e a po rn i nd de l a u n

m i n u s c u l pro iect a l Lydiei Kotzebue. L i t e ra tu ra de specia l i ta te îi c i tează,

de a ceea , pe a m â n d o i c a autor i a i monumen tu l u i .

Ce r ce t a rea crit ică a i s tor icu lu i execuţiei a ces t u i a şi, ma i a les , a va l ­

orii sa le ar t is t ice , ne î n d e a m n ă î n s ă tot ma i mu l t s ă socqt im că au toru l de

drept este Iosif Fekete . O con f i rmă , de altfel, şi textul scr i sor i i , pe care un

foarte au t o r i z a t ma r t o r a l t impu l u i , c u m este vene rab i l u l m a e s t r u Ion

J a l e a , a adresat-o lui Fekete la 12 februar ie 1970 . în scr i soare se observă,

pe b u n ă d rep ta te , că L y d i a Ko t zebue η -a l ă s a t î n u r m a ei n i c i o a l t ă

l u c r a re , p r i n care să poa t ă j u s t i f i c a o astfel de a tr ibu i re , în t imp ce , în

creaţ ia lu i Fekete-Monumentu l Aviator i lor este p r imu l dintr-o ser ie , relat iv

a m p l ă , de s cu l p t u r i , a v â n d ca t emă ideea reprezentăr i i Z bu r ă t o r u l u i . " A m

citat aces t f ragment din capi to lu l Monumente le din micromonograf ia "Iosif

Feke te " pe care a publicat-o în a nu l 1977 Mircea Ţoca. Aprec ier i le cont i ­

n u ă c u evidenţ ierea cal i tăţ i lor componenetelor aces tu i m o n u m e n t 2 1 .

A m dat aceste exemple, sper conc ludente , pen t ru a se înţelege c u m

fără o documen ta re , se poate foarte uşor a junge la in teresante a f i rmaţ i i

meni te a-1 r id ica pe Iosif Fekete pe u n pod ium al neadevă ru l u i . Regretabi l i

D a c ă s-ar fi î n t repr ins o s ucc i n t ă i n cu r s i u ne în creaţia Lydiei Kotzebue a r

fi p u t u s ă le re leve au tor i l o r , m a i s u s c i ta ţ i , o ser ie de l u c r ă r i 2 2 , ce o

de f inesc c a a r t i s t c u pos ib i l i t ă ţ i r emarcab i l e . în t r-un a s e m e n e a context

trebuie s ă r e m a r c ă m modu l de tratare p las t ică a personaje lor . O ser ie de

e lemente îi s u n t carac ter i s t i ce , re în tâ ln indu- le şi în t ra tarea altor lucrăr i .

D i s t rugerea pieselor ( ipsos, ceramică) care se găseau în atel ierul ce îl avea

în s a t u l Moa ra D o m n e a s c ă , c o m u n a A f uma ţ i , la conacu l so ţu l u i , s-a con­

st i tu i t u n a d in condamnab i le le acte ale pro lecu l t i smu lu i ani lor '50, c â n d

www.mnir.ro

202 V1RGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

expropr ierea "exploatatoru lu i " a desch i s d r u m u l d istruger i lor a tot ceea ce

n u e r a în c o n co r d an ţ ă c u v i z i unea tovarăş i lor veniţ i s ă "pre ia " bunur i l e

meni te a deven i propr ietatea colectivă. Modelăr i le art iste i a u fost tratate c a

incomode, indecente şi c a atare a u fost l a discreţ ia d is t rugător i lor . Câ teva

fotografii ce s-au ma i p ăs t r a t r e l evă 2 3 , real izări ale Lydie i Kotzebue din an i i

de creaţie, în aceas tă a m b i a n ţ ă .

F ap t u l că în decen iu l al 4-lea ante şi post dezvelir i i monumen t u l u i

Ero i l o r Ae ru l u i , Iosif Feke te , devenit Negrulea, η -a revend icat dreptu l de

autor s a u coautor ne î ndreptă ţeş te s ă cons i de r ăm că ceea ce peste an i à

f o rmu l a t , i a r p r e s a a p r e l u a t şi d i f uza t , f ă r ă a ve r i f i c a , s e c o n s t u i e o

eroare, la care memor i a i-a f ăcu t u n nefast se rv i c i u , de terminându-1 să-şi

a t r i bu i e c eea ce nu-i a p a r ţ i n e a . A fost m o m e n t u l c â n d a u t o r u l , L y d i a

Kotzebue , n u ma i e ra în v iaţă . E s t e tocmai per ioada ani lor c â n d s-a man i ­

festat l i p sa de preocupare de a s t ud i a şi ana l i za creaţii le mu l to ra din cei

care a u fost art işt i i scu lp tor i ai perioadei i n t e rbe l i ce 2 4 . Ignorarea aces to ra

a an t rena t peste m u l ţ i şi mu l te creaţii u i tarea c u toate repercurs i un i l e pe

ca re a c u m le m o ş t e n i m , d e t e r m i n â n d n u oda t ă , f o r m u l ă r i p r i p i t e 2 5 c u

u r m ă r i grave, i nc l us i v pen t ru soar ta mu l to ra din monumen te . C u a t â t ma i

mu l t se impune c a pen t ru creatori i pr imei j u m ă t ă ţ i de veac d in domen iu l

scu l p tu r i i r omâneş t i să fie în t repr inse cercetări le cuveni te pen t ru a fi e la­

borate micromonograf i i le , care să Ie confere o a ten t ă ana l i z ă a ani lor de

v ia ţă şi creaţie. Pe această cale lucrăr i prezentate în for pub l ic s a u în pat­

r imon iu l uno r i ns t i tu ţ i i , i n c l us i v muzee de ar t ă , vor a junge să fie astfel

aprec ia te corect , conservate şi prezentate pen t ru vi i torime.

A d u c â n d în fa ţa c i t i tor i lor a ces to r r â n d u r i câ teva izvoare docu ­

men ta re avem spe ran ţ a că ele se vor const i tu i o contr ibuţ ie la î n l ă t u r a rea

confuzi i lor provocate de eronate expr imăr i l a u n moment e u f o r i c 2 6 .

Pen t ru c lar i f i carea problemei s un t em datori s ă ne ream in t im de o

s e r i e de e l emen t e c a re s-au cons t i t u i t t repte î n s p i n o a s a p r o b l e m ă a

genezei monumen t u l u i Ero i lo r Aeru l u i . S-a pornit de la o s a l u t a r ă idee de

a aduce cuven i t a c ins t i re tu turor ace lora care a u contr ibu i t la p romovarea

aviaţiei r omâneş t i .

C o n c u r s u r i l e l ansa te s-au doved i t 2 7 a fi c h i a r şi pen t ru comand i ta r i

o şcoa lă care în t imp le-a impus o exigenţă, o capac i ta te de selecţie şi ma i

a les r e m a r c a r e a cal i tăţ i lor f iecăru ia din lucrăr i le prezentate , p r e l u â n d con­

form regu l amen tu l u i c o n c u r s u l u i e lemente ce se def ineau c a so luţ i i origi­

na le , în a ces t context este imper ios necesa r să ream in t im că par t i c iparea

s cu l p t o r u l u i loan S c h m i d t - F a u r a i m p u s 2 8 i deea I c a ru l u i Z b u r ă t o r c a . o

c o m p o n e n t ă d o m i n a n t ă a monumen tu l u i . Rea l i za rea lu i r e ţ i n â nd a tenţ ia i¬

a fost acorda t p remiu l I, i a r ul ter ior aces t e lement i-a fost oferit de către

comand i ta r i Lydie i Kotzebue pen t ru rea l i zarea monumen tu l u i .

S u n t e m da t o r i s ă a m i n t i m şi f a p t u l că p r i m u l d e c e n i u d u p ă

r ă z bo i u l mond i a l a con f run ta t e cnom i a r o m â n e a s c ă c u n u m e r o a s e difi­

c u l t ă ţ i , s i t u a ţ i e ca re s-a res imţ i t şi în c u l t u r a r o m â n e a s c ă , i n c l u s i v în

www.mnir.ro

CUNOAŞTEREA AUTORULUI MONUMENTULUI EROILOR AERULUI 203

modu l c u m o ser ie de proiecte de monumen te a u fost, fie d im inua te , fie

î n t â r z i a t e p â n ă l a a d u c e r e a lor în for p ub l i c . E x e m p l i f i c ă m c u s o a r t a

p ro iec tu lu i arh i tecţ i lor C o n s t a n t i n Pompon iu şi George C r i s t i n e l pen t r u

Mauso leu l de l a Mărăşeş t i . în c a zu l monumen tu l u i Ero i lo r Aeru l u i a deter­

m ina t în târz ierea l ansăr i i etapei de real izare a lucrăr i lor definitive. T o c m a i

o astfe l de c o n j u n c t u r ă faci l i tează l a n s a r e a de a tacur i directe şi indirecte

v i z â nd s c h i m b a r e a de opt ică , ho t ă r â r i ale j u r i u l u i s e m ă n â n d pr in dezinfor­

m a r e r e a c ţ i i f oa r te d i v e r s e . A b n e g a ţ i a c o m a n d i t a r i l o r a d e t e r m i n a t

depăş i rea uno r a s e m e n e a d i f icu l tă ţ i . C â n d variatele ac ţ iun i s-au so ldat c u

s u m a p r e c o n i z a t ă s - a c o m a n d a t m o n u m e n t u l L y d i e i K o t z e b u e

c ond i ţ i o n â nd rea l i zarea de respec ta rea str ictă a prevederi lor din cont rac tu l

î nche ia t ce i n c l udea şi accep ta rea une i permanente co laborăr i c u membr i i

com i te tu l u i de i n i ţ i a t i vă ab i l i t a ţ i ast fe l s ă c u n o a s c ă p e r m a n e n t s t a d i u l

l uc ră r i i , p u t â n d in terven i a t u nc i c â n d ceva n-ar fi fost conform c u cele

s t ipu la te . F i i n d prezenţ i , de ce n-au consemna t pe p r e s u p u s u l az i .ca "rea l

au to r " a l m o n u m e n t u l u i . Amp l o a r e a l uc ră r i i a de te rm ina t comi te tu l s ă

preconizeze şi posib i l i tatea ca au toru l să-şi angajeze u n colaborator , care

s ă p a r t i c i p e l a t r a n s p u n e r e a 1/1 a c omponen t e l o r m a c h e t e i a v i z a t e .

M e n ţ i o n ă m că o a s emenea f o rmu l ă s-a ma i prac t ica t în an i i respect iv i . A u

fost s i tua ţ i i c â n d l a rea l i zarea u n u i monumen t s-au atr ibui t c h i a r compo­

nen te de l a a l t c oncu ren t . Am i n t im că la m o n u m e n t u l ded ica t c i ns t i r i i

a c t u l u i U n i r i i B u c o v i n e i c u R o m â n i a , rea l i z a t p e n t r u o r a ş u l C e r n ă u ţ i ,

c â ş t i gă to ru l c o n c u r s u l u i s cu l p to ru l Theodor Bu r c ă , a trebui t s ă accepte

dec iz ia comi te tu lu i de a coopera c u scu lp to ru l Sp i r idon Geo rgescu , rea l ­

izatoru l B o u r u l u i , care că lca p a j u r a imper ia l ă , e lement devenit componen t

a l m o n u m e n t u l u i 2 9 .

D e s p r e co l abo ra rea în t re s cu l p t o r u l au to r a l mache te i şi c e l / c e i

c a re r e a l i z a u a d u c e r e a l a propor ţ i i l e precon iza te este o veche p r a c t i c ă ,

f recvent u t i l i z a t ă în lu t . a t â t p en t r u ce i ca re a s i g u r a u t r a n s p u n e r e a în

m a r m u r ă , câ t şi pen t r u cei ca re mode l au mache t a 1/1 pen t r u a fi apoi

t u r n a t ă în i psos , în vederea expuner i i provizorii pe soc lu l î n ă l ţ a t l a locu l

precon iza t pen t r u a s uge r a modu l de integrare în a m b i a n ţ a specif ică, fie

pen t ru a in terveni c u eventua le corectur i , care s-ar fi impus î na in te de a

porn i sp re ate l ieru l unde u r m a să fie t u r n a t ă în bronz .

Refer indu-ne la ep isodu l loan Schm id t-Fau r documente le r e l ev ă 3 0

prin schiţe, oferte, memori i , modul c u m acesta a conceput mache ta viitorului

m o n u m e n t d e d i c a t E r o i l o r A e r u l u i . E l p r e c i z e a z ă c ă d o m i n a n t ă e s t e

reprezentarea Zbu r ă t o ru l u i pe care o defineşte ca Avân tu l Aviaţiei. înă l ţ imea

piesei e ra preconizată iniţial de 4 ,20 m., c u aripile având anvergura de 6,50

m. î m p r e u n ă c u zona de prindere de obelisc p iesa avea înă l ţ imea de 6.50 m.

în par tea de j os a obel iscului e ra p lasate "Jertfa", av ând înă l ţ imea de 3,60 m.

şi d o u ă basorel iefuri relevând glorificarea aviaţiei, preconizate a avea d imen­

s iun i le de 2.80 χ 1,30 m. într-o p r imă var ian tă înă l ţ imea totală a monumen ­

tului e ra de 20 ,50 m. c a apoi să-1 stab i lească l a 2 2 m.

www.mnir.ro

204 V1RGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

Pe r i o ada de a ş t ep t a re a dec iz ie i f inale d in p a r t e a com i te tu l u i a

faci l i tat tot felul de con f run t ă r i , c ău t ă r i de a l i an ţe , f i ind în t repr inse var ia te

forme pen t r u a s i gu r a rea ad judecăr i i u ne i a s a u a l te ia d in mache te . în a ces ­

te condi ţ i i l oan Schm id t-Fau r a î n t om i t l a 24 i anuar ie 1927 u n m e m o r i u 3 1

a d r e s a t c o n d u c ă t o r u l u i c om i t e t u l u i de i n i ţ i a t i v ă , p r i n c a re a d u c e a l a

c u n o ş t i n ţ ă modu l c u m ideile originale c u care a par t ic ipa t p â n ă l a ace l

m o m e n t a u a j u n s s ă fie p r e l u a t e de a l ţ i c o n c u r e n ţ i . E x e m p l i f i c ă c u

m a c h e t a s c u l p t o r u l u i loan D im i t r i u B â r l a d ca re a a c ţ i o na t p en t r u a-şi

a d j u d e c a l u c r a r e a a j u n g â n d s ă p r e c o n i z e z e o c o l a b o r a r e c u L y d i a

Kotzebue , despre care se a f i rma că va a junge să p r imească comanda . E l se

referă la faptul că în a n u l 1925 s-au f ă cu t fotografii care pot a r ă t a c u m şi

c u ce a u par t ic ipa t concurenţ i i . Refer indu-se l a even tua lu l reproş că p i esa

de pe obel isc a r pu tea să const i tu ie o dif icultate, a d u c e a l a c uno ş t i n ţ ă că

în u r m a c o n s u l t ă r i i 3 2 a r h i t e c t u l u i V i c t o r Ş t e f ă n e s cu , a c e s t a a ver i f ica t

toate ca lcu le le , re levând cal i tăţ i le pro iectu lu i c a fiind rea l izab i l .

în conc luz ie , rea l i zarea monumen t u l u i Ero i lo r Ae ru l u i a generat l a

t i m p u l r e s p e c t i v n u m e r o a s e a n i m o z i t ă ţ i . A d v e r s i t ă ţ i l e a u p r o v o c a t

n ume roa se legende. D ispar i ţ i a autoare i , modi f icăr i le s t ruc tu ra l e ale s t a t u ­

lu i a u faci l i tat colpol tarea de ştiri confuze generatoare de noi a tr ibu i r i .

Documente le pe care le p u n e m în c irculaţ ie şi c u alte s u r s e reun i te

pe m a s a cerce tă toru lu i , a cr i t i cu lu i de ar tă , a i s tor icu lu i de ar tă vor pu tea

să contr ibu ie l a î n l ă t u r a r ea unor trecute af i rmaţ i i in teresate . Pe aceas tă

cale se v a pu tea stab i l i ce trebuie s ă a t r ibu im fiecăruia din cei care a u fost

p ă r t a ş i la rea l i zarea , de la idee şi p â n ă l a fap tă , a s imbo l i cu lu i monumen t

ce as tăz i c insteşte memor i a pionieri lor aviaţiei r omâneş t i .

Vi i toarele generaţ i i vor fi astfel în c uno ş t i n ţ ă de c au z ă relevându-le

con t r ibu ţ i i l e ar t iş t i lor p las t ic i loan S chm i d t -Fau r şi Lyd i a Kotzebue , ale

arhi tecţ i lor V ic tor Ş te f ănescu şi Petre An t onescu .

NOTE

1. Monograf ia Monumen tu l u i Ero i lor Ae ru l u i . Bucu reş t i , 1939 , 2 3 p. +

7 foto, p. 16 în con t inuare c i ta tă : Monograf ia. . .

2. A r h . S t . B u c . - Mun i c i p i u , fond Ateneu l R o m â n , dosar 2 / 1 9 2 5 , f. 14,

38 .

3. A r h . S t . B u c , fond loan Scm id t-Faur , inv. 2 1 2 3 , dosar 8.

4. Monograf ia. . . , p. 4.

5. A r h . S t . B u c . - Mun i c i p i u , fond Ateneu l R o m â n , dosar 2 / 1 9 2 5 , f. 3 8 .

6. Ib idem, f. 51 .

7. V irg i l iu Z . Teodo rescu , In formaţ i i referitoare l a act iv i ta tea scu lp toru-

" l u i l o a n S c h m i d t F a u r , " R e v i s t a M u z e e l o r ş i M o n u m e n t e l o r -

Monumen te Istorice şi de Artă" , a nu l X X , nr . 2 / 1 9 8 9 , p. 4 3 , în con­

t i nuare c i ta tă : V . Z . T . - I . S . F .

www.mnir.ro

CUNOAŞTEREA AUTORULUI MONUMENTULUI EROILOR AERULUI 205

8. Monograf ia. . . , p. 4.

9. Idem, p. 5.

10. F i r m a V . V . R ă ş c a n u e r a c e a m a i c o m p e t e n t ă t u r n ă t o r i e p e n t r u

l ucră r i de a s e m e n e a anvergu r ă vezi: Petre Oprea , Is tor icu l t u rnă to r i ­

ilor ar t is t ice în bronz d in Bucureş t i . în "Rev is ta Muzeelor" , a n u l V I ,

n r . 1 / 1 969 , p. 33-38.

11. "Alb ina" , a n u l X X X V I I I , n r . 29 , 26 augus t 1935 , p. 2 (450); idem nr .

3 0 , 2 a u g u s t 1 9 3 5 . p. 4 7 2 - 4 7 3 repor ta j + fotografie; " C a l e n d a r u l

U n i v e r s u l 1 9 3 6 " , p. 2 6 8 ; " A l m a n a h u l A d e v ă r u l şi D i m i n e a ţ a pe

1936 " . p. 2 8 8 ; "Un i ve r su l " , a n u l 52 , n r . 199 , 23 iu l ie 1935 , p. 1,

fotografie.

12. A r h . S t . B u c , fond loan S chm i d t F a u r , dosar 8, f. 11-12 v., memor iu l

din 24 i anuar ie 1927 .

13. George O p r e s c u , " Scu l p t u r a s t a t ua r ă r omânească " . Bucu reş t i , 1954 ,

p. 138 pro iectu l Co rne l Medrea d in a n u l 1925 ; " I l us t ra ţ iunea" , a n u l

X V , nr . 130, decembr ie 1926 , p. 3 15 , fotografia machete i rea l izată de

Sp i r i don Georgescu ; A r h . S t . B u c , fond Muzeu l S a i n t Georges , dosar

3, Ca ta logu l Expoziţ iei T i ne r imea Art ist ică , 26 octombrie 1928 , po­

z i ţ ia 2 3 0 ; Av ia ţ i a , b ronz , r ea l i z a rea lu i O s c a r Spae the ; Ca ta l og al

doi lea Sa l on A teneu l R o m â n , 1 decembrie 1929-26 i anuar ie 1930 , p.

4 2 , poziţi i le 4 7 2 : C a p de aviator, 4 7 3 ; Aviator c ă z â nd , real izări le lu i

A l e x a n d r u Seve r i n ; Ca ta logu l S a l o n u l Of ic ia l , mart ie-mai 1931 , p.

2 3 , p o z i ţ i a 2 5 6 ; A r i p i , g i p s , r e a l i z a r e a l u i A n g e l a B ă r b u l e s c u ;

Rea l i t a t e a I l u s t r a t ă , a n u l V I I I . n r . 4 0 6 , 31 octombr ie 1934 , p. 7.

f o t o g r a f i a p r o i e c t u l u i r e a l i z a t ă de O s c a r S p a e t h e ; C a t a l o g u l

Expoz i ţ ie i C e n a c l u l Idea l i ş t i lor , 19 febraur ie-mart ie 1 9 3 3 , poz i ţ i a

224 ; Aviator c ă z â n d , bronz real izare a lu i A l exand ru Sever in ; V irg i l iu

Z. Teodo r e s cu , In formaţ i i referitoare l a act iv i tatea scu lp to ru lu i loan

C . D i m i t r i u - B â r l a d , î n : R e v i s t a M u z e e l o r şi M o n u m e n t e l o r -

Monumen te Istorice şi de Ar tă , a nu l X X V I I I , nr . i / 1 9 8 7 , p. 57 .

14. Iosif Feke te a par t ic ipat l a expoziţi i le oficiale c u u rmă toa re l e lucrăr i

consemna te în:

- Ca ta logu l Sa l onu l u i Of ic ia l , 1925 , p. 17, poziţ ia 286 : " în medi ta ţ ie" ,

gips;

- Cata logu l Sa l onu l u i Of ic ia l , 1927 , p. 2 1 , poziţ ia 2 0 5 : "Sa lomeea" .

g ips;

- Ca ta logu l S a l onu l u i Of ic ia l , 1929 , p. 24 , poziţ ia 246 : "D iana" ;

- Ca ta logu l Sa l onu l u i Of ic ia l , 1930 , p. 24 , poziţ ia 261 : "Nud", gips;

poz i ţ ia 262 : "Orpheus " , gips.

15. Semni f ica t iv este faptul că în "L i s t a monumente lor de C u l t u r ă de pe

teri toriul R .P .R . " , î n t om i t ă în ani i 1954-1956 , ed i ta tă în a nu l 1956 la

p. 143 M o n u m e n t u l Aviator i lor este a t r ibu i t l u i L . Kotzebue; K . H .

Z a m b a c c i a n , " î n semnăr i l e u n u i amator de ar tă" . Bucu reş t i , 1957 , p.

124 .

www.mnir.ro

2 0 6 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

16. "Ar ta P last ică" , a n u l X I I , nr . 5 / 1 9 6 5 , p. 256-257 .

17. Idem, a n u l X I X , nr . 8-9 / 1972 , p. 2 3 fotografie.

18. "Con temporanu l " , nr . 30 (1655) , 2 8 iul ie 1978 , p. 2.

19. Cons t a n t i n Prut , "D ic ţ ionar de Ar t ă Modernă " , Bucu reş t i , 1982 , p.

146 .

20 . O c t a v i a n B a r b o s a , "D i c ţ i o n a r u l Ar t i ş t i l o r R o m â n i Con t empo r an i " ,

Bucu re ş t i , 1976 , p. 180 .

21 . M i r c e a Ţoca , " Ios i f F.ekete", B u c u r e ş t i , 1 977 , p. 16 , 19, 2 0 , 104 ,

fotografii, p. 12 , 13; au toru l re ia prob lema în "Fami l i a " , a n u l 20 , nr.

9, septembr ie 1984 , p. 7 în care referindu-se l a monumen t u l de la

A lba Iu l ia porneş te de la retrospect iva a nu l u i 1978 f o r m u l â n d cate­

gor i ca ap rec i e r e că : "Monumen t u l , Av ia to r i l o r " ( s a u M o n u m e n t u l

Ero i l o r Ae ru l u i , c u m a fost de fapt denumi t în epocă şi c u m s tă şi azi

s c r i s pe s o c l u , rea l iza t în cap i t a l ă în an i i 1928-1929 (?) este d u p ă

m ă r t u r i a d e p u s ă de u n foarte au to r i z a t ma r t o r a l v r em i i , c a Ion

J a l e a , opera exc lus ivă a lu i Iosif Feke te (vezi a m ă n u n t e în c a r t e a

m e a "Şase deceni i de p las t ică r o m â n e a s c ă m i l i t an t ă " , E d i t u r a Dac i a ,

CluJ-Napoca, 1981 , pp. 200-209) . Deş i , d in c a u z a unor m a ş i n a ţ i u n i

de cu l i se , c o n c u r s u l pen t ru monumen t u l b u cu r e ş t e an a fost câş t igat

de Lyd i a Kotzebue , care a şi contracta t lucrăr i le , adevăra ta pa tern i ­

tate a operei a fost c u n o s c u t ă în epocă şi a fost asoc ia tă celorlalte

î n f ăp tu i r i în domen iu artei monumen ta le datorate t â n ă r u l u i s cu l p ­

t o r . . . " s t r a t e g i c V a s i l e F l o r e a î n l u c r a r e a de s i n t e z ă " A r t a

R o m â n e a s c ă M o d e r n ă şi C o n t e m p o r a n ă " , Bucu re ş t i , 1982 , p. 2 56 ,

atr ibu ie lu i Iosif Fekete Monumenu l Aviatori lor i n c l u z â n d în p a r an ­

teză p r e c i z a r e a : "(în co l abo r a re ) " f ă r ă î n s ă a o p omen i pe L y d i a

Kotzebue . Co lone l Co rne l i u P. V a s i u , Ero i lo r Ae ru l u i (Scur t is tor ic al

m o n u m e n t u l u i ) . B u c u r e ş t i , 1 9 8 3 , 1 1 2 , p. L u c a r e a e v i d e n ţ i a z ă

etapele care a u fost p a r c u r s e p â n ă l a dezvel i rea monumen t u l u i în

a n u l 1935 . I n t e g r â nd aprec ier i le u no r con temporan i recurge şi l a

amint i r i le lu i Iosif Fekete care povesteşte că a fost so l ic i tat de către

Lyd i a Kotzebue în t o amna a nu l u i 1928 să colaboreze l a rea l i za rea

mă r i r i l o r n e ce s a r e p en t r u t u r n a r e a î n ma te r i a l u l definit iv. î n ate­

l ieru l improvizat într-o construcţ ie a Tâ rgu l u i de Mostre de l a Obor a

contr ibu i t la mă r i r ea mache te i av iza tă de comitetu l de in i ţ ia t ivă în

a n u l 1927 . S u n t men ţ i ona t e di f icul tăţ i le c u care s-au confruntat , l a

etapele real izăr i lor măr i r i l o r în p ă m â n t şi apoi t u r n a r e a în ipsos . în

a n u l 19â0 componenete le a u fost î ncred in ţa te spre t u rna re în bronz

firmei V .V . R ă ş c a n u .

2 2 . Ca ta l og S a l o n u l Of ic ia l 1924 , poz i ţ ia 2 19 : Portretu l D-nei D. , gips,

A r h . S t . B u c , f o nd M u z e u l S a i n t G e o r g e s , d o s a r 3 , C a t a l o g u l

S a l onu l u i Of ic ia l 1926 , Pa la tu l A teneu lu i , p. 2 2 , poz i ţ ia 3 2 8 : Pieta,

gips, p. 2 8 , ar t i s ta l ocu ia în Bucureş t i , pe s tr . B r u t a r i , nr . 1; Ib idem,

dosar 4 0 / 1 9 2 6 , f. 5. Inv i taţ ia p ic toru lu i Pointevin-Skelett i şi a scuip-

www.mnir.ro

CUNOAŞTEREA AUTORULUI MONUMENTULUI EROILOR AERULUI 207

toru lu i Lyd i a de Kotzebue la expoziţ ia organ iza tă c u lucrăr i ale lor în

s a l a Mozart din C a l e a Victor ie i - Pa la tu l I n dependen ţ a - în per ioada

1 apr i l ie - 15 m a i / 1 9 2 6 / A t e n e u l R o m â n - Expoz i ţ i a retrospect ivă .

C a t a l o g 1 9 2 7 , p o z i ţ i a 3 2 7 P o r t r e t u l M i n i s t r u l u i A n g h e l e s c u .

A r h . S t . B u c , fond Muzeu l S a i n t Georgesc , dosa r 4 3 / 1 9 2 7 , f. 5-6,

c up "Adevăru l L i terar" a v â n d prezentarea Sa l onu l u i Oficial 1927 (?!)

rea l i za t ă de c r i t i cu l de ar tă H . B l a z i a n , ca re r e m a r c a pa r t i c i pa rea

va l o roas ă a s c u l p t o r u l u i L y d i a Kotzebue : "Ca ta logu l S a l o n u l u i de

desen şi g r avu r ă 1928" - Pavi l ionul Artelor , p. 16, poziţ ia 266 ; B u n a

Ves t i re , p. 24 ar t i s ta locu ia în Bucureş t i , s t r . E p i s c o p u R a d u nr . 13;

"Cata logu l Sa l onu l Oficial 1930" , p. 2 5 , poziţ ia 270 : Or féu , gips, p.

29 , a r t i s ta locu ia în Bucureş t i , s t r . A l exand r u cel B u n , c u acces pr in

s t r . V i rg i l i u : Gr igore I onescu . " B u c u r e ş t i " / 1 9 3 8 / p. 2 7 7 , c im i t i ru l

Be l l u , f igura 9 5 , loc 33 l a m o r m â n t u l av ia toru lu i A l exand r u Co j an +

1935 o va loroasă compozi ţ ie r e d â n d o femeie în a t i tud inea de rugăc i ­

u n e , a v â n d b r a ţ e l e î n ă l ţ a t e s p r e c e r G / h e o r g h e / B e z v i c o n i ,

" N e c r o p o l a C a p i t a l e i " , B u c u r e ş t i , 1 9 7 2 . p. 3 2 , 9 7 ; I n s t i t u t u l

C a n t a c u z i n o , S p l a i u l I n d e p e n d e n ţ e i , n r . 1 0 3 , h o l u l s c ă r i i de l a

in t rare , bus tu r i l e turnate în bronz , a v â n d în par tea din s t â n g a j o s

s e m n ă t u r a : L . K o t z e b u e : " L o u i s P a s t e u r 1 8 2 2 - 1 8 9 5 ş i C l a u d e

B e r n a n d S a i n J u l i e u 1813-1878 .

2 3 . î n i n c i n t a b i s e r i c i i s a t u l u i M o a r a D o m n e a s c ă , u n d e s e a f l ă şi

morminte le famil iei Kotzebue, s u n t expuse şi câteva imagin i evoca­

toare c u referinţă l a Lyd i a Kotzebue.

24 . S i s t ema t i c s-a procedat la evidenţierea a n uma i câtorva din s cu l p ­

to r i i e poc i i r e s t u l f i i nd i g n o r a ţ i c o n ş t i e n t . Ne r e f e r i m l a : P u i u

A t a n a s e s c u , Vas i l e B l e ndea , Hor i a B o a m b ă . Teodor B u r c ă , Borgo

P r u n d ( C h e n c i n s c h i ) , M a c C o n s t a n t i n e s c u , C l a u d i a C o b â z e v a ,

George D im i t r i u , Ce l i ne E m i l i a n , A l e x a n d r u C ă l i n e s c u , A l e x a n d r u

Că l inescu-Argh i r . Sp i r idon Georgescu . loan Gheorgh i ţ ă . R i c h a r d P.

H e t t e . Ion I o r d ă n e s c u , F e r d i n a n d G a l l a s , G h e o r g h e L e o n i d a ,

D u m i t r u M ă ţ ă u a n u , Rad i i Moga, D u m i t r u D. Mirea , E m i l Mereanu ,

H o r i a M i c l e s c u , M i h a i O n o f r e i . D i m o P a v e l e s c u , l o a n P a n t a z i ,

A l e x a n d r u P l ă m ă d e a l ă , George Sava rg i n , O s c a r Spae the , C o r n e l i u

Theme l i , Gheorghe Tudo r , loan Turea tcă , Vas i l e Vas i l i u-Fa l t i , Ma r i a

G r i go r e scu Vas i lov ic i ş.a. A le a tr ibu i d in necunoaş te re cal if icative

este u n ac t c u u r m ă r i nefaste, a t â t pen t ru cu l t u r a r omâneasc ă , câ t

şi pen t r u monumen te le de for pub l ic , care astăz i s u n t negli jate s a u

eronat atr ibui te altor creator i .

2 5 . S u g e s t i v , d a r n u s i n g u l a r ă e s t e a n a l i z a f ă c u t ă de A d i n a N a n u ,

"Monumente î n ch i na t e Ero i lor p r imu lu i războ i mondia l " , "Arta" , a nu l

X X X V I . nr . 1 0 / 1 9 8 9 , p. 15-17.

26 . Documen te l e , r ep roducer i , xerox , mi-au fost p u se l a d ispoz i ţ ie c u

amab i l i t a t e de d l . Petre O p r e a . î n u r m a p ub l i c ă r i i a r t i co l u l u i l u i

www.mnir.ro

208 VIRGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

T u d o r Oc tav i an d in T r i b u n a Român i e i , a n u l V , n r . 9 2 , 1 septembr ie

1976 , în care f ă c â n d refer inţă l a scu l p to ru l Iosif Fekete îi a t r ibu ia

categoric rea l i za rea Monumen tu l u i Aviator i lor , Petre Op r e a a core­

sponda t c u fiul Lydie i Kotzebue . A c e s t a , p ă s t r â n d documente le c a

rel icvă de famil ie le-a lua t c u el l a p ă r ăs i r ea R o m â n i e i . De l a Par i s

a c e s t a i-a t r imis u rmă toa re l e mă r t u r i i :

- 5 file a le m a n u s c r i s u l u i "B iograf ia scu lp tor i ţe i L y d i a Kotzebue" ,

text r edac ta t de f iul e i , Ros t i s l av Kotzebue (13 no iembr ie 1910 ,

Petrograd, ofiţer de geniu) .

- 3 file dac t i l ogra f i a te c u p r i n z â n d cop i a m e m o r i u l u i r e d a c t a t de

R o s t i s l a v K o t z e b u e l a 2 6 f e b r u a r i e 1 9 7 8 ş i e x p e d i a t c ă t r e

Preşedinţ ia Român i e i . A ra t ă care a fost con t r i bu ţ i a mame i sa le la

rea l i za rea Monumen tu l u i Ero i lor Aeru l u i . Sol ic i tă s ă fie în t repr inse

cercetări le cuven i te pen t ru a fi î n l ă t u r a t e af i rmaţ i i le e n u n ţ a t e în

n e c u n o ş t i n ţ ă de c au z ă , pr in care l u c r a r e a este a t r i b u i t ă lu i Iosif

Fekete (P lanşa 1)

- 1 f i l ă a a d r e s e i d i n 2 2 f e b r u a r i e 1 9 2 7 p r i n c a r e . C o m i t e t u l

Monumen t u l u i Aviatori lor a ducea la c unoş t i n ţ a Lyd ie i Kotzebue că

i-a fost " d e ce r n a t p r e m i u l I, a d i c ă e x e c u t a r e a m o n u m e n t u l u i " ,

u r m â n d a fi stabi l i te o ser ie de detali i pen t ru redac tarea con t rac tu ­

lu i , este expr imat acordu l pen t r u o even tua l ă vi i toare colaborare

" c u u n alt scu lp tor , arhi tect" . E s t e inv i ta tă s ă i a l egă tu ra c u secre ­

t a r u l î m p u t e r n i c i t c a s ă rea l i zeze de f i n i t i va rea ac te lo r . An te t u l

r e l e v ă c ă i n i ţ i a l d e n u m i r e a p r e c o n i z a t u l u i s i m b o l a f o s t :

Monumen tu l Aviator i lor (P lanşa 2)

- 1 fi lă dact i lograf ia tă c u p r i n z â n d textul con t rac tu lu i î nche i a t l a 11

iu l ie 1927 pen t ru rea l i zarea Monumen tu l Aviatori lor .

- 1 f i lă m a n u s c r i s c u p r i n z â n d conc luz i i l e Com i t e t u l u i ca re l a 27

octombrie 1927 a aprobat mache t a 1/4 pe care a r t i s t a o prezen­

tase pen t r u avizare conform con t rac tu lu i (P lanşa 3)

- 1 fi lă dact i lograf ia tă c u p r i n z â n d a d r e s a Comi te tu lu i Monumentu l

Aviator i lor din ma i 1930 , pr in care conf i rma că monumen t u l a fost

p r e l u a t şi p reda t l u i V . R ă ş c a n u p en t r u a t rece l a t u r n a r e a in

b r o n z . S e face re fe r i n ţ ă l a d i f i c u l t ă ţ i l e c u c a r e s-a c on f r u n t a t

a r t i s ta , dar pe care a reuş i t să le depăşească o b ţ i n â n d u n valoros

rezu l ta t (P lanşa 4)

- 1 fi lă dact i lograf ia tă c u p r i n z â n d a d r e s a Comi te tu lu i Monumentu l

Av ia tor i lo r d in 30 sep tembr ie 1935 r edac t a t ă d u p ă i n a ugu r a r e a

s imbo lu lu i . Cele trei punc te ev idenţ iază (P lanşa 5):

- C ă a e x e c u t a t l u c r a r e a l a t imp şi a a s i g u r a t s u p r a v e g h e r e a ,

mon t a rea în b une cond i ţ i un i ;

- Nu a formula t pretenţ i i de n a t u r ă f i nanc i a r ă c a u rma re a întârzier­

i lor ce n-au dep ins de ea ;

- Va l oa rea monumen t u l u i din punc t de vedere atr t is t ic , "graţie activ-

www.mnir.ro

CUNOAŞTEREA AUTORULUI MONUMENTULUI EROILOR AERULUI 209

i tă ţ i i rodn ice şi de mu l te ori dez in teresa t a tu turor ca re a u p u s

u m ă r u l l a î n f ăp tu i r ea lu i" . Se promite o gratif icaţie pe care să o

cons idere ca o "d is t inc ţ iune" .

- 2 f i le d a c t i l o g r a f i a t e c u p r i n z â n d t e x t u l m e m o r i u l u i a d r e s a t

M i n i s t e r u l u i A e r u l u i de c ă t re Pave l K o t z e b u e , s o ţ u l d e f u nc t e i

art is te , împu te rn i c i t tes tamentar c u l i ch idarea problemelor f inan­

c i a re refer i toare l a dreptur i le ce-i r eveneau pen t r u Monumen t u l

Ero i l o r Ae ru l u i (Pave l /Pau l /Ko t zebue , 20 iun ie 1865 , F r ank f u r t pe

Ma ine - 15 februar ie 1947 , Bucu re ş t i , genera l r u s , re integrat în

a r m a t a r o m â n ă ) (Planşa U)

27 . V . Z . T . - I . S . F p. 47 . nota 66 .

28 . S u n t e m datori de a reţine atenţ ia şi c u un e lement aparen t în a fara

sub i ec tu l u i . De l a ven i rea în R o m â n i a , loan Schm id t , a t â t în per ioa­

da de activitate l a Tâ rgu J i u , câ t şi u l ter ior la Bucureş t i a man i fes ta t

u n in teres deosebit aviaţiei . Ne referim la preocupăr i le sa le pen t ru

s tud ie rea , pro iec tarea şi rea l i zarea de modele, d u p ă concepţ ie pro­

p r i e , de a p a r a t e de zbor . O a ten ţ i e deoseb i t ă a acordat-o even i ­

mente lor aviat ice . Multe din soluţ i i le ob ţ i nu te s-au const i tu i t l a t im­

pu l respect iv , invenţ i i pr in care se a d u ce au l a pa t r imon iu l tehn ic noi

s o l u ţ i i . P r eo cup ă r i de o v i a ţ ă l-au a j u t a t şi c a a r t i s t s ă r e m a r c e

î n g emăna r e a dintre om şi apa ra tu l de zbor şi c a atare concu rsu r i l e 1-

a u găs i t î n p o s t u r a de c rea to r c a re t r a t a t ema c a c eva ce îi e r a

c u n o s c u t ana tom ic , sen t imen ta l şi tehn ic . F a c e m m e n ţ i u n e a că în

c a s a ce i-a serv i t c a l ocu in ţ ă şi c a atelier s-au păs t ra t d u p ă decesu l

lu i loan S c h m i d t F a u r (1934) n ume roa se mache te m in i a t u ra l e ale

apara te lor de zbor elaborate. D in păca te un i ncend iu din ani i 1970 ,

în condiţ i i le ş an t i e ru l u i l imitrof care rea l iza metamorfoza zonei bu le­

v a r d u l u i 1 Ma i , a d i s t r u s a ces t e rea l i ză r i . P romp ta i n te rven ţ i e a

vec i n i l o r şi a pomp ier i l o r a fac i l i ta t în s c h i m b s a l v a r e a mache t e i

" Z bu r ă t o r u l u i " c u care a part ic ipat la c oncu r s u l pentru precon iza tu l

Monumen t al Ero i l o r Ae ru l u i . Cele trei dosare păs t ra te (azi c u m u ­

late) la A rh i ve l e S t a t u l u i , componen te ale fondu lu i loan S c h i m d t

F a u r c u p r i n d descr ier i le tehn ice , desene , ca l cu l e , l i s ta invenţ i i lor .

E l e se const i tu ie în aces t s e n s o s u r s ă de informare care rec l amă

a ten ţ i a cercetători lor pen t ru a-1 integra în r ându r i l e ace lora , care a u

avu t par t i c ipăr i l a promovarea aeronaut ic i i r omâneş t i . Dosa ru l 33 se

impune să fie s tud ia t de cei care îi pot stabi l i va loarea pen t ru is tor ia

, tehn ic i i ae ronau t i ce . Lor se vor pu tea a l ă t u r a şi cei d in domen iu l

c o n s t r u c ţ i i l o r n a v a l e , a l t d o m e n i u c a r e 1-a p r e o c u p a t pe l o an

Scm id t-Faur .

29 . V irg i l iu Z. Teodo rescu , "Monumentu l Un i r i i d in Cernău ţ i " , Magazin

Istor ic , a nu l XXV I I I , nr . 12 (333), decembrie 1994 , p. 12 .

3 0 . - A r h . S t . B u c , fond loan Schm id t-Faur , inv. 2 1 2 3 , dosar 8; f. 1 desen

"Zbu r ă to ru l " ; f. 2. desen a n s amb l u l obe l iscu lu i c u componentele; f.

www.mnir.ro

210 V1RGILIU Ζ. T E O D O R E S C U

3. oferta d in 2 6 oc tombr ie 1925 ( l u c r a r ea f i ind e v a l u a t ă l a c i r c a

3 0 0 . 0 0 0 lei) s t a t u i a "Avân tu l Aviaţiei" a v â n d î n ă l ţ imea de 4 ,20 m. şi

a n v e r g u r a de 6 , 50 m a ceas t ă c o m p o n e n t ă î n s u m â n d c u z o n a de

pr indere de obe l isc î n ă l ţ i m e a de 6 ,50 m., s t a t u i a a d o s a t ă " Jer t fa "

a v â n d î n ă l ţ imea de 3 ,60 m., d o u ă basorel iefur i c u d imens iun i le de

2 , 3 0 χ 1 ,30 m . , trofee de a v i a ţ i e ; f. 4 m e m o r i u l t e h n i c î n c a r e

î n ă l ţ imea precon i za t ă e ra de 2 0 , 5 0 m; f. 5 memor iu l tehn ic în care

î n ă l ţ imea precon i za t ă e ra de 22 m; f. 6 memor iu l II; A v â n t u l , Je r t f a ,

G lor i f i carea aviaţiei; f. 7-8 memor i u l III î n ă l ţ imea monumen t u l u i de

22 m; f. 9-10 - c iornă pen t ru memor iu l către genera l inspector referi­

tor l a c o n c u r s u l p e n t r u de f i n i r e a r e a l i z a t o r u l u i m o n u m e n t u l u i :

u rmă r i l e , comb ina ţ i i l e care pre jud ic i ază dreptur i le de autor .

31 . Ib idem, f. 11-12 v. memor iu l d in 24 i anuar ie 1927 generat de combi ­

naţ i i le provocate de rezu l ta tu l d in 25 ma i 1926 .

32 . A r h i t e c t Anghe l M a r c u , "Amin t i r i : D o a m n a D e l a v r a n c e a " , i n c l ude

r e f e r i r i l a r a p o r t u r i l e de c o l a b o r a r e d i n t r e a r h i t e c t H a e n r i e t a

D e l a v r a n c e a - G i b o r y şi s c u l p t o r u l L y d i a K o t z e b u e , î n : A r h i t e c t

Des ign , nr . 4. apri l ie 1993 , p. 2.

CONTRIBUTION CONCERNANT L'AUTEUR DU MONUMENT DES HÉROS DE L'AIR DE BUCAREST

R é s u m é

Les dern i res décernn ies ont été t émo in d'une nouvel le attr ibut ion

de la créat ion du m o n u m e n t des Héros de l'Air de Buca r e s t . O n a véh icu lé

le nom de Iosif Feke te . Ma l heu reusemen t on a ignoré a i ns i les in forma­

t ions c omp r i s e s d a n s l 'ouvrage p ub l i é en 1939 pa r les command i t a i r e s

m ê m e s d u m o n u m e n t . Ceux-c i c o n n a i s s a i e n t l a s u c c e s s i o n des événe­

men t s par lesque ls l a réa l isat ion d u monumen t fut a t t r i buée à la femme-

scu l p t eu r Lyd i a Kotzebue. Le contrat renfermai t la réa l isat ion de tous les

corps composan t s d u monumen t . L ' au teur de cet ouvrage e s s aye de p a s s ­

er en revue tous les é tapes qui ont condu i t à la dés igna t ion du réa l i sa teur

d u monumen t , les é tapes de l a réa l isat ion d u monumen t c'est à dire les

maquet te , le modè le 1/1 , le gypse et le matér ie l f inal . Ma l heu reusemen t le

nom de Iosif Fekete n 'est nu l l ement présent . E n écr ivant cet ouvrage on a

essauyé de réparer une e r reur a s se z souven t commise en Rouman i e en ce

qui concerne l 'absence des monograph ies de monumen t s .

www.mnir.ro

R o s t i s l a v tÎotsebue 47 rue Jacques C o t t i n

9 35CO Pan t i n 26 F e b r u a r i e 1978 Franc e

St imate Domnule P r e ş e d i n t e Ceusescu ,

Subsemnatul R i s t i s l a v K o t z e b u e , c e t a ţ i a n f r ancez de o r i g i n a

româna, cu r e s p e c t vâ aduc l a c u n o ş t i n ţ a u rmă toare le :

Beabea acuma am l u a t c u n o ş t i n ţ a , ou adânca amărăc iune,- de

a r t i c o l u l D l u i Tudor Oc t av i a n p u b l i c a t i n r e v i s t a "T r i b una

Româneasca" pag ina 13 , Anul V-92 d in 1 Septembrie 1976; p r i n c a r e

mama mea, ş c u l p t o r i ţ a L y d i a Kotzebue es te u zu rpa t ă de c a l i t a t e de

au toare a "Monumentului A v i a t o r i l o r " , d in B u c u r e ş t i .

D l . Tudor Oc tav i an cau t ă să dovedească o p i n i e i p u b l i c e d i n

ţ a r a , ca D l . I o s i f Feke te i s c u l p t o r d in Oradea, a r f i f o s t nedrep ­

t ă ţ i t ş i că e l a r f i a u t o r u l monumentului.

Adevărul e s t o i rmâ to ru l :

I n anu l 1925 s-a c o n s t i t u i t l a Bucureş t i un J u r i u ce urmărea

î n ă l ţ a r e a unui monument pen t r u g l o r i f i c a r e a e r o i l o r a e r u l u i .

I n a c e s t scop s-a p u b l i c a t un concurs p u b l i c . Comi te tu l i n f r u n t e

cu Genera l u l Rudeanu au depus j u r ămân t de a f i i m p a r ţ i a l i i n

a l e g e r e a c e l e i mai bune machete.

La a c e s t concurs au l u a t p a r t e c e i mai buni s c u l p t o r i român i

s i s t r ă i n i . •

Machete le , cu p l i c u r i s i g i l a t e cu numele ş i a d r e s e l e s c u l p t o ­

r i l o r ( c oncu r su l f i i n d s e c r e t ) , au f o s t expuse timp de o săptămâna

l a Ateneu l Român, f i i n d comentate de p r e s a ş i p u b l i c .

După semnarea de c ă t r e Comitet a P r o c e s u l u i Ve rba l cu a l e ge r e a

c e l e i mai bune machete, s ' a p roceda t l a desch i de rea p l i c u r i l o r .

Ş i mare s u r p r i s a ! ! Macheta a l e a s ă e r a operâ s c u l p t o r i ţ e i Kotzebue .

Ea e ra d i p l oma t ă Academiei de B e l l e - A r t e d in Moscova d in 1913»

co lega de promoţ ie cu s c u l p t o r u l B u r g h e l i . I n 1918 a f o s t num i t ă

ca " A r t i s t a popo ru l u i " , cu l u c r ă r i l e de s c enog r a f i e s i c o r e g r a f i e

a T e a t r u l u i din Odesa, (moarta i n ţ a r a l a 13 I un i e 1 9 4 4 ) .

• / -

Planşa 1

www.mnir.ro

- 2 -

Necazul ca n 'au r e u ş i t si . i n v i d i a c e l o r l a l ţ i concu ren ţ i a

s t â r n i t o v i g e l i e de p r o t e s t e s i o ap r i ga polemica i n z i a r e ca o

a s t f e l de opera nu poate f i î n c r e d i n ţ a t ă unei femei ş i i n c ă de

o r i g i n a rusă ş i comunista .

S ' au f ă c u t p r e s i u n i p o l i t i c e asupra comi te tu lu i pen t ru

anu l a rea c o n cu r s u l u i , dar membrii l u i au onorat s emnă t u r i l e ,

conform cu j u r ămân t u l depus, ş i au r e f u s â t anu l a rea l u i .

To tuş i , i n f l u e n ţ a ţ i de op i n i a p u b l i c a ( î n a p o i a t ă i n p r i v i n ţ a

c a p a c i t ă ţ e i f e m e i l o r ) , c om i t e t u l a ce ru t s c u l p t o r i ţ e i să execu te

f i g u r i l e l a 1/5 d in mărimea l o r n a t u r a l ă ; l u c r u l care a f o s t

f ă c u t de ea . Cu toate a c e s t e a , subest imând p u t e r i l e e i , j u r i u l

ş i -a exprimat d o r i n ţ a ca pen t ru execu tarea f i g u r i l o r , ş c u l p t o r i ţ a

să angajeze oa ' a j u t o r ' un b ă r b a t .

Atunci mama mea a c o n s u l t a t pe avoca t u l Riconte ( c a r e e r a

avoca t u l a r t i ş t i l o r ) , 1 ca re a s f ă t u i t - o , pentru s a t i s f a c e r e a d o r i n ­

ţ e i c o m i s i e i , să anga jeze un ' f i g u r a n t ' . prezentându- i pe p r o t e ­

j a t u l l u i , I o s i f Feke t e , c a r e mi se pare pe t impul a c e l a e ra i n c ă

s tuden t .

Fekete a ce ru t s c u l p t o r i ţ e i un acont (mi se pare 20000 l e i ) ş i

după p r im i r ea b a n i l o r a d i s p ă r u t . R iconte ameninţat de mama pen t r u

abuz de î n c r ede re , a Î n cepu t s a caute pe p r o t e j a t u l l u i ş i a f l â n d

că Fekete a p l e c a t l a P a r i s , ş i ca să ev i t e judeca ta , pe c â t am

a u z i t , a r e s t i t u i t s c u l p t o r i ţ e i o pa r te d in b an i .

Când f i g u r a de sus e r a pe t r e i s f e r t u r i terminată a apă ru t

Feke te , ofer indu-se ( b an i i f i i n d c h e l t u i ţ i l a P a r i s ) să a c h i t e

d a t o r i a p r i n munca. P e r s ona l l-am vă zu t de 4- - 5 o r i p r e g ă t i n d

pămân tu l ş i a j u t â n d scu lptor i-ţa pe s c h e l e .

Aceasta a f o s t c o n t r i b u ţ i a D l u i I o s i f Fekete l a execu tarea

monumentului.

Opera depăş ind spe r an ţ e l e com i t e t u l u i i s-a promis că va f i

decorată ş i va p r im i o pr ima dar , f i i n d comunista toate a c e s t e a

au rămas simple vorbe . 'Ma i mul t ! o adâncă durere a avut mama când

Regele Caro l I I , c a re a p a t r ona t comis i a de c o n s t r u i r e a monumen­

t u l u i , i-a i n t e r z i s să a s i s t e l a d e z v e l i r e a l u i l a 20 I u l i e 1935 .

• / -

www.mnir.ro

- 3 -

S c u l p t o r i ţ a a execu t a t deasemenea pen t ru un a v i a t o r c ă z u t

un monument l a c i m i t i r u l Be l u ş i ' p r i n t r e a l t e l e 2 b u s t u r i de

s a v an ţ i b a c t e r e o l o g i , c a r i po t f i v ă z u t e i n h o l u l I n s t i t u t u l u i

Can tacuz ino .

Recenz i i i n p r i v i n ţ a s c u l p t o r i ţ e i , s c r i s e de i s t o r i c u l

B e z v i c o n i , pot f i g ă s i t e l a Academia Româna.

Menţionez ca dacă s i eu eram mort, a c e a s t a t e n t a t i v a de

uzurpare a d r ep t u l u i de au t o r ş i i nducerea i n eroare a o p i n i e i

p u b l i c e a r f i pu tu t r e u ş i .

Va rog cu profund r e s p e c t a d ispune o ancheta pen t r u s t a b i ­

l i r e a a dev ă r u l u i ş i a-mi comunica r e z u l t a t u l l a a d r e s a de mai s u s ,

Va pot s t a l a d i s p o z i ţ i e ş i cu a l t e d e t a l i i dacă v a f i nevoe.

Anexez f o t o cop i i a r t i c o l e l o r :

- Tr ibuna Românie i , pag ina 13 .

- A r t i c o l u l f o s t u l u i z i a r " U n i v e r s u l " , a l c ă r u i da ta de

a p a r i ţ i e n-o am (bănuesc i n j u r u l anu l u i 1940 ) .

Cu c e l mai mare r e s p e c t .

www.mnir.ro

$ \ i r r t i t f i D o a r i n f l K o t z e b u e ,

O o r i t e t u ] MomiFientij] u i î n t r u n i n d u - s e î n

z i u a d e 2 1 F e b r u a r i e a . c . a d e c e r n a t p r o e c t u l u i

D v s . , p r e m i u l I · a d i e r t e x e c u t a r e » m o n u m e n t u l u l . -

P e n t r u t! c o u s t u ν f i r u ^ r i m a l u a c o n t a c t c u

s u b s e m n a t u l p e n t r ţ i a v r t î n c u n o ? t i i n ţ a d e m o d i f i -

d & r t j « J w i î u î a l i i c e T ' i i t H d o o o » I t e t , a ' - f t t b n d t o t

c i u t ă ţ,\ c a r » i s u n t c u r d i ţ " . u n i l e D v . s . , d e e x e c u ­

t a r e , f i i n d i i - n e n e c e s a r e l a f a c e r e a c o n t r a c t u ­

l u i . C o r n i t e l u l n u s e o p u n e d a c f t c r e d e ţ i n e c e s a r

c o l a b o r a r e a D v s , , c u a l t s c u ] p t o r , a r h i t e e t , e t c .

s e c o n s i d e r i 5 . î n a c o n t u l p e n t r u m o n u m e n t

P . P R E Ş E D I N T E L E C O M I T E T U L U I

Planşa 2

www.mnir.ro

Planşa 3

www.mnir.ro

D-NEI. L . COTZEBirf.

Soulptora

fi_B_fi_B_r_e_a_S_l ·-

Va comunicăm pr i n aceas ta oă Monumen­

t u l E r o i l o r A v i a t o r i , pe care 1-aţl f ă c u t

Dve . , î n urma concursu lu i ce a f oe t , e s t e

l u a t î n p r im i re de D-nul V. Raocanu, anga­

j a t de Comitet pentru a-1 t u rna .-

Comitetul va educe laude*,» bine me r i t a ­

t e , pentru modul c o n ş t i i n c i o s ţ i .preoie-

a execu ta re i con t re i f c lu i , cum s i pentru

bune vo i n ţ ă pe care a ţ i pus în to t timpul-

exeouţ ie l I u l , mal cu seama oa a ţ i î n t â l n i t

a t â t e a obstaoole "1 de t e t f e l u l . -

Comitetul vă mulţumeşte e l speră oa

dacă s i par tea arhlteoturf. ik/ e l t u rna tu l fm.

f i l a î n ă l ţ imea a r t e i Dve . ( scopul nos t ru

va f i pe dep l in a j u n s ; l a r C a p i t a l a va f l dota-

ucrare monumentală de a r t ă . -

Planşa 4

www.mnir.ro

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

SUBSECRETARUL DE AL . 01

1S0^ Comitetul :

PREŞEDINTE: U.S.REGELE CAROL II

C. OLĂNESCU MEMBRI : Prof.CANTACUZINO

Mihail 0R0M0LU General RUDEANU Col.Dr ANaSTASIU

Bucureşti JOSfitenbrle 1935

Doamnei Lldla General KOTZEBUE

Acum când Monumentul Eroilor Aerulu s'a inaugurat în prezenţa M . S . R E G E L U I pe Piaţa din Şoseaui Jianului, Comitetul de iniţiativă apreciind că :

1/ Domnia-Voastră aţi executat lucrarea la timp şt apoi aţi urmărit pană la montarea ultimei piese de bronz pe soclu.

2/ Deşi preţul contractului a fost în raport cu lu­crarea / lţ.CfiO kg.bronx/ destul d* avantajos, la urmă Domnia-Voastră nu aţi cerut o icjorare de preţ din cauză că s'a întârziat puţin lucrarea,pand la acordarea pieţei de pe şoseaua Jtanu.-

3/ Acest monument înfrumuseţează capitala graţie actiDltCţel rodnice şt de multe ort dezinteresată a tutu­ror care au pus umărul la înfăptuirea lut.-

Comltetul bă aduce mulţumirile sale pentru adu­cerea la bun sfârşit a operei executate şl oă promite la închiderea tuturor socotelilor o gratlficaţle, care. dacă nu oa corespunde efortului depus de Domnia-Voastră, oa fi ca o dtstlncţlune.

Planşa 5

www.mnir.ro

D&J .UU M X K X S T h U ,

Subeemutu l P a v e l Kotsebue, Genera l de corp de , r a a t ă pen : s ion. ir , a » onoare a î n a i n t a p r e z Λ ta cerere , î n c a l i t a t e de executor tee taaen tax *1 e o ţ l e l ae l e L y d i a Kotzebue, d e c d a t ă l a I 3 I u n i e 944.

i n t ea raaen tu l e l o logra f cu da ta de 31 Valu 134\ ea spe­c i f i c ă , în a f a r ă de a l t e d rep tu r i c * l a s ă c o p i l u l u i e l , ţ i • s ene . l e nepr iad te In legf i tur* cu c o n s t r u c ţ i a Bcnuan tu lu i " : ei:te r o rba rte aonuaantu l a m a t o r i l o r depe spse.-.-ua J l anu , c r e l a t î n î n t r e g i s e de s o ţ i a ao*.~

I n urau ur.ul concure î n t r e 14 s c u l p t o r i e o ţ l a mn ( cure f ă cuse s t u d i i ea inen te η s t r ă i n ă t a t e ) a l u t p r e a i u l l - i u pentru « a c h e t a prr.zent . t ă ; după ca re 1 B> Η. dat ţ i i coaanc"a e x e c u t ă r i i aonu-aientu lu i î n a î r lme n a t u r a l ă , .

S o ţ i a «ea a ce ru t pentru aceas t ă lucrr . ro ( montsaentul î n mă r i aeona tu ra l ă turna t î n ghlpe) turna, «odentiS de 1 ,200 .00° l e i .-

r ond t f t u l i - a f ixat* însă p r e ţ u l de m>aai 600.CCO l e i , care son« t t * f t i& ch i a r pe a tunc l a o suai , foar te adea, d e d u c â n d î n c i .T0.000 l e i euaa premiu lu i o b ţ i n u t a n t e r i o r pentru tancheta prezenta tă '

l a ecneure, a^ i că î n t o t a l 770.000 l e i ( copie a l ă t u r a t ă No.^L). l a început i 'oait-tu 1 n 'avea n l c l o încredere în s o ţ i a κ α ; o f eae ie j NI do-" -tk în Suropa o feae le n ' a exécutâ t un aomiaent s a r e s cu l p t o r neecunoecut î n Tară .A fa ră de a p t a ea f i i n d fle s tntur î ln m i c ă , sub­ţ i r e e l f oa r te aoder t ă nu i n s p i r a în cred e re . Din 'uceastfi cauză în con t rac t au pus c o n d i ţ i i g r e l e : c t sS f ie execut.-t <iceet sonuaent în aăr lmea 1/4 ( f i g u r i de 1 ai i tru) cu p re ţ foar te a o d e s t . .

I n uraă , îucr'oid după «ache ta *şbadbeyM&ri&man(rt&*tBU% şi confora c o n d i ţ l u n l l o r de comandă p reven i t e de contrac t 1/4 de merles s i τ 11 -*are , ea a consta ta t că aonuaentul nu Ta f l d e s t u l de 1-pozint ţ i în d i s p r o p o r ţ i a 0:1 » y r i « e f i g u r i l e de S U B f . i ţă de c f l e «Se j o a ; deaceea α "fost n o r o l t ă e i r a c i f i g u r i l e î n ghlpa nu î n ma-r i a o a ceru tă l a început c i de 4 p i n ă l a fi, 80 « t r „ ajung,*nd l a î n ă l ­ţ ime . t o t a l ă de 22 a ş t r i

Aceac taa adus ca u raa re c h e l t u i e l i neprevăzu te pentrS; s c h e l e t e l e d# f l e r , pentru a à t a de lucru , a a t e r l a l e s i t u rna t e în Etolpe.-

c o a l t e t u l a jung 'nd să cunoască pe a r t i s t a e l aă o ap re ­c i e ze d i n ce în ce nai a u » , l . a î h e r e d m t a t ţ i d i r i j a r e a cons t ruc ­ţ i e i aonuaen ţu l u l precum a f i x a r e a p r e ţ u r i l o r pentru m a t e r i a l e l e de p rocu ra t ; fon t i ; p i a t r a , bronz, s che l ă r i e , e t c . .

.//. BO'-UOLUI aH lST ia j A L W N I S T E E O L U X J Ù X K O I O I . -

Plan.şa 6

www.mnir.ro

- ζ -

3 a p r e r e n t a romi t o t u l u i execu to r i a a l e ş i de ea, l o r L o a i t e t u l . a -proba p r e ţ u r i l e . - Ba e runea : A T l a t o r l l c â ş t i g a b a n i i cu r l e c u l -T l e ţ l l e i f l e c a r e p l ă t e ş t e o euma î neeana t ă pentru ^ n u a e n t u l a* c e s t a ; eunt p a r a l e s f i n t e , care nu pot f i c h e l t u i t e î n »od u s u r a t e s ,

L u c r ă r i l e au foct condus»} î n a şa f e l î n c A t aonuaentul cu to t\ e n o r m adâncime f l a ă r i a e a fondaaentu lu i , n 'u cos t a t î n to. t a l decât 3 .300.000 l e i , când a i c u l aonuaent d in p i a ţ a V I c t o r i e i c o n s t r u i t în a c e l a ş i v reae ; α coû t â t peste 7 ,000 .000 l e i . »

D i n punct de T e f e r e a r t l e t i o Monuuentul A v i a t o r i l o r se c l a s e . z i după părerea s p e c i a l i ş t i l o r p r i n t r e c e l e d l n t ' l opere de v a l o a r e d l a T a r a noas t r ă , -

ζ X X

r u p t u l că .Vonumentul u r e u ş i t ş l a fo s te-ecutot în termen a determinat Comitetu l , au l ţuna i t de opera r e a l i z a t ă de s o ţ i a uaiţ aă o fe re un spor Je 100.000 le l .Domnul hă? c uiu pen t ru t u r na rea *n b r o m a, p a t r u f i g u r i 900 .000 în loc de 300.000 ( .V ea bru o roau l o ) . -

K'e L ' a d . t n i a i o "ηβδ,· a r t i s e e i , c r eea t oa rea aonuaentu lu l f l d i r i g i n t a pr ţ u r i l o r f l l u c r ă r i l o r , c ă r e i a i a* a p r o a l a din p r l v z i o g r a t i f i c a ţ i e . J

L y d i a XOtzebue n ' a p r i a i t n i c i de da ta a s t a n i o i o cent loâ ,

Fa ţ ă de c e l e expuse nn l sus, τ& rog noanule . ' ( l u s t r u că h i n e v o i ţ î a i-p iec ia f l da d t « p o z l ţ i « n l l e 1 * 8 . th se eva l ueze care iJ f i AuBti\ gr t i f l c f j ţ i e pentru aonumentul l a c a r e A T l a t o r i l p r i v e s c cu a â n d r i e ş i î n j u r u l cărui*» ββ H-'ună ae r eu cu o ca z i a . „a r i l o r £iăr-b ă t ox i a l e A v i a ţ i e i . -

Dură caro s t se a j u n g ă l a a c h i t a r e a sumei at*>t de b i ne a e r l t a t ă de c ă t r e L y d i a J a t zebu i , confora d o r i n ţ e i t es tuaen t a r e i . »

P r i a i ţ i v ă rog Doanuie M n i e t r u , oda t ă cu a u l ţ u u i r i l e • e l e a s i g u r a r e i î n a l t e l o r o c n s i d e r a ţ i u n i ce τ a p ă a t r e » ' -

COM . J o a r a D o a m - m u c ă

.Tud"|ul I l f o v . -

www.mnir.ro

B I J U T E R I I L E REGINEI MARIA

D o r i n a T o m e s c u

Atracţ ia pen t ru bi juteri i se s pune că este tot a t â t de veche pe cât

este şi v an i t a t e a o m e n e a s c ă . D a r oda t ă c u t recerea t impu l u i , fo los i rea

bi juter i i lor a devenit un l u c r u ob i şnu i t pen t ru toaletele feminine şi, deci .

s-a s u p u s inevitabi l capr ic i i lor modei .

în ceea ce priveşte mater ia lu l folosit, forma şi decorarea b i ju ter i ­

i lor, a c e s t e a a u fost cond i ţ i o na t e de pos ib i l i t ă ţ i l e tehn ice ale t impu lu i .

Ast fe l , u n momen t deosebi t , ca re a revo lu ţ iona t a r ta confecţ ionăr i i giu-

vaerur i lor , r ă m â n e in t roducerea în seco lu l al XVI I- lea a tehnic i i faţetări i

d i aman tu l u i .

Mer i tu l de a fi in i ţ ia t tă ierea d i aman tu l u i "în br i l iant" i-a revenit

c a rd i na l u l u i Mazar i n , p r imu l m in i s t r u l a cur tea regelui Franţe i , Ludov ic al

X IV- lea . Ma re adm i r a t o r şi co lec ţ ionar de d i aman te , Maza r i n p l ă t ea în

a nu l 1640 u nu i grup de tăietori în pietre preţ ioase pen t ru a se obţ ine ma i

mul te faţete. Noua tehn i că a permis 16 faţete 1 , ceea ce d ădea d i aman tu lu i

o luminoz i ta te şi transparenţa- deosebi tă . D i n ace l moment popular i ta tea

smara l de l o r , r ub i ne l o r şi topazelor s c ade în favoarea d iamante lor , care

dev in d in ce în ce ma i c ă u t a t e în g iuvaerg ia e u r ope an ă . Perfecţ ionarea

" tă ietur i i Maza r i n " de către vene ţ i anu l V icenzo Pe r u z l 2 , la s fârş i tu l seco lu ­

lu i a l XVI I- lea , pr in dub l a rea n u m ă r u l u i de faţete a produs o adevăra t ă

fasc inaţ ie a br i l iante lor care îi va domina secole de-a r â n d u l a t â t pe b i ju ­

tieri, c â t şi pe c u m p ă r ă t o r i . D a r c ine e r a u c umpă r ă t o r i i ? Des igur , cei care

ş i-au p u t u t permi te de ţ inerea u no r b i ju ter i i cons idera te un i ca te s a u a

u n o r f a i m o a s e p i e t r e p r e ţ i o a s e a u fos t : c a s e l e r e g a l e , n o b i l i m e a şi

burghez ia .

în seco lu l al XVI I- lea . ca şl în trecut, Pa r i su l r ă m â n e a u n model al

gus tu lu i şi l uxu l u i pen t ru l umea eu ropeană . A ic i , în sa loane le de conver­

saţ ie, nob i l imea franceză oferea banchete somptuoase şi, c u m un i c a formă

de i l um ina re în astfel de ocazi i e ra s feşn icu l . în această a tmosferă par t i cu ­

lară n u pu t e au fi apreciate decât bi juteri i le c u d iamente . a căror s tră luc i re

e r a v a l o r i f i c a t ă l a m a x i m u m în l u m i n a d i f u z ă . P e n t r u p r i m a d a t ă se

creează bi juteri i de zi şi de seară , aceste din u r m ă fiind mu l t ma i sofist i ­

cate . D iamante le e r au montate în argint pen t ru că a u r u l avea o cu loare ce

le-ar fi r ăp i t d in s t ră luc i re . Această regu lă va fi î n s ă î n l ă t u r a t ă d u p ă 1900

c â n d p la t ina este i n t r odus ă c u s u c c e s în ar ta bi juter i i lor şi v a subs t i t u i

arg intu l d in montur i le c u br i l iante.

www.mnir.ro

2 1 2 DORINA T O M E S C U

G u s t u l pen t ru comb i na ţ i a pietrelor preţ ioase colorate în decorarea

bi juter i i lor şi a s ime t r i a a u fost l a m o d ă î n c e p â n d c u a n u l 1740 . S e pu r t a u

p a r u r i 3 ( a n samb l u de bi juteri i asortate) , aces tea fi ind aprec iate ch i a r şi în

seco lu l u r m ă t o r .

în genera l , o p a r u r ă e r a f o r m a t ă d in : d i a d e m ă , co l ier , ce r ce i , 2

b r ă ţ ă r i ident ice şi b i juter i i de corsa j . S e pu r t au , de a semenea , sem ipa ru r i

ca re compo r t au p iese ma i p u ţ i n e . Foar te c ă u t a t de doamne , în u l t imu l

sfert al seco lu lu i al XVI I I- lea e ra co lanu l tip "r ivière" 4 . U n a s e m e n e a colan

r e a l i z a t de b i j u t i e r i i c u r ţ i i rega le d i n F r a n ţ a , B o e h m e r et B o s a n g e l a

c o m a n d a l u i L u d o v i c a l X V - l e a p e n t r u f avor i t a s a c o n t e s a de B a r r y ,

a j u n sese să valoreze în 1774 , 9 0 . 0 0 0 de lire s t e r l i ne 5 .

Revo lu ţ i a d in 1789 a provocat , î nsă , o i m e n s ă cr iză pen t ru trezore­

r i a f ranceză . Foar te m u l ţ i ar istocraţ i s a u ch ia r revoluţ ionar i şi-au p ierdut

bi juteri i le . în 1792 tezauru l regal e ra împrăş t i a t , iar d i aman tu l cons idera t

o i n su l t ă la a d r e s a democraţ ie i . D i n fericire, Napoleon Bonapar te a cu l t i ­

v a t , î n s ă , o p r o f u n d ă p a s i u n e p e n t r u b i j u t e r i i ş i , a s t f e l , a s i s t ă m l a

refolosirea d iamante lor şi l a obligativitatea pu r t ă r i i parur i lo r de seară l a

festivităţile de l a cur te . L a rându- i împ ă r ă t e a s a J o seph i n a , p r ima d o a m n ă

a nou lu i reg im, a dovedit aceeaşi p a s i une şi pen t ru ach i z i ţ i onarea unor

bi juter i i , e a a chel tu i t s u m e imense . Referindu-se la bogă ţ i a n eob i ş nu i t ă a

bi juter i i lor împără tese i , d o amna s a de onoare, con tesa R é m u s a t povestea

în memor i i l e s a l e : " l a M a l m a i s o n , M a d a m B o n a p a r t e ne-a a r ă t a t de j a

ex t raord inaru l tezaur de perle, br i l iante şl pietre d in cu t i a s a de bi juter i i ,

u n tezaur demn de a f igura într-o poveste din "O mie şi u n a de nop ţ i " 6 .

C â n d Napoleon s-a căsă to r i t c u Mar i a L u i z a , a r h i d u ce s ă de Au s t r i a , se

pare că i-a pe rm i s totuş i J o seph i ne ! să păstreze o mare parte d in acele

bi juter i i .

Noua î m p ă r ă t e a s ă , care îşi c omandase o s i ngu r ă p a r u r ă 7 şi aceea

din oţel, a r ă m a s con t ra r i a t ă de ex t ravaganţa lu i Napolen care che l t u i a

mi l ioane de f ranc i pen t r u pa ru r i . E l îşi c omandase o co roană c u camee

pen t ru festivitatea î ncoronăr i i . Aceas tă coroană se păs t rează în prezent l a

L u v r u î m p r e u n ă c u câteva bi juteri i şi c u alte d o u ă coroane. Se s pune că

francezi i a u fost pr imi i care a u stabi l i t că bi juteri i le coroanei trebuie s ă fie

propr ietatea s ta tu lu i . A ce s t l u c r u se î n t â m p l a în v remea lu i F r a n c i s e I pr in

a n u l 1 5 3 0 8 . Apoi , tot ce se păs t rase p â n ă în 1792 s-a p ierdut , i a r ce s-a

ma i s t r â n s , m a i a les de l a împ ă r ă t e a s a Eugen i a , a u fost s coase la vânzare

în 1887 . E u g e n i a a avu t o atracţ ie deosebi tă pen t ru d iamante şi perle şi

pen t ru modelele din seco lu l al XVI I I- lea .

Producţ i a de bi juteri i c u d iamante din Fran ţa fusese i m p u l s i o n a t ă

d u p ă 1860 da tor i t ă descoper ir i i mine lor de d iamante din Af r i ca de S u d . O

consec in ţă a acestor descoper ir i a fost şi i nventarea "montur i i i luz ie" de

c ă t re b i j u t i e r u l p a r i z i a n O s c a r M a s s i n ( 1 8 2 8 - 1 9 0 8 ) . As t f e l , p r i n d e r e a

b r i l i an te lo r c u "gh iare" oferea pos ib i l i ta te pune r i i în va loare m a x i m ă a

p i e t r e l o r 9 . M a s s i n l u c r a s e b i j u t e r i i n u m e r o a s e p e n t r u î m p ă r ă t e a s a

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 2 1 3

Eugen i a . F r u m u s e ţ e a şl bogă ţ i a mu l to ra dintre ele a u pu tu t fl consta ta te

de mare le pub l i c în 1887 . Astfel o s i n gu r ă bi juterie c u gh i r lande d in viţă

de v i e a v â n d 3 0 0 0 de d i a m a n t e s-a v â n d u t l a f a b u l o a s a s u m ă de

1 .172 .000 de f r a n c i ^ .

I ndub i t ab i l , c en t r u l ce l m l s pe c t a c u l o s şi m a i impor t an t p e n t r u

colecţ i i le de b i j u te r i i , r ă m â n e L o n d r a c u f a imosu l "V i c t o r i a a n d A l be r t

M u s e u m " şi T u r n u l Londre i care adăpos teş te colecţia de î n s emne regale

br i t an ice . Referi tor l a g luvaerur i le coroane i br i tan ice se s p u n e că mu l te

dintre ele a u fost d i s t ruse din ord inu l lu i C romwe l l şi apoi re făcute d u p ă

r e s t a u r a r e a monarh ie i .

Co lecţ ia de î n s e m n e regale cup r i nde m a l mu l te coroane , g lobur i

regale scep t re , spade , inele de încoronare etc. A ic i se af lă şi co roana impe­

r i a l ă f î ă c u t ă î n 1 8 3 8 p e n t r u r eg i na V i c t o r i a , c o n s i d e r a t ă a fl c e a m a l

p re ţ i oansă d in l ume . E a conţ ine pietre preţ ioase de in teres Istor ic: mare le

S p i n e l a l l u i E d u a r d de W a l e s , s u p r a n u m i t P r i n ţ u l Negru , d i a m a n t u l

" S t e aua Afr ic i i " e t c . u . O eva luare s t r i c t comerc ia l ă a colecţiei de î n s e m n e

regale a junge la zeci de mi l ioane de l ire s ter l ine i? .

O a l t ă colecţie spec tacu loasă de î n s emne regale este a ceea care a

a p a r ţ i n u t ţari lor Rus i e i . P i e sa i m p o z a n t ă în aceas tă colecţie, care se af lă l a

M o s c o v a , es te c o r o a n a i m p e r i a l ă r u s ă , e x e c u t a t ă p e n t r u î n c o r o n a r e a

Eca t e r i ne i a Il-a (1762) de e lveţ ianul J e r e m y P a u z l e r 1 3 .

î m p ă r ă t e a s a , c ons i de r ând că n u este s o m p t u o a s ă , a ce ru t re fac­

erea coroanei care în cele din u r m ă v a avea u n n u m ă r de 5 .000 de pietre

preţ ioase.

în ceea ce pr iveşte R o m â n i a , a ic i se p ă s t r ea z ă Î nsemne le regale:

co roana de oţel a regilor Român i e i , coroanele de a u r ale reginelor E l i s abe t a

şi Mar i a , b u zduganu l Regelu i F e r d i n and şl buzduganu l regelui Ca ro l a l II-

lea . De a semenea , se m a l păs t rează câteva d in bi juteri i le care a u a p a r ţ i n u t

regelui Ca ro l I s a u reginei Mar ia .

Toa te a ceas t ea pot fl v ăzu te a l ă tu r i de alte obiecte care provin de l a

membr i i C a s e i Regale . în colecţia T e z a u r u l u i Istoric din Muzeu l Na ţ iona ld

e Istorie a R o m â n i e i .

I n t e n ţ i a de c o n s t i t u i r e a b i j u t e r i i l o r c o r o ane i î n R o m â n i a 1 s e

da torează reginei E l i s a be t a . Pr inc ipesă de Wled , E l i s a be t a s-a căsă tor i t în

1869 c u Pr inc ipele Ca ro l I de Hehonezol lern . în momen tu l sos i r i i în ţară .

P r i nc i pesa p r im ise l a G i u rg i u , d in par tea D is t r i c tu lu i V l aşca o d i a d e m ă ,

iar la Bucu re ş t i , doamnele d in î na l t a societate îi d ă ru i e sc o d i a d e m ă c u

perle şi br i l iante . A t unc i , E l i s a be t a a r fl dec lara t că acceptă ace l da r " c u

cond i ţ i a î n s ă s ă facă parte , c a şl d i adema oferită l a G iu rg i u , d in odoarele

Coroane i R o m â n i e i " 1 4 .

Rea l i z a rea aceste in tenţ i i este , î n s ă , g reu de dovedit as tăz i , ţ i n â n d

cont de faptul că cercetări referitoare l a aceas tă p r ob l emă n u s-au f ă cu t

p â n ă în prezent . Ş t im , î n să , că în a nu l 1911 , a f lându-se l a Con s t a n ţ a regi­

n a E l i s a b e t a îi s c r i a Pr inc ipese i Mar i a o sc r i soare pr in care îl s uge r a aces-

www.mnir.ro

214 DORINA T O M E S C U

tela s ă i a toate bi juter i i le sa le , d iademele rub ine le şi perlele, mul te din ele

îl vor apa r ţ i ne d u p ă moar tea s a , a ş a î n c â t este ma i b ine să î n ceapă a-şi

a lege . I-a s c r i s î n a c e s t s e n s l u i B u r i n să-i p u n ă to tu l l a d i s poz i ţ i e .

R u b i n u l e s t e c u d e o s e b i r e p r e ţ i o s şi c a v a l o a r e i s t o r i c ă . . . " , a p r e c i a

E l i s a b e t a 1 5 .

T r e i an i ma i t â rz iu C a r m e n Sy l va se afla la Cu r t e a de Argeş. Printr-

o s c r i s o a r e e x p e d i a t ă l a 1 2 / 2 5 oc tombr i e 1 9 1 4 1 6 , r e g i n a E l i s a b e t a o

a n u n ţ a pe M a r i a că îi oferă c u ocaz i a an i ve rsă r i i e i , d i a d e m a pe ca re

o raşu l Bucu reş t i i-a oferit-o în dar, î na i n te c u 45 de an i , c â n d a venit în

ţară c a p r i m ă reg ină a român i l o r . D in păca te , da tor i t ă l ipsei in formaţ i i lor ,

n u se ştie d a c ă reg ina Ma r i a a benef ic iat de bi juteri i le reginei E l i s a b e t a

s a u n u . Mai mu l t decât a tâ t , s-a consta ta t că Mar i a îşi nota î n t o t d e a u n a

nume le persoane lor de l a care pr imise cadour i şi ma i a les b i juter i i , dar , în

a ces t caz , n u a m e n ţ i o n a t n ic i m ă c a r în memori i le sa le faptul că ei i-ar fi

r even i t , î n t r - u n fel , o p a r t e s a u toate b i j u te r i i l e reg ine i E l i s a b t e t a . O

excepţie există , to tuş i , da r e a se referă la "car tea c u ve rsu r i şi p ic tur i " rea l ­

izate de C a r m e n Sy l va , în 1893 , ferecată c u a u r şi pietre preţ ioase, pe care

a oferit-o c a dar de n u n t ă Măr ie i . Aces t obiect e ra l ăsa t moş ten i re de regi­

n a Mar i a nepotu lu i e i , Miha i , printr-o anexă de tes tament care da tează din

1 9 2 6 1 ? .

O ştire i n te resan t ă , de da ta a cea s t a referitaore l a moda l i ta tea de

t ransmi tere a une i b i juter i i persona le se găseşte în tes tamentu l m a n u s c r i s

f ă î cu t de regele Fe r d i n a nd l a Scroviştea, în 2 7 ma i 1927 . l a tă ce s tab i lea

regele : " B r i l i a n t u l cel ma r e a l m e u ( 59 , 95 kt) mon ta t c a p andan t i v v a

pu tea fi pur ta t de Reg ina - soţia Regelu i . Reg ina v ă d u v ă v a avea î ncă drep­

tu l de a-1 pu r t a p â n ă l a căsă tor i a Regelu i , c â n d el v a trece în poses i unea

noii Regine căsă tor i t ă conform prescr ip ţ iun i lor C a s e i Rega l e " 1 8 . Probabi l că

din c a u z a s i tuaţ ie i deosebite în care se afla Ca ro l al II-lea, care r enun ţ a se

la t r o nu l R o m â n i e i şi a s epa r ă r i i de so ţ i a s a E l e n a , c o nd i ţ i a p u s ă de

F e r d i n a n a d n u a fost î n d e p l i n i t ă . De a ceea , a c e s t p andan t i v avea să-i

r ă m â n ă p r i n t e s t a m e n t u l reg ine i M a r i a , î n t o c m i t l a 29 i u n i e 1 9 3 3 la

Ba le le , nepotu lu i s ă u , M i h a i 1 9 .

L a r â n d u l ei . Ma r i a a fost o ma re amatoare de b i juter i i şi a de ţ i nu t

n ume roa se p iese c u valoare deosebi tă , foarte mul te dintre ele primindu-le

î n 1 8 9 3 c u o c a z i a c ă s ă t o r i e i c u F e r d i n a n d , m o ş t e n i t o r u l t r o n u l u i

R o m â n i e i .

N ă s c u t ă l a 1 7 / 2 9 octobmrie l a Ea s twe l l Park , p r i nc i pesa Mar i a e ra

f i ica lu i Al fred de Ed i n b u r g , al doilea fiu a l Reginei V ic tor ia , D u c e de S a x a

Coburg-Gotha şi a Mar i i D u c e s e , Ma r i a A lexandrovna ' Romanova , u n i c a

fi ică a ţ a r u l u i A l exand r u al II-lea. în u r m a demersur i lo r făcute de Char l ey ,

p r i nc i pesă de Saxa-Mein ingen , s o r a ma i mare a î m p ă r a t u l u i Ge rman i e i ,

F e r d i n a n d se logodise c u Mar i a A l exand ra V ic tor ia de E d i n b u r g l a 21 ma i

1 8 9 2 în n o u l pa l a t de l a Po t s d am , în p r e zen ţ a lu i W i l h e lm a l I I - l e a 2 0 .

Un i r e a celor doi pr inc ip i à avut un efect deosebit , deoarece v eneau în con-

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 215

tact cele ma l importante case domnitoare din Eu r opa . In acelaşi t imp, se

p u n e a în d iscuţ ie şi p rob lema ordini i succesora le Ia tronul Mar i i Br i tan i i .

De a ceea , l o rdu l c ance l a r Wi l l i am E v a r t G lads tone , pen t ru a î n l ă t u r a o

e v e n t u a l ă c omp l i c a ţ i e a i n i ţ i a t u n t ra ta t în t re regele C a r o l I ş i r e g i n a

V i c t o r i a 2 1 .

Ast fe l , conform uno r preveder i ma i vech i din "Act of Se t t lement "

(1701) ce sanc ţ i ona p ierderea dreptu lu i la coroană în cazu l căsător ie i u n u i

moş ten i t o r prezumt iv c u u n romano-catol ic , p r i nc i pesa Mar i a a b andona

dreptur i le sa le de s u c c e s i u n e la coroana Mari i B r i t a n i i 2 2 ,

în u r m a d ispute i dintre cele d o u ă b iser ic i pen t ru în tâ ie ta te a s u p r a cele­

brăr i i căsător ie i , reg ina V ic tor ia a r e nun ţ a t l a dor in ţa c a a cea s t a să se ofi­

cieze în cape la Sf. George de la Windsor . Astfe l , ceremon ia v a avea loc l a

29 decembr ie 1892 l a cas te lu l S igmar ingen , î n t â i d u p ă r i tu l catol ic , apoi

d u p ă ce l p ro tes t an t . î n aceeaş i z i , Reg i n a Ang l ie i s e r b a l a O s b o r n e în

prezenţa t r im isu lu i extraord inar al R o m â n i e i l a Londra , Plagino, c u n u n i a

nepoatei sa le , Ma r i a c u Pr incipele F e r d i n a n d 2 3 .

D u p ă c â t e v a z i l e p e t r e c u t e l a c a s t e l u l de v â n ă t o a r e de l a

K r a u c h e n w i e s , Fe r d i n and şi Mar i a vin în R o m â n i a , unde u r m a u să par ­

ticipe l a alte ceremoni i legate de căsă tor ia lor.

"A fost o c ă l ă t o r i e l u n g ă " - s c r i a î n j u r n a l u l s ă u M a r i a . " î m i

p ă r ă s e a m c ă m i n u l , p ă r ă s e a m tot t recu tu l , m e r g â n d î na i n te , tot î na i n te ,

într-o l ume geroasă; spre o ţară n e cunoscu t ă , spre o v iaţă ne ş t i u t ă . . . " 2 4 .

Temer i l e s a l e a u fost, î n s ă , spu lbe ra te de la î n cepu t , pen t r u că

t iner i i c ăsă to r i ţ i , r e p r e zen t â nd v i i toru l ţă îr i i , a u fost obiectu l celor ma i

impres ionan te man i fes t ă r i de s impat ie a român i l o r . Sa lve de tun a n u n ţ a u

capi ta le i în z i u a de 23 i a n u a r i e / 4 februarie 1893 sos i rea t renu lu i pr inc iar

în G a r a de Nord. To tu l a fost organizat c u mare fast. O t r ă su r ă a d u s ă de l a

V i e n a , î n c h i s ă c u geamur i , a v â n d pa r t ea in fer ioară vops i t ă a l b a s t r u şi

in ter ioru l c rem , t rasă de ca i î n h ă m a ţ i "à l a Daumon t " avea să-i p l imbe pe

cei doi pr inc ip i şi pe regele Caro l I 2 5 .

P r i nc i pesa Mar i a a trezit un in teres deosebit z iarelor de a t unc i , ma i

a les p r i n a spec t u l exter ior . Reporta je le d in z i a r u l "Cons t i t u ţ i ona l u l " , de

exemp lu , i n fo rmau c u lux de a m ă n u n t e despre toaletele şi b i juter i i le pe

care le-a pur ta t în acele zile Mar ia . Ast fe l , ş t im că l a sos i r ea în Bucureş t i ,

P r i nc i pesa Mar i a avea în u rech i "doi sol i tar i de br i l iant , i a r la gâ t o b roşă

de u n imens mă r g ă r i t a r î n c on j u r a t c u b r i l i a n t e " 2 6 . Pe 24 i a nua r i e 189 ,

acelaşi z iar ne i n fo rmează că cei doi t ineri a u part ic ipat la c u n u n i a a 31 de

perech i de t ineri l a b i se r i ca Sf. Sp i r idon . "A .S .R . P r i nc i pesa Ma ra avea în

u r e c h e a d r e p t ă u n c e r c e l r u b i n c a b o ş o n , i a r în c e a s t â n g ă u n s a f i r

caboşon c u br i l iante; l a gâ t o b roşă c u trei saf ire caboşon c u br i l iante; l a

b r a ţ u l s t â n g o b r ă ţ a r ă cheinette c u trei saf ire şi d o u ă br i l iante şi la cel

drept o b r ă ţ a r ă cha ine t te c u peruze le" . L a b a l u l organ izat de Pr imăr ie ,

p r i n c i pes Mar i a , inev i tab i l , a fost în cen t ru l a tenţ ie i . E a avea pe cap o

d i a d e m ă c u peruzele şi br i l iante, iar l a gâ t u n colan tip rivière format din

www.mnir.ro

216 DORINA T O M E S C U

meda l ioane de peruze le şi b r i l i a n t e 2 7 .

Aces te a m ă n u n t e referitoare l a bi juteri i se înscr iu perfect în t iparu l

vieţi i m o n d e n e d in ace le v r e m u r i şi s e po t r i veau c u p a s i u n e a v ă d i t ă a

t inerei p r i nc ipese pen t ru podoabe. De altfel, c u s incer i ta te d e z a r m a n t ă ea

m ă r t u r i s e a m a i t â r z i u , r e f e r i n d u - s e l a a c e l e m o m e n t e d i n t i n e r e ţ e :

" G ă s e a m o p lăcere c u adevăra t cop i l ă rească în rochi i le mele cele noi şi în

f r umoase le mele b i ju ter i i . M a m a fusese nema ipomen i t de d a r n i c ă şi-mi

d ă d u s e câteva d in m inuna te le ei Juvaere . Parcă nu-mi venea s ă c red că

s u n t ale m e l e " 2 8 .

C u o ca z i a căsă to r i e i . M a r i a p r im i se mu l t e b i j u ter i i , c adou r i d in

par tea rude lor , a t â t din Marea Br i tan ie şi R u s i a , câ t şi d in par tea regelui

Ca ro l I şi a Pr inc ipe lu i Fe r d i n and . în a cea per ioadă , în genera l ex i s ta o

m a r e generoz i ta te p e n t r u cadour i l e î n b i j u te r i i l a cur ţ i l e eu ropene , de

aceea n u trebuie să ne mire prea mu l t d ac ă vom descoper i că p reocuparea

Pr inc ipese i pen t r u aces tea o v a însoţ i p â n ă l a s fârş i tu l vieţii.

D i n fer ic i re , a m ă n u n t e deosebi t de impor tan te pr iv ind p rob lema

b i ju ter i i lor reginei Ma r i a , ne-au parven i t în u r m a cercetări i fondu lu i de

documente referitoare l a C a s a Rega lă , aflat la Arh ive le S ta tu l u i . U n inven­

tar a l b i juter i i lor Pr inc ipese i pr imite l a căsă tor ie ( Inventar des s c h m u c k e s

I h r e n K ô n i g l i c h e n H o h e i d d e r F r a u P r i n c e s s i n v o n R û m â n i e n . I

Hochze i t sgeschenke )29 , ne aduce la c u no ş t i n ţ ă existenţa a 4 0 0 de b i j u ­

ter i i , o rd ine şi p ietre p re ţ i oase . . I n ven t a r u l a fost s c r i s de dr . T r a nga f f

T a m m e , în l imba g e r m a n ă , c u cerneală neagră , în tr-un caiet d ictando. în

ceea ce pr iveşte d a t a r ea a ces t u i documen t , deşi el f igurează c a u n ac t

nedata t în l i s ta documente lor Ca se i Regale, pe p r ima p ag i n ă d u p ă nume le

au to ru l u i se af lă înscr ise z i ua , l u n a şi anu l . E s t e , într-adevăr, o p r ob l emă

c u u l t ima cifră a a n u l u i deoarece s-a î n t i n s cernea la . De a s emenea , par ­

c u r g â n d i nven ta ru l , la unele bi juter i i , s u n t nota ţ i an i i 1903 şi 1904 c â nd

a u avu t loc une le mod i f i căr i (reparaţi i s a u adăug i r i ) . Dec i , este vorba de

1 5 / 2 8 ma i 1 902 probab i l s a u u n a n u l ter ior , p â n ă în 1905 . Au t o r u l a

m e n ţ i o n a t ma jor i ta tea persoane lor care a u oferit b i juter i i , în une le cazur i

a f ă cu t c h i a r de senu l u n o r a dintre ele şi a notat va loarea lor. D i n păca te ,

neprec i za rea monede i în care se c a l c u l a pre ţu l bi juteri i lor , a c ondus doar

l a ipoteze. D a r , c h i a r d a c ă p r e s u p u n e m că e r a vo rba de lei a u r , s u m a

rezu l t a t ă d in a d u n a r e a tu turor valor i lor e ra i m e n s ă pen t ru per ioada aceea .

Ma jo r i t a tea b i ju ter i i lor e r a u p a r u r i s a u s e m i p a r u r i , me t a l u l preţ ios e r a

foar te r a r am i n t i t , î n s c h i m b se a c o r d ă o a t en ţ i e d e o s e b i t ă p i e t re l o r

preţ ioase . S t ud i e r ea aces tu i i nventar şi coroborarea c u fotografii de epocă

ale P r i nc i pese i Mar i a , p r e c u m şi c u descr ier i le f ăcute în p r e s a an i lor de

d u p ă 1893 . a u condus l a dep is ta rea mul tor b i juter i i , i n c l us i v a aces to ra

care as tăz i se af lă în pa t r imon iu l Muzeu l u i Naţ iona l de Istorie a Român i e i .

As t fe l , d i a d e m a c u t u r coa se şi br i l i an te c u ca re P r i n c i p e s a a a p ă r u t l a

B a l u l Pr imăr ie i d in Bucu reş t i în i anua r i e 1893 , f igurează în aces t inventar

l a poz i ţ ia 2. ea f i ind oferită de ta tă l Măr ie i , pr inc ipele de Coburg . P i e sa era

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 217

t recută c u va loarea de 50 . 000 (lei?). To t din par tea famil iei sa le , P r i nc i pesa

ma i p r im i se o d i a d e m ă c u br i l iante care va lora 5 0 0 . 0 0 0 şi î n c ă u n a c u

perle şi d iamente în f o rmă de r a m u r ă de vâsc în valoare de 140 .000 (lei?).

Pr inc ipele Fe r d i n and , l a r â n d u l s ă u , îi d ă ru i se printre alte mul te bi juter i i o

d i a d e m ă c u saf ire şi br i l iante demon t ab i l ă (avea 5 saf ire şi 4 d iamante) în

va loare de 4 0 . 0 0 0 (lei?).

Regele Ca ro l I îi oferise u n colier c u 41 br i l iante care e t recut c u

va loarea de 130 . 000 şi a ces t a n u e ra s i nguru l cadou . Regele comandase

ma i mu l te b i ju ter i i c u ocaz ia căsător ie i l a c a s a Kocch ly din Pe tersburg ,

d u p ă c u m rezu l t ă dintr-o ch i t an ţ ă din 1/13 noiembrie 1 8 9 3 3 0 .

O bi juter ie va loroasă trebuie s ă fi fost şi col ierul c u 193 de perle,

care provenea de l a fami l ia de Coburg .

Reg ina V ic tor i a a Mar i i Br i t an i i este prezentă şi ea c u ma i mul te

b i juter i i , dar care aveau ma i mu l t o valoare sen t imen ta l ă : meda l ioane c u

portrete, fotografii, b r ă ţ ă r i , n a s t u r i etc . O su rp r i z ă p l ă c u t ă a fost identifi­

c a r e a p r i n t re aces te b i ju ter i i a une i b r ă ţ ă r i d in a u r c u 5 m e d a l i a n e 3 1 ,

a f la tă la poziţ ie 2 8 8 în inventar , p iesă care se păs t rează astăz i în T e z a u r u l

i s tor ic a l M.N.I .R. B r ă ţ a r a are în cele 5 meda l ioane portretele color ale

Măr ie i , su ror i l o r şi fratelui s ă u , în per ioada copi lăriei . Pe capacu l f iecărui

meda l i on s u n t gravate in i ţ ia le le , n ume l e lor şi da ta naş ter i i . Pe par tea

in ter ioară a b ră ţ ă r i i există o inscr ipţ ie în l imba engleză, care , î nsă , r id ică

mul te s emne de în t rebare . S e pare că. Duce le şi D u c e s a de Ed i nbu rg a u

oferit aceas t ă b ă r ţ a r ă reginei V ic tor ia , d u p ă c u m s u n ă inscr ipţ ia : " F r om

Alfred a n d Mar ie" x m a s 1878 (De la Alfred şi Mar i a - 1878) . Problema care

se r id ică este c e a a anu l u i , pen t ru că, dacă Alfred s-a n ă s c u t în 1874 , el

f i ind p r imu l copi şi Beatr ice în 1884 , c a u l t im copi l , î n s e m a n ă că l a 1878

fami l i a de E d i n b u r g n u avea decâ t p a t r u copi i . O ipo teză p l a u z i b i l ă î n

această s i tua ţ ie a r fi a ceea că este vorba de o bi juterie ma i veche modifi­

cată ma i t â r z i u pen t ru a i se da o a l tă dest inaţ ie .

To t d i n a c e s t i nven t a r fac par te a l te d o u ă b i ju ter i i ex i s ten te î n

prezent în pa t r imon iu l M.N.I.R. P r ima este o c ruce mare din fier c u d ia­

man te în va loare de 3 .000 (lei au r? ) oferită de mare le Pr inc ipe de Hes sen .

Acea s t ă c r u c e a deven i t s imbo l u l soc ie tă ţ i i "T i n e r imea a r t i s t i c ă " 3 3 în f i ­

i n ţ a t ă în a n u l 1901 de u n grup de t ineri pictori c a : Vermont , L u c h i a n , G h .

Pe t r a ş cu şi a l ţ i i , soc ie ta te ca re a fost p a t r o n a t ă de M a r i a . Refer i tor l a

forma aces te i c r uc i (folosită şi la ord inu l " C r u c e a Reginei Maria") a cea s t a

este o c r u c e g a m a t ă , care cons t i tu ie , d u p ă c u m se şt ie, c e a m a i veche

fo rmă a c ruc i i creşt ine. Foar te in teresan t - faptul că şi ţar ina A l exand ra ,

care provenea din fami l ia de Hesse , îşi făcuse u n s imbo l din " zvas t i c ă " 3 4 ,

d u p ă c u m am in teş te rev is ta "Par i s Match" l a s fârş i tu l a nu l u i 1993 , c â n d

pub l i ca în pagini le sa le ca rne tu l de î n s e m n ă r i in t ime ale ţar ine i . "Micu l

ca rne t mov e ra împodob i t c u zvas t i ca (potrivit s e n s u l u i ei originar religios).

F ă r ă î n do i a l ă , T a t i a n a cea de-a doua f i incă a împă r ă t e se i , a b roda t e a

însăş i c u m â n a aces t s imbol m is t i c , pe care A lexandra 1-a f ăcu t "port-bon-

www.mnir.ro

218 DORINA T O M E S C U

heur-ul" s ă u . Pe carnet este şi o dedicaţie: Ta t i ana , Tobolsk. 1918". C r u c e a

din fier forjat p r im i t ă de Mar i a t rebu ia s ă a i b ă o vech ime ma re pen t ru că

a s e m e n e a b i ju ter i i a u cons t i t u i t o apar i ţ ie r e m a r c a b i l ă în G e r m a n i a l a

î n c e p u t u l s e co l u l u i a l X lX- l ea şi a u c u n s o c u t apogeu l în c u r s u l an i lo r

1820-1830 .

Cea la l t ă b i juter ie m e n ţ i o n a t ă în inventar , l a poz i ţ ia 3 4 2 , este un

l an ţ din argint c u d o u ă c ruc i de M a l t a 3 5 , de d imens iun i diferite lucrate din

argint aur i t şi a v â n d câte un amet is t mare în mij loc. P r i nc i pesa Mar i a a

a p ă r u t de mu l te ori în fotografii c u această bi juterie, despre care cred că

făcea par te dintr-o g a r n i t u r ă . L a a ceas t ă p iesă , a u t o ru l n u prec i zează ,

î n să , p e r soana care a oferit-o, ci n uma i va loare ai de 1.000 (lei a u r ? ) . Spre

s fârş i tu l i nven ta ru lu i ma i s u s men ţ i o n a t e r a u notate u rmă toa re l e ordine:

S t e a u a C o r o a n a R o m â n i e i c u br i l iante. S t e a u a Sf. C a t he r i n a c u br i l iante şi

mare l e co rdon , p l ăc i le a 5 decoraţ i i : Reg i n a V i c to r i a , V i c t o r i a şi A lber t ,

Coburg , He s sen şi o decoraţ ie engleză j u b i l i a r ă 3 6 .

De a s e m e n e a e r a u notate diverse pietre preţ ioase şi perle nemon ­

tate. Deoarece toate aceste 400 de obiecte e r au trecut în inventar l a un

pr im capi to l , p r e s u p u n că i n ten ţ i a au toru lu i a fost aceea de a-1 completa

c u a l t e c a t ego r i i de b i j u t e r i i , d a r , d i n t r-un mo t i v n e c u n o s c u t n o u ă ,

i n t en ţ i a n u a ma i fost p u s ă în p rac t i c ă . I nven t a ru l în s i n e s-a dovedit

ex t rem de ut i l , şi coroborat c u alte documen te a condus l a c l a r i f i ca rea

unor punc te de vedere referitoare la anumi te î n t âmp l ă r i care a u avu t loc

ul ter ior şi în cen t ru l cărora s-au găsi t şi aceste bi juter i i . Astfe l , o parte din

a c e s t e a le r eg ă s im în tes tamente le pe care le-a l ă s a t P r i n c i p e s a M a r i a

î n c e p â n d din 1908 p â n ă în 1933 .

L a 1 6 / 1 9 noiembr ie 1908 , af lată la Cotrocen i , Mar i a în vârs tă de

33 an i îşi s c r i a t e s t a m e n t u l 3 7 . M a n u s c r i s u l redac ta t de p r i n c i p e s ă este

s c r i s în l imba engleză c u cerneală neagră şi p rez in tă o copie dact i lograf ia tă

în l imba r o m â n ă . E l conţ inea u l t ima dor in ţ ă a Reginei în caz de deces şi

bunur i l e ce le l ă sa moş ten i re familiei şi prieteni lor: "Dor in ţa mea cea mare

e s t e c a l a f u n e r a l i i c o ş c i u g u l m e u - s c r i a M a r i a - s ă fie p u r t a t de

Reg imentu l IV Roşior i iar n u t ras de u n ca l negru . A l tă mare dor in ţ ă pe

care o a m este s ă fiu î ng ropa t ă l a Horez l îngă b i se r i ca cea m i c ă şi goa lă de

l â n g ă p ă d u r e " 3 8 .

Moş ten i rea pe care o l ăsa so ţu lu i , copii lor în ord inea naşter i i lor,

rude lor s a u altor persoane este su rp r i n ză toa re . E a cons tă în b izuter i i şi

ob iecte de a r t ă deco r a t i v ă , a c e a s t a d in u r m ă f i ind l u c r a t e d u p ă c u m

no t e a z ă Ma r i a , de Fabergé , b i j u t i e ru l cur ţ i i imper i a l e r u s e . P r i nc i pe l u i

F e r d i n a n d îi r eveneau obiecte c u va loare sen t imen t a l ă : u n inel c u s m a ­

ra ld , o p i c t u r ă veche i t a l i ană şi o cut ie pen t ru ţigarete din nefrit . Multe

bi juter i i amint i te în aces t tes tament le regăs im şi în inventaru l î n tocm i t de

dr. T r a m m e . De exemp lu , 3 din cele 4 d iademe existente în ace l inventar

s u n t prezenta te în a ces t document . Dec i , d i adema c u saf ire şi br i l iante

da t ă de Fe r d i n a nd în 1893 îi revenea fiicei sa le M i gnon 3 9 . D i a dema c u cer-

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 219

c u r l b ă t u t e în d i aman te "pe care o a m de l a mama " , no tează P r i nc i pesa , îi

r e venea E l i s a b e t e i 4 0 . A cea s t ă d i a d e m ă s-ar p u t e a s ă fie c e a pe ca re o

poar t ă reg ina Mar i a în s c u l p t u r a executa tă de Gheorghe Leon ida î n 1922 .

De a s emenea , d i adema c u tu rcoase îi e ra des t ina t ă Pr inc ipe lu i N i co l ae 4 1 ,

î m p r e u n ă c u toate b i juter i i le care c on ţ i n e au tu rcoaze . Des i gu r că e r a u

amint i te foarte mu l te piese şi în n e n u m ă r a t e cazur i am in tea şi persoane le

ce i le d ă ru i se r ă . E r a u şi s i tuaţ i i c â n d pract ic r e tu rna o bi juter ie persoane i

care i-o d ă d u s e a l t ă da t ă . De exemp lu : u n ine l c u rub in pr imi t de l a s o r a

s a D u k y îi r evenea aces t e i a . De mu l te ori p rec i z a c h i a r ocaz i a c u ca re

p r i m i s e u n e l e b i j u t e r i i c u m e r a de p i l d ă b o t e z u l c o p i i l o r . D i n t r e

numeroase le b i juter i i amint i te a ic i şi care , unele aveau ch i a r desenu l exe­

cu ta t de P r i nc i pesa Mar i a , d o u ă p iese s u n t astăz i prezente în pa t r imon iu l

muzeu l u i nos t r u . E s t e vorba de "Marele c o r d o n 4 2 din argint în f o rmă de

l a n ţ c u amet is te şi pietrele lun i i " pe care îl l ă sa moş ten i re Mari i Du ce se

Kir i l (sora s a Duky ) . A doua bi juter ie este o "broşă m a r e 4 3 în trei colţur i c u

trei p ietre de ame t i s t " pe ca re o l ă s a "Pr inţesei de Hohen lohe (sora s a

A lexandra ) . Broşa a ceas t a este dec i , în f o rmă de tr iunghi ech i la tera l a v â n d

în f iecare colţ câte u n amet is t caboşon" .

în ceea ce priveşte obiectele de ar tă decorat ivă , a ces tea e r au : stat­

uete din p i a t r ă semipre ţ ioasă , case te , mâne r e de umbre le etc.

U n al t documen t este o filă dact i lograf ia tă în l imba r o m â n ă da t a t ă

29 decembr ie 1912 , l a Cotrocen i şi int i tu lat "Pentru copi lu l meu care se va

naş te , în c a zu l mor ţ i i mele" . A ic i s u n t enumera te câteva bi juteri i apoi îi

l asă "orice bi juter ie care m i se v a da la naş terea lu i şi toate bi juteri i le pe

care le posed şi pe care n u le-am men ţ i o n a t în aceste pag in i " 4 4 . Se referea

des igur l a M i rcea , u l t imu l copil al Măr ie i , ace l a pe care dest inu l 1-a s m u l s

de l â n g ă ea în a nu l 1916 .

R ă zbo i u l avea să-i ia n u n u m a i copi lu l dar şi cea ma i mare parte

din b i juter i i le pe care le-a avut , p u n â n d - o astfel într-o s i tuaţ ie u n i c ă şi

neferici tă în acelaşi t imp.

D u p ă o neutra l i tate de doi an i . R o m â n i a in t ra în augus t 1916 în

vâ l toarea p r imu l războ i mond ia l c u spe ran ţa că a rma t a r o m â n ă v a reuş i

s ă e l ibereze teritori i le aflate s u b s t ă p ân i r e s t r ă i n ă . L a câ teva l un i î n s ă .

R o m â n i a e r a cop l e ş i t ă de for ţa n u m e r i c ă şi t e h n i c ă a i n a m i c u l u i i a r ,

F e r d i n a nd şi Mar ia , a l ă tu r i de alte au tor i t ă ţ i centra le s-au refugiat la Iaşi .

în faţa per ico lu lu i ocupăr i i capitalei ţării devenise i m i n e n t ă s a l v a rea teza­

u r u l u i R o m â n i e i şi a a l tor b u n u r i c u va lo r i i n e s t imab i l e . De a c e e a l a

1 4 / 2 7 decembr ie 1916 l u a u d r umu l Moscovei tezauru l Bănc i i Naţ iona le

din R o m â n i a , î m p r e u n ă c u d o u ă casete care con ţ i neau bi juteri i le reginei

Mar i a , a ces tea fi ind în va loare dec lara tă de 7 mi l iaoen lei a u r 4 5 . A ce s t p r im

t ranspor t a fost depus la Kreml in a v â n d garan ţ i a guvernu lu i r u s . Casete le

c u bi juter i i n u a u fost desch i se şi verif icate, ele fi ind acceptate c u va loare

d e c l a r a t ă 4 6 . A l doi lea t ranspor t a avut loc în iulie 1917 şi con ţ inea valori le

Bănc i i Naţ iona le şi ale C a s e i de Depuner i şi C o n s e m n a ţ i u n i .

www.mnir.ro

220 DORINA T O M E S C U

Revo l u ţ i a d in februar ie 1917 d in R u s i a şi î n l ă t u r a r e a b r u t a l ă a

ţ a r i s m u l u i a u î n s e m n a t p rac t i c p i e rde rea une i m a r i p ă r ţ i d i n b u n u r i l e

R o m â n i e i t r imise l a M oscova . Ast fe l , l a 1 3 / 2 6 i anua r i e 1918 , bolşevici i a u

r up t relaţi i le c u R o m â n i a , l-au ares ta t pe ambasado r u l nos t r u în R u s i a .

D i a m a n d y şi " s e ches t r a u fondul de a u r depus la Moscova"47 . P reocupa t ă

de soa r t a tr istă a ţăr i i , o c up a t ă c u răn i ţ i i şi spi ta le le , reg ina Mar i a n u a

acorda t o i m p o r t a n ţ ă deosebi tă pierderi i bi juteri i lor ei . E a îşi nota în Jur ­

na l u l s ă u ves tea fără alte comentar i i : " Iaşi . 1 8 / 31 i anuar ie 1918 . Azi am

pr imi t ves tea că bolşevici i ne-au dec lara t războ i şi a u p u s m â n a pe tezau ­

ru l n o s t r u şi pe toate bi juteri i le mele, care s u n t la M o s c o v a " 4 8 . E s t e posibi l

c a reg ina s ă fi c rezu t că această s i tuaţ ie poate fi t empora r ă , cert este î n s ă

faptul că d in ace l momen t a î ncepu t un adevăra t r oman pol i ţ ist referitor l a

acele b i ju ter i i . P rob lema obţ iner i i rest i tu i r i i t e zauru lu i a fost r id ica tă de

de lega ţ i a r o m â n ă imed ia t d u p ă t e rm i n a r e a r ă z b o i u l u i , în c a d r u l t r a ta ­

tivelor de pace de l a Par i s în 1919-1920 , dar n u s-a ob ţ i n u t n im ic . Mari le

puter i a u cons idera t că evacua rea tezauru lu i l a Moscova n u a fost con­

s e c i n ţ a o fens i ve i Pu t e r i l o r C e n t r a l e î m p o t r i v a R o m â n i e i , î n c e r c ă r i de

rezolvare a problemei a u fost şi d u p ă 1920 dar, fără rezul ta t .

O adevă ra t ă f u r t u n ă în soc ietatea r o m â n e a s c ă avea să declanşeze

re la ta rea z i a ru lu i "D im i nea ţ a " din 5 iun ie 1933 , i n t i t u l a t ă "Soar ta b i juter i ­

i l o r f am i l i e i r ega l e r o m â n e . Per ipe ţ i i l e e x t r a o r d i n a r e a le u n u i t e z a u r

a s c u n s în t r-un z i d " 4 9 . Ar t i co lu l p re l ua n iş te in formaţ i i a p ă r u t e în pub l i ­

caţ ia "Pos ledn i a Novosti" d in Par i s şi p rac t i c î n v ă l u i a în t r-un m is te r şi

ma i a d â n c povestea bi juter i i lor reginei . Astfe l , este l a n s a t ă ideea că cele

d o u ă casete c u b i juter i i a r fi fost date în păs t ra re lu i D i a m a n d y care l a

rându- ί ,ΐη i a n u a r i e 1918 le-a î n c r ed i n ţ a t c o n s u l u l u i a m e r i c a n . De a ic i

casete le a j u ng la consu l u l Norvegiei, ca re a a s c u n s bi juteri i le în t r-un z id al

vi lei sa le d in Petrograd. în cele din u r m ă , în 1923 , autor i tă ţ i le soviet ice a u

găs i t în u r m a uno r in formaţ i i bi juteri i le. Aces te relatăr i î n s ă , a u fost con­

s idera te c a f i ind neveros imi le de către toţ;i cei care a u cercetat p rob lema

tezauru l u i R o m â n i e i .

Deş i î n 1956 a fost î n a po i a t ă R o m â n i e i o m i c ă parte d in valor i le

ar t is t ice şi cu l t u ra le , n u s-a pu tu t afla n ic i as tăz i d ac ă şl câ t s-a rest i tu i t

d in b i juter i i le reginei Mar i a . De a semenea , n u se ştie d a c ă şi-a tr imis toate

bi juter i i le s a u doar o parte , d ac ă aces tea e r a u persona le s a u n u . D u p ă ter­

m i n a r e a r ă z b o i u l u i R e g i n a M a r i a d e s i g u r şi-a comp l e t a t b i j u te r i i l e î n

d iverse modu r i . As t fe l , l a 15 decembr ie 1 9 2 0 5 0 , s o r a reg ine i , Bea t r i ce -

Infanta Span i e i o a n u n ţ a pe aceas t a , într-o sc r i soa re exped ia tă d in Z u r i c h ,

că i-a t r im is pr in p r i n ţ u l Ca ro l bi juteri i le promise Măr ie i de către m a m a

lor. D u c e s a de Coburg , care decedase în c u r s u l ace lu iaş i a n . De a seme ­

nea , l a 5 a ugus t 1 9 2 1 5 1 , Mar i a a t r imis c omanda coroanei care avea să o

poarte l a A l b a I u l i a u n a n ma i t â r z i u , C a s e i de b i ju t ie r i L u c i e n Fa l i z e .

A c e a s t a t r ebu i a l u c r a t ă în s t i l b i zan t in ( d u p ă d e senu l p i c to ru lu i Cos t i n

Pe t rescu ) , d in a u r c u pietre semipre ţ ioase . în septembr ie 1922 l u c r a r e a

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 221

e ra f ina l i za tă pen t ru s u m a de 6 4 . 8 2 0 f r a n c i 5 2 . To t la Par is şi-a comanda t

reg ina u n col ier de per le d u p ă c u m a f l ăm dintr-o s c r i s o a r e t r i m i s ă de

B a r b u S t i rbey . A c e s t a c omun i c a reginei că a î ndep l in i t comis ioanele i n c l u ­

s iv ace l a legat de colier. Doi an i ma i t â rz iu , în 1924 c u n o s c u t a casă de

bi juteri i C a r t i e r 5 3 a cărei c l ientă e ra şi regina Mar i a , r epa ra pen t r u a ceas ­

ta, î n l u n a apri l ie u n pand loc c u per lă mare în fo rmă de pa r ă şi u n şa ton

c u br i l iante . Tot Car t i e r execu ta în iul ie 1924 pen t ru regina Mar i a o b roşă

c u m o n t u r ă de p l a t i n ă c u d o u ă smara lde de 30 , 65 kt , 8 br i l iante de 6 0 , 6 2

kt şi 16 br i l iante de 10 .72 k t 5 4 .

în t o amna anu l u i 1926 reg ina Mar i a viz i ta S U A , de aceea credem

că a c e a s t ă o c a z i e a p r i l e j u i t r e d a c t a r e a u n e i a n e x e l a t e s t a m e n t .

Documen t u l este dacti lografiat în l imba r o m â n ă şi se i n t i t u lează "Anexa la

tes tament " sep tembr ie 1926 . S i n a i a 5 5 . F ă r ă n ic i o a l t ă expl icaţ ie, a nexa

este de fapt o l is tă c u bunur i l e pe care regina le l ă sa copiilor, rudelor şi

pr ieteni lor . D i n nefericire n u ş t im c u cert i tudine d a c ă este anexa testat-

men tu l u i din 1908 s a u a l a l tu ia î n tocmi t d u p ă războ i . î n a c e s t d o c u m e n t

a p a r m a i p u ţ i n e b i j u te r i i d a r s u n t ma i mu l t e obiecte de a r t ă d eco r a ­

t ivă , s e r v i c i i , c h i a r b l ă n u r i . D i n t r e b i j u ter i i ma jo r i t a t ea e r a u c u per le şi

b r i l i a n t e . De a s e m e n e a , s u n t am in t i t e doar d o u ă d i a deme : " d i a d e m a

m e a c u d i a m a n t e " - s c r i e r eg i na , e r a l ă s a t ă E l e n e i , p e n t r u a fi d a t ă lu i

M i h a i c â n d se v a c ă s ă t o r i 5 6 . Cea l a l t ă d i a d e m ă " c u per le şi b r i l i an te ' îi

r e v e n e a I l e n e i 5 7 . F i u l ce l m a r e a l reg ine i n u p r i m e a n i c i o b i j u te r i e , în

s c h i m b îi e r a u des t i n a t e ob iecte de a r g i n t ă r i e . T o t în a c e a s t ă a n e x ă

e r a u m e n ţ i o n a t e M u z e u l Mi l i t a r d i n B u c u r e ş t i şi R eg imen t u l IV Roş i o r i

a l căre i c o m a n d a n t e r a . M u z e u l u i îi e r a u l ă sa te 6 s ăb i i , o t a b a c h e r ă şi

o b o m b o n i e r ă 5 8 c u c i f ru l R e g i m e n t u l u i IV Roş i o r i , de a s e m e n e a o b r o ş ă

c u c i f r u l a c e l u i a ş i r eg imen t , l u c r a t c u sa f i re şi r u b i n e 5 9 . A t â t b o m ­

bon i e r a c â t şi b r o ş a s u n t î n p rezen t în p a t r imon i u l M u z e u l u i n a ţ i o n a l

de Is tor ie a R o m â n i e i .

D u p ă d e c e s u l rege lu i F e r d i n a n d , reg ina M a r i a v a avea o pu te r ­

n i c ă i n f l u e n ţ ă î n v i a ţ a po l i t i că a ţăr i i pe ca re o v a exerc i t a în s pe c i a l

a s u p r a Regen ţe i . D a r , d u p ă p r o c l a m a r e a l u i C a r o l a l II-lea c a rege, l a 8

i u n i e 1 9 3 0 , a c e s t a a u r m ă r i t s i s t e m a t i c î n d e p ă r t a r e a ei de pe s c e n a

po l i t i c ă a R o m â n i e i . , P e n t r u r e g i n a c a r e c o l i n d a se E u r o p a , a d e v ă r a t

m e s a g e r a l i s t o r i e i şi c iv i l i za ţ ie i r o m â n e ş i c a r e ţ i n u s e s ă a f i rme în

s t r ă i n ă t a t e că R o m â n i a " f ă r ă a p re t i nde , n u cerşeşte c i r e c l a m ă n u m a i

ce i s e c uv i n e " , a u u r m a t zi le tr is te pe t recu te l a B r a n s a u B a l c i c .

L a 2 9 i u n i e 1 9 3 3 a f l a t ă l a B a l c i c (Tenke J u v a h ) r eg i na M a r i a

a v e a s ă r edac t e ze u n u l t im t e s t amen t . D i n pag in i le l u i r ă s b a t e d u r e r e a

reg ine i f a ţ ă de a t i t u d i n e a l u i C a r o l a l II-lea. p r o c l a m a ţ i a "că t re ţ ă r a şi

popor" , pe c a re o a l ă t u r ă t e s t a m e n t u l u i l ă s a de a s e m e n e a să se v a d ă

a m ă r ă c i u n e a e i . F ă c â n d a l u z i e l a e x c l u d e r e a s a d i n R e g e n ţ ă , M a r i a

s c r i a : "A fost o v r eme c â n d m-aţ i r enega t "60 . E a l ă s a m o ş t e n i r e d i ve rse

s u m e de b a n i , d e s t u l de modes te : Soc ie t ă ţ i i M i r c e a , p e r s o n a l u l u i c a re

www.mnir.ro

222 DORINA T O M E S C U

a serv i t-o ; o r e n t ă v i a g e r ă de 1 2 0 . 0 0 0 f r a n c i f r a n c e z i - s u r o r i i s a l e

V i c t o r i a Me l i t a (Marea D u c e s ă K i r i l ) c a re s c ă p a s e c u v i a ţ ă d in R u s i a

an i l o r 1 9 1 8 d a r r ă m ă s e s e f ă r ă avere , etc . Ma i depar te r eg i na s c r i a : "de

b i ju ter i i le me le a m d i s p u s de fapt î n c ă d in t impu l vieţ i i . Rog pe fiii me i

C a r o l şi N ico lae s ă n u facă n i c i u n fel de ob i e c ţ i u n i c u pr iv i re l a b i j u ­

teri i s a u l a v a l o a r e a lor, căc i n u se c u p r i n d î n p a t r i m o n i u l m e u . F i i ce l e

me le ş t i u c u i a p a r ţ i n f i e c a r e " 6 1 . R eg i n a M a r i a n u a f ă c u t î n a c e s t t e s t a ­

m e n t n i c i o refer i re la b i ju ter i i le t r im i se l a M o s c o v a în p r i m u l r ă z bo i

m o n d i a l de sp re ca re n u s-a m a i ş t i u t n im i c d u p ă a c e e a . î n s c h i m b se

p l â n g e că a ve r e a care-i r ă m ă s e s e , graţ ie rege lu i F e r d i n a n d , pe p a r c u r s

se î m p u ţ i n a s e şi că a r fi dori t s ă facă m a i m u l t b ine decâ t a a vu t pos i ­

b i l i t a tea s ă f acă .

î n 1 9 3 7 , l a v â r s t a de 61 de a n i , r eg i na M a r i a se î m b o l n ă v e ş t e

grav . î n t impou l bol i i s a l e C a r o l a l II-lea a avu t ace laş i c o m p o r t a m e n t

r e ce . D e o a r e c e m e d i c u l cu r ţ i i , dr . M a m u l e a n u ş t i a p r e a b i ne de ce

s u f e r e a r e g i n a , e l b ă n u i a o c i r o ză , M a r i a s-a t r a t a t l a M e r a n o 6 2 , î n

I t a l i a şi apo i l a s a n a t o r i u l d r . L a h m a n n d in W i e s s e r H i r s c h , l â n g ă

D r e s d a . L a c e r e r e a e i , r eg ina p ă r ă s e ş t e c l i n i c a , l a 15 iu l ie 1 9 3 8 , d a r

c ă l ă t o r i a c u t r e nu l p r i n m u n ţ i a fost foarte g rea p en t r u e a . A j u n s ă la

S i n a i a a fos t t r a n s p o r t a t ă d i n g a r ă pe u n s c a u n p o r t a b i l de c ă t r e

ofiţerii R e g i m e n t u l u i e i 6 3 .

R e g i n a M a r i a a m u r i t l a 18 iu l ie 1 9 3 8 şi c o r pu l ei ne î n su f l e ţ i t a

fost a d u s l a B u c u r e ş t i în 2 0 iu l ie . F u n e r a l i i l e s-au d e s f ă ş u r a t într-o

c ap i t a l ă c a r e l a d o r i n ţ a s a f u sese p a v o a z a t ă în mov , totul f i ind organ i ­

za t c u fast . P r i n ţ u l Nico lae a pa r t i c i pa t m e n ţ i o n a t c a "ce l de-al doi lea

fiu a l reg ine i Ma r i a " .

î n l e g ă t u r ă c u e x e c u t a r e a t e s t a m e n t u l u i reg ine i , C a r o l a l II-lea

c o n s e m n a în j u r n a l u l s ă u : " î n l in i i m a r i , totul a m e r s b i ne , a c t u l de

î m p ă r ţ i r e p r o p u s de m i n e a fos t a c c e p t a t a b s o l u t f ă r ă d i s c u ţ i i de

to ţ i . . .N icky şi c u m i n e r e n u n ţ ă m de a r i d i c a vreo p re ten ţ i e a s u p r a b i j u ­

ter i i lor pe ca re b i n evo i am a le c o n s i d e r a c a d a r u r i f ă cu te î n v i a ţ ă 6 4 . . . Ş i

t o t u ş i se s p u n e că t e s t a m e n t u l îl n e m u l ţ u m i s e pe C a r o l a l II-lea şi m a i

a l es fap tu l că r eg i na l ă s a se d i a d e m a c u saf i re şi d i a m a n t e a D u c e s e i de

C o b u r g f i ince l s a l e I l e ana , p e n t r u care a v e a o m a r e d ragos te . D i n core ­

s p o n d e n ţ a p u r t a t ă î n t r e r e g i n a M a r i a şi s o r a s a B e a t r i c e î n 1 9 3 3 ,

re iese că o d i a d e m ă a m a m e i lor ca re se af la la s o r a reg ine i a fost în

s i t u a ţ i a s ă fie v â n d u t ă d i n c a u z a da to r i i l o r pe c a r e B a b y le a v e a l a

b a n c a C o u t t s d in P a r i s 6 5 . P robab i l că r eg i na M a r i a a p l ă t i t da tor i i le

s u r o r i i s a l e p e n t r u că l a 1 decembr i e 1 9 3 3 , B e a t r i c e a m i n t e ş t e într-o

s c r i s o a r e că d i a d e m a m a m e i lor 1-a reven i t î n ce le d in u r m ă r e g i n e i 6 6 .

S-ar p u t e a c a a c e a s t a s ă fie d i a d e m a ca re a p rovoca t n e m u l ţ u m i r e a

rege lu i C a r o l a l II-lea. D e s i g u r că p â n ă l a u r m ă C a r o l a l II-lea a ev i ta t o

cear tă în fami l ie deş i , a c e a s t a se î n t â m p l a s e şi l a " c a s e m a i m a r i " c u m

a fost de e x e m p l u s c a n d a l u l i z b ucn i t în f am i l i a duc i l o r de R u s i a (K i r i l ,

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 223

B o r i s , D im i t r i ) , î n 1 9 2 1 , p e n t r u m o ş t e n i r e a b i ju ter i i lo r de f a m i l i e 6 7 .

S p r e deoseb i re de fratele s ă u , se s p u n e că P r i n c i p e s a I l e ana şi-

a r fi a m a n e t a t l a B u e n o s A i r e s , d u p ă 1 9 4 8 , 5 sa f i re şi 2 0 de d i aman t e

p e n t r u 1 5 . 0 0 0 de l i re s te r l i ne c a s ă a ju te em ig r a ţ i a r o m â n ă .

Pe r sona l i t a t e t u l b u r ă t o a r e . R e g i n a M a r i a a fost c e a m a i i u b i t ă

m e m b r ă a fami l i e i rega le . C u r a j o a s ă , p l i n ă de d i n a m i s m , a s u s ţ i n u t

d i n r ă s p u t e r i , pe p l a n d i p l o m a t i c , r e a l i z a r e a u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e a

r o m â n i l o r . E a a î n f r u n t a t g reu t ă ţ i l e r ă z b o i u l u i c a re a în t reg i t R o m â n i a ,

c u o d ă r u i r e t o t a l ă . De a c e e a , c â n d a mu r i t , s-a s p u s că " i se ier taseră

z b u r d ă l n i c i i l e , greşe l i le şi a m b i ţ i a . î n e a l u m e a n u m a i vo i a s ă v a d ă

dec â t m a r e a r eg i n ă d in pe r i o ada r ă z b o i u l u i " 6 8 .

Ş i d a c ă şi-a p i e rdu t b i ju ter i i le pe care le-a a d m i r a t d i n to tdeau­

n a , R e g i n a M a r i a a c â ş t i g a t î n s ă , c e v a m u l t m a i p r e ţ i o s - i u b i r e a

popo ru l u i r o m â n .

BIJUTERII ALE REGINEI MARIA AFLATE ÎN PATRIMONIUL MUZEULUI NAŢIONAL DE ISTORI A ROMÂNIEI

1. Brăţară, 1878. F o r m a t s c l a v , d i n d o u ă benz i c u r b a t e s e m i c i r c u l a r , un i t e p r i n

ş a rn i e r ă şi î n ch i se c u ş los . C i n c i meda l i oane c u c apac , s u n t p r i n se pe

b a n d ă şi con ţ i n portretele fotografie color ale Regine i Mar i a , f rate lu i şi

su ror i l o r s a l e , d in copi lăr ie , Pe reve rsu l f iecăru i meda l ion s u n t gravate:

z i u a , l u n a şi a n u l naş ter i i f iecăru ia , i a r pe capace in i ţ i a l a p r enume l u i .

Inscr ipţ i i : A / 1 5 oct. 1 8 7 4 / Alfred of Ed i nbu rg ; M / 2 9 oct. 1 8 7 5 / Marie of

E d i n b u r g V / 2 5 nov . 1 8 7 6 / V i c t o r i a - M e l i t a of E d i m b u r g ; A / l s e p t .

1 8 7 8 / A l e x a n d r a of Ed imbu r g ; B / 2 0 apr i l . 1 884 /Bea t r i c e of Ed i nbu rg . în

in ter ioru l b r ă ţ ă r i i " F R O M A L F R E D AND M A R I E " X ma i 1878 .

A u r

D imens i un i : Dmax . : 65 mm ; G: 81 ,31 gr.

Inv. 3 7 . 4 31 .

2. Cruce, î n cepu t u l seco lu lu i X I X

F o r m ă g a m a t ă c u vârfur i le f o rmând u n ungh i ascuţ i t şi much i i l e

o rnamenta te c u câte d o u ă r â n d u r i de d iamante . L a par tea supe r i oa r ă o

verigă fixă pr in care trece un inel de pr indere oval, mobi l şi decorat c u d ia­

man te .

F i e r forjat, d iamante .

D imens i un i : L : 150 m m ; L a : 100 mm ; G: 54,01 gr.

Inv. 3 7 . 423

3. Lanţ cu pandantive cruciforme, s fârş i tu l seco lu lu i X I X .

Lan ţ de argint c u d o u ă c ruc i de Mal ta din argint aur i t , de dimensi-

www.mnir.ro

2 2 4 DORINA T O M E S C U

un i diferite, c u con t u r u l b ra ţe lor o rnamen ta te c u d i aman te . In c en t r u ,

într-o r a m ă ovală , câte u n amet is t mare faţetat, fixat p r in ghiare . Lan ţu l

are o cu l i s ă în f o rmă de c ruce de Mal ta .

Argint , arg int aur i t , amet is te , d iamante .

D imens i un i : L c ruce mare : 71 m m , L a c ruce mare : 69 m m ; L c ruce

m i c ă : 54 m m , L a c r u c e a m i c ă : 50 mm ; G: 158 gr.

Inv. 3 7 . 4 2 5 .

4. Centuri, s fârş i tu l seco lu lu i X I X

Fo rma t ă din cordonu l propriu-zis care este a l că tu i t d in 11 l an ţu r i

de argint p r inse l a d is tanţe egale c u şa toane ovale în care s u n t 7 amet iste

şi 10 opale c abo şon . S e î n c h i d e c u c l a m ă , şi d o u ă anexe ident ice ma i

s cu r t e c u 8 şo toane din care 6 s u n t c u opale şi 2 c u amet is te . Se t e rm i n ă

f iecare în par tea l iberă c u u n n u m ă r dub l u de l an ţu r i f o r m â n d f ran jur i .

Argint , amet is te , opale.

D imens iun i : L. centură : 8 20 mm; L. anexe: 770 mm; G: 1501 ,15 gr.

Inv. 3 7 . 4 2 7 a .c .

5. Broşă, s fârş i tu l seco lu lu i X I X

în fo rmă de tr iunghi ech i la tera l , c u latur i le formate din câte d o u ă

bare în sec ţ iune d r ep t ungh i u l a r ă , depăr ta te şi uni te l a colţur i c u câte u n

amet is t caboşon . La tur i le t r iungh iu lu i s u n t decorate c u br i l iante mic i .

Au r , amet is te , br i l iante.

D imens i un i : L la tur i : 8 2 m m , G: 54,01 gr.

Inv. 3 7 . 4 26 .

6. Broşă, î n cepu t u l seco lu lu i X X

R e p r e z i n t ă m o n o g r a m a Reg imen t u l u i 4 Roş i o r i , s u r m o n t a t ă de

co roana R o m â n i e i . P r i m a l i teră "R" este d in rub i ne , a doua d in sa f i re ,

co roana şi ci fra 4 d in br i l iante. Are ac şi cârl ig de pr indere .

A u r , rub ine , br i l iante.

D imens i un i : î: 51 mm ; G: 12 ,70 gr.

Inv. 7 5 . 6 3 9 .

7. Brăţară. 1923 în f o rmă de l an ţ tip "gourmette", c u î n s e m n u l de genera l în cen t ru

(un soare de fo rmă ovală c u o s tea în c inc i colţuri) , fixat pe u n supor t lat

d i n a u r o r n a m e n t a t c u mo t i ve g r a v a t e . I n s c r i p ţ i e pe s p a t e l e p l ă c i i :

O F I Ţ E R I I / R 4 R / R E G I N A M A R I A / C U N E Ţ Ă R M U R I T D E V O T A M E N T /

D O A M N E I ŢĂRII S I / C O M A N D A N T U L U I L O R / 1 9 2 3 . S e î nch i de c u şlos şi

optar de s i gu ran ţ ă .

Au r .

D imens i un i : L: 170 m m , G : 36 , 07 gr.

Inv. 75 .641

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 225

NOTE

1. Ande r son B l a ck , S tor ia del Glolel l l , Navara , 1973 , p. 189 .

2. Lyd i a L . Dewie l , Les B i j oux d u c l a s s i c i sme à l'Art Déco , p. 140 .

3. Ande r son B l a ck , op.cit. , p. 210 .

4. Ib idem, p. 2 3 8

5. Ib idem, p. 218 .

6. Lyd i a L . Dewie l , op.cit., p . l 2

7. Ande r son B l a ck , op . c i t , p. 2 41 .

8. Ib idem, p. 334 .

9. Lyd i a L . Dewie l , op.cit. , p. 4 5 .

10. Ib idem.

11. Rea l i ta tea i l us t ra tă , an X I , nr . 5 33 , 7 apri l ie 1937 , p. 4.

12. Ande r son B l a ck , op.cit. , p. 3 32 .

13. Ib idem, p. 3 4 3

14. G o e r g e s c u B e n g e s c u , C a r m e n S y l v a . V ia ţa reginei E l i s a b e t a , Iaş i ,

1995 , p. 2 2

15. Arh ive le S t a t u l u i Bucureş t i , F o n d Reg ina Mar ia , Dos . V / 6 6 1 .

16. Ib idem. Dos . V / 6 7 1 b is .

17. Ib idem. Dos . 1/2, p. 223

18. Ib idem, Dos . 1/48, p. 7.

19. Rev i s t a subof i ţer i lor , a n X X I V , nr . 266-267-268, 1938, iulie-august-

septembr ie , p. 9.

20 . N i c o l a e G . P r a v i l ă , M a j e s t a t e a s a r e g i n a M a r i a a R o m â n i e i ,

Bucu reş t i , 1916 , p. 18.

21 . Ca ta logu l expoziţiei "Regina Mar ia . U l t ima roman t i c ă " , M.N.I.R., 26

iul ie-30 octombrie 1993 .

22 . Ib idem.

23 . "Cons t i t u ţ i ona l u l " , 16 i anuar ie 1893 .

24 . Reg ina Mar i a , "Povestea vieţii mele", vol . II, p. 9

25 . "Cons t i t u ţ i ona l u l " , 24 i anuar ie 1893 .

26 . Ib idem

27 . Ib idem.

28 . Reg ina Mar i a , "Povestea vieţii mele", vol. II, p. 2 69

29 . Arh ive le S ta tu l u i Bucureş t i , Fond Reg ina Mar ia , Dos . I V / 3 6 , p. 1.

30 . Ib idem, F o n d Ca ro l I, Dos . 4 1 / 1 8 9 3 .

31 . M.N.I.R.. inv. 3 7 . 4 3 1 .

32 . M.N.I .R. , inv. 3 7 . 4 2 3 .

33 . A l . T z i g a r a - S a m u r c a ş , T i n e r i m e a a r t i s t i c ă , I I . S t u d i i c r i t i c e .

Bucu reş t i , 1909 , p. 116.

34 . " R o m â n i a l iberă" , 1994 .

35 . M.N.I.R.. inv. 3 7 . 4 2 5 .

www.mnir.ro

226 DORINA T O M E S C U

36 . Arh ive le S t a t u l u i Bucu reş t i , F o n d Reg ina Mar ia , Dos . I V / 3 6 .

37 . Ib idem, Dos . 1/2, p. 2 84 .

38 . Ib idem.

39 . Ib idem, p. 2 9 6

40 . Ib idem, p. 2 88 .

4 1 . Ib idem, p. 3 0 3 .

42 . M.N.I .R. , inv. 3 7 . 4 27 / a-c .

43 . M.N.I .R. , inv. 3 7 . 4 2 6 .

44 . Arh ive le S t a t u l u i Bucu reş t i , F o n d Reg ina Mar ia , Dos . 1/2, p. 3 16 .

4 5 . M. G r . R o m a ş c a n u , "Tezau ru l r o m â n de la Moscova" , 1934 , p. 13;

vezi şi " T e z a u r u l R o m â n i e i l a Moscova " , Documen t e ( 1916-1917 ) ,

Bucu reş t i , 1993 , p. 7.

46 . T e z a u r u l R o m â n i e i l a Moscova , p. 44 .

47 . Ib idem, p. 114.

48 . Povestea vieţii mele , vol . III, p. 3 04 .

49 . R o m a ş c a n u M. G r . , op.cit. , p. 82-84; vezi şi T e z a u r u l R o m â n i e i la

Moscova , p. 4 5 .

50 . Arh ive le S t a t u l u i Bucu reş t i , F o n d Reg ina Mar ia , Dos . V / 3 1 1 .

51 . "Cuget" , 18, oct. 1992 , p. 4.

52 . Ib idem.

53 . Arh ive le S t a tu l u i Bucureş t i , Fond Reg ina Mar ia , Dos . I V / 3 3 .

54 . Ib idem

55 . Ib idem, dos. 1/2, p. 221-270 .

56 . Ib idem, p. 224 .

57 . Ib idem, P. 2 3 7 .

58 . M.N.I .R. , inv. 7 5 . 6 4 2

59 . M.N.I .R. , inv. 7 5 . 6 3 9 .

60 . Rev i s t a subo f i ţe ru lu i , an X X I V , nr . 266-268 , iu l ie-septembrie, 1938 ,

p. 9.

6 1 . Ib idem.

6 2 . Henr i Prost , Des t ine de l a R o m â n i e 1918-1954) , Pa r i s , 1954 , p. 116.

6 3 . M i r cea M u ş a t , Ion A rde l e anu , R o m â n i a d u p ă m a r e a un i r e , vol . II,

Bucu reş t i , p. 1988 , p. 8 4 5 .

64 . Arh ive le S t a t u l u i Bucureş t i , Fond Ca ro l a l II-lea, Note z i ln ice, f. 187.

65 . Arh ive le S t a t u l u i Bucureş t i , F o n d Reg ina Mar ia , Dos . V / 3 8 8 .

66 . Ib idem.

67 . Ib idem, dos. V / 3 1 3 b is .

68 . Henr i Prost , op.cit. , p. 118-119.

www.mnir.ro

BIJUTERIILE REGINEI MARIA 227

THE JEWELRY OF QUEEN OF ROMANIA

T h e queen E l i s a be t h of R o m a n i a in tended to set up "the jewe l ry of

the c rown" even s i nce 1869 when she mar r i ed the K ing Caro l I of R o m a n i a

bu t s h e s u ceded it part ly. Her succeso r , queen Mary of Roman i a r e s umed

on her effort. S h e w a s pass ionate ly fond of Jewelry.

A s grand-daughter of queen V ic tor i a of Grea t Br i t a i n a n d of tzar

A l e x a n d e r II of R u s s i a , M a r i a , p r i n c e s s of E d i n b u r g , m a r r i e d p r i n c e

Fe r d i n a nd of Hohenzo l lern , s u c ce so r to the thron or Roman i a , în 1893 .

T h e n s he rece ived a s present 400 Jewelry, orders of gold a nd s i lver

w i t h p r e c i o u s s t o n e s , w h i c h r e m a i n e d r eco rded in i nven to r i es wr i t ten

between 1902 a nd 1905 . In her legacies wri t ten between 1908 a nd 1916

she exp ressed her w i s h to leave the jewelry and decorative art objects to

her fami ly a nd fr iends. Most of decorative ar t p ieces were created by C a r l

F a b e r g é . S e v e n of t hose Jewe l ry a re now in the Na t i ona l M u s e u m of

History of Roman i a .

In 1 9 1 6 q u e e n M a r i a n e e d e d to s e n d a g r ea t d e a l of j e w e l r y

Moskow, pu t in two c a ske t s , together wi th the t reasure of the Nat ional

B a n k of R o m a n i a b e c au se B u c a r e s t w a s menaced wi th german occupa ­

tion. T h e worth of those Jewelry w a s by 7 mi l ions lei gold.

It w a s a lmos t s u r e that among those jewelry were all the p ieces of

queen E l i s a be t h because queen Mary didn't ment ion them after 1916 .

A l l the j ewe l ry sen t by queen Mary were seques t ra ted by the bo lshev ics in

So , t h e queen intent ion for created the "jewelry of the crown" was

d ispeled . Be tween 1918 a n d 1933 queen Mary d id again her fund of Jewel­

ry wi th modern p ieces for wh i ch s he d id her legacy a nd s h a r ed them to

her family.

1918 .

www.mnir.ro

Fig. 1. - Brăţară din aur, 1878.

- G o l d bracelet, 1878.

Fig . 2. - Cruce din fier cu diamante, începu­

tul sec. al X lX-lea .

- Iron cross with diamonds; first half

of thp 19 t h century.

Regina Maria The Queen Maria

Fig. 3 . -Lan ţ din argint cu pandantive

cruciforme şi ametiste, sfârşitul

secolului al X lX-lea .

- Silver chain with pendants in cross

shape and amethysts; end of the

19 t h century.

www.mnir.ro

Fig. 4. - Centură din argint cu opale şi ame­

tiste, sfârşitul secolului al XlX-lea.

- Silver belt with opals and amethysts;

end of the 19 l h century.

Fig. 5. - Broşă din aur cu ametiste şi briliante,

sfârşitul secolului al XlX-lea.

- Go ld brooch with amethysts and

brilliants; end of the 19 t h century.

Fig . 6. - Broşă din aur cu rubine, safire şi

briliante, începutul secolului al XX-lea.

- G o l d brooch with rubies, sapphires

and a brilliant; beginning of the 20 t h Fig. 7. - Brăţară din aur, 1923.

century. - Go ld bracelet, 1923.

www.mnir.ro

D E S C O P E R I R E A COIFULUI D E LA POIANA COŢOPENEŞTI, JUD. PRAHOVA. SCURTĂ I S T O R I E

R a d u C o r o a m ă

V l a d Mano l iu

Nume le exac t a l ob iec tu lu i in l e g ă t u r ă c u găs i rea c ă r u i a f acem

prezenta comun i ca re a r t rebui , poate, să fie n u "coiful ( sau coiful de cere­

monie) de l a Po i a n a Coţo feneş t i " ci " c ă c i u l a de a u r " deoarece omu l de

i n i m ă c a r e 1-a d on a t l a 18 ap r i l i e 1 9 2 9 l a " O n o r M i n i s t e r u l A r t e l o r .

D i rec ţ iunea Arheolog ică" (cf. înregistrări i c u nr . 16522 d in 18 apri l ie 1929)

1-a botezat aşa .

"Căc i u l a de a u r de la Coţofeneşt i" este cons idera tă astăz i c a fi ind

un obiect traco-get d in s ec . IV a .Cr . Are 725 , 40 g au r şi d imens iun i l e de

25 ,5 c m / 2 0 c m . Desc r i e rea şi eva luarea s a , în egală m ă s u r ă arheologică şi

art ist ică, a fost f ă cu t ă de n e n u m ă r a t e ori de către istor ic i de prest ig iu c a

Dum i t r u B e r c i u , R a d u F l o r e s cu , M. Petrescu-Dâmbovi ţa şi Mar in D i n u . De

aceea ne vom m u l ţ u m i a reproduce n u aceste anal ize şti inţifice ci p r ima

descr iere a ob iec tu lu i , c ea f ă c u t ă de sc r i i t o ru l Ion Mar in S a d o v e a n u în

ar t ico lu l "Domnu l Ion M a r i n e s c u Moreanu " pub l i ca t în " R ampa " din 28

april ie 1929 , p. 1. " înch ipu i ţ i-vă un t runch i de con din tab lă f ină de au r

p rsă ra t c u melc i în sp i ra le , u şo r reliefaţi pe toată supra fa ţa s a . Plăcile din

ace laş i me t a l , c a r e îl c o n t i n u ă p e n t r u a c ope r i r e a u r e ch i l o r şi a cefe i ,

împodob i t e c u m i nuna t e reliefe, î n c h i p u i n d călăreţ i pe h imere , c u pum­

nale în mâ i n i l e r id icate . Iar frontonul c izelat c u u n motiv m i nuna t de ochi

sti l izaţi". Aceas tă en tuz i a s t ă descr iere este des igur ma i p u ţ i n exactă decât

cele ş t i in ţ i f ice da r este p r i m a în ord ine crono log ică , cea care însoţeş te

re la tarea l i terară a momen tu l u i în care Ion M a r i n e s c u Moreanu a oferit

spre c u m p ă r a r e p re ţ iosu l obiect pen t r u Muzeu l Na ţ iona l de An t i ch i t ă ţ i .

Cop i i f am i l i e i M o r e a n u a u m e m o r a t c u p i e t a t e i s t o r i s i r e a , a d e s e o r i

repe ta t ă de t a t ă l lor, desp re î n t â m p l ă r i l e legate de des t i n u l f abu loase i

"căciu l i de au r " (cf. re latăr i lor d lu i Ir imie M a r i n e s c u Moreanu , as tăz i în

vârstă de 81 de an i , de profesie economist , cava ler a l ord inu lu i "Co roana

Român i e i " , ordin pr imi t pe frontul ant isoviet ic . Domn i a s a este decorat şi

cu " C r u c e a de fier" c l a s a a Il-a).

Ion Ma r i n e s cu (Moreanu este a d ă u g a t nume lu i d u p ă locu l naşter i i

- Moreni) a fost al n ou ă l e a copil a l u n u i ţ ă ran din sa tu l Pietriş - Moren i . în

cei 85 de an i de v iaţă (1878-1963) a reuşi t , dator i tă une i înzestrăr i n a t u ­

rale deosebi te , c a , î n v i n g â n d di f icul tăţ i le une i existenţe care a t raversa t

www.mnir.ro

230 RADU COROAMA si VLAD MANOLIU

mar i pe r t u rbă r i soc ia le (două războa ie mondia le) şl persona le (orfan de l a

vâ t s ta de 9 an i ; l ips i t de spr i j in mater ia l ; p ierzându-ş i oda t ă m i c a avere

agonis i tă ) s ă se r id ice as igurându-ş i sieşi şl famil iei o existenţă î n des t u l a t ă

n u n u m a i c u obiecte mater ia le dar şl c u desch ider i sp i r i tua le deosebite.

D i n b ă i a t de prăvă l ie a a j u n s c u t impu l comerc ian t respectat . A păs t r a t

t o a t ă v i a ţ a , nea l t e r a t e , p r i nc ip i i l e mora l e şi re l ig ioase t r a d i ţ i o n a l e d in

colect iv i tatea u m a n ă în care şi-a petrecut pr imi i an i de v iaţă . Aces t e a l-au

f ăcu t c a , deşi scu t i t de serv ic iu l mi l i tar (ca fiu de v ăduvă ) , s ă plece c a vol­

u n t a r pe front în p r imu l război mond ia l . în tors c u "V i r tu tea Mi l i tară" pe

piept şi-a găs i t fondul comerc ia l d in Ploieşti r is ip i t . L-a re f ăcu t p l e c ând

prac t i c d in n o u de l a zero. Deş i avea doar pa t ru c l ase pr imare n u n u m a i

că a înţe les foloasele cu l tur i i , oferind copii lor posib i l i ta tea une i educaţ i i

comp le te , d a r a î n v ă ţ a t el î n s u ş i d e v e n i n d î n t imp u n u l d i n t re m a r i i

f i lantropi cu l t u r a l i a i o r a ş u l u i Ploieşt i , unde a contr ibu i t s u b s t a n ţ i a l l a

cons t ru i r ea Pa la tu lu i Cu l t u r a l şi la r i d i carea catedra le i c u h r a m u l Sf. Ion.

A c e s t a e s t e o m u l c ă r u i a i s-a a d r e s a t î n i a n u a r i e 1 9 2 9 , c u

î n c r e d e r e , u n fost c a m a r a d de t r a n ş e e , S i m i o n A l e x a n d r u d in s a t u l

Coţofeneşt i , c o m u n a Po iana de Vă rb i l ă u . Aces t a a d u cea c u el u n c iuda t

obiect d in a u r pe care a r fi dorit să-1 valorif ice. Copi i s ă i , care , î m p r e u n ă

c u alţi i , p ă z e au vitele l a p ă s c u t pe ma lu l r â u l u i Dof tana , a u v ă z u t în ma l

u n ob i e c t s t r ă l u c i n d foar te t a re s u b r a z e l e s o a r e l u i de v a r ă ( 1 9 2 8 ) .

J u c ă u ş i , copi i a u scormon i t în ma l de unde a u scos ceea ce ei n u m e a u "o

c ă c i u l ă s t r ă luc i toare" . A u î n cepu t s ă şi-o s m u l g ă u n u l a l tu i a d in m â i n i

p â n ă c â n d i-au r up t pa r tea supe r i o a r ă . Cop i i l u i S im i on A l e x a n d r u a u

r ă m a s c u corpu l căc iu l i i pe care l-au a d u s acasă . Par tea super ioa ră şi-a

p ierdut u r m a a j u n g â n d din mâ i n i l e celorlalţi copii la pă r i n ţ i care , nereali-

zându- i decâ t va loarea s t r ic t ma ter i a l ă , a u valorificat-o probabi l c a meta l

preţ ios. S e cuv ine o m e n ţ i u n e deosebi tă pen t ru ţ ă r a nu l S im ion A l exand ru .

Aces t a , s im ţ i n d că are în m â i n i n u pu r şi s imp l u o b u c a t ă de aur , ci u n

obiect cizelat foarte vech i , îl aduce mare lu i comerc ian t din Ploieşti în care

a v e a î n c r e d e r e a d e o s e b i t ă c o n f e r i t ă de c a m a r a d e r i a de f r o n t . I on

M a r i n e s c u M o r e a n u n u e z i t ă n i c i u n m o m e n t . D e ş i n e s p e c i a l i s t e l

i n tu ieş te că are în m â i n i u n obiect istoric c ă ru i a îl aprec iază imediat f ru ­

m u s e ţ e a şi i m p o r t a n ţ a astfel că fl c u m p ă r ă de l a S im ion A l exand r u c u o

s u m ă foarte mare de ban i (conform ch i tanţe i originale legalizate c u t imbru

f i sca l în i a n u a r i e 1929 - s u m a a r fi de 3 0 . 0 0 0 lei ; în pe t i ţ i a a d r e s a t ă

D i rec ţ i un i i Arheologice a Min i s teru lu i Arte lor l a 18 i anuar ie 1929 s u m a

dec lara tă de Ion M a r i n e s c u Moreanu este î n s ă de 35 . 000 lei). D i n aces t

m o m e n t " c ă c i u l a s t r ă l u c i t o a re " g ă s i t ă de copi i a deven i t " c a s c a de a u r

găs i t ă în j u d e ţ u l P rahova" (cf. scr i sor i i oficiale adresa tă de către Min is teru l

I n s t r u c ţ i u n i i P u b l i c e şi a l C u l t e l o r , D i r e c ţ i a A r t e l o r , d o m n u l u i Ion

M a r i n e s c u Moreanu la 28 decembr ie 1931) s a u "un obiect de o deosebi tă

î n s e m n ă t a t e a rheo l og i c ă şi i s to r i că " ( s c r i s o a r e a of ic ia lă a M i n i s t e r u l u i

Cu l te lor şi Artelor din 24 apri l ie 1929 , înreg is trată c u n u m ă r u l 16522) . în

www.mnir.ro

DESCOPERIREA COIFULUI DE LA POIANA COŢOFENEŞTI 231

pet i ţ ia d in 18 apri l ie 1929 Ion Mar i nescu Moreanu sugera special işt i lor că

" d u p ă părerea m e a dacă a r ma i cerceta acolo poate că o ma i fi ceva l u c ru r i

an t i ce " . î n "Dec l a r a ţ i a " s e m n a t ă î m p r e u n ă c u prof. A n d r i e ş e s c u l a 2 5

apri l ie 1929 revine "deosebit de a ceas t a , părerea s u b s e m n a t u l u i este că

Ono ra t u l Min is ter al Cu l te lor şi Arte lor pr in C o m l s i u n e a Monumente lo r

Istorice şi Muzeu l de an t i ch i t ă ţ i s ă i a m ă s u r i de cercetare la faţa locu lu i ,

î n t ru câ t e posibi l s ă fie şi alte mul te obiecte din aceeaşi vreme în local i ­

ta tea a r ă t a t ă " . Prof. D u m i t r u B e r c i u în l u c r a r e a s a "Ar ta t raco-get ică"

(1969 , Bucureş t i ) con f i rmă că în locul descoperir i i coifului şi în împre ju r i ­

mi a fost g ă s i t ă p r in s ă p ă t u r i arheologice ce ram ic ă de cu loare cenuş ie

l u c r a t ă l a roa t ă . A ce s t fapt con f i rmă observaţi i le de b u n s i m ţ f ăcu te în

1929 de către comerc i an tu l patriot din Ploieşti.

D o s a r u l ca re însoţeş te de a c u m s t r a n i u l obiect de a u r v a p u r t a

n u m ă r u l 5 1 5 8 3 (la D i rec ţ iunea Artelor) . Pr imu l cercetător al coifului d in

C o ţ o f e n e ş t i a fost I. A n d r i e ş e s c u , p r o f e so r u n i v e r s i t a r şi d i r e c t o r a l

Muzeu lu i Naţ iona l de Ant i ch i t ă ţ i d in Bucureş t i , unde a fost depus imedia t

coiful. Ion Andr ieşescu a fost pe r soana care a negociat dona ţ i a (în nume le

Mins i teru lu i Cu l te lor şi Artelor) c u Ion Ma r i n e s cu Moreanu . L a data de 25

apri l ie 1929 profesorul Andr ieşescu î m p r e u n ă c u Ion Ma r i n e s cu Moreanu

d au o declaraţ ie ( semna t ă de ei şi c on t r a semna t ă de u n martor) în care

c onsemneaz ă condiţ i i le donaţ ie i . Fap tu l că s u m a p lă t i t ă ţ ă r a n u l u i S im ion

A l exand ru ( s umă ce a fost î n apo i a t ă lu i Ion Ma r i n e s cu Moreanu de către

min is ter ) este m e n ţ i o n a t ă c a fiind de 3 5 . 0 0 0 lei (faţă de 30 . 000 lei d in ch i ­

t an ţ ă dintre Ion Ma r i n e s cu Moreanu şi ţăran) trimite c a u n i c ă jus t i f i care

la ach i t a rea către ţ ă ran a une i s u m e sup l imentare , p rom i s ă deja aces tu i a

pen t ru momen tu l încred inţăr i i obiectulu i către s ta t (c i tăm din ch i t an ţa din

i anua r i e 1929 "D-sa ml-a s p u s că a t unc i c â n d o v a p reda l a Min is teru l

Artelor d a c ă o cos ta ma i mu l t îm i v a ma l d a ceva") . Donatoru l , aşa c u m se

observă c u u ş u r i n ţ ă , n u doreşte pen t ru s i ne n ic i u n benef ic iu mater ia l . în

"Declaraţ ia" din 25 apri l ie 1929 se men ţ i oneaz ă că dor in ţa s a expresă este

c a "di ferenţa peste s u m a de lei 3 5 . 0 00 c u care a m r ă s c u m p ă r a r obiectul . . .

s ă s e î n t r e bu i n ţ e z e l a f acerea une i case te de oţel p en t r u e x p u n e r e a şi

dep l ina s i g u r an ţ ă a păs t ră r i i obiectulu i donat".

D i n momen tu l demară r i i donaţ ie i (18 apri l ie 1929) ma rea impor­

t a n ţ ă a r heo l og i c ă şi i s to r i că a ob i ec t u l u i p r oduce Imed ia t s en z a ţ i e în

l umea art is t ică şi şt i inţ i f ică. Min is teru l Cu l te lor şi Artelor îl a s i gu r ă pe Ion

Ma r i n e s cu Moreanu de "răsp lă t i rea mora l ă ce vă este as igura tă . . . de a fi

a s i gu ra t pe s e a m a s t a t u l u i u n obiect de o deoseb i t ă î n s e m n ă t a t e arhe-

oligcă şi is tor ică" ( sc r i soarea oficială c u nr . 16522 din 24 apri l ie 1929) .

S c r i i t o r u l Ion Ma r i n S a d o v e a n u p u b l i c ă imed ia t ( D u m i n i c ă . 28 apr i l ie

1929) în " R ampa " un art icol elogios în care a f i rmă " cu m â i n i d in aces tea

cu ra te c a ale dumi ta le , domnu le Ion M a r i n e s c u Moreanu se c l ădesc ...

temeliile u n u i n eam şi prest ig iu l s ă u , în toate direcţi i le. î n t âmp l a r e a ne

m â n g â i e oa recum ... de necazu l de a fi p ierdut, poate pen t ru to tdeauna .

www.mnir.ro

2 3 2 RADU COROAMÀ si VLAD MANOL1U

ves t i t a "C l o şcă c u pu i " . Co i fu l a c e s t a o ega lează ca va loare . Căc i d a c ă

descoper i rea arheolog ică va î n s e m n a poate o da t ă şi va trece ma i departe

în tratatele de specia l i ta te s t ră ine , descoper i rea mo ra l ă a faptei dumi ta le e

î n c ă a n o a s t r ă şi ea î nv iorează " . S c r i s o r i l e ad resa te lu i Ion M a r i n e s c u

Moreanu de către d irectoru l Muzeu lu i de Ant ich i t ă ţ i , I. Andr ieşescu (la 30

apri l ie 1929 ; la 18 iun ie 1929) n u m e s c dona ţ i a "o fap tă mare în s ine" .

Aces te sc r i so r i îl a s i gu r ă pe donator în legă tură c u demara rea l uc ru l u i la

c ase t a de oţel în care aces ta dorea să fie d epu s ă "căc iu la de aur" . S i ngu r a

dor in ţă a lu i Ion Ma r i n e s cu Moreanu fusese aceea c a obiectul de au r să fie

însoţ i t în expunere şi păs t rare de o m e n ţ i u n e în care "să se scr ie numele

m e u şi al găs i to ru lu i de la care a fost c u m p ă r a t de mine" . (Declaraţ ia din

25 apri l ie 1929) .

A s t ă z i c e l e b r u l co i f de l a C o ţ o f e n e ş t i face pa r t e d i n t e z a u r u l

Muzeu lu i de Istorie a l ţări i . C â t t imp a fost expus , inscr ipţ ia însoţ i toare n u

a m e n ţ i o n a t n i m i c desp re S i m i o n A l e x a n d r u d in Co ţo feneş t i ( c o m u n a

P o i a n a de V ă r b i l ă u ) n i c i d e s p r e d o n a t o r u l Ion M a r i n e s c u M o r e a n u .

Con s i d e r ăm că m e n ţ i u n e a trebuie f ăcu tă la viitoarele expuner i , aces t fapt

cons t i t u ind "răsp lă t i rea mora l ă " p rom i s ă de m in i s t ru l de resort din 1929 ,

s i ngu r a de altfel sol ic i tată de patr iotul comerc ian t din Ploieşti. Aces t a , c a

mu l ţ i alţi i , şi-a tră i t ani i târzi i ai vieţii ( după 1944) în pr ivaţ iun i le mater i ­

ale impuse de nedrepa ta r ă s t u rna re socia lă a d u s ă de tancur i le sovietice.

Copi i i să i . b ă t r â n i şi e i . a u dreptu l la b u cu r i a de a vedea nume le ta t ă lu i

lor legat definitiv de ma rea şi importanta s a donaţ ie .

NOTE

Andr ieşescu , Ion şi Ma r i nescu Moreanu , Ion, Dec laraţ ia de predare-

pr imire , 25 april ie 1929 (mss) , M.N.I.R.. inv. 2 8 7 0 3 7 , f. 4.

C h i t a n ţ a de v â n z a r e - c u m p ă r a r e , î n t r e A l e x a n d r u S i m i o n şi Ion

M a r i n e s c u Mo reanu , i a nua r i e 1929 (mss) ( ch i t an ţa este scr isă de

m â n ă . o f i c i a l i za tă c u t imb ru f i sca l de 5 le i ; în loc de s e m n ă t u r ă

A l exand r u S im ion ap robă textul c u ampren ta degetului mare de l a

m â n a d reap t ă , fi ind analfabet) . M.N.I.R., inv. 2 8 7 0 3 7 , f. 5.

And r i e ş e s c u , Ion. S c r i s o a r e către Ion M a r i n e s c u Moreanu d in 30

apri l ie 1929 (mss) . M.N.I.R., inv. 2 8 7 0 3 7 . f. 6.

A n d r i e ş e s c u ion . S c r i s o a r e că tre Ion M a r i n e s c u M o r e a n u d in 18

iun ie 1929 (mss) , M.N.I.R., inv. 2 8 7 0 3 7 , f. 7.

A r b u n e s c u . ΑΙ . , Goldheln i . F r ank f u r t , 1994. p. 148-149.

B e r c i u , Dum i t r u , A r t a traco-getică. Bucureş t i . 1969 . p. 77-82.

F l o r e s cu , R a d u şi Mic lea, I.. S t ămoş i i român i l o r . Bucu reş t i , 1980 , p.

27-28.

P e t r e s c u D â m b o v i ţ a , M. şi D i n u . Ma r i n , T e z a u r u l de la B ă i c en i ,

Magaz in is tor ic , apri l ie 1976 , p. 19.

www.mnir.ro

DESCOPERIREA COIFULUI DE LA POIANA COŢOFENEŞTI 233

S adoveanu . Ion Mar in , Domnu l Ion Ma r i n e s cu Moreanu , R a m p a , 28

apri l ie 1929 , p. 1.

LA DÉCOUVERTE DU HEAUME A POIANA COŢOFENEŞTI. L E DÉPARTAMENT DE PRAHOVA COURTE PRESENTATION

R e s u m e

Pour refaire l 'histoire d u "heaume d'or de Coţofeneşt i" les au teu rs

ont cons idéré que l a mei l leure façon est de su ivre son chem in dès le boral

d 'une pet i te r iv ière d u d e p a r t a m e n t de P r a h o v a J u s q u ' a u x d épo t s d u

M u s é e Na t iona l d 'Histo ire en t enan t compte des t émo ignages o raux et

écrits a i ns i que des documen ts officiels. L 'existence et le respect pour l a

tradit ion de que lques modeste bourgeois comme Ion M a r i n e s c u Moreanu

de Ploieşti s e trouve souven t à l'origine de l a découverte et de l a conserva ­

tion d ' importants trésors cu l tu re l s . S e souven i r de leur geste es t u ne répa ­

rat ion non seu l emen t nécessaire ma i s a u s s i obligatoire.

www.mnir.ro

BARILUL D E LA KHORSABAD, UN PREŢIOS DOCUMENT DIN PATRIMONIUL MUZEULUI NAŢIONAL

D E I S T O R I E A ROMÂNIEI

C ă t ă l i n a O p a s c h i

în a n u l 1974 în colecţiile muzeu l u i nos t ru a in trat o rar i tate arheo­

logică c u n o s c u t ă s ub nume le de "bar i lu l de la Khorsabad " .

Is tor icu l peregr inăr i i aces tu i obiect descoperi t pe teritoriul vech i u ­

lui K u r d i s t a n ( I r ak ) , c a r e i l u s t r e a z ă o p e r i o a d ă d in i s t o r i a A s i r i e i . se

împleteşte c u act iv i tatea consu l u l u i francez din Moldova. V ic tor P l a c e 1 .

B a r i l u l făcea parte din i nven ta ru l arheologic al s ă p ă t u r i l o r de Ia

K h o r s a b a d 2 . locul unde se înă l ţa od in ioară cap i ta la regelui a s i r i a n Sargon

al II-lea. Zona ma i fusese cercetată în pr imele deceni i ale sec . al X lX- lea de

fostul c onsu l f rancez în Ku rd i s t a n . Bo t t a 3 dar în 1844 s ăpă tu r i l e fuseseră

oprite. F r an ţ a , care r e adu se se în a ten ţ i a europen i lor ecour i le civil izaţiei

a s i r i e n e e r a p u t e r n i c c o n c u r a t ă în a c e a s t ă p e r i o a d ă de A n g l i a c a r e

desch i sese şi ea şant iere arheologice în aceeaşi z o n ă 4 .

în aces te condi ţ i i . V ic tor Place num i t consu l în Ku rd i s t a n ad resa în

1851 o cerere sec re ta ru l u i Academie i de Inscripţ i i d in Par i s , sol ic i t înd per­

m i s i u n e a de a con t i nua escavaţi i le abandonate de Botta şi î n d r u m ă r i de

specia l i tate . Se anga ja " . . . s ans avoir a u cunemen t la pré tent ion d'être u n

an t iqua i re , je me borne d'apporter à la s c i ence le c o n c u r s qui peu t lu i

offrir u n ouvr ier de bonne vo lonté . . . " 5 .

Conv inş i de avanta je le funcţ iei consu l a re care-i permi tea lu i V ic tor

Place să se afle ch i a r pe locul r îvnitelor an t i ch i t ă ţ i , membr i i Academie i de

Inscr ipţ i i îi t r a n sm i t în t r-un rapor t foarte a m ă n u n ţ i t , i n s t r u c ţ i u n i r igu­

roase pr iv ind modu l de re levare, identif icare şi conservare a obiectelor. în

funcţ ie de s t r u c t u r a şi par t icu lar i tă ţ i le lor s .

O d a t ă a j u n s î n K u r d i s t a n , t â n ă r u l c o n s u l î n c epe l u c r ă r i l e de

prospectare în j u r u l vech iu lu i şant ier . D u p ă câteva sonda je la K h o r s a b a d

are s u r p r i z a de a descoper i o adevă ra t ă c omoa r ă arheo log ică , reşed in ţa

regelui Sargon al II-lea (721-705 IC).

T imp de pa t ru an i , l u p t î n d c u mul te greutăţ i de ordin ma ler i i i l . cu

rez is tenta şi s u s p i c i u n e a localn ic i lor care pr iveau c u ne încredere o aci ivi-

l a l e a căre i u t i l i t a te n-o î n ţ e l egeau , c o n s u l u l P l ace s-a d ă r u i t a ces t e i

m 1111 c-i cu o p a s i une care i-a a d u s de multe ori mus t r ă r i din par tea supe ­

r i o r i l o r s ă i . Respect îndu-ş i angajamente le făcute Academie i de Insc'ripţii a

i n l o i m a t c u rci iu lar i tate forurile şti inţif ice a s u p r a evoluţiei si rezul tatelor

www.mnir.ro

236 CĂTĂLINA OPASCHI

invest igaţ i i lor sa le . D in procesele verbale ale şedinţe lor Academ ie i a f l ăm

date importante despre descoper i rea pr imi lor bari l i de la Kho r s abad .

în t r-un raport t r imis l a 27 augus t 1852 , a r ă t a că a găs i t în i nc i n t a

pa la tu lu i , în "Sera i " : ... deux objets en t i è rement nouveaux . Ce son t deux

éspèces de gros cy l indres en argile, renflés vers le mi l ieu et décagones ,

ayan t c h a q u n de leur dix p a n s couverts de s ix , sept et hu i t l ignes d'in­

sc r i p t i ons cuné i f o rmes ex t r êmemen t sérées . . . " 7 . Se spec i f i ca faptul că

a u fost descoper i ţ i in l i ros imea z idu lu i şi li se m e n ţ i o n a u d imens i un i l e :

H=23 cm ; D=40 cm: H=25 cm : D=46 cm .

în monumen t a l a lucrare pe care a publicat-o între an i i 1867-1870 ,

Victor P lace prec i za că in a fara celor semna l a ţ i (găsiţi în gros imea z idu lu i

dintre camere le 20 şi 18) a ma i descoperi t ma i t îrz iu şi alţi bar i l i " . . .dans

le m u r éx t é r i eu r d u H a r e m . . . " H . H a r e m u l s-a dovedi t a fi, d u p ă con ­

s ta t ă r i l e c on t empo rane ale uno r spec ia l i ş t i a i I n s t i t u t u l u i O r i en t a l d in

Ch i cago , u n complex re l ig ios 9 . A ic i a u fost găs i ţ i 14 bar i l i c u câte zece

latur i ( d up ă a f i rmaţ ia descoper i toru lu i ) . Dec i în total a r fl fost 16 piese de

aces t l ip . n u 14 c u m a f i rma H .Chavan io l în seco lu l t r e c u t 1 0 , b a z ându-se

probabi l pe a f i rmaţ i a lui Victor P lace. în l u c r a r ea s a : " . . .quatorze exem­

p la i res lurent découver t s . . . " 1 1 . Con fuz i a poate proveni din faptul că obse-

vaţ ia se referea la g rupu l din care ma i r ămăsese r ă doar p a t r u p iese ulte­

rior.

A m ins i s t a t ma i mu l t a s u p r a n u m ă r u l u i şi a spec tu l u i aces tor ba ­

r i l i , deoarece major i ta tea a u zece la tur i . A m s p u s "major i tatea" , pen t ru c a

în vol.III . ca re cupr inde p l anşe ale a n s amb l u l u i din Kho r s abad . ale edif ici­

ilor, recons t i tu i r i şi imagin i ale obiectelor, în p l a n ş a 78 s î n t în fă ţ i şa ţ i 2

bar i l i , c u cîte opt l a tur i . S i ngure le ind ica ţ i i ca re se d a u despre ei s în t :

" . . .p l .78. Inscr ip t ions s u r tèrre cuite" , şi la pg.VIII : " Inscr ip t ions s u r tèrre

cu i t e : 1 et 2: b a r i l s à h u i i s pans, p r o v e n a n t d e s m u r s ex t é r i e u r s d u

Harem" , (s .a . ) . Dec i este o contradicţ ie în tre textul lucrăr i i , referitor l a bar ­

ilii găsiţ i în z idu l exter ior al Ha r emu l u i : " . . . c es cy l i nd res ou ba r i l s son t

i d en t i q ues à c e u x qu i p r ov i ennen t d u gros m u r de l a c h a m b r e 2 0 d u

Se ra i l , m e n t i o n é s p recedement . . . " 1 2 ( s . a ) , bar i l i care a u zece la tur i . (Poate

au toru l se referea la semln f lca ţ ia lor).

D a r pe l ingă aceste p iese, c u zece şi opt la tur i , ba r i l u l d in colecţia

Muzeu lu i Naţ iona l are . . . n o u ă la tur i . Despre locu l unde a fost găs i t , n u se

d a u n i c i u n fel de i nd i c a ţ i i în l u c r a r e a lu i V i c t o r P l a ce . C r e d e m î n s ă ,

da tor i t ă " scăpăr i i " pe care o ana l i z am ma i s u s , că şi a ces t a pu tea să pro­

v ină d in g rupu l celor găsiţ i în "Harem" , care e ra cel ma i n umeros . Poate

tocmai "un ic i t a tea" lu i , d a t ă de n u m ă r u l de n o u ă la tur i , 1-a f ă cu t pe V .

P l ace să-1 p ă s t r e ze . Nici în d o cumen t e l e de l a A rh i ve l e S t a t u l u i , c a r e

c u p r i n d m u l t ă co responden ţ ă , rapoar te , borderour i legate de ac t iv i ta tea

lu i V. P lace l a K h o r s a b a d , n u a m găs i t ind icaţ i i referitoare l a ba r i l u l c u

n o u ă l a tur i . E s t e î n să fără n ic i o îndo ia l ă , tot o p iesă i l us t r î nd r i tua lur i le

de f unda ţ i e pract ica te c u deosebi tă gri jă de as i r ien i . D imens i un i l e lu i s înt :

www.mnir.ro

BARILUL DE L A KHORSABAD 237

L=22,8; 1=11 cm ; h=6,3 cm evident ma i reduse decît ale celor c u zece laturi .

Soa r t a celorlalţi bar i l i , c a şi a mul tor alte piese de o mare valoare

este prec iza tă în l u c r a r ea descoper i toru lu i .

In 1855 la 27 apri l ie. Victor Place a n u n ţ a Min is teru l Cu l t u r i i din

Fran ţa , că a îmba r c a t toate ant ich i tă ţ i le pe " k e l e ku r i " 1 2 , pen t ru a fi t r ans ­

portate pe T i g r u , de l a Mossu l , în portu l B a s s o r a 1 3 . Re l a ta despre difi­

cul tăţ i le pr iv ind l i psa mi j loacelor de t ransport adecvate pen t ru a î ncă rca şi

dep lasa imense le s ta tu i de tauri androcefa l i (c în tăreau f iecare cea . 18 t.),

s a u fragmentele de frize (în vol.III al lucrăr i i sa le cîteva p l an şe în fă ţ i şează

aspecte ale convoaielor de transport ) .

Lu i Victor Place n u i s-a permis să însoţească convoiu l , deoarece

încă din 1854 fusese n um i t consu l la Ga la ţ i , în Moldova şi c u mare greu­

tate a pu t u t r ă m î n e în Ku rd i s t a n , n uma i pen t ru a îmba rca an t ich i t ă ţ i le .

Tr ibur i l e de arab i nomaz i de pe ma lur i le T ig ru lu i e r a u în p l i n ă insurecţ ie ,

iar prezenţa consu l u l u i pe plutele de t ranspor t a r fi fost s a l u t a r ă căci şt ia

c um să trateze c u insurgenţ i i . I reparab i lu l s-a produs prin a t aca rea con­

voiulu i pe un af luent al T ig ru l u i n um i t Chat-el-Arab. Plutele s-au r ăs tu r ­

nat, ma re parte din î n c ă r c ă t u r ă s-a s cu f unda t s a u a fost d i s t rusă de a ta ­

canţ i i i r i taţ i că n u găs i se ră obiecte din meta le p r e ţ i o a se 1 4 . în aceas t ă

s i tuaţ ie , la Par i s a u a j u n s pu ţ i ne obiecte faţă de bogăţ ia descoperir i lor (se

i n ten ţ iona prezentarea lor l a Expozi ţ ia un iversa l ă din 1855) .

C a r e este î n să i m p o r t a n ţ a deosebi tă a acestor bar i l i , obiecte lipsite

de u n a s pec t deosebi t , confecţ ionaţ i d in arg i l ă şi de o f o rmă cu r i o a s ă ?

Valoarea c u adevărat inest imabi lă este dată de şirurile de cuneiforme cursive

care le acoperă sup ra f a ţ a în r indur i str înse şi ordonate.

Tex tu l inc iza t pe bar i lu l de la Muzeu l Naţ ional este acelaşi c a şi pe

piesele s im i l a re care s-au ma i p ăs t r a t (cu omis iun i neesenţiale). E l a lost

desc i f r a t de eng lez i i R a w i l l s o n şi Morr i s şi p ub l i c a t î n c ă din 1856 in

" J ou rna l As i a t i que " de către Menant şi J .Opper t . Fragmente importante

din aces t text au fost preluate şi comentate in l uc ra rea lui H .Chavan io l .

iar integral . în l u c ra rea lu i V. Place. în acord cu J .Opper t (care a colaborat

la rea l i zarea "apend ice lu i " din vol.II: textele tăbliţelor de funda ţ ie , al bar i ­

lilor, al taur i lor androcefal i ) , V .P lace , n u a publ icat decît u n text pen t ru

bari l i . S e sugerează că textul era aproape identic pe toate piesele, omis i ­

unea unor porpoziţ i i fi ind datorată probabi l unor considerente de spa ţ i u ,

da tă fiind s up r a f a ţ a lor diferită (zece. n o u ă s a u opt laturi) .

F i i n d vorba de obiecte consac ra te r i tua lur i lor de f unda ţ i e a une i

c o n s t r u c ţ i i , c u ro l apo l ropa i c " " 1 . c a şi t ăb l i ţ e l e d in m a t e r i a l e d i fer i te

descoperi te într-o l adă de p iatră s u b unu l din p ra fur i l e p a l a t u l u i 1 6 , textele

cup r i ndeau în a fara omagieri i zeilor, re la tarea faptelor de vitejie ale regelui

Sargon a l II-lea şi i s tor ia cons t ru i r i i o r a şu l u i . Pr ismele de aces t fel s î n t

atestate n u m a i l a sf îrşitul m i len iu lu i II î .C. şi la î ncepu tu l m i len iu lu i I î .C .

Mesopotamieni i c redeau in pu terea cuv in l u l u i pe care îl a s im i l a u

creaţiei s a u existenţei şi n u se î ndo i au de ef icacitatea lui î na in te de a con-

www.mnir.ro

238 CĂTĂLINA OPASCHI

s t r u i s a u de a r e s t a u r a u n edif ic iu , regele p l a s a în f unda ţ i i , s u b pragur i

s a u în z idur i , texte s c r i s e pe mater ia le diferite, în cît ma i mul te exemplare ,

p en t r u a le m ă r i ş a n s a de-a t r ave rsa e tern i ta tea . Texte le se a d r e s a u în

spec ia l zeilor şi suveran i l o r s ucceso r i ct i toru lu i , care e r a u obl igaţ i în cazu l

unor res taură r i , să Ie p u n ă c u p ioşenie la loc şi să le mul t ip l ice pen t ru a

perpetua gloria şi măre ţ i a l o r 1 7 . în caz de d istrugere, profanatoru l u r m a să

supor te rigorile b les temu lu i c u care se î n che i a u t ex te le 1 8 .

S ă ne ap l e c ăm î nsă a s u p r a in formaţ i i lor at î t de preţ ioase care s în t

înscr ise pe bari l i i de la Kho r s ab ad ai regelui Sargon al II-lea.

Acest rege as i r ian , al cărui nume "Saru-Ken" , î n semna "rege-legitim",

fost genera l al lu i S a l m a n a s a r al V-lea (720-712 î . C ) , se pare că era un

uzurpa tor (nu făcea parte din famil ia regelui , iar nume le lui pune pe gîn-

d u r i ) 1 9 . A domn i t în per ioada Imper iu l u i Nou a s i r i a n (730-612 î . C ) ,

c i nd As i r i a şi-a re l ua t mar i le c ampan i i de cucer i re pen t r u î n l ă t u r a r ea

d inast ie i a rameen i lor . Regii din această per ioadă s-au r emarca t printr-o

agesivitate r ă zbo i n i c ă deosebi tă , c u scopu l prec is de a rea l i za u n " Imper iu

u n i v e r s a l " 2 0 . I deea n u e r a n o u ă , f i ind u r m ă r i t ă î n c ă î n a i n t e a reg i lor

Imper iu lu i Nou, din s ec . X I V î . C . c înd uni i dintre ei a u î ncepu t s ă se inti­

tuleze "Rege al lumi i " . I n s t a u r î n d pr inc ip iu l " r ăzbo iu lu i t o ta l " 2 1 , pen t ru a¬

şi m ă r i teritoriul a u folosit mi j loacele cele ma i teribile: j upoa ie , sco t ochi i ,

trag în t e apă , m u t i l e a z ă , trec pr in sab ie popu l a ţ i i în t reg i , i a u în robie,

depor tează (în spec ia l meseriaşi i ) .

Pe b u n ă dreptate profeţi i evrei caracter izează apoca l ip t i c i nvaz i a

as i r i ană : " . . . î na in tea lu i (a regelui) merge m i s t u i nd focul , iar d u p ă el arde

văpa i a . P ă m î n t u l este î n a i n t ea lui c a g r ă d i n a Ra i u l u i , iar d u p ă t recerea

lui . p u s t i u infr icoşător , căci n im ic n u scapă din faţa l u i . . . " 2 2 .

Un astfel de rege a fost Sargon al II-lea fondatorul "D inast ie i sar-

gonizi lor" , c a re graţ ie polit ici i r ă zbo i n i ce , depor tă r i l o r , Ja fu lu i şi a une i

exp loa tă r i economice abi le , va pre lung i î n c ă u n veac d o m i n a ţ i a As i r i e i .

Tex tu l bar i l u l u i p rez in tă pe larg aceste fapte războin ice: " . . . E u s în t regele

care de la ven i rea la putere n u am r iva l i . . .Am domnit î ncep înd de la R a s .

care e d e p e n d i n ţ a E l a m u l u i , a s u p r a P u k u n d u l u i , T a m u n - u l u i , oraşelor

D u r - K u r i g a l z u şi R a o i t h , ţ a r a A r a m - S o b a . p î n ă l a m a r e l e f l u v i u a l

Eg i p t u l u i , l a î n t i n s a Fen i c i e l a S i r i a în t reagă . . . H a m s u r p î n ă la o raşu l

S imapa t t i în î n depă r t a t a Mezie. la r ăsă r i t u l soare lu i . Namr i , A l ban i a . Bet-

Hamban . Partiene, Van , Armen ia . Colcida, Tuba l , p înă la Moschieni . . . m-am

a r ă t a t în vă i le K a l u , a lu i Humban igas . regele E l a m u l u i şi l-am pu s pe

fugă ... A m lup ia t con t ra Bet-Omri-ului ( Israelulu i ) întreg. A m înv ins în

o raşu l R a p h i a , Eg ip tu l ... a m dez r ădăc i na t ţara Hama th şi pe regele I lubid

l-am tor turat şi l-am Jupu i t de v iu . . . a m jefui t Musas i r-u l , d u p ă ce U r ş aha

regele Armen ie i , în m a r e a lu i groază şi-a luat viaţa c u propr ia m î n ă . . . " 2 3 .

D i s t i ngem din text modu l diferit de comportare faţă de regii teri­

toriilor d in vec ină ta te . Un i i s în t al iaţ i : Humban i g a s regele E l a m u l u i s a u

regele Cha l dee i , care as is tă la pedeps i rea poporulu i din T u h m u n . Ce i care

www.mnir.ro

BARILUL DE LA KHORSABAD 239

încearcă să se revolte s a u să încheie a l ianţe între ei pen t ru a rez i s ta în

faţa As i r ie i , s în t groaznic pedepsi ţ i : " . . .am încercat din greu Be t-Buru t as ,

al c ă ru i rege Amba r i s i n u voia s ă creadă în pu terea lu i Sa rgon , el se sp r i ­

j i n i se pe U r ş aha , regele Armen ie i şi pe Mita (Midas) Mosch i anu l (frigianul).

L-am expu lza t pe Mita. " . . .Am vă zu t că U r ş aha s-a s i n u c i s , I lubid a fost

Jupu i t de v i u : " . . .am s u p u s Ka ra l l a [un ţ i nu t care se răsculase] f ăc îndu-mi

t iară din pielea lu i A s s u r l i c h , guvernatorul . . . " (n.a . )

D u p ă ce cuce reş t e , d e p o r t e a z ă p o p u l a ţ i a u n o r ţ i n u t u r i : " . . . am

deportat t r ibur i le T i s s a i . . . " ; " . . .Am s c h i m b a t locur i le oraşelor din Papa ,

L a l u kn i , S u k k i a , B a l a , Ab i t i kna care une l t i seră c u ţara Kakm i " . Dec imează

popu l a ţ i a altor oraşe: " . . .Am şters de pe faţa p ă m î n t u l u i And i a , Z ik i r tu . . . şi

am a r unca t a s u p r a răscu la ţ i lor teroarea morţ i i " .

D u p ă "paci f icare" , c a un rege gospodar trece la organizarea imper i ­

u lu i : ". . . am ins ta la t în ţările aces tea locotenenţ i i mei ca guvernator i şi le-

am i m p u s t r ibutur i , ca şi asirienilor ".. . (s .a . ) . As i r ien i i p l ă t e au impozite

destu l de r id icate , foarte necesare menţ iner i i une i a rmate putern ice şi b ine

dotate, c a i n s t r umen t al politicii expans ion is te promovate de sargon iz i .

Această p reocupare p e r m a n e n t ă a lui Sargon al II-lea este foarte t r anspa ­

rentă în textul pe care-1 a n a l i z ă m : " . . .Am m ă r i t î n t i nderea As i r i e i . . . A m

întăr i t imper iu l . . . " etc.

Gr i j a deosebi tă pentru împăr ţ i rea dreptăţ i i este s ub l i n i a t ă în mod

repetat: "am s u s ţ i n u t pe cei s l ab i " , "am pedeps i t pe cei v inovaţ i " , " am

guvernat fără nedreptate şi fără s ă oprim pe cei s lab i " . D u p ă cruz im i le

d e s c r i s e a n t e r i o r a c e a s t ă gr i j ă pa re c i u d a t ă . P re roga t i v a rege lu i de a

împăr ţ i d rep ta tea avea î nsă rezonan ţe de n a t u r ă m i s t i c ă , rezu l ta te din

însuş i ca rac te ru l divin al regal i tăţ i i . U n proverb babi lon ian a ră ta că "omul

este u m b r a zeu lu i , s c l avu l este u m b r a omulu i , dar regele este asemenea

cu zeul2A ( s . a . ) . T o t în a c e s t s e n s r e m a r c a m p r e o c u p a r e a p e n t r u

respectarea legilor (în text se vorbeşte de "legile lui Baalmit" ) .

S ăpa rea şi întreţ inerea cana le lor şi c isternelor pentru irigaţii con-

s l i l u i a o l a t u r ă a politicii de stat . irigaţi i le cons t i tu ind s i ngu ra garanţ ie

pentru as igu ra rea cu l tur i lor agricole într-un ţ i nu t ar id . în textul bar i lu lu i

t ranspare această preocupare a regelui Sargon a l II-lea: "... A m traversat

văi . . .ar ide care e r au locul că ldur i lor mortale şi tre*cînd am pus să se sape

cisterne.. .*': " . . . E l [regele] a î n t repr ins o cercetare a ad î nc im i i . . . a forţei

cu rsur i l o r de apă , care vor aduce în s u s şi în Jos a b u n d e n ţ a şi fertil itatea".

Referindu-se la regii anteriori a r ă ta " . . .n ic iodată , n imen i dintre e i . . . n u a

încercat să sape u n cana l " . S i această grijă pen t ru s i s temele de irigaţie

făcea par te d in ob l iga ţ i i l e "d iv ine" ale rege lu i , căc i : " . . . ei [zeii] m-au

î n d e m n a t să s ap cana le . A m avut încredere în sfaturi le lor, de l a care n u

trebuie să te sus t rag i " .

A a co rda t ma re a tenţ ie că i lor de c o m u n i c a ţ i e : " . . .Şi-a î n d r e p t a t

sp i r i tu l [regele] a s u p r a popu l ă r i i î n t inse lor ţ i n u t u r i pr in desch i de rea de

d rumur i şi a l in ierea Jaloanelor (acele " kudu ru " , dintre care unele s-au păs-

www.mnir.ro

240 CĂTĂLINA OPASCHI

trat în colecţiile unor muzee şi care m a r c a u răscruci le) . D r umur i l e e r a u

pietrui te , b ine î n t re ţ i nu te şi controlate. In zonele de deşert e r a u consol i ­

date c u p i a t r ă şi d in loc în loc de-a lungu l lor, se af lau f înt în i pen t r u că lă ­

tori . As i r i en i i a u fost de fapt pr imi i care a u const ru i t d r umu r i bune , foarte

necesa re în t r-un s ta t at î t de î n t i ns , adm in i s t r a rea ef ic ientă s a u in tervenţ ia

a r m a t ă dep i n z î nd în b u n ă parte de s t a rea căi lor de a cces din cap i t a l ă spre

cele ma i î ndepă r t a te colţur i ale imper i lu lu i .

D u p ă conso l i darea puter i i , pr in ext inderea ter i tor iu lu i , organ izarea

adm in i s t r a t i v ă , popu la rea unor zone, desch iderea de d r umu r i noi , a s i gu ­

r a rea apei pen t ru agr i cu l tu ră , regele a t recut la cons t ru i rea noii sa le cap i ­

tale.

Locu l este a les c u gri jă, textul inscripţ iei bar i l u lu i f la t înd evident

van i ta tea regală . ". . .Regele gr i ju l iu c u dator ia lui şi nu t r i nd dor in ţa de glo­

r ie . . . şi-a î nd rep t a t a ten ţ i a a s u p r a s t înc i lor i nacces ib i l e . . . şi a găs i t a ic i

a m p l a s a m e n t u l f unda ţ i i l o r . . . E l a a d u s în va l ea p ă r ă s i t ă care s u b regii

d ina in te n u c u n o s c u s e funda ţ i i , ze lu l î nno i tor şi p l anu l u n u i oraş care

n u fusese a ic i î na in te . . . " . Se de sc r i u ma i departe f r ăm în t ă r i l e regelui în

faţa aceste i hotăr î r i şi d u p ă o eva luare a bogăţ i i lor , a po ten ţ i a l u l u i u m a n

şi a "f i inţelor an imate" [sclavi lor] care t rebu iau folosite, evident "... c u a j u ­

toru l z e u l u i S oa r e , mare l e s t ă p î n al mar i l o r ze i " , a rea l i za t desene le şi

p l a nu l o r a ş u l u i care este d e semna t a ic i c u d enum i r e a de "Magganuba "

["cei pa t ru tamar in i "] .

î n t î l n i m la a c e s t p a s a j d in text o i n f o rma ţ i e foarte i n t e r e s a n t ă .

S c r i b u l , vorb ind l a pe rsoana întî i despre rege, spune : "... mar i i zei m-au

num i t astfel [ Sa r uk i n = cel legitim], pen t ru că m-am îngri j i t de cele legiuite

şi de l e g ăm î n t u l j u r u i t , pen t ru că a m guvernat fără să oprim pe cei s lab i .

Le-am rest i tu i t s t ăp în i lo r c împur i l o r pre ţu l terenur i lor lor, în argint

s a u în b ronz . Apoi le-am dat în c ompensa ţ i e une le te nefolosi te pen t r u

terenur i le fără valoare" .

E s t e c iuda t că într-un stat în care regele avea puter i d iscreţ ionale

a s u p r a fi inţelor şi bunur i l o r lor, el s-a îngri j i t să despăgubeasc ă diferenţi­

at, în funcţ ie de va loarea terenu lu i , pe proprietar i . Probabi l că expl icaţ ia

este de n a t u r ă m is t i că , căci ma i departe se referă la ceremoni i săvîrşi te

" î n t ru cred inţă" , pen t ru arhi tecţ i , pen t ru "zeul puter i i " şi " zeu l care judeca

fiinţele, umane" [ s . a . ] . Ce lor care n u a u pr imit despăgub i r i , le-a dat o a l tă

b u c a t ă de p ă m î n t , f e r i n d u - s e s ă î n c e a p ă o a s t f e l de a c ţ i u n e p r i n

comi terea u nu i a bu z s a u a une i nedreptă ţ i . Despăgub i r ea t rebu ia f ă cu t ă

pen t ru a n u supor t a u rmă r i l e v reunu i b les tem.

U r m ă r i m apoi s u i t a ceremoni i lor legate de cons t r u i r e a u n u i nou

o r a ş , c a r e s-a d e s c h i s p robab i l p r i n a n u n ţ a r e a p u b l i c ă a a c e s t u i ac t ,

î n f ăp t u i t so lemn de regele p u r t î n d prerogativele puteri i : " . . .am d i spus să

mi se a d u c ă coroana . . . " .

în a treia l u n ă , S i v an , p a t r ona t ă de "zeul care s tăp ineş te cerur i le şi

p ă m î n t u l " , decretată de rege şi preoţi c a " l una cărămiz i i " , s-a î ncepu t mo-

www.mnir.ro

BARILUL DE LA KHORSABAD 2 4 1

(Ma rea cărămiz i l o r pentru construcţ i i , s u b protecţia zeu lu i Nebo, "locote­

nentu l U n i v e r s u l u i " , z eu al sc r i e r i i şi al î n ţe l epc iun i i . E s t e i n t e r e s an t ă

această asoc iere a prerogativelor zeu lu i Nebo ca patron al c ă r ăm iz i i şi al

scr ier i i . D inco lo de p r ima apropiere sugera tă de lut c a mater ia l c omun al

cărămiz i lor şi al tăbl i ţe lor uti l izate c a supor t pen t ru scr ie re , pu tem merge

i n . i i departe c u asoc ierea g î nd i nd că sc r i e rea , cuvinte le , c u toată î ncă rcă ­

tura lor sacră a t r i b u i t ă de as i r i en i , const i tu ie "cărămiz i le în ţe lepc iun i i " .

Even imen tu l cons t ru i r i i o r aşu l u i este consemna t în texte scur te incizate

pe unele c ă r ăm i z i : "Sargon . rege al Un iversu lu i a cons t ru i t o cetate. Dur-

Sa ruk i n a numit-o. Un palat fără egal a constru i t in inter iorul e i " 2 f l .

In a c i ncea l u n ă . Ab . p a t r ona t ă de zeul loculu i s-au pus fundaţ i i le

oraşu lu i , r id ic îndu-se a l tare în onoarea mar i lor zei S a l m a n . S i n , Militta,

B in . S a m a s . Ninip. Aces t a este momen tu l p lasăr i i inscripţ i i lor de fundaţ ie

scr ise pe diferite mater ia le şi pe bar i l i , în anumi te locuri din palat .

S-a t recu t la r i d i c a r ea pa l a t u l u i , care a lost acoper i i c u piei şi

s u s ţ i n u t de st î lp i d in l emn de esenţe p re ţ ioase : a b a n o s , c e d r u , f i s t i c

ch iparos şi t amar i n . D imens i un i l e a u fost r iguros ca l cu l a te , iar spa ţ i u l

o raşu l u i r i gu ros împ ă r ţ i t . L a l ucră r i l e de cons t ruc ţ i e p a r t i c i p au în mod

r i tual regele şi fami l ia s a . pent ru a se face p l ăcu ţ i zeilor

Cap i t a l a lu i Sargon ocupa o sup ra f a ţ ă trapezoidală de cea . 3 00 ha .

şi avea şapte porţ i , f iecare ded icată une i zeităţ i . T re i dintre ele e r a u fas tu ­

os ornamenta te c u rel iefur i şi frize din că răm iz i pol icrome. O r a ş u l avea

toate componente le urban is t i ce ale epocii : pa la tu l regelui , palatul p r i n ţu ­

lui moş ten i tor (în par tea de sud) , un z igurat (V. Place îl n umeş t e "observa­

tor"), templu l zeu lu i Nebo şi u n grup s e c u n d a r de rez idenţă cu dest inaţ ie

n e c u n o s c u t ă 2 6

Pala tu l regal avea 209 încăper i şi 31 de curţ i , grupate în trei cor­

puri d ist incte: camere le de recepţie ale regelui , locuinţele s lu jbaş i lor şi o

inc intă sacră . Avea trei faţade c u tu rnur i pă t ra te , s t ră ju i te de tauri andro­

cefali î nar ipa ţ i p u r t î n d i n s c r i p ţ i i 2 7 T u r n u l faţadei din mij loc era stră ju i t şi

el de tauri androcefa l i şi de un u r i a ş relief înfăţişindu-1 pe Gh i l g ameş in

luptă cu leu l . Pragur i le e r au din p ia t ră iar plintele împodob i te c u reliefuri

şi picturi care î n f ă ţ i ş au scene de ceremonia l s a u v înă toare , unde , evident,

regele d o m i n ă c u toată so lemni ta tea .

Există o măre ţ ie a construcţ ie i care curge din aproape în aproape

prin s u c c e s i u n e a curţ i lor inter ioare, care se m icşorează spre centru l rezi ­

denţial unde pu ţ i n i pu teau p ă t r u n d e , iar a rh i tec tu ra este în armonie c u

peisajul din j u r . Te ra se l e orientate pe direcţ ia nord-nord-vest. a s i g u r a u

răcoarea şi o m i n u n a t ă privelişte spre m u n ţ i i Muss r i din apropiere. Tex tu l

menţ ionează şi faptul că "p iatra u n g h i u l a r ă " a cetăţi i , p a t r ona t ă de zeu l

Ninip, fusese p l asa t ă de rege d e a sup r a st înci lor .

î n d e m n a t de ad î nca s a p ioşenie , regele man i fes t ă o deosebi tă gri jă

pentru c ins t i rea tu turor zeilor. Nu numa i că le r id ică al tare pretut indeni

(la Kho r sabad există un adevăra t car t ier al lor), dar le ded ică şi porţ i le

www.mnir.ro

242 CĂTĂLINA OPASCHI

o r a şu l u i . Soa re l u i şi zeu lu i B i n . porţ i le de răsăr i t ; porţ i le de l a s u d , zei lor

B e l - E l şi M i l i t t e i -Taana t h ; por ţ i l e d in no rd , ze i lor N i s r o c h , S a l m a n şi

Mil ittei: porţ i le de l a vest , lu i O a n n e s şi zeiţei Iştar. Pen t ru Nebo a con­

s t ru i t u n temp lu separa t , c a fiu al mare lu i zeu Marduk .

C a ze i i s ă p o a t ă cobor î pe p ă m î n t p en t r u a l u m i n a g î ndu r i l e şi

j u decă ţ i l e regale, e r a nevoie de o ca le care să lege ceru l de p ă m î n t . î n con­

cepţia arhi tectonică a asir ieni lor "debarcaderul" unde ancora corabia d iv ină a

zeu lu i s u p r e m A s s u r se mater ia l i za în z iguratele care aveau pe acoper iş

s a n c t u a r u l . Z igura tu l e ra î n con j u r a t de u n d r um de a cces în p a n t ă s a u în

trepte. In s a n c t u a r regele se retrăgea în anumi te perioade pen t ru a pr imi

i l um i na rea d iv i nă s a u pen t ru a se în t î ln i , r i tua l , c u m a r e a preoteasă .

în recons t i t u i rea real izată de arh i tec tu l Fe l ix T h o m a s p ub l i c a t ă în

l u c r a r e a lu i V ic tor P lace, z igura tu l de l a K h o r s a b a d avea şapte etaje o rna ­

menta te în cu lor i s imbol ice diferite, a lb, negru , p u r pu r i u , b leu , argint şi

a u r în vîrf, av î nd probab i l o î n ă l ţ ime de 4 2 , 7 0 m 2 8 . D u p ă op in ia a rh i tec tu ­

lu i con temporan B u s i n k . ma re spec ia l i s t în res taurăr i şi reconst i tu i r i de

monumen t e vech i , z igura tu l lu i Sargon al II-lea n u avea ma i mu l t de c inc i

nivele şi în vîrf u n temp lu al lu i A s s u r . care apar ţ i nea pan teonu lu i aces tu i

rege şi n u avea u n alt s a n c t u a r în o r a ş 2 9 . Tot d u p ă op in ia lu i B u s i n k , d r u ­

mu l de a c ce s n u e ra în trepte, ci e r a o r a m p ă în sp i ra l ă c u trepte foarte

rare ce î n con j u r a t u rnu l .

Toa te construcţ i i le o r a şu l u i e r a u bogat ornamenta te c u s cu l p t u r i

real izate în t r-un soi de a l a bas t r u g ipsos . moale şi p u ţ i n rez is tent l a agenţ i i

a tmosfer ic i . D a c ă in formaţ i i le date de "documente le de lut" acoperi te c u

s c r i e r e c u n e i f o r m ă e r a u subo rdona te u n u i a n u m i t scop p ropagand i s t i c

( p r e zen t a r e a mă r e ţ i e i cop leş i t oa re a s u v e r a n u l u i ) şi a r t a a s i r i a n ă se

s u p u n e a ace lu i aş i c r i t e r i u . Scu l p t u r i l e a u a pa r en ţ ă r ig idă , h ie ra t i că , de

aceea pa r o a r e cum monotone, real izate n u m a i c u scopu l de a impres i ona

pr iv i torul , de a-1 copleşi . E s t e ma i degrabă o pietrif icare a une i doctr ine

iconograf ice rega le , c a re face c a regii reprezenta ţ i să-şi p i a r d ă aproape

i d e n t i t a t e a . Toţ i s e a m ă n ă î n t r e e i : î n a l ţ i , m a j e s t u o ş i . h i e r a t i c i . î n c î t

por tret izarea este a n i h i l a t ă de aceas t ă iconografie conven ţ i ona l ă . U n relief

mare îl reprez in tă pe Sa rgon a l II-lea ţ i n i nd în bra ţe ca o f r andă u n m i c

ţ a p 3 0 , u n a l t f r a gmen t de re l i e f ( a c t u a l m e n t e Ia m u z e u l d i n T o r i n o ) ,

î n fă ţ i şează c apu l r e ge l u i 3 1 .

S u i t a p i c t u r i l o r î n g a l b e n ş i a l b a s t r u s a u a m o z a i c u r i l o r d i n

c ă r ăm i z i smă l ţ u i t e comp le tează o rnamen t a ţ i a .

D i n textul bar i l u lu i , conf i rmat în teren de descoper ir i le lu i V. P lace,

re iese m inu ţ i o z i t a t ea c u care se pregătea şi s e rea l iza o astfel de u r i a ş ă

in i ţ ia t ivă care î n s e m n a cons t r u i r ea u nu i nou oraş . Urme le construcţ i i lor

găs i te l a K h o r s a b a d a tes ta pe de a l t ă parte cit de b ine s t ă p î n e a u mese r i a

arhi tecţ i i şi antreprenor i i as i r i en i . Deşi mater ia lu l de construcţ ie e r a per i ­

sab i l ( că rămiz i d in lu t a r s l a soare şi s t ruc tu r i d in lemn) , t ehn i ca de con­

s t ruc ţ ie şi r igoarea a rh i t ec ton i că a u f ăcu t c a toate inc in te le să poa t ă fi

www.mnir.ro

BARILUL DE LA KHORSABAD 243

recons t i t u i te . Pe de a l t ă par te , per fec ţ i unea amena j ă r i l o r , amp l oa rea şi

o rdonarea componente lor o raşu l u i , bogă ţ i a decoru lu i fac din cap i ta l a lu i

Sargon al 11-lea u n monumen t un i c .

Referitor la nepre ţu i tu l text al bar i l u lu i , adevăra t tezaur de infor­

maţ i i pen t ru per ioada Imper iu lu i Nou as i r i an , ar ma i fi de s p u s î n c ă ceva .

Spre sfîrşit textu lu i se ară ta : "...(Pe) S u p u ş i i celor pa t ru regiuni de l imb ă

s t r ă i n ă , oamen i scut i ţ i de toate impozitele p î n ă a tunc i , l ocu ind m u n ţ i i şi

toate c împi i le pe care le l u m i n e a z ă soare le , ... eu i-am adus în amin t i rea

lu i A s s u r z eu l m e u , l a î n f ă p t u i r e a d rep t ă ţ i i . . . " Popoare le cuce r i t e de

Sargon , pe care el le cons idera î napo ia te , din c a u z a l ipsei u nu i s i s tem de

organizare care să le p re t i ndă impozite în folosul societăţ i i , n e cunosc î nd

" în făp tu i rea dreptă ţ i i " (legile), a u pu tu t fi a duse d u p ă cucer i re la un nivel

super i o r de civi l izaţ ie. (Observaţ ia poate fi pr iv i tă n u a n ţ a t de la o ţară

cucer i tă l a a l ta , căci unele aveau o civilizaţie înfloritoare).

Ma i mul t , textul s pune : "... Pe oameni i (bărbaţi i) As i r ie i c u no s c î n d

toate şt i inţele , i-am făcu t să fie ins tru i ţ i de înţelepţi şi savanţ i î n pa la tu l

meu, în a r ta de a l ua cîşt ig d in m u n c ă şi c u frica de zei şi rege. . ." (s.a.) C a

finalitate a întregii sa le opere: cucer i re , organizare adm in i s t r a t i v ă , fer­

til izare de terenur i , a s ană r i de m laş t i n i , cons t ru i rea unu i oraş nou , prob­

leme care ţ i neau de l a t u ra prac t ică a vieţii, s u ve r a nu l t rebu ia să se pre­

ocupe în aceeaş i m ă s u r ă şi de l a t u r a s p i r i t u a l ă a vieţi i s u p u ş i l o r s ă i :

r e s pec t a r e a d iv in i t ă ţ i l o r , a i ns t i t u ţ i e i regale , c u n o a ş t e r e a şi o b se rva rea

str ictă a legilor.

î n c u n u n a r e a ac ţ i un i l o r sa le cons ta în i ns t ru i rea bărba ţ i l o r Asir ie i

deja cunoscă t o r i "ai t u turor şt i inţelor" , de către savanţ i şi înţelepţ i . A m

pu t e a s p u n e c r e a r e a u ne i a d e v ă r a t e "Academ i i de pa l a t " p e n t r u per ­

f ec ţ i ona rea c u n o ş t i n ţ e l o r de j a a c u m u l a t e în " a r t a de a l u a c îş t ig d in

m u n c ă " . E r a vorba deci de formarea une i ol igarhii ser ios i ns t ru i t ă care să

fie capab i l ă s ă ţ i nă în m î n ă un imper iu u r i a ş admin is t r îndu-1 cît ma i efi­

cient în folosul cucer i tor i lor . Meri tu l lui Sa rgon cons t ă în faptul că a

real izat că d u p ă forţa armelor , trebuie să u rmeze forţa eficienţei. O ac ţ i une

d e m n ă de apreciat ch iar la un cuceritor c rud şi ambiţ ios în dor inţa de a-şi

perpetua peste veacur i mă re ţ i a şi orgol ioasa pomenire . C o n s t a t ă m la regii

asir ieni o reală conştientizare a valorii instrucţiei , care consol ida statu l , con-

ferindu-i super ior i ta te în faţa altor popoare necunoscă toa re de legi şi de

"şt i inţe".

T e x t u l i n c i z a t pe bar i l se î nche ie c u b l e s t emu l a r u n c a t a s u p r a

celor ca re i-ar d i s t ruge opera , s c u l p t u r i l e , i-ar şterge i nscr ip ţ i i l e (deci

amint i rea) s a u i-ar jefu i bogăţ i i le , p un î ndu- i s u b groazn ica amen i n ţ a r e de

a li se şterge "numele şi r a s a " de pe faţa p ă m î n t u l u i şi de a fi "consideraţ i

rebeli" de d u ş m a n i i lor (am văzu t mai s u s ce soar tă aveau "rebeli i"). Nu ne

î ndo im că regele credea în valabi l i tatea b les temu lu i , de vreme ce se puse­

se s u b protecţ ia zeilor care " locu iau" oraşu l in templele pe care el a vusese

grijă s ă le cons t ru i ască .

www.mnir.ro

244 CĂTĂLINA OPASCHI

In l u c r a r e a de f a l ă ani p r e z e n t a i pe l a rg tex tu l b a r i l u l u i de l a

K h o r s a b a d din ma i mu l te mot ive. Ce l ma i impor tan t este f ă ră î n do i a l ă

vo lumu l de in formaţ i i pr iv ind per ioada domnie i lui Sa rgon al II-lea, infor­

maţ i i con temporane lui şi din su r s ă directă. Apoi ne-a trezit cur ioz i ta tea

insol i tu l prezenţei unei astfel de piese în R o m â n i a şi. legat de aceas t a , ne¬

a a t r a s p e r s o n a l i t a t e a c o n s u l u l u i V i r l o r P l a ce . A c e s t m a r e p r i e t en a l

roman i lor 1-a seconda i pe pr imu l d o m n i l o r al Pr inc ipate lor Unite , fiindu-i

a l ă tu r i m u l ţ i an i şi ajutindu-1 c u a i i s a u n n i în ţoale lucrăr i le sa le pen t ru

p ropăş i rea şi înno irea ţ â r i i 3 2 .

A r fi de meditat mai mult a s u p r a m i imp l ă r i i care poate î n d e m n a

pe un amator pas iona l de cunoaş tere să se oprească a s u p r a cercetări i tre­

cu tu l u i , av ind poale ş ansa un i c ă de a-şi vedea mater ia l izate v isur i le . U n

astfel de om c u m a fost Victor Place poale face a rc peste t imp legînd teri­

torii şi v r emur i î n depă r t a t e , pen t ru a aduce s u b pr iv i rea cerce tă toru lu i

con temporan , moş ten i rea unor civilizaţii d i spă ru te de mul te veacu r i .

B a r i l u l de la K h o r s a b a d este o s u r s ă de documen t a re p re ţ i oasă

p en l r u is tor ia un iversa l ă , c u lotul rară în spa ţ i u l nos t ru geografic, const i ­

t u i n d u n a d in ce le m a i v a l o r o a s e ob iec te d in p a t r i m o n i u l M u z e u l u i

Naţ iona l de Istorie a Român i e i , ma i a les dacă l u ă m în consideraţ ie ra r i ­

tatea aces tu i tip de "document" în mari le muzee ale l u m i i 3 3 .

Tex t u l ba r i l u l u i de la Kho r s abad , pub l icat de V .P lace în l u c r a r ea

NINIVE ET ASSYRIE. AVEC DES ESSAIS DE RECONSTITUTION PAR FELIX THOMAS

Par i s , 1867-1870 , vol.II, pp.300-301

" S a r gon r e p r e z e n t a n t u l l u i B e l . l o co t enen t u l l u i A s s u r , p u p i l a

ochi lor lu i O a n n e s şi Dagon , mare le rege, regele pu tern ic , regele legiunilor,

regele Ass i r i e i . regele celor pa t ru regiuni , favorit al mar i lor zei şi adevăra ­

tu l p ă s t o r c ă r u i a ze i i A s s u r , M a r d o c h , i-au î n c r e d i n ţ a t r e g a l i t a t e a

popoarelor s i al căru i n ume glorios l-au r ă sp î nd i t p î n ă la c ap ă t u l p ă m î n t u -

lui .

A m împ l i n i t speranţe le lui S i ppa ra . Nipur. Bab i lon , am s u s ţ i n u t pe

cei s lab i pr intre oamen i , am pedepsi t pe cei care s-au făcut v inovaţ i , am

re înno i t legile lui Baa lm i t care se degradaseră . A m re înno i t coroanele lui

K a l u , i-am s ch imba t pe locuitori , c a arb i t ru s u p r em al regilor care expl i ­

c a u în folosul lor e c l i p s a o r a şu l u i H a r r a m şi şi-au î ndep l i n i t obl igaţ i i le

oferind sacr i f ic i i lu i O a n n e s şi Dagon .

Pu t e rn i c şi tare , H A L I B NAMURRAT I * . a m r id i ca t a rme le pen t r u

n im i c i r e a rebel i lor . E u s î n t regele, ca re de l a ven i r e a l a pu te re n u a m

* C u v i n t e l e s u b l i n i a t e n u a u p u t u t fl t r a d u s e de c ă t r e ce l c a r e a u d e s c i f r a t t e x t u l , s e n s u l lor n e f l l n d c u n o s c u t .

www.mnir.ro

BARILUL DE LA KHORSABAD 245

r ival i ; în lupte şi în b ă t ă l i i n u m-am comporta t c a u n l aş ; a m m ă c i n a t

toate p ă m î n t u r i l e c a pe p ia t ra de fard şi am cerut de l a ele s imbo lur i de

s upune re în cele p a t r u e lemente. A m desch i s numeroase p ă d u r i ad î nc i şi

foarte î n t i nse , am f ăcu t s ă le fie a jus ta te inegal i tăţ i le .

A m t raversa t vă i î n tor toch ia te şi ar ide care e r a u locul c ă l du r i l o r

mortale şi t rec înd am pu s să se sape c is terne .

A m domn i t î n c e p î n d de l a R a s , c a r e este d e p e n d i n ţ a E l a m u l u i

a s u p r a Pukund-u lu i , Taman-u l u i . oraşelor Dur-Kur iga l zu şi R ap i h , ţarii

A ram-Saba , p î n ă la mare le f luviu al Eg ip tu lu i , la î n t i nsa Fen ic ie , la S i r i a

în treagă . Pu terea mî in i lor mele se î n t i ndea încep înd c u Hasma r , p î n ă la

o r a ş u l S i m a s p a t i , în î n d e p ă r t a t a Med ie , la r ă s ă r i t u l s o a r e l u i Namr i ,

A l ban i a , Be t -Hamban , Par t i ene , V a n . A r m e n i a , Co l c i d a , T u b a l , p î n ă l a

Mosch ien i ; a m inst i tu i t în ţări le aces tea locotenenţi i mei ca guvernator i şi

le-am impus tr ibutur i c a şi as ir ieni lor .

D r e p t ş i î n s p ă i m î n t ă t o r m - a m a r ă t a t î n v ă i l e K a l u , a l u i

Humban igas regele E l a m u l u i şi l-am p u s pe fugă . A m expulzat tr iburi le

T i s a i . am fost M U P A L L I K A G U N N I S U .

A m r ă s c u m p ă r a t p o p o r u l d i n T u h m u n , a m î m p r e s u r a t şi a m

d e s p u i a t (de î n s e m n e l e l u i ) pe N A S I R - u l l o r î n p r e z e n ţ a r e g e l u i

Cha ldeen i lor . A m luptat contra Bet-Omri-ului (Israel) întreg. A m înv ins în

oraşul R aph i a , Eg ip tu l şi am dus în As i r i a pe Hanon . regele din G a z a pe

care-1 f ă cusem prizonier.

A m a taca t tr iburi le din T a m u d , Ibadidi , Ma r s iman i . Hayapa . din

care cîteva părţ i î na in taseră şi i nvadaseră Bet-Omri-ul .

S t ă p î n a b so l u t [arb i t ru] al lupte lor , a m t recu t m a r e a I a m n a în

bărci m ic i , c a peşt i i . A m s ch imba t locuitori i d in Kôe şi Ty r . C a rege DAP-

INU am zdrobit Armah-i i din oraşu l S i m u k h a t a . i-am irigat ţ i nu tur i l e pe

care regele lor le î ncon ju rase ca G ig in is . A m p u s la încercare Bet-Burutas-

ul. al căru i rege Amba r i s s i , n u voia să creadă în pu terea lu i Sargon . E l se

sp r i j i n i s e pe U r s a h a regele A r m e n i e i şi pe Mi ta M o s c h i a n u l . I D A N N U

A T A A T T l . L-am expu lza t pe Mita regele Moschien i lor . A m reînviat pe cei

atît de într is taţ i d in Kôe şi le-am a d u s b u c u r i a sărbă tor i lor care i n c i n t ă .

Nemilos, nepe rm i ţ î n d n e supune r e a , am dez r ădăc i na t ţara Hama th

şi pe regele I lubid l-am torturat şi l-am j upu i t de v i u , a m d i s pus să i se

t ăbăcească pielea şi i-am întins-o ca pe o l â n ă . A m suf la t a s u p r a C i rces im-

u lu i c î n d p u t e r e a m â n i e i me le a a t i n s P i s i r i , căc i el c o n s p i r a s e să se

revolte. A m d e c l a r a t r ă z bo i A r m e n i e i . A m j e f u i t pe M u s a s i r , d u p ă ce

U r s a h a regele Armen ie i , în m a r e a s a groază , şi-a lua t v iaţa c u propr ia

m î n ă . A m s ch imba t amp l a s amen t u l oraşelor din Papa (Paphos) , L a l u k m i ,

S u k k i a . B a l a , Ab i t i kma , care în a s c u n s , une l t i se ră c u ţara K a k m i . A m

şters de pe faţa p ă m î n t u l u i And i a Z i k i r t u şi am lovit c u moar te pe toţi

locuitorii lor şi a m a r unca t a s u p r a răscu laţ i lor teroarea morţ i i . î n d r ă zne ţ

am pus în valoare pu terea faptelor mele. A m transformat Med ia în provin­

cie căci n u se s u p u s e s e , i-am s u p u s pe oameni i din K h a r k h a r . A m m ă r i t

www.mnir.ro

2 4 6 CĂTĂLINA OPASCHI

î n t i nderea As i r i e i . A m distr ibu i t [împărţit] ţara V a n S A B H I , a m restabi l i t

l i n i ş tea l a Il l ib. A m în t ă r i t imper iu l în ţările K I L A L L A M , a m f ăcu t s ă m i se

respecte memor i a .

A m că lcat în p ic ioare ţara K i l kh i , a m esca l ada t ţ i nu tu r i l e mun toase

rebele şi necred inc ioase pe care cei din A l l apur le î n d e m n a s e r ă l a l u p t ă

contra mea . A m s u p u s Kara l l a , f ăc îndu-mi t iară din pielea lu i A s s u r l i c h

guverna toru l o r a şu l u i lor şi i-am impus lui Ada din S u r d a , j ugu l lui A s s u r .

Rege le , g r i j u l i u c u da t o r i a lu i şi n u t r i n d d o r i n ţ a de glorie şi-a

î n d r e p t a t s p i r i t u l s ă u a s u p r a p o p u l ă r i i î n t i n s e l o r ţ i n u t u r i , p r i n

de sch i de rea de d r u m u r i şi a l i n ie rea [p lasarea] j a loane lor . Şi-a î nd rep ta t

a ten ţ i a a s u p r a s t înc i lor i nacces ib i l e unde se găsea din v r emur i vech i o

vegetaţie care n u a t ingea î n ă l ţ ime şi a găs i t a ic i amp l a s amen t u l pen t r u

f unda ţ i i , c ă u t î n d o b a z ă so l idă . E l a adus în va lea r u i n a t ă , care sub regii

d ina inte n u c u n o s c u s e funda ţ i i , r îvna înnoir i i şi p l anu l u nu i oraş care n u

fusese î n a i n t e a ic i . E l a în t repr ins o cercetare a eleşteelor [apelor s t ă t ă ­

toare], a torentelor, a forţei cu r su r i l o r de apă , care vor aduce în s u s şi în

Jos a b u n d e n ţ a şi ferti l i tatea.

E u regele c u s im ţu r i l e d e s ch i s e , a l e su l t u tu ror regi lor, am avut

gri jă să ţin cont de tradiţ i i le perpetuate de mis ter iosu l dest in şi de soar ta

care i nsp i r ă teroarea . Reg iunea Asir ie i e ra o mare pust ietate , m laş t i n i l e şi

buru ien i l e i nvadase r ă palatele şi . în loc să fie depozite de bogăţ i i regale,

deveniseră s t r însoarea furtuni lor . A m crezut că văd margin i le p ă m î n t u l u i ,

care s î n t despu ia te de foame şi sărăc ie ; pen t ru p ă ş u n a t u l turmelor aici era

u n deşert necu l t ivat , grînele n u creşteau. . . [lipsă în text]. A t unc i a m ceru t

co rvoada oamen i l o r pen t r u a smu lge negh i na din ţara mea , care nu-şi

a r ă ta adevă ra t a s a va loare , la fel c a şi pent ru a î n l ă t u r a seminţe le rele.

[cerînd] a ju toru l zeu lu i S e r a c h în această operă.

A m f ă c u t u n e x a m e n a t en t a l t e zau re l o r , al g lor ie i z e u l u i şi a

rege lu i , a f i in ţe lor an ima te folosite şi a tota l i tă ţ i i che l tu ie l i lor n e ce s a r e

pentru a face să renască toată această suprafaţă . D im inea ţa şi sea ra m-am

g înd i t l a ed i f icarea aces tu i oraş , c u a ju toru l zeu lu i Soare , mare le s t ăp în al

mar i lo r ze l , care să-mi pe rm i t ă să-mi real izez schiţele şi am ordonat s ă se

populeze locu inţe le în aces t loc.

O r a ş u l Magganuba se afla pe pan ta mun ţ i l o r , d e a sup r a văii şi în

apropiere de Ninive. L-am făcut să-i semene . Tre i su te c inc i zeci de regi

î n a i n t e a m e a îş i e x e r c i t a s e r ă p u t e r e a a s u p r a A s i r i e i şi f ă c u s e r ă s ă

s t r ă l ucească pu terea lu i Be l dar. n i c ioda tă , n imen i dintre ei n u a exam ina t

aces t loc, n u s-a g înd i t să-1 facă locuib i l , n u a încercat să sape un cana l

A c e a s t ă dec i z i e a fost l u a t ă în t impu l nop ţ i l o r mele f e cunde , pe ca re

S a l m a n zeu l a b unden ţ e i , zeul misterelor , a binevoit să-1 gratifice c u pros­

per i tate şi c u împ l i n i r e a dor in ţe lor mele. in t impul momente lor de des ­

fătare a u rech i lo r mele, pe care Myll i ta, m a m a zeilor şi S a l m a n , le prezi­

seseră deja regilor, păr in ţ i lo r mei .

C a să fac locuibi l aces t oraş . să inaugurez templele, tronur i le ma-

www.mnir.ro

BARILUL DE LA KHORSABAD 247

rilor zei şi palatele unde t ronează măre ţ i a mea , m-am g înd i t zi şi noapte şi

a m ordonat f u nda ţ i a , căci mar i i zei m-au num i t astfel [ S a r uken = cel legal ,

ce l l eg iu i t , n . a ] p e n t r u că m-am îngr i j i t de t ra ta te le de ş t i i n ţ ă şi de

l e g ăm î n t u l j u r u i t , pen t ru că a m guvernat fără nedreptate şi fără s ă opr im

pe cei s l ab i . Le-am rest i tu i t s t ăp în i l o r c împur i l o r . pre ţu l terenur i lor lor în

argint s a u în bronz , d u p ă table care d au elementele . Apoi le-am dat în

compensa ţ i e unel te nefolosite pen t ru terenur i le fără va loare , terenur i le de

v înzare . terenur i le a l ă t u ra te . A m făcu t s ă se să rbă to rească î n t r u cred inţă ,

pen t ru a b u c u r a arhi tecţ i i , d e a sup r a URSU-u l u i , în onoarea zeu lu i puter i i

şi a zeu lu i c a re j u d e c a fi inţele.

în t impu l z i lelor a m m u n c i t în m i j l ocu l o r a ş u l u i , în m u l ţ u m i r e a

in imi i şi în fericire: s e a r a a m r id ica t m î i n i l e în S U K T I R A B E L A M către

zeu l . . . ( l ipsa în text] zeu l E l , care ho t ă r ă ş t e dest inele o r a şu l u i Ninive.

în t imp ce rugăc i un i l e guri i mele [credincioase] a u a j u n s l a sub l im i i

interpreţi d ivini , s t ăp în i i mei , ele a u găs i t o î n du r a re dep l i n ă şi ei mi-au

( u i n a n d a l s ă c ons t r u i e s c oraşu l şi să s a p cana le . A m avu t încredere în

sta lur i le lor. de l a care n u trebuie să te sus t rag i : mi-am n u m ă r a t cohortele

si a m ordonat să mi se a d u c ă coroana .

în a treia l u n ă n u m i t ă S i v a n . consacra t ă zeu lu i interpret al celor

t re i / ec i de s u b d i v i z i u n i d i u r n e c a r e . . . [ l ipsă în tex t] , c a r e l u m i n e a z ă

ceruri le şi p ă m i n l u l cel care r î ndu ieş te zeii şi care este S i n . c ă r u i a e u .

d u p ă i n s t ruc ţ i un i l e lu i O a n n e s , Be l şi Sa lman-Nisroch . mar i i zei , i-am dat

numele de l u n a cărămiz i i " , pen t ru că a c u m se mode lează cărămiz i le pen ­

tru oraş şi pen t ru casă ; în z iua . . . [lipsă în text] care este consacra t ă f iului

s t ă p i n u l u i ferti l izări lor fecunde, care este Nebo. locotenentul Un ivesru lu i .

inspectoru l tu turor zeilor; în a ces t t imp a m modelat cărămiz i le . în onoarea

zeulu i c ă r ăm i z i l o r , s t ă p î n u l funda ţ i i l o r în c ă r ă m i d ă , Nergal . fiul lu i Bel-

Dagon, a m f ăcu t u n sacr i f i c i u , a m f ăcu t o l ibaţ ie, am r id icat m î n a . . . [lipsă

în lext].

In a c i ncea l u n ă (Ab) care este l u n a c înd cobora zeu l foculu i , care

trimite î napo i nori i groşi , umez i şi pune fundaţ i i l e o r a şu l u i şi ale case i , a m

pus s ub s t r u c t u r i l e [fundaţi i le] şi a m a ran j a t că rămiz i l e sa l e . A m r id ica t

altare, care î n l ă t u r ă o parte a vici i lor de fundaţ ie : în onoarea lu i S a l m a n .

S in . Mil l i ta. B i n , S a m a s , Ninip. am cons t ru i t u n palat acoperi t c u piei de

focă, în s a n t a l . în abanos , t amar i n , ced ru , ch iparos şi f istic, c u as is tenţa

lor s u p r e m ă , pen t ru ca s ă adăpos tesc aici regal i tatea mea . A m prac t i ca t o

scară t u r n a n t ă , c a cea a pa la tu lu i din S i r i a în inter iorul porţ i lor şi a m p u s

deasupra gr inzi de ced ru şi ch ipa ros . A m stabi l i t d imens iun i l e perete lu i

astfel: 4 . . .3 . . .1 . . .2 p ră j i n i : 2... [text l ipsă] care conţ in m e n ţ i u n e a nume lu i

meu şi a m î ngropa t a d î n c . dedesup tu l pietrelor mun ţ i l o r , p i a t ra ungh i u ­

lară.

î n î n ă l ţ i m e şi în l ung ime . în co l ţur i le ş a n ţ u r i l o r , că t re cele opt

direcţii, a m s t r ăpuns opt porţi mar i . Soarele mi-a permis să-mi ating dorin­

ţele; B i nm i aduce a b u n d e n ţ a ; a m numi t mar i le porţ i ale or ientu lu i "porţi le

www.mnir.ro

248 CĂTĂLINA OPASCHI

Soa re l u i şi ale lui B i n " .

B e l - E l p u n e f unda ţ i i l e o r a ş u l u i m e u ; M i l i t t a-Taan th s f ă r î m ă în

s î n u l ei p i a t ra de fard: am dat mar i lor porţ i ale s u du l u i nume le de "porţile

lu i Be l-E l şi ale Milittei T a a n t h " .

O a n n e s a c t i v e a z ă o pe r a m î i n i l o r me l e , I ş t a r c o n d u c e l a l u p t ă

oamen i i : a m n u m i t mar i l e por ţ i d in ves t "porţ i le lu i O a n n e s şi a le lu i

Iştar".

N i s r o c h - S a l m a n c o n d u c e c ă s ă t o r i i l e , s u v e r a n a ze i l o r c o n d u c e

n a ş t e r i l e : a m c o n s a c r a t ma r i l e po r ţ i d i n n o r d l u i N i s r o c h - S a l m a n şi

Milittei.

A s s u r pre lungeş te victorii le regilor pe care i-a inst i tu i t , prote jează

a rma t e l e d in c u p r i n s u l o r a ş u l u i ; N in ip , c a r e p une p i a t r a u n g h i u l a r ă ,

în tăreş te p î n ă în zilele v i i torulu i î n d ap ă r t a t d r umu l s ă u .

[Pe] S u p u ş i i celor pa t ru regiuni de l imb ă s t r ă i n ă , oameni i scut i ţ i de

toate impozitele p î n ă a t unc i , l o cu i nd m u n ţ i i şi toate c împ i i le pe care le

l u m i n e a z ă soare le , c onduc ă t o r u l zei lor, s t ă p î n u l sferelor, e u i-am a d u s în

am in t i r ea lu i A s s u r zeu l m e u , la î n f ăp t u i r ea dreptă ţ i i , e u i-am f ăcu t să

r ă m î n â sepa ra t şi i-am ins ta la t a ic i .

Pe o a m e n i i A s i r i e i c u n o s c î n d toate ş t i i n ţ e l e , i-am f ă c u t s ă fie

ins t ru i ţ i de înţelepţ i şi savanţ i în pa la tu l meu , în a r t a de a l u a cîştig din

m u n c ă şi în fr ica de zei şi de rege.

Zei i care l ocu iesc în aces t oraş m-au b i necuv î n t a t şi mi-au acordat

pentru u n timp perpetuu construcţ ia oraşu lu i şi trăinicia a tot ce conţ ine el .

D a r cel ce a tacă opera mî in i lo r mele, care şterge scu lp tur i l e mele,

care î ndepă r teză recipientele ce conţ in bogăţ i i le mele, care Jefuieşte teza­

u r u l m e u , fie c a A s s u r . S a m a s , B i n şi zeii care locu iesc în aces t oraş , să-i

ş teargă nume le şi r a s a de pe faţa p a m î n t u l u i în această ţară şi să facă să

fie cons idera t rebel de către d u ş m a n i i să i" .

NOTE

1. V ic to r P lace , fiul i ng ineru lu i Phi l ippe P lace , se n ă s c u s e la Corbe i l

(Seine et Oise) în 1815 . D u p ă s tud i i Ia l iceul "Henr ic al IV-lea" din

Pa r i s a u r m a t cu r su r i l e Facu l t ă ţ i i de Drept , terminate în 1839 . în

u r m a u nu i s t ră luc i t examen îşi începe car ie ra d i p l oma t i c ă : elev con­

s u l la Madr id , apoi secre ta r de legaţie în Hai t i , l a Cad i x şi Neapole.

D u p ă î n d e p l i n i r e a c u s u c c e s a u n o r m i s i u n i în ca re şi-a probat

capac i t a tea şi lo ia l i tatea, la n uma i 29 de an i e ra num i t cava ler al

L e g i u n i i de O n o a r e . D u p ă m i s i u n e a d in Ha i t i în 1 8 5 1 , a p r im i t

func ţ i a de c on su l în Ku r d i s t a n , l a Mossu l . Aic i s-a ocupat şi de con­

t i nua rea s ăpă t u r i l o r arheologice pe vech iu l şant ier desch i s de u n u l

din predecesorii să i , consu lu l Botta, având şansa de a descoperi capi­

ta la regelu i a s i r i an Sa rgon al II-lea. în 1855 este nevoit să s is teze

cercetări le şi s ă plece la Ga la ţ i , unde era num i t consu l al Franţe i în

www.mnir.ro

BARILUL DE LA KHORSABAD 249

Moldova. A j uns pe teritoriul românesc . Victor Place face dovada cal i ­

tăţ i lor sa le deosebite de d ip lomat şi a t a ş a m e n t u l u i faţă de r o m â n i .

Mai t î rz iu se v a d ă r u i c u tot e n t u z i a s m u l cauze i Un i r i i , deven i nd

colaborator apropiat al domni toru lu i A l . I . Cu za , c ă ru i a i-a fost şi s e ­

c re t a r . A l u c r a t c u lo ia l i tate l a î n t o cm i r e a pro iec te lor de re forme

care a u d u s la modern i za rea Pr inc ipate lor Uni te , a trăg îdu-şi uneor i

m u s t r a r e a super i o r i l o r să i d in P a r i s , p en t r u p a s i u n e a c u ca re se

d ă r u i a c o n s o l i d ă r i i t î n ă r u l u i s t a t r o m â n . S p r e s f î r ş i t u l d omn i e i

p r i n ţ u l u i C u z a , d in p ă c a t e , s-au ivit în tre ei grave ne înţe leger i şi

Victor Place s-a î napo i a t la Par i s . Aic i i s-a încred in ţa t o n o u ă m is i ­

u ne în S . U . A . D u p ă necazu r i l e p r i c i nu i t e în u r m a u n u i p roces

nedrept , ach i ta t , da r c u s ă n ă t a t e a z d r u n c i n a t ă s-a în tors în locur i le

care-i r ămăsese r ă apropiate suf leteşte, in Moldova. A ic i s-a recăsă­

torit (îşi p i e r d u se f ami l i a în u r m a une i ep idemi i ) şi s-a r e t r a s l a

moş i a soţiei sa le (descendentă a familiei Baliff) unde a şi mur i t , f i ind

î n m o r m î n t a t la Iaşi; vezi Corne l i a C o s t e s c u , Victor P lace, Bucu reş t i ,

1933 .

2. "Arta şi arheologia" , f asc .11-12 , 1937 . p .52 . Ba r i l u l ma i fusese oferit

în 1936 Muzeu l u i de arheologie d in laş i de că tre f iu l c o n s u l u l u i .

Henr i P lace , care l u cu i a l a Roman . E l invi tase pe directorul m u z e u ­

l u i , O r e s t T a f r a l i s ă v a d ă co l ec ţ i a de d o c u m e n t e şi a n t i c h i t ă ţ i

moş ten i t e de la ta tă l s ă u .

3. J .Bo t t a , Monumen t s de Ninive, Par i s , 1849 .

4. Arh ive le S ta tu l u i , Bucureş t i , fond V. P lace, d.6.f.2 (în cont inuare se

va c i ta : A . S . B .

5. Ib idem, d. 14. f . l .

6. Ib idem, d. 16. filele 7-10.

7. Ib idem, d. 17. f.5.

8. V . P l ace . Ninive et A s s y r i e . Avec des e s s a i s de recons t i t u t i on pa r

Fel ix T h o m a s . 3 vol . , Par i s 1867 . p .62 şi pp .111-112 .

9. A .Parrot . A s s u r , Par i s , 1965 . p .381 .

10. H. Chavan i o l , A s s i r i a , Bab i lon , Cha l deea . Par i s 1870 .

11. V. P lace, op.cit . vol.II. p . 291 .

12. Ib idem, p. 11 : vezi foto n r . 2 , imag inea u nu i bar i l c u 8 la tur i expus la

B r i t i s h Mu zeum , Lond ra , din s e c . VI î .C .

13. C f .V . P lace : "Ke lek c'est à dire u n assamb lage de peau de mouton

gonflées d'air".

14. A . S . B . V .P l ace , d .18, f.34.

15. V . P l a c e , op .c i t . . vo l . l . p p . 1 4 2 - 1 4 3 : " . . . J ' a u r a i a u m o i n t en t é u n

sauvetage . Ma is Je d u s cont inuer m a route, avec la pensée cruèl le et

tou jours présente que le fruit de tant de l abeur éta i t p resque ent ière­

m e n t a n é a n t i . J e s o u h a i t e a u x e x p l o r a t e u r s de n ' a vo i r j a m a i s

ressen t i r d ' auss i dou l eu reuses décept ions . . . " .

www.mnir.ro

250 CĂTĂLINA OF'ASCHI

16. C . Dan ie l Civi l izaţ ia as i ro-bab i lon ianâ , Bucureş t i 1981 , p .378 ; Vezi

foto n r . l , imag inea tăbl i ţe lor de f unda ţ i e din pa la tu l de la Ba l awa t ,

s e c . IX î . C , expuse la Br i t i sh Muzeum , Lond ra .

17. V . P lace op.cit . , vol.II , pp .303-304 . în apendice le vol. I I , datorat lui

J .Opper t . p . 282 . se prez in tă t raducer i în l imba franceză ale textelor

c e l o r m a i i m p o r t a n t e , d e s c o p e r i t e l a K h o r s a b a d . S e m e n ţ i o n a

descoper i rea în 1854 , de către V. Place a une i casete de p i a t r ă ce

con ţ i nea 7 inscr ip ţ i i de f unda ţ i e , s c r i s e pe mater ia le diferite: au r ,

argint , an t imon iu , a r a m ă , p lumb , bronz şi m a r m u r ă . Doa r pr imele

p a t r u a u suprav ie ţu i t , cele din mater ia le ma i grele a u fost p ierdute

în i nc iden tu l de pe Chat-el-Arab. Tex tu l cel ma i s c u r t este cel de pe

p l ă c u ţ a de aur : "Pa latu l lui Sargon , împu te rn i c i t u l lui Be l , locţ i i torul

lu i A s s u r , regele pu tern ic , regele lumi i , regele As i r ie i , care domneş t e

de Ia r ăsă r i t p î n ă la a p u s u l celor pa t ru regiuni cereşti , cel ce a creat

ţara sa t rap i lor să i . Apoi am const ru i t pen t ru p lăcerea mea , în ţara

care se învec inează c u m u n ţ i i , aproape de Ninive, un oraş . L-am

num i t Du r-Sa r uk i n . A m distr ibui t ( împărţ i t ) în inter iorul s ă u locur i

Iu l S a l m a n , S i n , Soare lu i , lu i S a t u r n . Herculef.?): cît despre s cu l p ­

turi le dedicate mar i i sa le sf inţeni i S a l m a n , care veghează toate con­

strucţ i i le , a m d i spus să fie î n f ăp tu i t e , iar poporul a r id icat al tare.

A m cons t ru i t o sa l ă acoper i tă c u piei, c u lemn de s an t a l , de abanos ,

de ced ru , de t amar i n , de p in . de ch iparos , de ch iparos " sama l " , de

fistic. A m făcu t o scară t u r n a n t ă în in ter ioru l porţ i lor şi a m pu s în

par tea de s u s grinzi de pin şi de ch iparos . Pe table din aur . argint,

b r o n z , p l u m b , c o s i t o r , m a r m u r ă şi a l a b a s t r u a m î n s c r i s g lo r i a

nume lu l i m e u şi le-am aşezat în funda ţ i i . Ce l care a r d istruge opera

m î i n i l o r mele, care a r Jefui tezauru l meu , fie c a A s s u r , mare le s t ăp î n ,

să-i d i s t rugă în această ţară nume le şi r a s a " .

18. Na i s s ance de I 'écri ture-cuneiformes et h lerogl iphes. a l bum , Ga l ler ies

Nat .du G r a n d Pa la i s . 7 ma i - 9 aoû t . . 1982 . Par i s , pp . 218 şi 2 2 9 .

19. Ib idem, p . 257 . Şi pe statu i le tauri lor androcefa l i s-au p ăs t r a t texte

a s e m ă n ă t o a r e c u cele de pe ob iecte le de f u n d a ţ i e şi c u ce le d in

"Anale le" regale sc r i se pe ur iaşe p lăc i încas t ra te în z idur i le pa l a tu ­

lu i de la Du r-Sa ruk i n . Toate aceste texte se î n che i au c u formule de

b les tem de t ipul: "cel care va distruge creaţia m î in i l o r mele, va pro­

duce s t r i căc iun i s ta tu i lor mele, va reduce la nean t legea pe care eu

am stabilit-o s a u va şterge descr ie rea faptelor mele. fie c a S a m a s .

Adad şi mar i i zei să-i d i s t rugă nume le şi u rmaş i i , fie ca să-1 î n l ă n ţ u i e

s u b călcâiele d u ş m a n i l o r să i" .

20 . Ib idem, p. 133 . Şi alţi regi as i r ien i a u procedat la fel. î n a i n t a ş u l s ă u ,

ce lebru l T ig la tp i leser al IlI-lea (745-729 î . C ) , fusese tot genera l şi.

deş i n u f ăcea pa r t e d in f am i l i a rega l ă s-a a u t o p r o c l a m a t f iu al

regelui Adadn i r a r i al IlI-lea (809-782 î . C ) . S e pare că a profitat de

o r ăscoa l ă a războ in ic i lor şi s-a int i tu lat rege. Pu tem deduce şi de

www.mnir.ro

BARILUL DE LA KHORSABAD 2 5 1

aici ce rol impor tant avea a rma ta în s ta tu l a s i r i an , căci T ig la tp i leser

al IlI-lea printr-o pol i t ică expans ion i s t ă bine d ir i ja tă a d u s hotarele

i m p e r i u l u i s ă u " p î n ă l a l i m i t e l e s a l e c e l e m a i î n d e p ă r t a t e "

(c f .C .Dan ie l , op.cit. , p .57) .

21. C .Dan i e l op.cit, p .27 .

22. O . D r â m b a , Istor ia cu l tur i i şi civil izaţiei, vol.I , Bucureş t i , 1984 , p .66:

23) . B ib l i a , Vech i u l Tes t amen t , Ioil, c ap .3 , 1982 . p .887 .

24. V. P lace , op. cit . , vol . I. p .301 . Pen t ru textul bar i l u lu i vezi şi H. C .

Raw i l l son , His tor ica l inscr ip t ion of Cha l deea and Baby l on . Londra .

(1861) , p .36 şi D. D. Lukenb i l l ,Records of Baby lon ia and As sy r i a .

Londra , 1927 , pp.60-66.

25. O. D r ă m b ă . op. cit . . vol. I. p .86.

26. A. Parrot , op. cit . , ed . 1961 , p.8.

27. C . Dan ie l , op. cit . . p.3. Vezi şi L a grande encyc lopéd ie .Larousse , vol.

II. Pa r i s , p . 1132 ; L. Hour t i que ,Encyc lopéd ie des beaux ar ts , tom. I.

Par i s , 1925 , p .24.

28. De S u m m e r à Baby lon . Col lect ion du Musée du Louvre , Par i s . 1973.

p.83 (catalog de expoziţie).

29. V. P lace , op. cit. . vol. III. p l .37; z iguratu l este num i t de autor "obser­

vatorul" .

30. A. Parrot , op. cit . . ed . 1961 . p .11 .

31. Ib idem, p .37 , f lg.43, respect iv p .13 , f ig.15.

32. R. Rose t t i , Fam i l i i l e B u h u ş şi Rose t t i , A . A. R. M. S . !.. tom. 28 ,

1906 . nota 1; au toru l îşi am in teş te că a v ă zu t pen t ru pr ima d a t ă tri­

colorul r omâne s c , copil fi ind, într-o cocardă tr icoloră, t r imisă mame i

sa le în per ioada premergă toare Unir i i , de Victor Place.

33. L a Muzeu l Louvre d in Par i s există pa t ru bar i l i , la Londra , la Br i t i sh

M u s e u m , u n bar i l şi la I e rusa l im , în Muzeu l Naţ iona l al I s rae lu lu i ,

un bar i l .

LE BARIL DE KHORSABAD UN PRECIEUX DOCUMENT CONSERVÉ DANS LES COLLECTIONS DU MUSÉE NATIONAL D'HISTOIRE DE LA

ROUMANIE

R é s u m é

L 'é tude s ' o ccupe d'un objet i nso l i t , "le b a r i l de K h o r s a b a d " , , se

trouvant d a n s les col lect ions du Musée National d'histoire de la Rouman i e .

11 s'agite d'un documen t en tèrre cui te , concernan t u n momen t de l 'his­

toire du Nouvel E m p i r é d 'Assyr ie . Le texte, écrit en counei formes présente

le règne d u roi Sargon II-ème (721-705 a . C ) : ses bata i l les , s e s conquê tes ,

la man i è re d 'organisat ion et d 'administrat ion de son empire et, sour tout ,

l ' h i s t o i r e de l a f o nd a t i o n de s a n ouve l l e c a p i t a l e , D u r - S a r u k i n (ou

www.mnir.ro

252 CĂTĂLINA OPASCHI

Magganuba = les quatre t amar ins ) , tout prés de l ' anc iènne Ninive.

Le text e s t u n vé r i t ab le t résor d ' i n fo rmat ions p ou r l ' é poque de

Sa rgon II-ème, fondateur de l a dynast ie des Sargon ids . Le bar i l es t pré­

c ieux a u s s i , parce que les pièces de ce type son t très r a res .

Ce t objet a été découver t pa r le c o n s u l f rança is en K o u r d i s t a n ,

V i c t o r P l a c e , q u i a c o n t i n u é l e s f o u i l l e s a b a n d o n n é e s p a r s o n

prédécesseur , le consu l Botta . V . P lace a trouvé l a capi ta le de Sargon II-

ème en 1851 et il poub l ia les conc l us i ons de ses r e che r ches d ans u n mo­

n u m e n t a l t rava i l en trois vo l umes . Ninive et A s s y r i e , entre 1867-1870 .

N o m m é c o n s u l en Moldavie en 1 8 5 5 , il y d e m e u r a que lques a n n é e s et

a s s i s t a , c omme secrétaire, le pr ince A lexandre loan C o u z a , qu'il a qu i té en

1863 . A la fin de son activité d ip lomat ique, Victor Place es t v enu s'établir

dé f in i t i vement en Moldavie. Içi il se r emar i a et il r endu son â m e en tèrre

moldave. U n de s e s héri t iers a gardé le bar i l d ans la petite col lect ion de

son g rand père, j u sq ' en 1974 , quand le Musée National l'a acheté de mon­

s i eu r L u c i e n Place, le dern iér descendan t de la famille Place en Rouman i e .

www.mnir.ro

Fig. 1. - Cut ie d in piatră conţinând „table de fundaţie" asiriene zidite în pragul templu lu i dedicat

zeului Mannu (zeul r ivchor) (875-865 î . C ) , la Balawat lângă N im rud (Br i t i sh Museum,

W . A . 135121).

-Bo î te en pièrre contenant des «tablettes de fondations» assyriennes, bâties dans le

senil du temple dédié au d ieu des rêves. Mannu à Balawat, près de N i m r u d , 875-865

A . C . (Br i t i sh Museum, Lond re ) .

F ig . 2. - Teracotă de fundaţie (baril) descoperit în templul lui Shamash de la Sippur (cea. 550-540 î .C ) .

- T e r r e cuite de fondat ions (bar i l ) découverte dans les ruines du temple de Shamash à

Sippur, cca. 550-540 A .C . (Br i t i sh Museum - Lond re ) .

www.mnir.ro

LEGISLAŢIA SANITARĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

E m i l i a S t a n c u

C a d r u l j u r i d i c în domen iu l organ izăr i i şi f unc ţ i onă r i i s i s t emu l u i

asistenţei s a n i t a r e a fost a s i gu r a t , p en t r u p r imu l d ecen i u al per ioadei

interbelice, de legea d in 1910 . iar pen t ru cel de-al doilea, act iv i tatea s an i ­

tară s-a des f ă şu ra t s u b ausp ic i i le legii din 1930.

O carac ter i zare a politicii san i t a re interbel ice poate fi f ăcu tă ana l i ­

zând aceste d o u ă legi - s inteze ale întregii legislaţii în domen iu - î n t r ucâ t

ele au const i tu i t pilonii care a u orientat act iv i tatea san i t a r ă pen t ru toate

guvernele aflate la conducere .

L a 18 decembr ie 1910 era p r omu l g a t ă o n o u ă lege s a n i t a r ă 1 care

avea să-şi m e n ţ i n ă valabi l i tatea timp de douăzec i de an i . c u modi f icăr i le

inerente i m p u s e de Ma rea U n i r e 2 . C u n o s c u t ă ca "Legea C a n t a c u z i n o -

Sion", d u p ă nume le autor i lor ei , a ceas t a este rodul a cumu l ă r i l o r real izate

de profesorul loan C a n t a c u z i n o şi e ch i p a de colaborator i în u r m a ac t i ­

vităţii des făşura te l a conduce rea Direcţiei Genera le a Serv ic iu lu i S a n i t a r 3 .

Deşi s-a n ă s c u t în u r m a con f run tă r i i directe c u real i tatea, consideraţ i i le

teoretice ale corpu lu i med ica l şi dezbateri le în cadru l şedinţelor Asociaţiei

Generale a Medici lor, a u contr ibui t de a semenea la e laborarea e i 4 .

E r a o lege care p u n e a accen tu l în pr inc ipa l pe med ic ina prevent ivă,

înscri indu-se d in aces t punc t de vedere pe l in ia u r m a t ă de as is tenţa s a n i ­

tară eu ropeană . Ast fe l , se acordă o impo r t a n ţ ă deosebi tă med icu lu i s a n i ­

tar, medic f unc ţ i ona r al s t a tu lu i , c u responsab i l i t ă ţ i a s u p r a tu turor prob­

lemelor legate de s ă n ă t a t e a pub l i c ă a un i t ă ţ i i teritoriale af lată s u b d i recta

sa conducere (c i rcumscr ipţ ie , oraş, j ude ţ ) . Scoa terea med icu lu i s an i t a r din

s t a r e a de d e p e n d e n ţ ă m a t e r i a l ă f a ţ ă de a d m i n i s t r a ţ i i l e l o c a l e p r i n

sa lar i zarea s a din bugetu l Min is teru lu i (art. 30) a permis a ce s t u i a să-şi

câştige autor i ta tea mo ra l ă şi profes iona lă . E l poate con l uc ra c u admin i s ­

traţia şi pol i ţ ia (art. 31 , 32) reprezen t ând î nsă autor i tatea în mater ie de

probleme san i t a re . Pr in a s i gu ra rea locu inţe i şi p lata t ranspor tu lu i pe r a z a

c i r cumscr ip ţ i e i , m e d i c u l s a n i t a r d in med i u l r u r a l (med icu l de c i r c u m ­

scripţie rura l ă ) este co in teresat să-şi s tab i lească reşed inţa în zona în care

activează. Pr in art . 45 se s t ipu lează înf i inţarea unu i corp al medic i lor aux ­

iliari pen t ru or ice c a d r u med ica l care doreşte să îmbră ţ i şeze ca r i e r a de

medic san i t a r , d emons t r â ndu-se încă odată impo r t a n ţ a a co rda t ă aceste i

categorii de med ic i r ă s pun z ă t o r i de ap l i carea pr incipi i lor medic ine i preven­

tive.

www.mnir.ro

254 EMILIA STANCU

Legea reflectă o exigenţă crescută faţă de pregăt irea pro fes iona lă

(art. 2 1 , 44) şi compor tamentu l deontologic al medic i lor (art. 58 , 64 , 71)

a p l i c â n du-se pena l i t ă ţ i , i a r în c a zu r i l e grave m ă s u r i l e coerc i t ive a j u ng

p â n ă l a des t i t u i r i şi c h i a r r i d i c a r e a d r ep t u l u i de p r a c t i c ă . A c e a s t a se

exp l ică p r i n neces i t a t ea leg iu i toru lu i de a d i s pune de u n corp med i ca l

care , pr in pregăt ire şi comportament , să fie o garanţ ie a corectei ap l icăr i a

legii.

Pen t ru m icşorarea deca la ju lu i dintre as is tenţa san i t a r ă aco rda t ă în

med iu l u r b an şi cel r u r a l , s-a u r m ă r i t c rearea une i adevăra te reţele de per­

s o n a l s a n i t a r m e d i u şi a ux i l i a r c a r e să deservească u n i t ă ţ i l e s a n i t a r e

să teş t i s u b d i r ec t a î n d r u m a r e a med i c u l u i de c i r c umsc r i p ţ i e . în a ce s t

s e n s . s-au organizat c u r s u r i pen t ru pregăt irea moaşe lor ru ra le , a agenţ i lor

san i t a r i şi inf irmieri lor c u elevi recrutaţ i din med iu l ru ra l (art. 43) .

Tot în scopu l apl icăr i i pr incipi i lor medic in i i preventive s-au luat o

ser ie de m ă s u r i organizator ice la nivel na ţ i ona l : în f i in ţarea în fiecare j u d e ţ

a comis i i l o r de ig ienă şi sa lubr i t a te p ub l i c ă (art. 7), a laboratoare lor de

ig ienă (art. 35) , c rearea Ca se i S ănă t ă ţ i i Publ ice rura le (art. 68) . De impor­

t a n ţ ă loca lă î n să c u r epe rcus i un i a s u p r a stăr i i de s ă n ă t a t e a une i largi

mase a popu la ţ ie i , s u n t măsu r i l e organizatorice impuse pr in art. 77 şi 78

pr in care se creează postu l de med ic al a şezămin te lo r indust r ia le p recum

şi obl igat iv i tatea patron i lor de a în f i i n ţa d i spensa re şi in f i rmer i i pen t ru

lucră tor i i lor. Pr in art . 60 se creează postu l de med ic a l portur i lor în vede­

rea une i ma i bune protecţi i cont ra epidemii lor şi epizootiilor. Pr in aceste

m ă s u r i organizator ice de creare a inst i tuţ i i lor şi de formare a u n u i corp

s an i t a r b ine pregăt i t şi operaţ iona l la nivelul în t regu lu i teritoriu al ţării şi

în cele ma i var iate medi i soc ia le , s-a real izat c ad ru l care s ă pe rm i t ă apl i ­

ca rea mă su r i l o r pract ice de med i c i n ă prevent ivă: vacc inăr i le în m a s ă (art.

54) , dec l a ra rea obligatorie a bolilor contagioase şi l ua rea măsu r i l o r de izo­

lare şi de dezinfecţie (art. 48 : 56) . Pen t ru p rma da t ă , în r â n d u l boli lor cu

dec la rare obligatorie este m e n ţ i o n a t ă şi t u be r cu l o za 5 , b o a l ă socia lă care

făcea mul te vict ime în r â n d u l popu la ţ ie i sărace urbane şi rura le .

To t ca o m ă s u r ă de med i c i n ă prevent ivă , legea impune o ser ie de

n o rme de i g i e n ă a l i m e n t a r ă a c ă ro r r e s p e c t a r e e r a s u p r a v e g h e a t ă de

organele san i t a re p r e cum şi de cele admin is tra t ive şi pol i ţ ieneşt i , în cazu l

în care d i s p u n e a u de o delegaţie specia lă (art. 64) iar o încă lcare a acestor

norme a t răgea d u p ă s ine pedepse mater ia le şi ch i a r pr ivarea de l ibertate

(art. 6 3 , 65 ) .

în vederea i ns t i t u ţ i ona l i z ă r i i mă su r i l o r de sa lubr i t a te p ub l i c ă . în

med iu l r u r a l - a l imen tarea c u a p ă po tab i l ă , cana l i z a rea , ig ien izarea aba ­

t o a re l o r , a s a n a r e a în z one l e i n v a d a t e de p a l u d i s m - s-a c r e a t C a s a

S ă n ă t ă ţ i i Pub l i ce r u r a l e ca re se cons t i t u i e c a p e r s o a n ă m o r a l ă şi este

r ep re zen t a t ă p r i n d i rec toru l genera l a l Direcţ ie i Gene r a l e a Se r v i c i u l u i

S a n i t a r . I n t e r e s a n t ă e s t e î n c e r c a r e a de a se c r e a u n buge t p r o p r i u ,

au tonom al aceste i case a s ănă t ă ţ i i publ ice rura le : "va pu tea pr imi orice fel

www.mnir.ro

LEGISLAŢIA SANITARA ÎN PERIOADA INTERBELICA 255

de donaţ i i s a u legate spec ia le p r e cum şi orice veni tur i din con t r ibu l i un i

speciale. Amenz i le î ncasa te pe baza aceste i legi, fie pe ca lea adm in i s t r a t i v ă

s au j udecă to rească , se vor const i tu i de drept veni tur i ale case i s ănă t ă ţ i i

publice" (art. 68 ) .

C o n ţ i n â n d şi e lemente ale legislaţiei munc i i şi ocrotir i lor soc ia le ,

capitolul XX I I stabi leşte normele igienice şi san i t a re pe care aşezămin te le

industr ia le şi locu inţe le lucră tor i lor trebuie s ă le î ndep l i nească pen t ru a

fi inţa (art . 73 ) . S e s t i p u l e a z ă ob l iga t iv i ta tea dec l a r ă r i i a cc i den te l o r de

m u n c ă a u t o r i t ă ţ i l o r po l i ţ i eneş t i şi P a r c h e t u l u i c a r e vor î n t r e p r i n d e o

anchetă c u s tab i l i rea responsab i l i t ă ţ i lor (art. 76) iar intoxicaţ i i le suferite

de l u c r ă t o r i i s t a b i l i m e n t e l o r i n d u s t r i a l e s u n t a d u s e l a c u n o ş t i n ţ a

organelor san i t a re care a u obligativitatea de a le raporta Direcţiei Genera le

a Serv ic iu lu i San i t a r (art. 75) . Pen t ru ţ inerea unei evidenţe cât ma i corecte

a situaţiei igienice şi san i t a re în medii le indus t r ia le , medic i i a şezămin te lo r

industriale trebuie să îna inteze ie rarh ic p â n ă l a n ivelu l Direcţiei Genera le

a S e r v i c i u l u i S a n i t a r , t a b e l e a l e c o n s u l t a ţ i i l o r a c o r d a t e î n c a d r u l

a şez ămân tu l u i , m e n ţ i o n â n d cauze le şi n u m ă r u l acc idente lor şi intoxicaţ i ­

ilor (art. 77) .

Dincolo de meritele semna la te p â n ă a c u m . legea san i t a r ă din 1910

dovedeşte un carac ter modern şi pr in existenţa la n ivelu l organizăr i i cen ­

trale a Direcţiei Genera le a Serv i c i u l u i S an i t a r a unu i se rv i cu de epidemii

şi stat ist ică (art. 13). T re i deceni i ma i t â rz iu , S a b i n M a n u i l ă . d i rectoru l

Institutului Cen t r a l de Sta t is t ică aprec ia : "epidemiologia şi ig iena socia lă

folosesc exc lus iv c a m e t o d ă de s t ud i u s ta t i s t i ca iar în cazu l demografiei,

întreaga d i sc ip l i nă se ident i f ică c u î nsăş i metoda s ta t i s t i că " 6 .

Cele expuse p â n ă a c u m n u trebuie să d u c ă la conc luz ia că legea

nu a avut l imitele ei generate în spec ia l de acea dependen ţ ă a serv ic iu lu i

sanitar de Min is teru l de Interne şi impl ic i t de inexistenţa u n u i buget pro­

priu al s ăn ă t ă ţ i i , l imite semna la te şi de Victor B a b e ş 7 . Aces te l i psur i e r a u

reale, fapt d e m o n s t r a t p r i n t r e c e r e a în 1 9 2 2 a D i r ec ţ i e i G e n e r a l e a

Servic iu lu i S a n i t a r de s u b autor i ta tea M in i s te ru lu i de In terne s u b con ­

trolul Min is teru lu i Munc i i şi Ocrot ir i lor Soc i a l e 8 . Inexistenţa u nu i buget al

sănătăţ i i a fost res imţ i t ă du re ros c h i a r de legiuitor, iar pr in î n f i i n ţa rea

Casei S ăn ă t ă ţ i i Pub l ice Ru ra l e care d i spunea de fonduri propri i s-a f ăcu t

un prim pas pe ca lea câşt igăr i i au tonomei economice . Acelaş V ic tor Babeş

concluziona: "Legea se prez in tă în cond i ţ i un i bune fi ind fără î ndo i a l ă u n a

din legile san i t a re cele ma i îngr i j i te" 9 .

De la 14 iulie 1930 i n t r ă în vigoare o n o u ă lege s a n i t a r ă 1 0 , c u u n

nou specif ic - cel al ocrotiri i soc ia le - ea fi ind p rezen ta t ă c a proiect î n că

din iulie 1924 la cel de-al XXVI I- lea Congres al medic i lor , de către igienis-

tul lu l iu Moldovan. A fost concepu t ă de şcoala de med i c i n ă soc ia lă c l u j a n ă

care c on ş t i e n t i z a d e t e r m i n i s m u l s o c i a l a l u n o r f enomene demogra f i ce

(morbiditate, morta l i ta te) şi a co rda d in a ces t motiv o ma re i m p o r t a n ţ ă

aspectelor soc ia le în context med ica l .

www.mnir.ro

256 EMILIA STANCU

Legea i n s t i t u ţ i o n a l i z e a z ă ocro t i rea celor d ependen ţ i s a n i t a r s a u

economico-socia l pr in în f i in ţarea oficiilor de ocrotire în med iu l u r b a n (art.

136) şi a case lor de ocrotire în med iu l r u r a l (art. 149) şi creează cadru l

j u r i d i c c a re s ă reg lementeze d eme r su r i l e u m a n i t a r e ale soc ie tă ţ i l o r de

b inefacere (art. 4 5 8 - 475) . De a semenea , prevede formarea persona lu lu i

spec ia l i za t - as is tenţa socia lă - şi a persona lu lu i aux i l i a r - so r a de ocrotire

şi s o r a de c a r i t a t e (a r t . 2 1 5 ) . î n a c e s t s e n s : " A s i s t e n t e l e s o c i a l e se

r e c r u t e a z ă d i n t re abso l ven te l e şcoa le i s u p e r i o a r e de a s i s t e n ţ ă soc i a l ă

« P r i n c i p e s a I l e a n a » din Bucureş t i d u p ă obţ inerea diplomei" (art. 211) .

C a m e t o d ă de l u c r u în a c t i v i t a t e a de i n v e s t i g a r e p e n t r u ev i ­

denţ ierea şi înregistrarea persoanelor care necesi tă as is tenţă soc ia lă , legea

men ţ i o nea z ă neces i ta tea real izări i anchete i socia le c u a ju toru l as is tente lor

soc ia le şi a suror i l o r de ocrotire (art. 144). Pr inc ip iu l ap l icat în acordarea

as istenţe i soc ia le este încercarea de reabi l i tare a ce lu i as is ta t : "Of ic iu l de

ocrot ire are m e n i r e a s ă as igure as i s ten ţa pr in m u n c ă indiviz i lor depen­

denţ i da r fiziceşte capab i l i " (art. 139) .

A v â n d l a b a z ă pr incipi i le medic in i i soc ia le , legea n u negl i jează rolul

educaţ ie i san i t a re a popu la ţ ie i iar rezolvarea problemelor mame i , copi lu lu i

şi t ineretu lu i se const i tu ie c a obiectiv na ţ i ona l : "Secţia ocrotiri i na ţ iona le

î n d r u m e a z ă şi coordonează act iv i tatea oficială şi cea a societăţ i lor par t i cu ­

lare privi toare l a m a m ă , copil şi t ineret. L a acestă secţie v a f unc ţ i ona şi un

b i rou a l educaţ ie i poporului . " (art . 143) .

Ocro t i rea soc ia lă , aceas tă d imens i une n o u ă c u care se îmbogăţeş te

legea din 1930 , se grefează î n să pe fundamentu l pr incip i i lor medic in i i pre­

ventive pre luate din vechea legislaţie. Se cons ta t ă men ţ i ne rea s t ruc tur i l o r

organizator ice centra le - com i s i unea de ig ienă i ndus t r i a l ă şi sa lubr i t a tea

ed i l i tară (art. 20) şi a inst i tute lor de ş t i in ţă ap l i ca t ă ( Inst i tutu l de se ru r i şi

v a c c i n u r i "Dr , I. Can t a cu z i no " şi Inst i tutele de ig ienă şi s ă n ă t a t e p ub l i c ă -

art. 2 5 , respect iv 26 - 37) . L a n ive lu l organizăr i i servic i i lor san i t a re exte­

r ioare se observă men ţ i ne rea impor tan ţe i med icu lu i s an i t a r c u rol în apl i ­

c a r e a m ă s u r i l o r de m e d i c i n ă prevent ivă în un i t a tea ter i tor ia lă deservită

(c i rcumscr ipţ ie , oraş , Judeţ) s a u în med iu l soc ia l în care ac ţ ionează ( indus­

trie, portur i , şcoli). R ă m â n în vigoare prevederi le care as igură în lesnir i le

mater ia le de care se b u c u r a med i cu l s a n i t a r pr in legea d in 1910 : acor­

da rea locu in ţe i , p la ta lumin i i , încălz ir i i şi t ranspor tu lu i (art. 4 7 . 54 , 62) ,

d a r şi o b l i g a t i v i t a t e a r e ş ed i n ţ e i s t a b i l e şi p e r m a n e n t e l a l o c u l u n de

f u n c ţ i o n e a z ă (art. 64 ) . în p l u s , m e d i c u l s a n i t a r este degrevat de orice

obl igaţ ie în domen iu l med ic in i i cura t ive şi îi este i n te rz i să p r a c t i c a r e a

cl ientelei (art. 235 ) . S e m e n ţ i n de actual i tate măsu r i l e de profi laxie şi com­

ba te re a bo l i lor i n fec ţ ioase (art . 261 - 2 8 3 ) , de a s i g u r a r e a s a l u b r i t ă ţ i i

locu inţe lor şi s tab i l imente lor publ ice (art. 3 09 - 315) , de control s an i t a r al

apei potabile (art. 3 1 6 - 322) , al a l imentelor şi b ă u t u r i l o r (art. 3 3 2 - 338) ,

al industr i i lor (art. 3 39 - 343) . Se acordă o atenţ ie spec ia lă combater i i şi

t ratăr i i boli lor vener ice (art. 284 - 306) . în aces t s e n s , în art . 2 97 se stip-

www.mnir.ro

LEGISLAŢIA SANITARĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 257

ulează desf i in ţarea case lor de pros t i tu ţ ie iar art . 2 99 interz ice v ân za rea

t ipărituri lor c u carac te r pornograf ic .

S u b a spec t u l med ic in i i prevent ive, legea n u aduce e lemente noi ,

dar pr in c r e a r e a fondu lu i genera l s an i t a r şi de ocrot ire, ea reuşeşte să

definitiveze a c e a in i ţ i a t ivă ab i a s ch i ţ a t ă în legislaţ ia p receden tă : cons t i ­

tuirea u nu i buget propr iu al s ă n ă t ă ţ i i . Art . 4 9 2 men ţ i o nea z ă su r se l e de

venituri dest inate creări i fondului general s an i t a r şi de ocrotire:

- veni tur i le Loteriei de S ta t şi ale jocur i lor de noroc:

- cota de 7 0 % din taxele pen t r u au tor i za rea vânză r i i p roduse lor

medicamentoase s t ră ine s a u indigene;

- cota de 9 0 % din veni tur i le nete ale monopolu lu i stupef iantelor şi

medicamentelor con ţ ină toare de stupef iante:

- veni tur i le spita lelor , ospici i lor şi altor i n s t i t u ţ i un i san i ta re şi de

ocrotire de stat , provenite din taxele de î n g r i j i r e " ;

- taxa pen t ru v iza med i ca l ă a lucră tor i lor s t ră in i care i n t r ă în ţară .

precum şi a vase lor plut i toare care at ing pen t ru pr ima oară u n port r o m â ­

nesc;

- taxa care se percepe pen t ru fiecare au to r i z a ţ i une de t ransmi tere

între vii a farmaci i lor şi drogheri i lor;

- veni tur i le Întrepr inder i lor autor izate de lege în folosul fondului f

- orice alte ven i tur i î n t âmp l ă t o a re (legate, dona ţ i un i ) ;

- subven ţ i a a n u ă l ă acorda t ă de s ta t din bugetul s ă u .

D e s t i n a ţ i a a c e s t u i f o n d e s t e î n p r i m u l r â n d de a s e r v i l a

î n t r e ţ i ne rea şi î n g r i j i r e a b o l n a v i l o r s ă r a c i în s p i t a l e şi s a n a t o r i i , l a

aprovizionarea c u med icamente şi mater ia l s an i t a r a bolnavi lor lipsiţi de

mijloace şi la îngri j irea copii lor părăs i ţ i . în mod secunda r , fondul serveşte

la crearea şi înzestrarea inst i tu ţ i i lor san i t a re şi de ocrotire de interes ge­

neral, p r e cum şi l a acordarea de subvenţ i i s a u î m p r u m u t u r i autor i tă ţ i lor

locale în ac ţ iun i le lor san i t a re şi de ocrotire (art. 490) .

Rea l i za rea obiectivelor aceste i legi - ocrot irea san i t a r ă şi soc ia lă a

popu la ţ i e i - n e c e s i t a impo r t an t e f ondur i şi de a c e e a se r e cu r ge l a o

descentral izare buge t a r ă a un i t ă ţ i l o r san i t a re şi de ocrotire pr in c rea rea

a lătur i de fondu l genera l s a n i t a r şi de ocrotire a fondur i lor j u d e ţ e n e şi

comunale : "Pen t ru a sa t is face necesităţ i le mater ia le ale serv ic iu lu i s an i t a r

şi de ocrotire, f iecare c o m u n ă , oraş şi j u d e ţ va afecta o s ubven ţ i u ne din

bugetul s ă u în aces t scop , creându-se fondul spec ia l local al s ănă t ă ţ i i şi

ocrotirilor soc ia le . " (art. 5 1 9 ) 1 2 . Cons t i t u i r ea fonduri lor s an i t a re locale a

atras d u p ă s i n e o descen t r a l i z a re a dm i n i s t r a t i v ă , j u de ţ e l e şi c omune l e

fiind investite c u importante r ă spunde r i în domeniu l s an i t a r şi a l ocrotir­

ilor socia le: " în f iecare mun i c i p i u s a u c o m u n ă u r b a n ă cap i ta l ă de Jude ţ va

funcţ iona u n oficiu de ocrotire. . ." (art. 136); "Bugetu l of ic iului de ocrotire

cade în s a r c i n a J ude ţ u l u i şi comune i a cărei popu la ţ ie o deserveşte" (art.

147); "Case l e de ocrotire s u n t în s a r c i n a buge t a r ă a comune lo r , ca r i l a

înfi inţarea şi întreţ inerea lor pot fi a jutate de Judeţ , m in i s ter s a u societăţ i

www.mnir.ro

258 EMILIA STANCU

par t i cu lare de b inefacere" (art. 151): "Laboratoarele ins ta la te în inst i tuţ i-

un i comuna le s a u j u de ţ ene (abatorii , uz ine de apă) s u n t în s a r c i n a admi ­

n is traţ i i lor respect ive" (art. 133): " în f i in ţarea şi în treţ inerea de d ispensăr i i

c ad în s a r c i n a o rgan i za ţ i un i i s a u a autor i tă ţ i i pe care o deserveşte" (art.

126) ; " C o m u n a este datoare să as igure s a l a r i u l p e r s ona l u l u i s a n i t a r şi

admin is t ra t iv al servic i i lor şi inst i tuţ i i lor san i t a re şi de ocrotire comuna le"

(a r t . 7 7 ) ; "Med i c i i c o m u n a l i s u n t s a l a r i z a ţ i de m u n i c i p i u " (a r t . 9 9 ) :

"Lucrăr i le care pr ivesc sa lubr i t a tea comune i vor fi executate din bugetul

propr iu" (art .72) .

Aceas tă d is t r ibu i re în teritoriu a r ă spunder i l o r mater ia le în ceea ce

priveşte b u n a organzare şi des făşurare a serv ic iu lu i san i t a r şi p re luarea

r ă spunde r i l o r f inanc iare de către Min is ter n uma i în cazu l în care admin i s ­

traţi i le locale n u pot face faţă (art. 79 , 151) a fost î n s ă d u b l a t ă de o con­

ducere pro fes iona lă centra l i za tă , pr inc ip iu s ta tua t ch i a r din p r imu l articol

a l legii: "toate servic i i le san i t a re şt de ocrotire din c up r i n su l ţări i vor fi con­

d u s e d u p ă n o r m e un i t a r e s tab i l i t e de M i n i s t e r u l M u n c i i S ă n ă t ă ţ i i şi

Ocrot ir i lor Soc ia le , or icare a r fi autor i tatea de care depind ele din punc t de

vedere bugetar" (art. 1). De a semenea , la ar t ico lu l 4 se specif ică: "Nici un

se rv i c i u s an i t a r s a u de ocrotire n u poate fi creat , n u poate func ţ i ona , nu

se poate desf i inţa şi n u se poate sus t rage dest inaţ ie i originare fără apro­

ba rea p rea lab i l ă a Min is teru lu i Munc i i S ă n ă t ă ţ i i şi Ocrot ir i lor Soc ia le" .

Carac te r i s t i c i l e economico-socia le şi politice ale celu i de-al doilea

decen i u interbel ic a u an t rena t neces i ta tea uno r cont inue s c h imb ă r i în cele

ma i var iate domeni i . Pen t ru a se adap ta la condiţ i i le me reu noi şi în încer­

ca rea de a rmon i za re a obiectivelor c u posib i l i tăţ i le concrete de real izare,

legea s a n i t a r ă şi de ocrot ire d in 1930 su feră n ume ro a se t r a n s f o r m ă r i 1 3

care n u afectează î n să sp ir i tu l politicii san i ta re de l u n g ă d u r a t ă pe care ea

şi-1 p ropusese . De men ţ i o n a t în aces t s e n s c rearea Efor i i lor san i t a re şi de

o c ro t i r e 1 4 care p re i au de la admin is t ra ţ i i l e locale s a r c i n a gest ionăr i i fon­

dur i lor san i t a re şi de ocrotire j u de ţ ene şi comuna le . Comitetele de conduc­

ere ale aces tor Efor i i r e u n e a u a t â t pe reprezentanţ i i organelor san i t a re cât

şi pe cei a i au tor i t ă ţ i l o r locale iar f unc ţ ionarea lor se afla s u b controlu l

d irect al M in i s te ru lu i Munc i i , S ă n ă t ă ţ i i şi Ocrot ir i lor Soc ia le . Se încerca în

aces t fel cooptarea într-o ac ţ i une c o m u n ă şi reconc i l ierea între cele d o u ă

m i n i s t e r e - M i n i s t r u l de I n t e r n e şi M i n i s t e r u l M u n c i i , S ă n ă t ă ţ i i şi

Ocrot ir i lor Socia le- p r e cum şi scoa terea serv ic iu lu i s an i t a r şi de ocrotire

din s fera po l i t i c u l u i 1 5 .

Toa te cele expuse p î n ă a c u m s-au l imitat în exclus iv i ta te l a preve­

deri le de p r i n c i p i u ale legislaţiei s an i t a re in terbe l ice şi î n t r u c â t ana l i z a

date lor s t a t i s t i ce poate fu rn i za i n fo rmaţ i i a s u p r a eficienţei u ne i a c ţ i u n i

legis lat ive d ir i ja te , abo rda rea a ces t u i a spec t v a cons t i tu i ob iectu l al tui

s t ud i u .

www.mnir.ro

LEGISLAŢIA SANITARĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 259

N O T E

1. Legea san i t a r ă p r omu l g a t ă prin Decre t Regal nr . 3804 din 18 decem­

brie 1910 (M.O. nr . 211 din 20 dec. 1 9 1 0 / 2 ian 101 1 ) a sufer i i modi­

ficări pr in legea sanc ţ i ona t ă cu I) R. nr . 1642 dm l ma i 1911 (M.O.

nr . 30 din 8 /21 mai 1911) şi prin leiiea sancţ iona i ! c u D.R . nr. 3 156

din 12 apri l ie 1913 (M.O. nr. 12 din 13 / 26 apri l ie 1913) Legea de

organizare san i t a r ă din 1874 c u modi f icăr i le din 1881 . 1885, 189;·!.

1898 . 1901 . 1906 şi 1908 a fost astfel î n locu i t ă , excepţie f ăcând dis­

poziţii le din 1893 c u privire la exerciţiul farmaciei care con t i n u ă să-

şi m e n ţ i n ă valabi l i tatea (Anexa legii d in 1910) .

2. Decret Lege nr . 6 7 3 din 12 feb. 1919 c u privire la organ izarea s a n i ­

tară provizorie a Basa rab i e i (Μ. O nr. 260 din 17 feb. 1919): D . L . nr.

2 4 5 0 d in 19 i un i e 1919 re lat iv la t r ece rea s e r v i c i u l u i s a n i t a r al

Basa rab i e i la Inspectora l : D .L . nr. 2 4 9 0 din 20 iun ie 1919 referitor

la n um i rea medic i lor din B a s a r a b i a (M.O. nr . 56 din 27 iun ie 1919)

3. Profesoru l loan C a n t a c u z i n o a fost d i rectoru l Direcţiei Gene ra l e a

S e r v i c i u l u i S a n i t a r d in M in i s t e ru l de In terne în pe r i oada 1907 -

1911.

4. D ragoş D u m i t r e s c u , P reocupăr i soc ia le şi legislat ive ale Asociaţ ie i

generale a medic i lor din ţară (1900 - 1910) . în "Momente din t recu ­

tul medic in i i " . Bucureş t i , 1983 , p. 571 - 573 .

5. V i c t o r B a b e ş . T u b e r c u l o z a ş i c o m b a t e r e a ei î n R o m â n i a , in

" S ă n ă t a t e a " , a n I n r . 6. 15 m a i 1 9 0 1 : A l e x a n d r u S l ă t i n e a n u ,

P r o f e s o r u l l o a n C a n t a c u z i n o . " î n m e m o r i a p r o f e s o r u l u i l o a n

Can tacuz i no " , p. 3 9 .

6. .Sab in M a n u i l ă , Me tode no i î n t e h n i c a s t u d i i l o r de p o p u l a ţ i e .

Bucureş t i . 1940 . p. 12 - 13.

7. Babeş Victor . S tud i i cr i t ice a s u p r a ac tua le i o rgan i za ţ i un i s an i t a re ,

Bucureş t i . 1911 , p.8.

« Legea nr . 1987 din 24 apri l ie 1922 (M.O. nr . 16 din 25 apri l ie 1922) .

9 Victor Babeş , S tud i i cr i t ice. . . . p. 12.

10. Legea s an i t a r ă şi de ocrotire p r omu l g a t ă c u decretu l no. 2 5 1 5 / 1 9 3 0

şi p ub l i c a t ă în M.O. nr . 154 din 14 iul ie 1930 .

11. Dec i z i unea m in i s te r i a l ă nr . 32221 din 5 iul ie 1935 stabi leşte taxele

de îngri j ire, taxele onorar iu şi taxele pen t ru intervenţi i ch i rurg ica le şi

obstétr icale, pen t ru examene radiologice, pen t ru t ra tamente fiziote-

rapice şi pen t ru ana l ize de laborator percepute bolnavi lor de c l . I-a şi

a Il-a in ternaţ i în spita lele Min is teru lu i .

12. D e c r e t u l n r . 3 0 3 4 d in 13 n o i emb r i e 1 9 3 4 s t a b i l e a p r i n a r t . V :

"Con t r i bu ţ i a comune lor pen t ru s ă n ă t a t e a pub l i c ă va fi cel p u ţ i n 1 0 %

din bugetu l lor. Pen t ru j ude ţe , con t r ibu ţ i a va fi cel p u ţ i n 1 5 % . Aces te

www.mnir.ro

260 EMILIA STANCU

s u m e vor fi re ţ inu te din buget direct de Min is teru l de F i nan ţe şi văr­

sa te Min is teru lu i Munc i i , S ă n ă t ă ţ i i şi Ocrot ir i lor Soc ia le , fără a li se

pu tea s c h i m b a dest inaţ ia" .

13. î n i n t e r v a l u l 14 i u l i e 1 9 3 0 - 19 f e b r u a r i e 1941 l egea a s u f e r i t

p a t r u s p r e z e c e m o d i f i c ă r i : l a 17 i u l i e 1 9 3 1 , 10 a u g u s t 1 9 3 1 , 13

apri l ie 1933 , textul legii f i ind repub l ica t integral în M.O., P.I. n r . 96

din 17 apri l ie 1933 . Alte mod i f i căr i sufer i te l a 19 iul ie 1934 şi 14

no iembr ie 1934 a trag d u p ă s ine o n o u ă repub l icare în M.O. , P.I. nr .

140 d in 2 2 iun ie 1935 . Ulterior, legea suferă o ser ie de noi transfor­

m ă r i l a 18 i anua r i e 1936 , l a 19 augus t 1937 , 15 octombrie 1937 , 29

a ugus t 1938 , 6 septembr ie 1938 , 2 0 noiembr ie 1939 , 8 octombrie

1940 , 10 noiembrie 1940 , 19 februar ie 1941 .

14. D .R . n r . 1221 din 24 apri l ie 1935 , M.O. nr . 101 din 4 ma i 1935 .

15. Oc tav i an L u p u . O lege s an i t a r ă de a c u m o J u m ă t a t e de seco l şi u n

g â n d de r e f o r m ă c o n t r o v e r s a t , în " T r e c u t şi v i i tor în m e d i c i n ă " .

B u c u r e ş t i , 1 9 8 1 , p. 5 3 2 . î n D e z b e t e r i l e S e n a t u l u i 1 9 3 4 , D .R .

l oan i ţ escu p leda : "Nu forţaţi pe med i cu l p r imar s ă ascu l t e de pre­

s i u n e a pe care o face autor i ta tea adm in i s t r a t i v ă , prefectul . D a c ă n u

lăsaţ i c a agenţ i i san i t a r i să fie n u m i ţ i de organele san i t a re , aceşt ia

vor fi t o tdeauna agenţ i electoral i ai u n u i part id s a u a l tu l i a r n u un

corp aux i l i a r i ndependent de f luctuaţ i i le polit ice".

SANITARY LAWS IN THE INTERWAR PERIOD

T h e s t udy proposes intse l f to examine the s t ipu la t ions of san i t a ry

l aws from 1910 a n d 1930 , respect ively , because they def ined Roman ia ' s

s an i t a ry pol icy in the i n terwar period. Both are modern l aws w h i c h grant a

greater impor tance to prevent ive med ic ine compared to curat ive medic ine

dea l ing wi th the ach iven t organizat ional s t r u c t u res . Fo r the law of 1930 ,

the in ter twin ing between med ica l a nd soc ia l a s s i s t ance becomes its ma in

feature. T h e s t udy tack les some f inanc ia l aspec ts of s an i t a ry organizat ion

as wel l a s the re la t ionsh ips with the h igher author i ty .

www.mnir.ro

P R E S A ROMÂNEASCĂ D E S P R E SOS IREA PRINCIPELUI CAROL ÎN ŢARĂ - IUNIE 1930

l o a n S p ă t a n

D a c ă a r fi s ă d ă m c r e z a r e u n o r a f i r m a ţ i i f ă c u t e î n p r e s a

românească a t impu lu i pr iv ind sub iec tu l p ropus de noi , a t unc i , sos i r ea

Principelui C a r o l în ţară a fost p regă t i t ă de mu l t . c h i a r d in 4 i anua r i e

1926. Des igur că a f i rmaţ ia poate fi de domen iu l senza ţ i ona lu l u i şi igno­

rată de u n is tor ic ser ios .

D a r , d a c ă n e - a m a p l e c a c h i a r c u s e r i o z i t a t e a s u p r a e v e n i ­

mentelor legate de p r o b l e m a n o a s t r ă , î n c e p â n d c u 4 i a nua r i e ' 1 925 şi

s f â r ş i nd c u 8 i u n i e 1 9 3 0 , vom c o n s t a t a î n c ă o d a t ă , p e n t r u că a u

făcut-o şi a l ţ i i , c h i a r d a c ă d in t r-un a n u m e p u n c t de vedere i m p u s de

ideologia e x i s t e n t ă p â n ă a c u m c â ţ i v a a n i . că o a s e m e n e a s o s i r e n u

putea fi p r e g ă t i t ă în c â teva zi le s a u l u n i . De l a M iha i l M a n o i l e s c u şi

locotenent-colonelu l P r e c u p . de l a l u l i u M a n i u şi Nicolae Iorga , de l a

conf l ic tu l d i n t r e R e g i n a M a r i a şi P r i n ţ u l N i co l ae . de l a d i s e n s i u n i l e

ex is tente în i n t e r i o r u l R e g e n ţ e i , p â n ă l a a t i t u d i n e a i n t r a n s i g e n t ă a

Par t idu lu i Na ţ i o n a l L i b e r a l , a g u v e r n u l u i , da r , ma i a l e s , l a p regă t i r ea

pentru a c e s t m o m e n t a a rma t e i , ne fac să c r edem că a f i rma ţ i a n u a

fost h a z a r d a t ă .

De altfel noi ne p ropunem să p rezen t ăm sos i rea Pr inc ipelu i Caro l

în ţară aşa c u m e ra og l ind i tă în paginile diverselor z iare ale momentu lu i .

Trebuie s ă m e n ţ i o n ă m că ele s-au ocupat de această .prob lemă, s a u doar

unele, î n c ep ând c u 6 iun ie , c â n d pr intre r â n du r i se poate citi ce v a u rma ,

până în 16 iun ie , deci d u p ă 8 iun ie c â n d Principele Ca ro l este proc lamat

Rege.

A m m e n ţ i o n a t s ă p rezen t ăm ştirile fără a le comenta .

C o m e n t a r i i l e s u n t de p r i s o s , c r e d e m no i , t o cma i p e n t r u că şi

această pe r i oadă din is tor ia noas t r ă v a trebui scr isă a şa c u m a fost ea ,

indiferent d ac ă ne convine s a u n u , a c u m s a u în viitor.

S p e r ă m > c ă vom r e u ş i s ă c o n v i n g e m de a s e m e n e a că p u ţ i n e l e

comentarii ale noast re s-au bazat pe documente m e n ţ i n â n d astfel trează

a s i s t en ţ a l a p r e z e n t a r e a u n u i a s e m e n e a s u b i e c t . Ş t i r i l e d i n p r e s a

românească s u n t prezenta te pe p a r c u r s u l a trei zi le: 6-8 i un ie . în res t

intrăm deja în a ş a num i t a "Restauraţ ie" .

www.mnir.ro

262 ΙΟΑΝ SPĂTAN

Cuvântul - director Nae Ionescu

- 6 iun ie 1930

- U l t ima oră - p. 4

- " C u m s p u n e d. Iorga adevărur i le" .

- "Vreţi părerea m e a ? J u d e c a ţ i şi dv: a m î ncepu t c u revoluţ ia , am

trecut pr in R o m â n i a Mare şi ne-a sa lvat . . . Pr inc ipele Caro l " !

Curentul - director Pamfi l Şe icaru - p.8

- 6 iun ie 1930

"Un confl ict în s â n u l familiei regale".

"Or ig inea aces tu i confl ict este pe câ t se pare , deoseb irea t ranşan t ă

de veder i d intre Reg ina Mar i a şi Pr incipele Regent , in toate ches t iun i le şi

ma i a les în ceea ce priveşte s i t ua ţ i a pol i t ică" .

Dreptatea - β iunie Nici o şt ire despre Principele Caro l .

Tara - director C . Gongopol

- 6 iun ie

- "U l t ima oră" - p. 4

- "Că lă tor i i l e famil iei Rega le . De ce p leacă din ţară M .S . Regina.

Pr inc ipele Regent e obosit şi dorn ic de repaus " .

Omul liber - director Ion T h . F l o r e s cu

6 iun ie

Nici o ştire.

Adevă ru l - 6 iun ie

- U l t ima oră - p. 6

"Grave le probleme care a pa s ă des t inu l Român i e i ,

în s â n u l Regenţei şi a l familiei regale".

"O d inas t ie trăieşte, în p r imu l loc, pr in pu terea prest ig iu lu i ei, care

rezu l t ă des igur , şi din actele ma r i istor ice ce a u folosit n e amu l u i şi din

ace l complex de at i tud in i , ca re îi a duc p r i nosu l consideraţ ie i publ ice .

Or ice aduce o atingere une i a s a u alteia din aces te cons iderat iun i

esenţ ia le , atinge b a z a însăş i a fiinţei d inast ie i .

• Nu in teresează aici cauzele neînţelegeri lor.

Nu v rem să cercetăm, d a c ă a u ex is ta t s a u n u un i i care a u lucrat

pen t ru ad ânc i r e a acestor neînţelegeri . De a semen i n u vrem să cercetăm,

dacă a fost s a u n u u n ca l cu l j u s t , u n in teres polit ic de momen t de a provo­

ca s a u a d â n c i aceste neînţelegeri .

Toate aces tea s u n t ches t i un i care vor fi, des igur , cercetate în mod

amp l u şi l a t imp.

www.mnir.ro

PRESA ROMÂNEASCA DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL ÎN ŢARĂ 26: !

C e e a ce c o n s t a t ă m a c u m este că , în c l ipa a c e a s t a , c â n d . c u m am

spus , p r ob l ema a c t u l u i de l a 4 i a nua r i e (1926 n .n . ) , a deven i i a t â t de

scur t ă , o ne în ţe legere în s â n u l fami l ie i regale , p lecăr i peste g r an i ţ ă în

vederea u n o r cons i l i i de fami l i e , l a c r im i l e u n o r a date in v i l eag , p l i c ­

t iseala a l tora m ă r t u r i s i t ă - toate converg s p r e o conc luz ie t r is tă .

Ne a f l ăm , incontestab i l . în faţa unor reale primejdi i" .

Lupta - director E m i l D. Fagure

- 6 iun ie 1930

"U l t ima oră" - p. 4

"Pentru ce p leacă Reg ina Mar ia în s t r ă i nă ta te . U n nou p r o i e c t de

căsătorie a Pr inc ipese i E l e n a " .

V i i t o r u l - 6 iun ie 1930

Nici o ştire despre sub iec tu l nos t ru , pe u l t ima pag i n ă , pr intre altele

putem citi:

'Val de frig. în nordu l Basa rab i e i tempera tura a s c ă zu t la 5 grade".

Şi

"Naţ iona l-ţărăn iş t i i crit icaţi violent de tovarăşi i lor".

Neamul românesc - director polit ic N. Iorga, director N. Georgescu

6 iunie.

Nici o ştire.

Epoca - director G r . N. F i l i p e scu

6 iunie 1930

Nici o ştire.

Cuvântul 7 iunie

p . 1 D i nas t i a de R o m â n i a " , Nae Ionescu

Se punea prob lema în tâ ln i r i i membr i lor familiei regale, u n cons i l i u l

• Ir lainilie la S igmar ingen -

"O d iscuţ ie? D a : S i t ua ţ i a e îngr i jorătoare . S i t ua ţ i a ţării şi s i t ua ţ i a

dinastiei ei. D a r d i scu ţ i a între cei în drept.

Există o chest iune de familie: între Principesa E l ena şi Principele Carol:

bărbăleşte, între ei; de la responsabilitate la responsabilitate; de la om la om".

p. 4 - "Se desmin te î n t run i rea ur iu i cons i l i u de familie regal" .

Curentul - 7 iun ie

p . 8

"Cauze le nou lu i confl ict d inast ic" .

" E l e s u n t de n a t u r ă s ă provoace i n te rven ţ i a pa r t i de lo r po l i t ice .

Regina Mar i a î ncearcă rea l i zarea u nu i acord a l part idelor".

www.mnir.ro

264 IOAN SPÀTAN

Dimineaţa - 7 iun ie

Nici o ştire despre prob lema pe care o p rezen t ăm .

Universul - S te l i an Popescu

7 iun ie

Nici o ştire.

Dreptatea - 7 iun ie

Nici o şt ire.

Tara - 7 iun ie

la r ub l i c a "U l t ima oră".

"Conf l ic tu l de la Cu r t e " -

Câ teva l um in i oportune a s u p r a numeroase lo r vers iun i care c i rcu lă .

Omul liber - 7 iun ie 1930

"U l t ima oră"

S u n t pub l ica te ştirile despre p lecarea Reginei Mar ia în Bava r i a a Pr inc ipese i E l e n a l a F r ank f u r t şi a Pr inc ipe lu i Regent Nicolae în s t r ă ină ­

tate din motive de s ă n ă t a t e pen t ru a se odihni .

Adevărul - 7 iun ie

D o a r în p a g i n a a ş a se a l a " U l t i m a o r ă " ş t i r ea d e s p r e p l e c a r e a

Reginei Ma r i a spre Oberamergan , Bava r i a , însăţ i ţ i de m a r e a ducesă C i r i l .

A l ă t u r i de ea g ă s im u n comen ta r i u s emna t "Scru ta tor " şi int i tulat:

"Şeful l iberal i lor a l ă tu r i de regina Mar ia " .

Lupta - 7 iun ie 1930

p . 4

"U l t ima oră"

r ub l i c a "Ştiri d iverse" c i t im:

"Toa te zvonu r i l e s en z a ţ i o n a l e ca re a u c i r c u l a t az i d i m i n e a ţ ă in

C a p i t a l ă s u n t de domen i u l fantez ie i . D i n anum i t e c e r c u r i v in t i l i s te s-a

l a n sa t î n s ă v e r s i u nea că regina Mar i a a accepta t p ropunerea d-lui Vint i lă

B r ă t i a n u c a a t unc i c â n d l iberal i i vor reveni la guvernare - ceea ce n imeni

n u poate în trevedea de pe a c u m . să intre în Regenţă .

P r e c u m se vede . l i bera l i i d u p ă e ş u a r e a u l t ime i lor c a m p a n i i in

c hes t i u nea ac tu lu i de la 4 i anuar ie , încearcă să acrediteze încheierea de

acordur i în s copu r i foarte t ransparente" .

V i i t o r u l - 7 iun ie 1930

p . 4

"P lecarea M.S . Reg ina Mar i a şi a mar i i ducese Cr i r i l " .

www.mnir.ro

PRESA ROMÂNEASCĂ DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL ÎN ŢARĂ 265

Neamul românesc - 7 iun ie 1930

Nici o şt ire.

Epoca - 7 iun ie 1930

p. 4 - "U l t ima oră"

" C u m s-a r e n u n ţ a t l a t renu l regal"

"Se comen tează c u m u l t ă apr indere faptul că Reg ina Mar i a p leacă

în s t r ă i n ă t a te c u s imp l u l bi let de wagon-Rits . în loc s ă că l ă to rească c u

vagonul regal .

L u â n d i n fo rma ţ i i în aceas tă p r iv in ţ ă ni s-a c omun i c a t că t r ans ­

portul vagonulu i regal p â n ă în Bava r i a ar cos ta c i r ca 500 . 000 lei. s u m ă pe

care nici Reg ina Mar ia , n ic i guvernu l n u s un t d i spuş i s-o dea astăz i " .

Neamul românesc - 8 iun ie 1930.

ρ 1

"Întoarcerea p r i n ţ u l u i Caro l " .

Ta lă l Regelui e m Bucureş t i .

A uzat de dreptu l or icăru i r o m â n de a fi a casă la el , l â n g ă ai lu i .

Nu pu tem decât să-i dor im să se insp i re din încercări le lui şi din

durerile ţării pen t ru a fi de ajutor în zilele aces tea de îndo ia l ă , neîncredere

si sfâşieri.

Deocamda t ă un l u c r u e s igur : va î n t â l n i , pe l â ngă ac lamaţ i i le ama ­

t o r i l o r de l uc ru r i noi. devotamentu l celor care i-au făcut ma i mu l t r ă u . Da r

si sfatul b un , uneor i nep l ăcu t , a cu i 1-a ap ă r a t c â n d toti e r au împotr iva

lui.

Vech iu l pr in ţ Ca ro l s ă învie!

De al tul nu voim să ne aducem aminte. . . !

N. Iorga

Universul - 8 iun ie

p. 1.

S u b tit lul:

" A .S .R . Pr inc ipele Ca ro l a sos i t în ţară" ,

este descr isă a tmos fe ra de l a p reşed in ţ i a Cons i l i u l u i de Min i ş t r i şi este

publicat comun i ca t u l guvernu lu i :

"A .S .Rega lă Pr inc ipele Ca ro l a sos i t aseară c u av ionu l în Cap i t a l ă .

A.S. Rega lă a lua t contact c u ' A . S . Rega lă Pr inc ipele Regent Nicolae şi c u

dl. lu l iu Man i u , preşedinte le C o h s . de Min iş t r i .

U n cons i l i u de m in i ş t r i se î n t runeş te spre a av iza .

în toată ţara domneş t e ordine şi l in işte" .

Adevărul - 8 iun ie

T i t l u l mare de pe p r ima pag ină :

www.mnir.ro

266 ΙΟΑΝ SPÀTAN

"Sosirea p r i n ţ u l u i Caro l " .

E s t e însoţ i t doar de un comentar iu destu l de s c u r t şi s e m n a t

"Adevăru l " , d in care c i t ăm:

" întoarcerea în ţară a p r i n ţ u l u i Ca ro l a p rodus o vie impres i e în

toate cercur i l e .

Cap i t a l a a pr imit ştirea în cea ma i perfectă l in iş te .

Se poate s pune că n u a fost s up r i n s ă . în ul t imele s ă p t ă m â n i eveni­

men tu l e ra o a r ecum în aer.

Z i ln ic e ra a n u n ţ a t ă şi dezminţ i r i le g ăseau ma i p u ţ i n ă crezare decât

zvonur i le af irmative".

"Ultima or i " Toată pag ina a 6-a este ocupa t ă de aces t even iment s u b tit lul:

"Pr in ţu l Ca ro l consu l t ă oameni i politici".

L a r u b r i c a "Ştiri d iverse" de pe aceea pag i n ă cit im:

"O pe r soană care vede pe pr incipele Ca ro l ne-a comun i ca t că aces­

ta i-a s p u s :

- V in s ă î m p a c şi să l in iştesc spir i tele. Nu am nici un g â n d de ură

şi de r ă z b u n a r e . D impo t r i v ă , am venit să în lesnesc un i r ea şi împăcarea

tuturor , în i n te resu l super io r al Ţări i" .

Dimineaţa - 8 iun ie

p. 1.

"Sos i rea Pr inc ipe lu i Ca ro l în Cap i ta l ă " .

în co loana d in mi j loc - câteva cuv in te despre sos i rea la C l u j . prim­

irea f ă cu t ă acolo, p lecarea Pr inc ipese i mame E l e n a în z i ua de 11 iun ie la

K r o m b e r g l â n g ă F r a n k f u r t , p l e c a r ea Reg ine i Ma r i a l a O b e r a m e r g a u în

bavar i a .

Curentul - 8 iun ie

p. 8 - "U l t ima oră" - în co loana din mi j loc.

"Pr in ţu l Caro l a sos i t în Cap i ta l ă " .

- comun i ca t u l guvernu lu i

- sos i r ea Pr inc ipe lu i Caro l în ţară

- D l . G e n . Ave re scu la Pa la tu l Cotroceni - n u a fost pr imi t

Cuvântul - d u m i n i c ă 8 iun ie 1930

p. 1.

"Pr inc ipele Ca ro l a sos i t "

T r ă i a s c ă Pr inc ipele Caro l ! "

R ă p u n z â n d arzătoarei c hemăr i a optsprezece mi l ioane de român i ,

moş t en i t o r u l a doi regi care a u î n teme ia t şi spor i t R o m â n i a , în c l ipa în

care aşezară m i l e n a r ă a patriei e ra în pr imejdie de a fi i rosi tă de complita

î n v r ă j b i r e a l u p t e i î n t r e f r a ţ i , a l t e ţ a S a R e g a l ă c o b o a r ă î n m i j l o c u l

www.mnir.ro

PRESA ROMÂNEASCĂ DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL ÎN ŢARĂ 267

s u p u ş i l o r , p r i n d e în m â i n i l e s a l e b ă r b ă t e ş t i f r â ne l e de c o m a n d ă a le

Statu lu i pe pragu l d i so lu ţ i un i i .

"B ine ai venit !" A l . Kir i ţescu

p. 4. - "U l t ima oră"

Al teţa S a Rega lă pr inc ipele Caro l a sos i t aseară în Cap i t a l ă "

Pr intre subt i t lur i -

- U n str igă t l a Camer ă : A sos i t Pr in ţu l Caro l !

- C u m a sos i t A . S . R. Pr incipele Caro l .

- C o m u n i c a t u l guvernu lu i :

"A .S .R . Pr inc ipele Caro l a sos i t în ţară şi a luat contact c u A .S .R .

Principele Nicolae şi c u p r imu l m in i s t r u .

Cons i l iu l de Min i ş t r i a fost convocat de u rgen ţ ă spre a av iza . în toată ţara

domneşte l in işte şi ordine.

Cons i l i u l de Min iş t r i se va î n t r u n i azi la orele 9 d im inea ţa " .

E p o c a - 8 iun ie 1930

p. 1.

S t â n g a - co loana 1 - fotografia Pr inc ipe lu i Ca ro l în u n i f o r m ă mi l i ­

t a r ă , c u c a p u l d e s c o p e r i t , î n c a d r a t de u n t ex t s e m n a t de R a d u

Bud i ş t eanu :

"Mi s-a împ l i n i t credinţa :

Pr in ţu l Ca ro l se î n s c ă une a z ă în domnie.

C u vo r b a s t r ăveche a n e a m u l u i n o s t r u îţi z i c em , c â n d ca l c i pe

p ă m â n t u l une i ţări pen t ru a cărei s t ă p ân i r e ai fost sortit: Măr i a T a , fii b in ­

evenit pr intre noi !

T e - a m n ă d ă j d u i t c a pe u n c u r m ă t o r de re le ; te-am î n v ă l u i t de

departe în iubire de suflete pure , c a pe u n nedreptă ţ i t ; te vo iam la faptă ,

ca pe u n Rege.

Mă r i a T a , adu-ne pacea şi l in iş tea şi be l şugu l .

Pune ordine în c a s a l ips i tă p â n ă a c u m de s t ă p â n .

F i i în R o m â n i a Mare , Domn Mare! .

p. 4. - "U l t ima oră"

" C u m a veni t p r i n ţ u l Ca ro l "

"Pu tern ic cu ren t pen t ru p roc l amarea c a Rege a p r i n ţ u l u i Caro l " .

"U l t ima so luţ ie a guvernu lu i .

P r in ţu l Ca ro l i n t r ă în regenţă" .

D r e p t a t e a - 8 iun ie

Nici o ştire.

Ab ia în 9 iun ie p r ima pag i n ă este o cupa t ă în proporţ ie de 6 0 % de

problema noas t r ă s u b tit lul:

"C r i z a pol i t ică .

Sos i r e a A . S . R . Pr inc ipele Caro l .

www.mnir.ro

268 IOAN SI'ATAN

D e m i s i u n e a Cab i ne l u l u i Man iu .

Noul M in i s t r u Mi ronescu" .

Taxa - 8 iun ie

p. 1.

Edi ţ ie spec ia lă

în drepta tit lul:

"A sosi t ! "

în s t â n g a fotografia Pr inc ipe lu i Ca ro l în u n i f o r m ă de v â n ă t o r de

mun te şi u r m ă t o r u l text des f ă şu ra t pe toată pag ina:

"A .S .R . Pr inc ipele Caro l a sos i t aseară în Cap i t a l ă .

Ven i t c u aerop lanu l de l a C l u j , A . S .R . a desc i ns la P ipera , de unde

cu au tomobi lu l a me r s la Pa la tu l Cotrocen i .

C h e s t i a î n ch i s ă s-a desch i s şi pen t ru totdeauna:

A . S . Rega l ă Pr incipele Ca ro l sos i t în Bucureş t i şi desc i n s la Palatu l

Cot rocen i s-a reîntors pe p ă m â n t u l patriei sa le , b ucu ros de a o revedea,

fericit de a o serv i .

T a r a v a afla astăz i c u o p r o f u n d ă m u l ţ u m i r e s fârş i tu l une i drame

sufleteşt i - care se t rans formase într-o d r a m ă pol i t ică.

A . S . R . Pr inc ipele Ca ro l fie b ineveni t în R o m â n i a .

Naţ ia î nc red in ţa t ă de dragostea pe care Pr incipele i-o poa r t ă şi care

s-a a d â n c i t des igur , în exi lu l prelungi t şi tr ist , a ş teap tă de la aces t eveni­

ment n u u n prilej de tu lburare pub l i c ă , ci o so l idă aşezare de l in iş te .

P u n â n d în s l u j b a n eamu l u i preţioasele sa le însuş i r i în t r-un g ând

de concord ie b ine făcă toare şi de m u n c ă rodn i că A . S . R . Pr inc ipele Ca ro l va

b inemer i t a de la mu l t încercatu l popor care 1-a iubit to tdeauna şi care şi el

la r â n d u l lu i , mer i t ă să fie iubit .

B u n sos i t . Al teţă !

• T a r a "

U rmeaz ă comun i ca t u l oficial.

O m u l l i b e r - 8 iun ie 1930

"U l t ima oră"

L a r u b r i c a "Ştir i" este pub l ica t u r m ă t o r u l text:

"Popu la ţ i a Cap i ta le i a fost s t r ă b ă t u t ă de u n fior de emo ţ i u ne .

Asea r ă l a ora 10 şi j u m ă t a t e cap i t a l a a aflat o veste ca re dealt-

minter i e ra şopt i t ă aproape fără împ ied icare de toţi cetăţeni i patr ioţ i , pe

care îi doare i n ima pen t ru vi i torul n eamu l u i nos t ru .

U n av ion m is te r i os a a d u s c u d â n s u l u n oaspete a l c ă r u i n ume

este pe buzele tuturor .

L in iş tea domneş t e peste tot şi evenimente importante se aş teaptă

dintr-un momen t într-al tu l .

D u m n e z e u să ţie s u b ocrot irea S a s c u m p a noas t r ă ţară !"

Şt i rea este c o n t i n u a t ă c u al ta:

www.mnir.ro

PRESA ROMÂNEASCA DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL ÎN ŢARĂ 269

"Cons i l i u l de Min iş t r i de as tă noapte." în care se spune :

" L a Preşed inţ ia Cons i l i u l u i a u fost convocaţ i aseară membr i i guver­

nului prezenţ i în Cap i t a l ă .

L a ora 2 noaptea , dl . l u l i u Man iu , preşedinte le Cons i l i u l u i , a fost

î n t âmp i na t de ziar işt i :

- Domnu le Pr im-min is t ru p r e s a aş teap t ă nou tă ţ i l e .

- D a . Pu te ţ i s e r i că p r i n ţ u l C a r o l a s o s i t a s t ă s e a r ă , v i n e n . m

Capita lă şi a l ua t contac t c u p r i n ţu l Nicolae şi c u p r imu l m in i s t r u .

Az i d im i n e a ţ ă va avea loc u n cons i l i u de m in i ş t r i , spre a av i / a .

Lupta - 8 iun ie 1930 .

p. 1

T i t l u l mare :

"A .S .R . Pr in ţu l Ca ro l a sos i t aseară" .

în s t â nga pagini i este rep rodusă fotografia Pr inc ipe lu i Ca ro l în civil

din profil, c u p ă l ă r i a pe cap . S u b fotografie este pub l ica i u r m ă t o r u l texl :

" A s t ă - n o a p t e , l a o re le 2 . P r e ş e d i n ţ i a C o n s i l i u l u i a î n m â n a t

reprezentanţi lor prese i , u rmă t o a r e a no tă :

A .S .R . Pr incipele Caro l a sos i t în ţară şi a luat contact c u A .S .R .

Principele Nicolae şi c u Pr imu l m in i s t r u .

Un cons i l i u de m in i ş t r i se v a î n t r u n i ne în tâ rz ia t pentru a aviza .

în ţară domneş t e l in iş tea şi ordinea" .

Comun i c a t u l este con t inua t de u r m ă t o r u l editorial:

"A s p u n e că ne a f l ăm în faţa une i ştiri senza ţ iona le , s a u a une i

lovituri neprevăzu te , ar fi s ă d ă m faptului un carac te r a l a rman t pe care n u

poale şi n u t rebu ie să a i b ă , î n t r u c â t şi în sp i r i t u l pub l i c şi în m i n ţ i l e

deprinse a prevedea şi a j u d e c a , eventua l i ta tea în faţa căreia ne a f l ăm , s-a

pus totdeauna - şi c u deosebire de l a moar tea regelui Fe r d i n anad încoace ,

în t rebarea es t e : vor şti ce l p u ţ i n a c u m toţi oamen i i noş t r i po l i t i c i s ă

părăsească punc t u l de vedere de part id , spre a exam ina s i t ua ţ i a exc lus iv

din punct de vedere al i n te resu lu i n a ţ i ona l ?

Temel i i le Jur id ice îşi a u des igur î n s emnă t a t e a lor: legea e lege, dar

legile s u n t făcute de oamen i şi s u n t s u p u s e împre jurăr i lo r .

Peste legi s t ă c u m i n ţ e n i a omenească şi i n teresu l u n u i n eam şi al

unui stat.

U n r o m â n s-a întors în ţara în care s-a n ă s c u t şi căreia apar ţ i ne .

E l este d in sângele Regelu i şi Reginei care şi-au legat dest inele lor

de acelea ale R o m â n i a i întregite azi .

Sen t imen tu l ţări i nu-1 poate despărţ i n ic i de fami l ia regală, n ic i de

naţ iune.

Ţara î nsăş i , n u are motive să creadă că fiul regelui , care a prezidat

la Unr iea ei , s-a în tors printre noi c a să ne devidă şi n u c a să ne u n e a s c ă

întru măr i rea patr ie i .

Ce r em tuturor conducă tor i l o r ca şi tuturor fiilor aces te i ţăr i , să-şi

www.mnir.ro

270 IOAN SPÀTAN

s t r ângă r â ndu r i l e şi un i te în cuget şi s imţ i re , s ă arate şi în această împre ­

j u r a r e că î n a i n t e de toate se g ândesc l a l in iş tea s i la în tăr i rea Român i e i " .

p . 3 .

"Sos i r ea Pr inc ipe lu i Ca ro l în Cap i t a l ă .

C u m a decu r s zboru l . "

p. 4. U l t ima oră

"Convoca rea A d u n ă r i i Naţ iona le"

"Actu l de l a 4 i anuar ie va fi anu la t . Pr in ţu l Caro l v a fi rege".

V i i t o r u l - 8 iun ie 1930

p. 1.

L a r u b r i c a - " în Ju ru l evenimentelor":

"Ho tă r â rea de astăz i a Comi te tu lu i Execu t i v a P .N.L . Declaraţ i i le d-

lor V in t i l ă B r ă t i a n u şi Duc a " .

D in dec laraţ ia ce lu i din u r m ă c i t ăm:

" F ap t a de as t ă noapte este cea ma i p r ime jd ioasă aven t u r ă ce s-a

pu tu t face şi este tot ce poate aduce ma i mu l t r ă u conso l idăr i i noastre

na ţ i ona le şi s i tuaţ ie i ţării în toate privinţele (ovaţ iuni) .

L a o p r ime jd i oasă aven tu r ă n u pot să i a u parte, refuz s ă m ă duc,

ch i a r dacă , v iaţa mea pol i t ică ar l u a sfârş i t azi (ovaţ iuni) .

S fa tu l ce d au par t idu lu i nos t ru este i n t rans igen ţa abso lu t ă " .

P r e z e n t a r e a ş ed i n ţ e i C o m i t e t u l u i execu t i v se î n c h e i e c u c o m u n i c a t u l

P .N.L . :

"Comi te tu l Cen t r a l a l P .N .L . care f usese convoca t de ieri pent ru

ches t i un i cu ren te , l u â n d c uno ş t i n ţ ă despre gravele evenimente petrecute

în u l t imele 24 de ore a ho t ă r â t :

1. Par t idu l Naţ iona l L ibera l r ă m â n e în ches t i unea cons t i tu ţ iona l ă

c u n e s t r ă m u t a t ă ho t ă r â re la punc t u l s ă u de vedere, de apă ra re a ordinei

legale stabi l i te pr in ac tu l Regelui Fe rd i n and din 4 i anuar ie 1926 .

2. S ă se convoace în î n t reg ime Comi te tu l C e n t r a l p en t r u l un i 9

iun ie , sp re a de l ibera a s u p r a man i fes tu lu i ce u rmea z ă a se a d r e s a către

ţară în această pr iv inţă" .

p. 5. O r a 2 d.a.

"Guve r nu l şi ex.- Pr incipele Caro l " .

G u v e r n u l l asă ex-pr in ţu lu i C a r o l r ă s p u n d e r e a s i tua ţ ie i , d a c ă nu

acceptă c a u n i c ă soluţ ie in t rarea în Regenţă ,

p. 6. - ci t im în s t â nga s u s -

"Fos t u l Pr inc ipe Caro l în Cap i t a l ă ,

în ce cond i ţ i un i s-a p rodus această sos i re" .

S o s i r e a Pr inc ipe lu i Ca ro l . C u r en t u l , 9 iun ie 1930 , p. 3.

"Even imen te le ce d o m i n ă , în momen tu l de faţă v ia ţa p ub l i c ă a ţării

a u toate apana je le spon tane i t ă ţ i i " .

www.mnir.ro

PRESA ROMÂNEASCA DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL ÎN ŢARĂ 271

Sos i r ea în ţară a Pr inc ipe lu i Ca ro l a fost b ă n u i t ă v iner i , la ora 7 şi

20 sea ra , c u n o s c u t ă c a fapt cert la ora 10 şi 10 şi con f i rma t ă oficial la

orele 2 noaptea .

în adevăr , la orele 7 şi 20 , şed in ţa Camere i a fost r id ica tă în ch ip

brusc şi fără n ic i o expl icaţ ie.

U n zvon . în f i r ipat într-o c l ipă , debordase din i n c i n t ă pe culoarele

Adunăr i i :

- A sos i t Pr in ţu l Ca ro l !

De fapt zvonu l s-a dovedit p rematur . Principele Caro l η -a aterizat

la aerodromul B ă n e a s a decâ t la orele 10 şi 10 s ea r a .

T imp de pa t r u ore, even imentu l η -a fost c u n o s c u t decât în cercu l

restrâns al celor in i ţ iaţ i şi a l ce lora care îl af laseră în chip î n t âmp l ă t o r .

Comunica tu l Preşedinţ ie i Cons i l i u l u i de Min iş t r i , a d u c â n d conf i rmarea ofi­

cială, a fost dat la ora 2 noaptea .

Feb r a îndoiel i i η -a durat , a şadar , decât şapte cea su r i . în total".

Curentul. 11 iun ie 1930 . p. 7.

Dec laraţ ia Reginei Mar ia .

V i ena 9 (Rador) - C o m e n t â n d trecerea M.S. Reg ina Mar i a pr in

Viena, z iarele de a ic i r edau cuvintele pe care E a le-a rostit la af larea ştirii

că Principele Ca ro l a fost primit c u mare en tuz i a sm în ţară .

M.S . Reg ina a declarat :

- " C a m a m ă n u pot decât s ă m ă bucu r , iar î n t r uc â t m ă priveşte voi

fi î n to tdeauna a l ă t u r i de poporul meu" .

LA PRESSE ROUMAINE AU SUJET DE L'ARRIVÉE DU PRINCE CHARLES EN ROUMANIE - JUIN 1930

- R é s u m é -

L 'au teur se propose de présenter , s a n s faire beaucoup de commen­

taires, l 'écho d a n s l a p r e s se r o uma i ne du re tour d u Pr ince C h a r l e s en

R o u m a n i e , en J u i n 1 9 3 0 , p e n d a n t t ro i s J o u r s , l e s , 6, 7, 8 J u i n , l e s

Journeaux: p résen ten t d an s leurs ar t ic les des nouvel les s u r cette arrivée et

la position des part i r pol i t iques à son su je t . L 'au teur expose s a convict ion

que cet événemen t doit être présenté dans les ce rcons t ances du momen t

et non c omme il a été p r é sen t é J u s q u ' à p r é sen t d a n s l ' h i s tor iograph ie

roumaine.

www.mnir.ro

PRESA STRĂINĂ D E S P R E SOS IREA LUI CAROL A L I I - LEA ŞI ACTUL RSTAURAŢIEI DIN 8 IUNIE 1930.

A d r i a n a S p ă t a n

So s i r e a v i i toru lu i rege Caro l a l II-lea în ţară şi ac tu l Restauraţ ie i

din 8 iun ie 1930 a u fost posibi le n u n uma i dator i t ă ac ţ iun i i conjugate a

factorilor in tern i . Aces te acte s-au profilat pe u n c l imat european de i ns ta ­

bilitate pol i t ică .

Ştiri le pe care n i le-am p ropus să le p rezen t ăm , c u corect i tudine,

sunt pre lua te p r i n agen ţ i a de ştiri R A D O R şi t r a n s m i s e în p r inc ipa le le

pub l i ca ţ i i d i n ţ a r ă : "D r ep t a t e a " , "V i i t o r u l " - z i a re l e p r i n c i p a l e pa r t i de

politice, "Cu ren t u l " , "Cuv ân t u l " , "D im inea ţa " .

E l e s u n t pre luate pen t ru zilele de 9. 10 iun ie 1930 .

9 iunie Presa franceză

Le Temps, în tr-un art icol de fond scr ie :

"Regele Ca ro l al II-lea n u a încercat o în trepr indere abso lu t person­

ală, deoarece a l uc ra t de acord c u cercur i le importante din R o m â n i a . Dac ă

graţie noii domn i i , se va face « t a b u l a r a s a » de t recut şi d a c ă se vor

regrupa toate forţele polit ice, va ieşi pen t ru ţară un mare b ine. Principele

Carol , r even i nd în ţa ră c u vo in ţa de a face o operă de concord ie şi de

unire, va avea încrederea ţări i în t reg i " 1 .

Journal des Débats 2, s u b s e m n ă t u r a lui Augus te Gouva in . scr ie

că sos irea Regelu i Ca ro l al II-lea a provocat un en tuz i asm v iu în r â n d u l

întregii popu la ţ i i . Nici u n inc ident n u s-a produs . Aduna r e a na ţ i ona l ă avea

teoretic ma i mu l te so luţ i i de a alege. în real itate î nsă , n u există decât o

singură so luţ ie , res tab i l i rea s i tuaţ ie i pr in anu l a r ea ac tu lu i de la 4 i anuar ie

ca i legal. Expe r i en ţ a a r a t ă î n c ă o d a t ă că m ă s u r i l e excepţ iona le , l ua te

arbitrar în i n t e r e su l u n u i par t i d , s e în torc ma i c u r â n d s a u m a i t â r z i u

împotriva ace lu i part id .

Poporul vede un şef în firul ma i mare al Regelui Fe rd i n and , care se.

oferă să îi a s i gu re înce tarea lupte lor feroce d inte part ide şi s tab i l i t a tea

guvernării .

Pr ietenia noas t r ă pen t ru R o m â n i a ne face să u r ă m c a s c h i m b a r e a

de regim să se efectueze fără zd runc i na re şi să se s tab i lească în sfârşi t un

guvern perfect s tab i l " .

www.mnir.ro

274 ADRIANA SPÀTAN

Petit Prisien 3

s ub s e m n ă t u r a lu i Albert J u l i e n , cons ta t ă că la Bucureş t i şi

în toată ţara re întoarcerea Regelu i Ca ro l al II-lea a fost p r im i t ă c u cel mai

mare en t u z i a sm .

La Victoire, Qoutidien, La République 3 c ons t a t ă că P A R T I D U L

NAŢIONAL ŢĂRĂNESC s-a împotr iv i t î n t o t d e a u n a ac tu lu i de l a 4 ianuar ie

şi că reven i rea Regelu i Ca ro l al II-lea n u este o lov i tură de stat , ci soluţ ia

f irească a une i nedrep tă ţ i p r ime jd ioasă dezvoltări i R omân i e i .

Le Populaire4, în tr-un art icol s emna t Rosenfe ld , relativ l a sos i rea

în ţară a Regelu i Ca ro l a l II-lea, s c r i a u rmă toa re le :

"Cop i l u l Rege şi î n a l t a Regen ţ ă s u n t î n l ocu i t e pr in t r-un b ă rba t ,

care v rea s ă dea m ă s u r a valori i sa le , şi care se spr i j i nă pe a rma t ă , E l se

b u c u r ă de altfel, de o a n u m i t ă popular i tate în ţară . Nu a fost E l oare înlă­

turat de la T r o n de intrigile de la curte şi de Par t idu l L ibera l , care a fost

a lunga t de la putere de m i şca rea p o p u l a r ă ?

în m ă s u r a în care poporul n u este repub l i can , el are s impat ie pen­

t ru p rosc r i s . în 1928 , n e m u l ţ u m i r e a ţ ă ran i lor a fost a şa de mare , încât

P a r t i d u l N a ţ i o n a l Ţ ă r ă n e s c , c o n d u s de I u l i u M a n i u , a ob l iga t î na l t a

Regen ţ ă s ă î n l ă t u r e guvernu l B r ă t i a n u de l a putere şi să-i încredinţeze

pu terea . A c e a s t a a fost o adevăra tă m işcare popu l a r ă , u n fel de revoluţie

ţ ă r ănească .

Pen t r u p r ima oară în istorie, u n part id a l c l ase i ţ ă r ăneş t i a luat

pu te rea , c h e m a t f i ind să real izeze t r a n s f o rma rea soc ia l ă ce cons i s t ă in

abol i rea feudal i tă ţ i i şi c rearea u nu i s tat modern capi ta l is t , î n s ă democra­

t ic."

R éné Gue r i n de l a Quotidien 5

s c r i a , pr intre altele: "Ne r ă m â n e să

u r ă m , c a ven i rea l a T ron a Regelui Caro l al II-lea s ă n u fie u n ind ic iu că

par t idu l mi l i tar va b i ru i , că u n nou regim se va organiza , şi ma i a les că o

n o u ă pol i t ică externă c u u n prest ig iu agresiv în cuvinte şi a c ţ i un i , v a peri­

c l i ta pacea , care este de altfel a t â t de greu de m e n ţ i n u t .

în genera l , n u vedem nic i un fel de inconven ient l a reîntoarcerea

Regelui Ca r o l al II-lea."

Henr i Pèrde, s c r i a în z i a ru l L'oeuvre 6

u rmă toa re le :

" E s t e posib i l c a Regele Caro l al II-lea să se g ândeasc ă s ă formeze

un guvern de concent rare , care ar dizolva Par l amen tu l şi ar c h e m a ţara să

facă noi alegeri , care astfel ar fi u n p lebic ist pen t ru M.S. Regele Caro l , şi

c u s i g u r a n ţ ă alegerile vor da din nou u n par l ament c u major i tate ţărănistă

deoarece n a ţ i u n e a este ţ ă r ăn i s t ă . în cea ma i mare parte .

O r i c e a r pu te s ă fie, r e î n t o a r c e r e a A . S . R . P r i n c i p e l u i C a r o l şi

u r c a r e a S a pe T r o n , pare că trebuie s ă p u n ă capă t d i f icul tăţ i lor pe care le

promite o l u n g ă Regenţă şi diferitele intrigi , î n s e m n â n d to toda t ă declinul

def in i t iv a l d i n a s t i e i b u r g h e z e , pe c a re f am i l i a B r ă t i a n u r eu ş i s e să o

insta leze a l ă t u r i de d inas t i a regală .

In ceea ce priveşte pe Majes ta tea S a , Regele Ca ro l al II-lea, E l are

37 de an i şi ştie ce î n s e a m n ă viaţa.

www.mnir.ro

PRESA STRĂINĂ DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL AL II-LEA 275

V o m şti în c u r â n d d a c ă exi lu l L-a învă ţa t ceva . şi d a c ă s-a înapo ia t

în R o m ă n i a , pe care o u rmă re s c cu atenţ ie din c a u z a achiz i ţ i i lor sa le . teri­

toriale. Ungar i a şi R u s i a , pen t ru a serv i Ţara S a , s a u pen t ru a in troduce

un regim mi l i tar , c u a rma t a care-1 ac l amă . "

Reven ind l a Le petit Parisien 7, Albert J u l i e n s c r i a :

"Domnu l M a n i u n u s-a re t ras de la guvernare decâ t momen t a n ,

pentru a prez ida l a î n locu i reape T ronu l Român i e i a t î n ă r u l u i Rege Miha i .

al cărui Preşedinte de Cons i l i u a fost. O r a s a , va reveni î n să în c u r â n d .

M.S . Regele Ca ro l îl va î n s ă r c i n a fără î ndo i a l ă pe domn ia s a , să

formeze î n t â i u l g uve rn a l D o m n i e i S a l e , deoa rece ev iden t d â n s u l u i ii

datorează Co roana .

Pen t ru t r ansmi te rea puteri i de la F i u la Tată , dl . Man i u foarte abi l .

a trecu m â n a u n u i alt b ă r b a t de stat . D â n s u l a preferat să lase grija de a

proceda la aces t act d-lui. M i ronescu , care se b u c u r ă de o deosebită pri­

mire, n u n u m a i în ţara s a , ci şi în s t r ă i nă ta te , unde nu are decât s impat i i

şi st ima cea ma i î na l t ă şl cea ma i mer i t a t ă .

Toţ i a m i c i i R o m â n i e i şi toţ i c e i c a r e ş t i m r o l u l pe c a r e e a e

chema tă să-1 j o a c e c a o s e n t i n e l ă a E u r o p e i , şi d o r e s c să fie tare şi

uni tă , se vor b u c u r a d a c ă nou l Rege îşi v a ţ ine c u tăr ie şi c red i n ţ ă f ăgă ­

duinţele S a l e . "

9 iunie Presa engleză

O c u p â n d u - s e de î n t o a r c e r e a P r i n c i p e l u i C a r o l Times s c r i a că

aceasta este opera l ideri lor polit ici r o m â n i , care a u dat dovadă de mu l t

patriotism şi v a fi p l i n ă de consecinţe .

Daily Express 8

găseşte că întoarcerea este perfect logică, iar Daily News9

s p une că, d a c ă nou l S u v e r a n v a fi într-adevăr u n factor de con­

ci l iere v a p u t e a î n t r - a d e v ă r c o n s o l i d a m o n a r h i a c o n s t i t u ţ i o n a l ă î n

România .

Daily Telegraph 1 0

speră că această revoluţie fără sânge va avea

rezultate fericite pen t ru R o m â n i a şi că noul Rege v a u r m a exemplu l exce­

lentului S ă u Ta tă şi v a şti să-şi î ndep l i nească dator ia de b un Rege."

10 iunie Manchester Guardian 1 1, c o m e n t â n d p roc lamarea Regelui Ca ro l al

11-lea, n u m e ş t e aces t ac t o eră n o u ă în is tor ia R o m â n i e i , care poate să

însemne o u l t i m ă dom ina ţ i e a familiei B r ă t i a nu . "Timp de zece an i , - s c r i a

ziarul l iberal , - R o m â n i a a sufer i t o ser ie de guverne t iranice şi o pol i t ică

economică greşită . în ult imile 18 lun i . R o m â n i a s-a bucu r a t de u n guvern

sănătos şi l ibera l şi ar fi o mare p ierdere dacă toate aces te benef ic i i şi

aşteptări ar fi sacr i f i ca te . Guve r nu l Man iu a cură ţ i t terenul şi a a d u s o

nouă vitalitate."

www.mnir.ro

276 ADRIANA SPÀTAN

Z i a ru l reproduce in rezumat d i s c u r s u l Regelu i , d i s cu r su r i l e ţ inute

de N. Iorga, G . G . M i ronescu şi lu l iu Man iu .

Sunday T imes 1 2 s u b l i n i a z ă cuv in te le S u v e r a n u l u i , c u m că vine

fără g â n d de u r ă s a u r ă z buna r e , şi că doreşte s ă împace şi s ă l in iş tească

spir i tele şi s ă u rmeze acordu l în interesele înal te de ţăr i .

S u n d a y T i m e s sub l i n i i nd aceste cuv in te atr ibui te î na l t a operă real­

izată în R o m â n i a , Pr inc ipe lu i Nicolae, lui l u l i u M a n i u şi N. T i t u l e s c u .

Sunday Express 1 3

c omen t e a z ă favorabi l " d r ama t i c a în toarcere a

f r umosu l u i t â n ă r . "

9 iunie Presa belgiană Even imen te le din R o m â n i a a u avut un ecou pu tern ic în publ icul

b e l g i a n . Lega ţ i a R o m â n i e i a a r b o r a t d r a p e l u l . L a Legaţ ie s-au pr imi t

n u m e r o a s e f e l i c i t ă r i . T o a t ă p r e s a a î n r e g i s t r a t pe c o l o a n e î n t r eg i

telegramele agenţiei "Rodor" e n u n ţ â n d des făşurarea evenimentelor .

9 iunie Presa austriacă Neue Freie Presse 1 4

s c r i a :

" C h e s t i u n e a C a r o l ca re a p rovoca t t imp î n d e l u n g a t ne l i n i ş te în

ţară , f i ind definitiv so l u ţ i ona t ă , va const i tu i o mare u şu r a r e şi dest indere a

s i tuaţ ie i politice d in R o m â n i a " .

Reichspost no tează că p ropunerea lu i lu l iu Man i u ca fiul Regelui

F e r d i n a n d s ă fie n u m i t Regen t şi r e t r a ge r e a s a d u p ă r e s p i n g e r e a ei,

î n s e a m n ă desgu r n u m a i o tac t ică m e n i t ă s ă u ş u r e ş z e s a r c i n a s a şi să

desch idă ca lea nou lu i guvern nest ingher i t pr in declaraţ i i le f ăcute în tre­

cut .

P rob l ema d i n a s t i c ă r o m î n e a s c ă este pen t r u t o tdeauna rezolvată,

R o m â n i a p u t â n d a se dezvolta de a c u m îna in te , în l in iş te .

9 iunie Presa polonă s e o c u p ă pe l a rg de even imen t e l e d i n R o m â n i a ,

î n r e g i s t r â n d că op i n i a p u b l i c ă în u n a n i m i t a t e s-a d e c l a r a t favorabi lă

î n t ronăr i i Regelu i carol şi cons ideră că p roc l amarea Regelu i a fost o con­

sec in ţă f irească a en t u z i a smu l u i c u care Regele a fost pr imi t de populaţie

şi a devotamentu lu i a rmate i pen t ru nou l S u v e r a n .

9 iunie Presa italiană î n t r e a g a p r e s ă i t a l i a n ă , p u b l i c ă r epo r t a j e a m p l e şi te legrame

ob i ş nu i t e a s u p r a întoarcer i i Pr inc ipe lu i C a r o l . Z iare le s u b l i n i a z ă impor­

t a n ţ a even imen tu l u i p r in ca re se pune c a p ă t une i s tăr i polit ice interne

nes igure în R o m â n i a .

www.mnir.ro

PRESA STRĂINĂ DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL AL [/-LEA 277

Toată des f ăşura rea evenimentelor din ult imile d o u ă zile a fost pe

larg redată de cot idianele i ta l iene, perfect obiective în in formaţ ie .

Z iare le relevă c u aceas t ă ocazie ord inea şi l i n i ş tea perfectă , care

domneşte în R o m â n i a , p r e cum şi en t u z i a smu l popu la ţ ie i şi armete i pen t ru

noul s uve r an .

Se relevă a t i tud inea Par t idu lu i l iberal re ţ i nu t ă şi c a l m ă în faţa rea l ­

ităţii.

Giornale d Italia 1 5 . în tr-un articol int i tu lat "Ches t i u nea Ca ro l " face

istoricul a c t u l u i de l a 4 i anua r i e , desc r i i nd în cu lor i favorabi le pe noul

Suveran şi înche ie în cred in ţa că evenimentele din ul t imi le d o u ă zile c u

asent imentul î n t regu lu i popor şi al P.N.Ţ.

Cercur i l e oficiale ital iene pr ivesc c u încredere s i tua ţ ia pol i t ică din

Român ia , f ă c â nd pronost icur i favorabile.

9 Iunie Presa maghiară. S e o c u p ă a m ă n u n ţ i t , d a r în g e ne r a l e v i t â n d

comentariile, de evenimentele din R o m â n i a . D in felul c u m s un t int i tulate

articolele reiese lo tuş i s impa t i a pentru înapoierea Regelui Ca ro l .

10 Iunie Presa greacă Ziaru l Patris 1 K

crede că întorcerea Pr inc ipe lu i Ca ro l şi p roc l amarea

s a c a Rege va aduce poporu lu i r o m â n l in i ş tea de care are a t â t a nevoie

IM 'înru a progresa , aces t popor munc i tor , ma i a les a c u m d u p ă războ i .

Elefteron Vima 1 7

într-un că lduros art icol de fond crede că eveni-

i i K me le politice din R o m â n i a se vor termina , d eocamda t ă , c u p roc l amarea

lui C a r o l al II-lea c a Rege. r e m a r c â n d că n u m a i l iberal i i a u o at i tud ine dis-

rordanlă , însă ei n u ma i a u impo r t a n ţ a de a l t ăda t ă , s c ă z â n d cons iderab i l

în ochii poporu lu i .

Pro i i a 1 8 , c r e d e c ă s o l u ţ i a ce s-a da t c h e s t i u n i i d i n a s t i c e î n

Român ia este cea ma i b u n ă . l umea pol i t ică din această ţară , p u t â ndu-se

de acum încolo o cupa într-adevăr de in teresu l pub l ic .

10 iunie Presa bulgară Even imen te l e d in R o m â n i a a u fost u r m ă r i t e c u v i u i n teres şi c u

simpatie în toate cercur i le .

Z i a r u l Zvame, organu l Par t idu lu i Democra t consacră u n art icol de

fond. din care c i t ăm:

"De n u m e l e P r i n c i p e l u i C a r o l se l e g au mu l t e s p e r a n ţ e , m u l t e

cauze, c a şi c red in ţa că E l e ace la care va scoate R o m â n i a Mare din c r i za

internă. P r im ind c u s impat ie s inceră s c h imba r e a din R o m â n i a şi consol i ­

darea reg imulu i monarh i c . S a l u t ă m cuvintele nou lu i S u v e r a n că R o m â n i a

doreşte s ă t r ă i ască în prietenie c u statele vecine."

www.mnir.ro

278 ADRIANA SPÀTAN

Demokraticewski Sgorov 1 9

o f i c i o su l g u v e r n u l u i , s p u n e în t re

altele:

"Luptele aprige dintre part idele din R o m â n i a pu t eau a t aca funda­

mentele ordini i de stat .

D a c ă R o m â n i a a ieşt i t neş t i r b i t ă d in aceas t ă s i t u a ţ i e , faptu l se

datoreşte pa t r io t i smu lu i bărba ţ i l o r polit ici, putern ice i organizaţ i i de stat,

p r e c u m şi p e r s p i c a c i t ă ţ i i şi t a c t u l u i n o u l u i Rege . C a v e c i n i , no i ne

b u c u r ă m de felul c u m s-a terminat ches t i unea d inas t i că şi dor im domnie

fericită Regelu i Ca ro l al II-lea.

Pe c a l e a a c e a s t a R o m â n i a va porn i şi m a i h o t ă r â t ă pe d r umu l

păc i i . Pen t ru Bu l ga r i a l u c ru l a ces t a foarte important , ma i a les că pericolul

bolşevic n u a t recut şi n ic i n u va trece câ t ă vreme va ex is ta s ta tu l bolşevic.

De aceea , R o m â n i a conso l ida tă şi l iberată de ches t i unea d inas t i că , v a con­

st i tu i s t ră jeru l de l a N is t ru , c a şi ga ran ţ i a păc i i . "

10 iunie Presa germană a înregistrat p roc lamarea Regelu i Ca ro l al II-lea de

ab ia mar ţ i d im i nea ţ a , 10 iun ie , da tor i t ă sărbă tor i i d in zilele de d u m i n i c ă şi

l un i z iarele a u a p ă r u t ch i a r şi la acestă d a t ă în format redus , a ceas t a fiind

c a u z a pen t ru care se fac p u ţ i n e comentar i i redacţ iona le . Even imente le din

R o m â n i a s u n t î n r eg i s t r a t e c u ob iec t iv i ta te în t e l egrame le t r im i s e din

B u c u r e ş t i , s ub l i n i i ndu-se dep l ina l in iş te în ţară şi e n t u z i a s m u l întregii

popu la ţ i i .

Berliner Tageblatt 2 0

p ub l i c ă u n art icol f ă c ând is tor icu l trecutului

în mod obiectiv şi e x p u n â n d convingerea că experienţa câş t igată de noul

s u ve r a n v a folosi poporu lu i r o m â n .

Vossische Zeitung 2 1, z iar democrat de s t â nga scr ie că entuz iasmul

poporu lu i r o m â n a fost s i n ce r , f i i ndcă toate ce rcu r i l e e r a u revoltate de

eternele s c a nd a l u r i şi conflicte interne. în toarcerea Regelu i Ca ro l înseam­

n ă în t ă r i rea reg imu lu i , care a luptat împotr iva corupţ ie i .

Der Tag 2 2

şi Lokalauzeiger 2 3. z iare naţ iona l i s te de dreapta , sub­

l in iază că şi m inor i t ă ţ i l e a u pr imi t p roc l amarea Regelui c u mare entuzi­

a s m .

10 iunie Presa cehoslovacă C o m e n t â n d evenimente le din R o m â n i a Venkov of ic iosul Partidului

Agrar , observă că este exc l us c u desăvârş i re orice criză i n te rnă , cu atât

ma i mu l t c u câ t l u l i u Man i u a reuş i t s ă consol ideze stări le din R o m â n i a .

Narodni Politika 2 4

s ub l i n i a z ă că Cehos lovac i a am i c ă , fidelă şi ali­

a t ă c u R o a m â n i a , u rează c a u r c a r e a l a tron a Regelui Ca ro l să contribuie

la vi i torul fericit a l ţăr i i .

www.mnir.ro

PRESA STRĂINĂ DESPRE SOSIREA PRINCIPELUI CAROL AL 11 LEA 279

10 iunie Presa iugoslavă Pravda 2 5

s c r i e că poporu l r o m â n n u 1-a u i t a i n i c i o d a t ă pe fiul

Regelui Fe r d i n and . C â t despre nou l S u v e r a n , în t impul celor 4 ani trăiţi

departe de ţ a r ă , η -a î nce t a t o c l i p ă de a-şi e x p r i m a d r agos t ea pen t r u

patrie, ci s ă m e n ţ i n ă i n te rnă a ţări i , pe care o iubeş te a t â t de mul t .

Slovenec Ju t ro 2 6

p u b l i c ă b iograf ia Rege lu i C a r o l , a m i n t i n d că

toată copilăria i-a fost supravegheată de marele Rege Caro l , iar cu l tura şi a

făcut-o că l ăuz i t de mare le s avan t şi r o m â n , profesorul N. Iorga.

Messagero 2 7

a tr ibu ie d-lui George B r ă t i a n u in tenţ ia de a forma un

partid al t ineri lor l iberal i iar Popolo di Roma 2 8 a f i rmă că:

DI Vin t i l ă B r ă t i a n u s-ar retrage d in v iaţa pol i t ică .

Le Temps - s â m b ă t ă . 9 iun ie 1939

"ven irea l a tron a regelui n u mod i f i că c u n im ic polit ica externă a

României . "

χ

χ χ

Aceste şt ir i , fie l a cuna re , fie p ă s t r â n d uzanţe le diplomat ice demon­

strează c u m a fost percepu t ac tu l de l a 8 iun ie 1930 în s t r ă i nă ta te .

Se pot despr inde; cauzele care a u determinat Res taura ţ i a , s i tua ţ i a

elitelor politice din ţară l a cea oră , reacţia opiniei publ ice interne şi mai

ales polit ica externă pe care u r m a s-o adopte R o m â n i a .

Ştiri le v in s ă completeze informaţ i i le prese i r omâneş t i despre aces t

eveniment: coroborate c u in formaţ i i l e arh ive lor ne pu tem face o părere

reală despre aces t momen t d in is tor ia patr ie i .

NOTE

1. Le T e m p s , cf. C u v â n t u l , an V I , 9 iun ie , 1930 , pag ina 1

2. J u r n a l des Déba t s , cf. C u v â n t u l , idem.

3. Petit Par i s i en , cf. ib idem.

3. L a Victo ire , Quot id ien , Le Répub l i q u e , cf. ib idem.

4. Le Popula i re , cf. ib idem.

5. Quot id ien , cf. ib idem.

6. L 'oeuvre, cf. ib idem.

7. Le petit Par i s i en , cf. Ib idem.

8. Dai ly E x p r e s , cf. C u v â n t u l , an V I , 10 iun ie 1930 , p. 1.

9. Dai ly News, cf. ib idem.

10. Dai ly Te tegraph , cf. ib idem.

11. Manches te r G u a r d i a n , cf. ib idem.

12. S u n d a y T i m e s , cf. ib idem.

www.mnir.ro

280 ADRIANA Sf'ĂTAN

13. S u n d a y E x p r e s , cf. ib idem.

14. Neue Fre ie P resse , cf. C u v â n t u l , an V I , 9 iun ie , 1930 , pag ina 1.

15. G io rna le d'Italia. cf. ib idem.

16. Pa t r i s , cf. C u v â n t u l , an V I , 9 iun ie , 1930 . pag ina 1

17. E le f teron V i m a , cf. ib idem.

18. Pro ia , cf. ib idem.

19. Demokre t i cewsk i Sgorov, cf. C u v â n t u l , an V I , 10 iun ie 1930 , p. 1.

20 . Ber l i ne r Tagebla l t , cf. C u v â n t u l , an V I , 10 iun ie 1930 , p. 1.

21 . V o s s i s c h e Ze i tung , cf. ib idem.

22 . Der T a g . cf. ib idem.

23 . Loka lauze iger . cf. ib idem.

24 . Warodn i Pol i t ika. cf. ib idem.

25 . P r avda , cf. ib idem.

26 . S lovenec J u t r o , cf. ib idem.

27 . Messagero , cf. Drepta tea , an IV. 10 iun ie 1930 , p. 1.

28 . Popolo di R o m a , cf. Drepta tea , a n IV, 10 iun ie 1930 , p. 1.

29 . Le T e m p s , cf. Drepta tea , an IV. 9 iun ie 1930 , p. 1.

DE L'ARRIVÉE DU PRINCE CHARLES II ET DE LA RESTAURATION DE 1930 DANS LA PRESSE ÉTRANGÈRE

R e s u m e

L ' au teu r présen te l 'écho, qu'il a e u d a n s l a prese é t rangère , l'ar­

rivée en Rouman i e d u Pr ince C h a r l e s II en 1930 .

L e s quo t id iens de F r a n c e , d 'Angleterre , d'Ital ie, de Be lg ique , de

Yougos lav ie , de Grece , de Bu lgar ie reflètent la contr ibut ion d u leader de

PNT" (PNP), I u l i u Man i u . à cet fait h is tor ique, l 'activisté du Par l amen t l'at­

t itude des élites pol i t iques par rapport à l a Res taura t i on et no tamment la

future polit ique extérieure de Rouman ie .

www.mnir.ro

POLITICI NAŢIONALE ŞI MINORITĂŢI E T N I C E : R E P E R E PRIVIND STATUTUL ROMÂNILOR DIN

BALCANI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Dr . C o n s t a n t i n I o r d a n

O c o n s t a t a r e : î n R o m â n i a p o s t - d e c e m b r i s t ă s-a s c r i s d e s p r e

conaţ iona l i i de peste hotare probab i l ma i mu l t decâ l în toa tă per ioada

postbel ică. Istorici i s-au integrat aces tu i curent , iar m a s s med ia de cele

mai d i fer i te c u l o r i a u a c o r d a t spa ţ i i amp l e i s t o r i e i , c u l t u r i i , s i t ua ţ i e i

actuale şi perspect ive lor de conserva re a ident i t ă ţ i i r omân i l o r din a fara

gran i ţe lor . în a c e s t con tex t a u fost aborda te şi a spec te a le d e s t i n u l u i

istoric al r omân i l o r ( a român i , v lah i , kuţo-vlahi) d in Ba l c an i . Nu a u l ipsit

polemicile. i nc lus iv c u carac ter politic, demersu r i la i ns tan ţe europene şi

chiar s logane în campan i i electorale. A u fost avansa te es t imăr i s ta t is t ice ,

s-au organizat man i fes tă r i şti inţif i ice şi cu l tura le specia le şi n u a u l ipsit

pledoariile patet ice. Nu i n t r ă m aici şi a c u m în deta l i i 1 .

P r o b l e m a es te e x t r e m de c o m p l e x ă şi o c e r c e t a r e ş t i i n ţ i f i c ă a

dosaru lu i " r oman i t ă ţ i i d in Ba l c an i în seco lu l nos t ru este o în t repr indere

temerară. In ce ne priveşte, ne vom opri s u cc i n t a s u p r a unor repere ale

statutului r omân i l o r în per ioada interbel ică , ma i pu ţ i n investigat în istori­

ografia recen t ă 2 . C u m prob lema protecţiei m inor i t ă ţ i lo r etnice, cu l tura le şi

< nnlesionale este de o s t r ingentă actual i tate , şi d imens iun i le ei europene

s-au con tura t încă de la s fârş i tu l pr imei conflagraţ i i mondia le , demersu l

nostru poate oferi câ teva e lemente pen t r u o înţelegere ma i n u a n ţ a t ă a

con ţ i nu tu l u i a ces tu i "dosar" del icat .

χ

E s t e cert că în 1919 , a t unc i c â n d s-au depus mar i eforturi pen t ru

ins taurarea păc i i şi organ izarea Eu rope i pe baze na ţ iona le , protecţ ia drep­

turi lor f u n d a m e n t a l e a le m i n o r i t ă ţ i l o r a p ă r e a c a o n e c e s i t a t e l og i că .

E x i s t a u de ja p receden te p r i v i nd i n c l u de r e a în tratatele de pace a uno r

clauze ca re s ă apere m inor i t ă ţ i l e rel ig ioase. în consec in ţ ă , i n s t i t u i rea l a

Confer inţa păc i i a u n u i Comitet al Delegaţi i lor Evreieşti este expl icabi lă ,

cău tându-se obţ inerea unor garanţ i i rel igioase, dar şi c u ca rac te r ma i gen­

eral, în a c e s t context , s-a con tu ra t u n c u ren t favorabi l e l aborăr i i u no r

tratate a le m ino r i t ă ţ i l o r . Da to r i t ă prezenţe i une i n u m e r o a s e c o m u n i t ă ţ i

evreieşti în Polonia , Comi te tu l men ţ i o n a t a fost foarte in teresat s ă ob ţ i n ă

www.mnir.ro

282 CONSTANTIN IORDAN

garanţ i i de l a nou l s tat . C u m tratatu l c u G e r m a n i a era chema t să regle­

menteze d iverse aspecte ale "ches t iun i i polone". Cons i l i u l S u p r e m a folosit

pr i le ju l pen t r u a de term ina Polonia să accepte i nc l uderea într-un tratat cu

Puter i le Al iate şi Asoc ia te a uno r preveder i , care "să protejeze interesele

locuitori lor Poloniei deosebiţ i de major i ta tea popu la ţ ie i pr in rasă , l imb ă şi

re l ig ie" 3 . A ce s t tratat al m inor i t ă ţ i l o r ca şi pacea c u G e r m a n i a a u fost sem­

nate l a Versa i l l e s , la 28 iun ie 1919 .

în celelalte proiecte de tratat a u fost încrise obl igaţi i s im i l a re . Micii

Al iaţ i a u trebui t s ă le accepte , dar d u p ă proteste vehemente , u rmate de

at i tudin i u l t imat ive ale Mari lor Puter i . Ind ignarea a fost provocată de fap­

t u l c ă n i c i u n u l d i n a c e s t e s t a t e n u ş i-a a s u m a t o b l i g a ţ i i p r i v i n d

g a r a n t a r e a d r e p t u r i l o r m i n o r i t ă ţ i l o r . I t a l i a , F r a n ţ a , G e r m a n i a , Marea

B r i t a n i e ( " dosa ru l " i r l a ndez ) a v e a u m i n o r i t ă ţ i pe ter i tor i i le n a ţ i o na l e .

P u r t ă t o r u l de c u v â n t a l n e m u l ţ u m i ţ i l o r - şeful delegaţ ie i r o m â n e , I . I .C.

B r ă t i a nu - a fost energic în pledoaria s a . Argumente: aceste state s un t civi­

l izate şi a u f ă c u t par te d in b locu l Al iaţ i lor ; Cons t i t u ţ i i l e lor garantează

dreptur i egale cetăţeni lor: trebuie oare c a aceste state s ă supor te atingeri

ale suveran i t ă ţ i i lor pe care Mari le Puter i n u le admi t? Aces te repere erau

o real i tate, da r preşedinte le S U A . Woodrow Wi l son , avea o perspect ivă per­

sona l ă , în rep l i ca d in 31 ma i 1919 , aces ta dec la ra : "Noi î nce rcăm să facem

o reg lementare p a ş n i c ă , ad ică să e l im i n ăm , pe cât posibi l , acele elemente

de t u l bu r a re , ca re pot să s t â n j e nea sc ă p acea lumi i , şi să î n ce r c ăm să

ope r ăm o d is t r ibu ţ ie ech i tab i l ă a ter i tor iu lu i conform rase i , caracteru lu i

etn ic a l poporu lu i l ocu ind aceste teritorii. / . . . / Noi n u ne pu tem permite

să g a r a n t ă m soluţ i i teritoriale pe care n u le credem j us te şi n u pu tem lăsa

ne î ndepă r t a t e e lemente de agitaţ ie, care pot t u l bu ra pacea lumi i . De exem­

p lu , dreptur i le m inor i t ă ţ i l o r . R i s c să s p u n că n im ic n u poate să tulbure

ma i mu l t p a ce a lumi i decâ t t ra tamentu l care a r pu tea , în anumi te condiţii,

să fie ap l ica t m inor i t ă ţ i l o r " 4 . Af irmaţ i i le preşed in te lu i amer i c an a r ă t au că

d incolo de cons idera ţ i i l e de ord in uman i t a r , Mar i le Pu ter i înv ingătoare

p ă r e a u preocupate de a s i gu ra rea stabi l i tă ţ i i în E u r o p a .

Dreptur i le r ecunoscu te minor i t ă ţ i lo r de rasă , l i m b ă şi religie erau,

în esenţă , u rmă toa re l e : l ibera alegere a na ţ iona l i t ă ţ i i , dreptu l l a v iaţă , la

l ibertate i n d i v i d ua l ă , l a l ibertatea cu l tu lu i ; egalitate în faţa legii, egalitatea

dreptur i lor civile şi polit ice, egalitate de t ra tament şi de garanţ i i în drept şi

în fapt; l ibera folosire a l imbi i în relaţii le private şi comerc ia le , în reuniu­

nile pub l ice şi rel ig ioase, în faţa tr ibunalelor , în presă şi în toate publicaţi­

i le. Pe de a l t ă par te , m ino r i t ă ţ i l e aveau pos ib i l i ta tea de a se b u c u r a de

ins t ruc ţ ie p r i m a r ă în l imba lor acolo unde l ocu i au în n u m ă r suf ic ient , şi

să î n t r e ţ i n ă şcol i p a r t i c u l a r e , i n s t i t u ţ i i re l ig ioase , soc i a le s a u de bine­

facere, în c a zu l în care major i ta tea benef ic ia de aceste d rep tu r i 5 .

D u p ă mode lu l t ra ta tu lu i c u Polonia, u n a num i t n u m ă r de state au

trebui t s ă accepte obl igaţ i i spec ia le faţă de m inor i t ă ţ i , ele const i tu ind o

c e n t u r ă d in E u r o p a p â n ă în A s i a M i c ă , d in F i n l a n d a p â n ă în I rak , pe

www.mnir.ro

POUTICI NAŢIONALE ŞI MINORITĂŢI ETNICE 283

motiv că în această regiune ex i s t au cele ma i mar i d i f icu l tăţ i în de l imi tarea

frontierelor pe baze etn ice. Aces te obligaţi i a u fost înscrise în ma i mul te

categorii de texte. Le vom amint i n u m a i pe cele pr iv ind statele S ud-Es t u l u i

european.

1. T r a t a t e s p e c i a l e , n u m i t e a l e m i n o r i t ă ţ i l o r , î n c h e i a t e c u

Iugoslavia (Sa in t Germain-en-Laye, 10 septembr ie 1919) , R o m â n i a (Paris.

9 decembrie 1919) , G r e c i a (Sèvres. 10 augus t 1920) .

2. C a p i t o l e s p e c i a l e î n s e r a t e în t r a t a te l e de p a c e c u B u l g a r i a

(Neu i l ly-sur-Se ine . 2 7 no i embr i e 1919 ) şi T u r c i a ( L a u s a n n e . 24 iu l ie

1923).

3. D e c l a r a ţ i a A l b a n i e i în f a ţa C o n s i l i u l u i Soc i e t ă ţ i i N a ţ i u n i l o r

(Geneva. 2 octombrie 1921) .

Toa te aceste texte con ţ i n eau o enumera re a dreptur i lor r e cunos ­

cute minor i t ă ţ i l o r şi o c l auză relat ivă la garan ţ i a S .D .N . E l e n u pu teau fi

modificate fără asen t imen tu l ma jor i t ă ţ i i membr i lor Cons i l i u l u i S . D . N . 6 .

Se cuv inte men ţ i ona t , to tuş i , faptul că aceste tratate şi declaraţi i

erau s imi lare , dar n u ident ice. De p i l ddă , pen t ru T u r c i a prevederi le e r au

redactate în aşa fel î ncâ t s ă fie apl icate în p r imu l r â n d minor i t ă ţ i l o r ne-

imisu lmane . în G r e c i a şi Iugoslav ia , c lauze le pr iv ind educa ţ i a p u t e au fi

aplicate n u m a i in noile teritorii d ob ând i t e şi r e c unoscu t e 7 .

E s t e ev iden t că a s i g u r a r e a respec tă r i i a ces to r d rep t u r i r e venea

S D N . I n te rven ţ i a u n u i o rgan i sm i n t e r n a ţ i o n a l în a facer i le i n te rne ale

S I A I E L O R s u v e r a n e a c o n s t i t u i t o i m p o r t a n t ă i n ova ţ i e d i p l o m a t i c ă . A u

APĂRUT, in c o n s e c i n ţ ă , m a r i d i f i c u l t ă ţ i . De a c e e a , d in 1920 , C o n s i l i u l

S D N . a votat rezoluţi i spec ia le f ixând procedur i de u rmat . S-a observat că

MEI ODELE loru lu i de la Geneva a u decu r s ma i mu l t din pract ică , decât din

LEMELE const i tut ive . In esenţă , intervenţ ia S .D .N . pu tea avea loc în u r m a

UNEI petiţi i a dm i se din pa r tea m ino r i t ă ţ i l o r pe rsecu t a te . E r a u n s i s t em

complicai şi lent.

P ână in a nu l 1929 , Cons i l i u l n u a permis în n ic i u n fel pub l i ca rea

n umă r u l u i de petiţi i pr imite s a u a soluţ i i lor găsi te . S-a est imat , to tuş i , că

pană la această da t ă a u fost primite cea . 3 00 de petiţi i , din care 150 a u

LOST declarate acceptab i le . în per ioada 1930-1939 a u fost prezentate 585

DE pei i i i i . d in care a u fost declarate admise 338 . şi 2 98 a u benef ic iat de o

examinare comp le t ă . S i s t emu l care permi tea Secre ta r i a tu lu i Gene r a l de a

decide care "dosare" e r a u admis ib i le a fost frecvent cr i t icat , dar o triere a

iazur i lor s-a dovedit necesară . Mult ma i impo r t a n t ă a fost cr i t i ca a d u s ă

s is temulu i , deoarece metoda era foarte lentă . în acelaşi t imp, une le state

care de ţ i neau locur i în Cons i l i u , îndeosebi Polonia, a u depus mar i eforturi

pentru a obs t ruc ţ i ona procedur i le pr iv ind protecţ ia minor i t ă ţ i l o r . Nu poate

fi ignorat n ic i faptul că F ran ţa , care şi-a edif icat u n s i s t em de a l ianţe c u

state impl icate în protecţ ia minor i tă ţ i lor , a redus uneor i d in eficienţa acţi­

unilor S .D .N . Pe de a l t ă parte , î ncă de la î ncepu t , unele state care a u fost

obligate u l t ima t i v s ă accep te tratate le m i no r i t ă ţ i l o r s-au s t r ă d u i t p r i n

www.mnir.ro

284 CONSTANTIN IORDAN

diverse mi j loace să se sus t r agă s i s t emu lu i . Leza rea rea lă a suverani tăţ i i

na ţ i ona le a d u c e a at ingeri şi orgoliului na ţ i ona l .

în 1934 , Polonia a d e n u n ţ a t tratatul m inor i t ă ţ i l o r de t eama p lân­

gerilor, pe care le-ar fi pu tu t prezenta U . R . S . S . a d m i s ă în L iga Naţiuni lor.

A fost o resp ingere def ini t ivă a s i s t emu lu i de la Versa i l l es exac t în momen­

tu l c â n d Hi t ler d e c l a n ş a c a m p a n i a s a a v â n d ace laş i s cop . To t u ş i , nici

S .D .N . , n i c i a l t ă autori tate n u a u făcut demersur i pen t ru a sus ţ i ne ordinea

s tab i l i t ă . D i n aceas tă c auză , în tregul s i s tem de protecţie a minor i t ă ţ i lor a

in t ra t în t r-un decl in rap id . în locul ra ţ iun i i şi consu l t ă r i i , forţa a devenit

a r b i t r u l 8 .

Cons ideraţ i i le de ma i s u s vor să p u n ă în l u m i n ă faptul că , practic,

protecţ ia rea lă a m inor i t ă ţ i l o r dep indea în foarte mare m ă s u r ă de politica

n a ţ i o n a l ă a s t a tu l u i pe teritoriul c ă ru i a l ocu iau . Ca re a fost, dec i , condiţia

r omân i l o r d in B a l c a n i ?

I ugos lav ia a fost c a z u l t ipic al u n u i s t a t m u l t i n a ţ i o n a l organizat

î n s ă pe pr inc ip i i centra l is te . D u p ă 1929 a a p ă r u t ch i a r conceptu l de "naţi­

une iugos lavă" , i n c l u z â n d pe toţi locuitori i vorbitori ai l imbii sârbo-croate.

D a c ă r e c e n s ă m â n t u l of ic ia l d in 1921 i n d i c a ex i s t en ţa u n u i n u m ă r de

2 2 9 . 3 9 8 de r o m â n i , cel din 1931 , a l că tu i t pe cr i ter iu l l imbii materne , arăta

că n u m ă r u l vorbitori lor l imbi i r o m â n e se r id ica n uma i l a 137 . 879 (0,98%).

L a m i j l o c u l an i l o r ' 3 0 , a u t o r i t ă ţ i l e de l a B u c u r e ş t i a p r e c i a u la

5 0 0 . 0 0 0 n u m ă r u l r o m â n i l o r d in Iugos lav ia , aceşt ia l ocu ind în trei mari

zone: 1) B a n a t u l iugoslav; 2) K r a j n a , Pozarevac , Morana , T imocu l sârbesc;

3) Macedon i a s â rbească . în n u m ă r res t râns t r ă i au în B a c k a şi Baranya,

Croaţ ia , S loven ia , B o s n i a şi Herzegovina, D a lma ţ i a şi Mun tenegru .

R o m â n i i şi a r o m â n i i d in Iugoslavia a u benef ic iat de d o u ă t ipuri de

t r a t a m e n t . C e i d i n K r a j n a , M o r a v a , T i m o c şi M a c e d o n i a n u a u fost

r ecunoscu ţ i c a m inor i t ă ţ i etn ice, deci complet ignoraţ i de autor i tă ţ i le de la

Be lgrad . Pe de a l t ă parte , cei din Bana t u l sârbesc , deşi d u p ă mul te ter­

giversări , a u o b ţ i n u t une le avanta je , dar n u m a i d u p ă i n t ra rea în vigoare a

Convenţ ie i şco lare b i la tera le în 1935 . Ast fe l , în 1918 , în 41 de comune

româneş t i d in B a n a t e r a u 104 postur i de învă ţă tor i r o m â n i , da r din cauza

absen ţe i u ne i r eg l emen t ă r i of iciale, n u m ă r u l lor a a j u n s u l ter ior la 16.

D u p ă ap l i ca rea Convenţ ie i a u î n cepu t să predea 83 de învă ţă tor i români ,

dintre care 36 e r a u cetăţeni iugoslavi şi 47 cetăţeni r o m â n i . în fapt, obli­

gaţi i le a s uma t e de Iugoslav ia în 1919 în domeniu l protecţiei minorităţ i lor

a u fost respecta te într-o m a n i e r ă extrem de relat ivă. Şi să n u u i t ă m că cele

d o u ă s ta te e r a u un i te pr intr-un tratat de a l i an ţ ă ( iunie 1921) în cadrul

Mici i îneţelegeri , i a r cele d o u ă d inast i i e r au î n rud i te d i rec t 9 .

S i t u a ţ i a Bu lga r i e i a fost d i fer i tă , deoarece e r a vo rba de u n stat

n a ţ i o n a l . L a r e c e n s î m â n t u l d in decembr i e 1934 , u l t imu l d in deceniile

in terbe l ice , n a ţ i ona l i t a t ea a fost în reg is t ra tă pe cr i ter iu l l imbi i materne.

N u m ă r u l ind ica t a l vorbitori lor de l imbă r o m â n ă e ra de 16 .405 (0 ,3%) , faţă

de 7 5 . 0 6 5 de r o m â n i înregistraţ i la r e cens îmân t u l d in decembr ie 1920. La

www.mnir.ro

POLITICI NAŢIONALE ŞI MINORITĂŢI ETNICE 285

Bucureş t i , n u m ă r u l r omân i l o r şi a român i r l o r d in Bu lga r i a era es t imat la

cea. 125-130 .000 de suflete; în 1935 , se aprec ia că n uma i în zona V id in

erau 6 0 de sate c u major i tate r omânea s c ă .

E s t e cert că autor i tă ţ i le de l a Sof ia a u promovat o pol i t ică de as im i ­

lare a r o m â n i l o r d in j u r u l V i d i n u l u i şi d in T i m o c u l bu l g ă resc . C â n d în

1927, reprezentanţ i i aces tora a u sol ic i tat printr-un memor iu în f i in ţarea de

şcoli r omâneş t i , autor i i petiţiei a u fost arestaţ i .

Prac t i c , la Sof ia f u n c ţ i o nau o şcoa lă , un g imnaz iu şi o biserică, iar

la G o r n a D j u m a j a ( B l a g o e v g r a d ) o ş c o a l ă şi o b i s e r i c ă , d a r a c e s t e

aşezămin te e r a u propr ietatea s ta tu lu i r o m â n , deci n u pu t eau fi conside­

rate i n s i t u ţ i i m i n o r i t a r e 1 0 . S i t u a ţ i a n u t rebuie să s u r p r i n d ă , pen t ru că

guvernele de l a Sof ia a u acuza t cons tan t R o m â n i a că p rac t i ca o pol i t ică de

"deznaţ iona l izare" a e lementu lu i bu lgăresc din Dobrogea 1 1 .

S i t u a ţ i a demogra f i c ă a A lban ie i es te i ncer t ă d in c a u z a absen ţe i

surse lor . Une le es t imăr i i nd i că pen t ru anu l 1923 , 8 3 3 . 6 1 8 locuitor i , pen­

tru c a în ma i 1930 popu l a ţ i a s ă fie de 1 .003 .097 de locui tor i . în 1938 ,

guvernul de l a T i r a n a înregistra 1 .040 .352 persoane . Pen t ru a avea totuş i

şi alte repere, s ă m e n ţ i o n ă m că în v ir tutea r e c e n s ă m â n t u l u i d in sep tem­

brie 1945 , d in tota lu l de 1 .122 .044 locu i tor i , d u p ă a p a r t e nen ţ a e tn i că ,

albanezii reprezen tau 9 5 . 8 % , grecii- 2 ,4%, " iugoslavi i" - 1.3%. alţii - 5 .627

(0 ,5%) . P e n t r u a comp le t a şi n u a n ţ a imag i nea , să o b s e r v ă m că , d u p ă

unele es t imăr i , în A l ban i a interbel ică 7 0 % din popu la ţ ie era de confes iune

m u s u l m a n ă , 2 0 % - ortodoxă, 1 0 % romano-cato l ică . între ortodoxi se af lau

evident şi a r omân i i . Da r nic i ei n u a u avut parte de un dest in ma i bun .

D u p ă une le e s t imă r i , cea . 5 0 . 0 0 0 în 1929 , a r o m â n i i l o c u i a u pe

l i toralul s u d i c a l Adr i a t i c i i , i a r în inter ior sp re front iera a lbano-greacă .

Guvernu l de Ia T i r a n a s-a obligat la respec tarea drepturi lor minor i tar i lor

prin dec laraţ ia d in 2 octombrie 1921 . Da r dacă în a j unu l pr imu lu i război

mondia l , a r o m â n i i a v e a u şcoli şi b i ser i c i în mu l te loca l i tă ţ i , l a mi j locu l

anilor '30 act iv i tatea lor a fost prac t i c s u p r i m a t ă . D in c au z a t ra tamentu lu i

la care e r a u s u p u ş i a lbanez i i din G rec i a şi Iugoslavia , l a 12 apri l ie 1933 ,

Par lamentu l de la T i r a n a a modif icat Cons t i t u ţ i a , noul art icol 204 s t ipu ­

lând că educa ţ i a p r ima r ă n u putea fi o b ţ i n u t ă decât în şcoli de stat . Pr in

urmare a u fost înch ise şcolile greceşti (64 în 1930) , i ta l ieneşt i (5), amer i ­

cane (2), r omâneş t i (2) şi u n i c a şcoa lă s â r b ă 1 2 .

C a z u l Grec ie i este deosebit de complex dator i t ă războaie lor în care

a fost a nga j a t ă ţara , c u in termi tenţe , timp de u n decen iu (1912-1922) ; în

această pe r i oadă a u avut loc mar i s c h imbă r i demografice (emigraţie, refu­

giaţi, s c h imbu r i de popu l a ţ i i - vo luntare s a u obligatorii). Câ teva repere ale

acestei evoluţ i i . în 1912 . V e c h e a Grec ie (Pelopones. G r e c i a con t i nen t a l ă ,

Eubeea , T e s a l i a , A r t a , insu le le loniene şi Cyc lade le) aveau o popu l a ţ i e de

2 . 8 2 9 . 0 0 0 l o c u i t o r i . D u p ă r ă z b o a i e l e b a l c a n i c e , N o u a G r e c i e ( c u

M a c e d o n i a , E p i r , C r e t a şi i n s u l e l e egeene ) şi-a m ă r i t p o p u l a ţ i a c u

1.979.000 persoane . Spre s fârş i tu l a nu l u i 1920 popu l a ţ i a a r fl fost de cea .

www.mnir.ro

286 CONSTANTIN IORDAN

6 . 5 0 0 . 0 0 0 . D u p ă p ierderea Trac i e i or ientale, Smy r ne i şi i n s t a l a r ea refu­

g ia ţ i l o r , r e c e n s ă m â n t u l d in 1928 î n reg i s t r a o p o p u l a ţ i e de 6 . 2 0 4 . 6 8 4

locuitori .

A l c ă t u i t pe reg iun i , aces t r e c e n s ă m â n t i nd i ca prezenţa u n u i n u m ă r

de 19 .707 "ku ţov lah i " . L a Bucu reş t i , r ă s p ând i r e a lor era es t ima t ă , pe zone,

d u p ă c u m u rmea z ă : Ver i a - 1.000 famil i i , Vodena - 350 , Meglenia - 1.200,

Serres - 1.200, F lor ina - 500 . Grevena - 1.100, Sa lonic - 250 . Pentru compara­

ţie, o statistică din 1894 indica u n total de cea. 220 .000 de aromân i numai în

G r e c i a propr iu-z isă , T e s a l i a şi o parte a Ep i r u l u i , deci fără Macedon ia .

Dec i , interesele a român i l o r a u fost lezate de amp la opera ţ iune de

stabi l i re a refugiaţ i lor din A s i a Mică (cea. 1,2-1,5 mil ioane) şi de contin­

u a r e a p rocesu l u i de e len izare . Aco rdu l româno-grec d in 1913 n u a mai

pu tu t fi ap l ica t integral . Se ştie că pr in s c h imbu l de scr i sor i d in august

1913 , guvernu l r o m â n a pr imit dreptul de a subven ţ i ona inst i tuţ i i le cul­

t u ra le (şcoli , b i ser ic i ) a r o m â n e ş t i d in G r e c i a . Pr in t ra ta tu l de la Sèvres

(august 1920) , li s-a acorda t "valahi lor" din P ind u n gen de autonomie cul­

t u r a l ă , da r t ratatu l a devenit c a d u c d in c a u z a r ă zbo iu l u i din A s i a Mică.

Ca tas t ro fa m i l i t a r ă din Anato l i a a provocat cel ma i mare transfer forţat de

popu l a ţ i i c u n o s c u t p â n ă a tunc i în is tor ia m o d e r n ă ; mu l ţ i refugiaţ i greci au

fost ins ta la ţ i pe teritoriile locuite de a r omân i . In teresu l guvernu lu i de la

Bucureş t i pen t ru cond i ţ i a "valahi lor" din G rec i a n u a d i spă ru t .

în septembr ie 1924 , l a Geneva a fost s emna t Protocolul bulgaro-

grec (Kalfov-Politis) reg l ând par ţ ia l p rob lema minor i t ă ţ i l o r respect ive din

cele d o u ă ţări . Be lgradu l n e m u l ţ u m i t - cons idera că "slavofoni i" din Grecia

s u n t s â r b i n u bu l g a r i - a r eac ţ i ona t , d e n u n ţ â n d (24 no i embr i e 1924)

t ra ta tu l de a l i a n ţ ă sârbo-elen din 1913 . în consec in ţ ă , G r e c i a a dorii o

apropiere s t r â n s ă c u R o m â n i a , spr i j in eventua l în negocierile pr iv ind reîn­

no i r ea a l i an ţe i greco-iugoslave s a u c h i a r î nche ie rea u n u i pac t tripartit

între A tena , Bucu reş t i şi Be lgrad . în aceste împre ju r ă r i , în i anuar ie 1925.

guvernu l grec a i n ten ţ i ona t s ă promulge u n decret res tab i l ind drepturile la

au tonomie c u l t u r a l ă ale a r omân i l o r din P ind . Dezbater i le fur tunoase în

Juru l Protocolului Kalfov-Politis şi respingerea acestu ia de către parlamentul

e len (3 februar ie 1925) a u împ i ed i c a t t r a n s f o rma rea aces t e i intenţ i i în

real i tate.

î n c o n s e c i n ţ ă , p r o g r e s e l e î n d i r e c ţ i a a m e l i o r ă r i i cond i ţ ie i

a r omân i l o r n u a u fost cele scontate , dincolo de op ţ i unea u n o r a de a emi­

gra în R o m â n i a . în a nu l şcolar 1 9 2 9 / 1 9 3 0 f u nc ţ i o nau 25 de şcoli cu 66

învă ţă tor i , frecventate de 946 elevi. Perfecţionarea studi i lor se putea efec­

t ua la l i ceu l din G revena . g imnaz iu l din l oann ina s a u la şcoa la superioară

de comer ţ d in S a l o n i c . De a s e m e n e a , nevoi le sp i r i t ua l e ale aromânilor

e r a u acoperi te şi de cele 10 b iser ic i c u 13 preoţi d in Macedon ia şi Epir,

ac t ive î n a n u l 1 9 3 0 . î n t r e ţ i ne rea acea to r a ş e z ă m i n t e e r a as i gu ra t ă de

comun i t ă ţ i l e a r omâneş t i şi c u spr i j i n f inanc iar d in par tea s ta tu lu i român,

în decen iu l u r m ă t o r se vor înregistra unele p rog rese 1 3 .

www.mnir.ro

POLITICI NAŢIONALE ŞI MINORITĂŢI ETNICE 287

x

în loc de conc luz i i , să reamin t im că fn ult imii an i , mu l te intervenţ i i

publice d in R o m â n i a şi d i aspora a u a t ras a tenţ ia a s u p r a des t inu lu i " t ra­

gic" al r oman i t ă ţ i i din Ba l c an i , r e c l amând o intervenţie ma i h o t ă r â t ă a fac­

torilor de deciz ie de la Bucu re ş t i . Pen t r u eventua le î n v ă ţ ă m i n t e ce con­

statăm că s-a î n t â m p l a t d u p ă 1918?

Programul R o m â n i e i Mari n u a avu t direcţia spre s u d . Interesele

guvernelor de l a Bucu re ş t i fa lă de des t i nu l r omân i l o r şi a r o m â n i l o r s-a

concret izai în a s i gu ra rea condiţ i i lor pen t ru conserva rea ind iv idua l i t ă ţ i i lor

culturale, în s e n s lari», i nc lus iv cu spr i j i nu l mater ia l oficial al Român i e i . în

concepţia l ideri lor r o m â n i , s u c c e s u l max im în aces t s e n s a fost ob ţ i nu t în

1913. D u p ă 1918 . pr ior i tă ţ i le d i p l oma ţ i e i r omâne ş t i a u fost a l te le, c u

deosebire integritatea frontierelor s t a l u l u i de la est . vest şi s u d . O sub l i n ­

iere i m p o r t a n t ă şi necesară : c omun i t ă ţ i l e r omâne ş t i d in B a l c a n i n u a u

făcut pa r te n i c i o d a t ă - în e poca m o d e r n ă - d in c o m p o n e n ţ a s t a t u l u i

roman. Prin ur inare , orice analogie cu s i tua ţ i a Basa r ab i e i . Bucov ine i de

Nord şi a ţ i n u t u l u i Her le i ni se pare exces ivă . . . 1 4 .

NOTE

1. Bibl iografia genera lă este deja impres i onan t ă : din domeniu l istoriei

moderne , s ă re ţ i nem to tuş i : Nicolae-Şerban Tanaşoca , Af i rmare şi

a l ienare în is tor ia roman i t ă ţ i i ba lcan ice , în " Sud-Es tu l şi contextul

e u r o p e a n . B u l e t i n " , B u c u r e ş t i , I I , 1 994 . p. 37-46 ; Max Deme te r

Pey fuss , C h e s t i u n e a a r omâneasc ă . Evo luţ ia ei de la origini p â n ă la

p a ce a de Bucu r e ş t i (1913) şi poz i ţ ia Aus t ro-Ungar ie i . T r a d u c e r e a

a u t o r i z a t ă de Nico lae-Şerban T a n a ş o c a , Bucu r e ş t i , 1994 , 140 p.;

Gheorghe Zbuchea , Viaţa şi lupta român i l o r din Pen i n su l a Ba l can i că

( 1 9 0 8 - 1 9 1 4 ) . c a p i t o l u l a l V- l e a d i n t e z a de d o c ţ o r a t pe t e m a

" R o m â n i a şi l u m e a sud-es t e u r o p e a n ă în a j u n u l p r imu l u i r ă zbo i

mondia l " . Bucu reş t i , 1995 , p. 296-365 (în manusc r i s ) .

2. I n fo rmaţ i i l e şi cons idera ţ i i l e a u fost ex t r ase d in l u c r a r e a n o a s t r ă

M inor i t ă ţ i e tn ice în S u d - E s t u l E u r o p e i (1919-1939) : d imens i un i l e

une i p rob leme eu ropene (204 p.). rea l i za tă în c a d r u l P l a n u l u i de

cercetare al Ins t i tu tu lu i de Stud i i S u d - E s t Eu ropene în an i i 1994¬

1995 (în m a n u s c r i s ) .

3. Vez i d i s c u ţ i a c hes t i u n i i în C E . B l a c k , E . C He lmre i c h , Twen t i e t h

Cen t u ry E u r o p e . A h is tory . Fou r t h Ed i t ion , New York , 1972 , p. 157 .

4. A p u d , i d e m , p. 1 5 9 ; p e n t r u p r e z e n ţ a p r e m i e r u l u i r o m â n l a

C o n f e r i n ţ a p ă c i i , vez i şi r e c e n t a b iograf ie s e m n a t ă de A n a s t a s i e

lordache. Ion î . C B r ă t i a n u . Bucureş t i , 1994 . p. 415 şi u r m .

www.mnir.ro

288 CONSTANTIN IORDAN

5. Pierre Gerbet , Vic lor-Yves Gheba l i , Marie-Renée Mouton, Les pa la is

de l a paix. Société des Nat ions et Organ isa t ion des Nat ions Un ies ,

Pa r i s , 1973 . p. 57 .

6. P e n t r u de ta l i i , vez i : Pet i t m a n u e l de l a S . D . N . D e u x i è m e éd i t i on

en t i è remen t révisée. Genève, 1934 . Sect ion d' Information, p. 77-78:

cf. L a S . D . N . S e s f ins , s e s m o y e n s , s o n oeuvre . E d i t i o n révisée,

Genève . 1938 . Secrétar ia l de la S .D .N . p. 116 şi u r m .

7. C E . B l a ck . E . C . H e l m r e i c h . op.cit. , p. 159-160.

8. ib idem, p. 160-161.

9. Ce le ma i importante date oficiale pr iv ind trei d in statele sud-estu lu i

e u ropean , care ne in teresează ( Iugoslav ia , Bu l g a r i a şi A lban ia ) au

fost reun i te în mas i vu l vo lum datorat lu i Pau l S . Shoup . T h e E a s t

E u r o p e a n a n d S o v i e t s D a t a H a n d b o o k : P o l i t i c a l . S o c i a l a n d

Deve lopmenta l Ind ica tors , 1945-1975 , Hoover Inst i tut ion , Stanford

Un ivers i ty , New York , Co l umb i a Univ . P r e s s , 1981 . 471 p.; pentru

i n f o rma ţ i i c u c a r a c t e r genera l , a u to ru l face refer ir i şi la per ioada

in terbe l ică , a p e l â n d c u prioritate la datele oficiale, a t unc i c â n d aces­

tea a u ex is ta t şi a u fost acces ib i l e ; vez i , dec i . Tabe l u l A-5, p. 45;

Tabe l u l C - 7, p. 143-144; Istor ia Jugos lav i je . Beograd , 1973 , p. 402

şi u r m . ; A r h i v a B i b l i o t ec i i N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i (în c o n t i n u a r e

ÀBNR) . F o n d Sa i n t Georges , P. L X V I . D. 1, f. 10-11: s t ud i u l int i tulai

" R o m â n i i de pes te ho t a re " , r e d a c t a t în f eb rua r i e 1 936 de Petre

P e t r i n c a . şef de s e r v i c i u în D i rec ţ i a M i no r i t ă ţ i d in M i n i s t e r u l de

E x t e r n e a l R o m â n i e i , cf. G l igor Pop i , R u m u n i u J u g o s l o v e n s k o g

B a n a t u i zmedzu dva ra ta (1918-1941) , Novi S a d , 1976 , p a s s i m .

10 Pau l S . S h o u p . op.cit. , Tabe l u l A - l , p. 41 ; cf. S t o p a n s k a istor i ja na

Bă lgar i j a , 681-1981 . Sof ia . 1981 , p. 297-298 . 3 73 , 402-403 ; ABNR.

loc.ci t . . f. 8-9.

11. A n t o n i n a K u z m a n o v a . O t Njoj do K r a j o v a . V ă p r o s ă t z a J u z n a

D o b r u d z a ν mezduna rodn i t e o tnosen i j a (1919-1940) , So f i a , 1989.

p a s s i m .

12. Ib idem, Tabe l u l A - l , p. 41 ; Tabe l u l C - 1. p. 135; Tabe l u l C-13, p.

162 ; Boby Bobev , Deve lopment of the A l ban i an nat iona l Problems

a f t e r t he F i r s t W o r l d W a r . T h e K o s o v o P r o b l e m , în "Na t i o n a l

Prob lems in the B a l k a n s . History and Con temporary Developments",

Sof ia , 1 992 , p. 128 şi u rm . ; A B N R , loc.cit . , f. 11-12.

13. Pen t r u detal i i , vez i : E le f theroudak i . Enkyk l opa i d i kon Lex i kon , t. 5,

E - E T , A t h i n a i , 1 9 2 9 . p. 4 2 6 şi u r m . ; cf. D o u g l a s D a k i n . The

Un i f i c a t i on of G reece ( 1770-1923 ) , L ondon , 1972 . p. 3 1 4 : ABNR,

loc.ci t . , f. 13-14; cf. s tud iu l nos t ru Minor i t ă ţ i şi pol i t ică în Balcan i :

R o m â n i a şi Protocolul Kalfov-Politis (septembrie 1924) , în "Sud-Estu l

şi contextu l eu ropean . Bu le t in " , Bucureş t i . III, 1995 . p . l 23-130.

14.. Vez i şi in terv iu l nos t r u din " R o m â n i a l iberă" . Bucu reş t i , 4 octombrie

1994 , p. 2 pr iv ind unele aspecte ac tua le ale ches t i un i i a român i l o r .

www.mnir.ro

POLITICI NAŢIONALE ŞI MINORITĂŢI ETNICE 289

POLITIQUES NATIONALES ET MINORITÉS ETHNIQUES: REPÈRES CONCERNANT L E STATUT DES ROUMAINS DES BALKANS

PENDANT L'ENTRE - DEUX-GUERRES

R é s u m é

L 'au teur se propose l 'ana lyse succ i n t e d'un p rob lème mo ins recher ­

c h é d ans l 'h is tor iographie r ouma ine , ce lu i du s t a tu t des R o u m a i n s des

Ba lkans après la première guerre mondia le . Il nous offre des détai ls s u r

les moda l i t és d a n s lesquel les a été en t amée la quest ion de la protection

des m inor i t és e thn iques , re l ig ieuses e t ' cu l ture l les à la Conférence de paix

et dans le cadre de l a Société des Nat ions. Il fait a u s s i les dé l im i ta t ions

nécessaires entre les textes officiels et les aspec ts pra t iques de leur mise

e n oeuvre.

E n par tan t de ce prémisses , l 'auteur esqu i sse le tab leau d u s ta tu t

des m ino r i t é s r o u m a i n e s des É t a t s b a l k a n i q ue s (Yougos lav ie , Bu lga r i e ,

Albanie. Grèce) ayan t en vue , d:'une part , leur évolut ion par rapport à la

politique nat ionale de l 'État respectif , et d'autre part a i ns i que l 'attitude

des gouvernements de B u c a r e s t à l 'égard de leur dest inée.

www.mnir.ro

1 AUGUST 1943 DOCUMENTE INEDITE

P a u l S a n d a c h i

L a 1 a ugus t 1943 , av iaţ ia ame r i c a n ă a dec lanşa t u n a din cele mai

importante operaţ i i aer iene din t impul ce lu i de-al doi lea război mond ia l c u

scopul de a d is t ruge raf inăr i i le d in zona petrol i feră P lo ieşt i-Cîmpina . Se

apreciază că d ă d e a u aproximat iv o treime din petrolul necesa r maş i n i i de

război germane .

D in r a ţ i o namen te diferite, dar c u acelaşi scop , autor i tă ţ i le r o m â n e

şi ge rmane a u a m p l a s a t forţele mi l i t a re n e ce s a r e a p ă r ă r i i zone i , a l t f e l

încât a u transformat-o într-o adevă ra t ă fortăreaţă .

Aprec i indu-i impo r t a n ţ a , comandan tu l amer i can a trecut ser ios l a

pregătiri, c oncen t r â nd , î n c ă din p r imăva r a anu l u i 1943 , av ioane şi mater i ­

ale la bazele sa le d in L ib ia . A u r ecu r s la av ionu l de bombardamen t c u 4

motoare tip B-24 "Liberator" , cel care , c u 12000 1 benz i n ă , avea o mare

autonomie de zbor , dezvo l t ând o v i teză de peste 4 0 0 k m / h , în t imp ce

transporta 2 0 0 0 kg bombe. în a fara pregăt ir i lor generale , a u avu t loc şi

pregăt i r i s p e c i a l e , a ş a c u m a u fost e x e c u t a r e a z b o r u r i l o r l a î n ă l ţ i m i

cuprinse înre 50-100 m, confecţ ionarea unor mache te în deşert , ed i tarea

unor mic i d ic ţ ionare ce cup r i ndeau cîteva zeci de cuvinte r omâneş t i , etc .

Pregăt i rea în s i ne a înreg is t ra t şi mu l te l a c une , care se vor face

simţite pe p a r c u r s u l executăr i i m i s i un i i .

D i n d o s a r e l e de a r h i v ă r e z u l t ă că o m a r e a t e n ţ i e s-a a c o r d a t

măsu r i i p ropagand i s t i ce men i te s ă protejeze ech ipa je le Γη s i t u a ţ i a p r i ­

zonieratului .

Deş i a u fost luate toate mă su r i l e de secur i t a te pen t r u p ă s t r a rea

secretu lu i , s u n t destu le dovezi care să ateste că germani i aveau in formaţ i i

suficiente c u privire la operaţ ia "Va lu l n imici tor" c u mu l t t imp î na i n te de

declanşarea ei .

în d i m i n e a ţ a z i le i de 1 a u g u s t 1 9 4 3 , î n c e p â n d de l a o r a 7 , 00 ,

avioanele de l a b a za din Ben i n a a u î ncepu t s ă decoleze la u n interval de 2

minute, întâ ln indu-s 'e c u cele ce s o s e au de la b a za din Benghaz i la vert i ­

cală.

Marea formaţ ie aer i ană a aduna t 178 de av ioane. Mul te a u avu t

probleme î ncă de l a decolare s a u pe d rum . C u toate aces tea , î n c e p â n d c u

orele 13 . 08 o f o r m a ţ i u n e de c i r c a 130 de av ioane a i n t ra t pe ter i tor iu l

na ţ i ona l a l R o m â n i e i . E l e a u in t ra t în spa ţ i u l ţăr i i n o a s t r e t r a v e r s â n d

www.mnir.ro

292 [ 'AU I . S A N D A C H I

D u n ă r e a pe l a B is l re ţu , p u ţ i n niai j o s de Ca la fa t , c o n t i n u â n d să zboare

spre Piatra-Olt-Slat ina-Găeşt i . De acolo cea ma i mare parte dintre avioane

şi-au con t inua t d r umu l spre Ploieşti , iar o formaţie de aproximat iv 40 de

av ioane a u v irat din greşeală spre Bucureş t i . L a Bu f tea î nsă , aces tea au

s c h imba t direcţ ia , lu înd-o pe ca lea ferată spre Ploieşti . A t acu l raf inăr i i lor A

î n c e p u t l a o r a 1 3 . 4 9 şi s-a p r o d u s l a î n ă l ţ i m e a de c e a 5 0 - 1 0 0 m.

F o r m a ţ i i l e e r a u c o n s t i t u i t e d in c â t e 8-12 a v i o a n e , a r u n c â n d bombe

explozive de 500 kg. p r ecum şi incend iare de 1 kg.

Bombe l e l a n s a t e de pr imele formaţ i i de av ioane a u exp lodat cu

în târz iere pen t ru a n u avar ia pe cele din va lur i le ce u r m a u să v ină asupra

ace lu iaş i obiectiv. A u fost lovite raf inăr i i le de petrol "Columbia" , Vega".

"Orion", "As t r a R o m â n ă " , Uz ine le "Concord ia" , "Meta lurg ica" , Depou l de

locomotive, F a b r i c a "Creuzot " a C F R , toate din Ploieşti .

De a s e m e n e a , a u fost a t a ca t e c u bombe şi a r m a m e n t de bord

r a f i n ă r i a de petro l " S t e a u a R o m â n ă " şi U z i n a E lec t r i c ă d in C â m p i n a .

ra f i nă r i a "Cred i tu l Minier" din Braz i , p r e cum şi alte local i tăţ i din ţară. în

genera l , la ra f inăr i i , a u fost lovite insta laţ i i le de c raca re , staţ i i le de pom­

pare , c l ăd i r i le , a te l iere le , uz ine le e lec t r i ce , rezervoare le şi vagoanele cu

p roduse petrolifere etc. Pagube a u f ăcu t şi în oraşu l Ploieşti , unde 10 case

şi p e n i t e n c i a r u l a u fost i n c e n d i a t e de u n a v i o n d o b o r â t . C a z ă r m i l e

R e g i m e n t u l u i 19 A r t i l e r i e şi 3 2 D o r o b a n ţ i a u fost u ş o r a v a r i a t e . în

C â m p i n a a u fost d ă r â m a t e 50 de case de bombele explozive şi incendiare,

iar 150 a u fost avar ia te .

De a s emenea . Uz i n a electrică şi staţ ia de cale ferată C â m p i n i l a AU

fost d is truse . Mari pagube a u înregistrat şi staţia C F R din Ploieşti, unde s-AU

d i s t r us l in i i şi i ncend ia t vagoane încărca te c u mun i ţ i e ; l inii telefonice ŞI

telegrafice a u fost î n t rerup te .

L a fel, Depou l C F R de locomotive, unde a fost cel ma i mare n u m ă r

de v ic t ime . Ce le ma i lovite a u fost ra f inăr i i le "Cred i tu l Minier" . B raz i şi

"Co l umb i a " din Ploieşti , în care a u fost p ierdute capaci tă ţ i le de producţie

folosite 1 0 0 % , " S t e a u a R o m â n ă " din C â m p i n a căreia i-au fost afectate 71%

din capac i tă ţ i le folosite pen t ru pre lucrare ; "As t ra R o m â n ă " din Ploieşti a

r ă m a s c u j u m ă t a t e din posibi l i tăţ i le necesare une i producţ i i normale . Au

fost avar ia te conducte le de legă tură c u portul G iu rg i u , s-au incend ia t re­

zervoare şi uz ine electr ice şi ch ia r clăi de g r â u de pe c â m p . De asemenea,

a u fost mi tra l ia te t renu l persona l de S l ăn i c şi locomotiva aces tu i a , s-au

avar ia t c a se , gara şi vagoane din staţ ia S to ln ic i , s-au d i s t rus cea 150 m

cale ferată în ga ra Hârseşt i etc.

Avioanele amer i cane a u a r unca t 520 de bombe explozive din care

58 n u a u explodat şi 4 3 4 3 bombe incend iare , din care 1145 n-au luat foc.

în a fara d istruger i lor mater ia le s-au înregistrat 101 morţ i şi 97 de răniţi.

Cele ma i ma r i p ierderi d in r â n d u l aces tora s-au înregistrat la Corlăţeşti,

unde u n avion amer i c an a c ă zu t c u în t reaga î n c ă r c ă t u r ă de bombe peste o

ba ter ie de ar t i ler ie a .a . Deş i p e n t r u o j u m ă t a t e de a n p r o d u c ţ i a a fost

www.mnir.ro

1 AUGUST 1943. DOCUMENTE INEDITE 293

redusă , r e zu l t a t u l p r i n c i p a l , p e n t r u care s-a f ă cu t u n efort ma te r i a l şi

uman extraord inar , n ema i î n t â l n i t p â n ă a tunc i în războ iu l ae r i an , n u a fost

atins în totalitate. Raf inăr i i le "Or ion" şi "Vega" în 2-3 s ă p t ă m â n i a u produs

la în treaga lor capac i ta te , iar celelalte a u a t ins parametr i i iniţ ial i în câteva

luni . De altfel, r e l u a r e a producţ ie i în raf inăr i i se pare că a fost mot ivul

p r i n c i p a l p e n t r u c a r e a v i a ţ i a a n g l o - a i n e r i c a n ă a r e î n c e p u t a t a c u r i l e

a s u p r a lor î n a n u l u r m ă t o r , î n s ă de la mare î n ă l ţ i m e . D u p ă bombar ­

darea r a f i n ă r i i l o r l a d a t a de 1 a u g u s t 1 9 4 3 , f o rma ţ i i l e de b o m b a r d a ­

ment a m e r i c a n e a u i n c e p u t re t ragerea ; in B u l g a r i a a u c ă z u t 4 av ioane

"L ibera tor " şi n u m a i 88 de av i oane s-au în tors la b a z ă , ma i mu l t s a u

mai p u ţ i n lovi te. U n n u m ă r de 23 a u a t e r i z a i in C i p r u , ma l t a şi S i c i l i a ,

8 a u a te r i za t în T u r c i a , i a r 4 5 de av i oane n u s-au ma i î n t o r s n i c i oda t ă .

Dintre a c e s t e a , 3 6 a u fost d obo r â t e în R o m â n i a de a r t i l e r i a a a. şi de

aviaţ ia de v â n ă t o a r e . E s t e a dev ă r a t că la a c e a s t a a con t r i bu i l şi faptu l

că av ioane le a m e r i c a n e n u a u r e u ş i i s ă se s t r ecoa re neobseva te p â n ă

la Plo ieşt i . E l e a u fost ident i f i ca te î n a i n t e de a a j unge în s p a ţ i u l n o s t r u

ae r i an şi a l a r m a s-a da t d i n v r e m e . P r o b l e m e a u fost d o a r p e n t r u

bateri i le de ar t i l e r ie grea a .a . , d a l o r i t ă î n ă l ţ im i i m ic i la ca re a u ven i i

bombard iere le . E s t e s i g u r că la C â m p i n a n u a u pu t u t i rage , în total i ­

tatea lor. deoa rece a c e s t e a e r a u a m p l a s a t e pe dea lu r i l e vec ine şi ar fi

putut s ă l ovească o r a ş u l .

S i s t emu l de apă ra re ron iâno-german a funcţ ionat bine şi in Li mp

util. Cele 57 de avioane de vână toa re disponibi le in acea zi . a u executa t

123 de ieşiri , d â n d lupte aer iene in zonele Crivina-Periş-Buliea-Bilciureşti-

I Or i t e ş t i -Bu l imanu l . Ploieşti şi Bo l i n i i n . A l ă t u r i de a ces t e a , lot pen t ru

ipărarea zonei , a u ma i in lerven i l 36 de baterii grele a.a. şi 16 baterii auto­

mate, care au t ras 3 552 lovituri ca l ibru 88 mm şi 56271 lovi luri ca l ibru

2(> mm. Intervenţ ia p r inc ipa l ă s-a făcut pe centru l sens ib i l Ploieşti unde

.ui ac ţ iona t toate mi j loacele, inc lus iv baloanele de protecţie, ceaţa artifi­

cială, pompier i i , etc .

AVIAŢIA D E V Â N Ă T O A R E DIN APĂRAREA. T E R I T O R I U L U I LA 1

A U G U S T 1943

Aşa c u m s-a ma i ară ta t , impo r t a n ţ a zonei petrolifere şi a capitalei

Român ie i , a obligat comandamente le mil i tare r o m â n şi german să i a din

vreme măsu r i l e cuveni te . Pen t ru aceas t a , î ncă din p r imăva re anu l u i 1943 ,

s-a stab i l i t , de c o m u n aco rd , ca av ia ţ i a de v â n ă t o a r e g e r m a n ă să a i b ă

amplasate în zona 3 escadr i l e de v ân ă t oa re de z i , dotate c u av ioane de

vânătoare tip "Me 109 G" , c u baza la Mizi l . iar forţele aer iene r o m â n e 5

escadr i le de v â n ă t o a r e , a m p l a s a t e pe ae rod roame le d in M iz i l , P i p e r a ,

Tărgşor şi Cons t an ţ a .

De a s e m e n e a , pe l â n g ă un i t ă ţ i l e de art i ler ie a .a . , ma i e r a u pre ­

văzute î n c ă d o u ă escadr i l e de v â n ă t o a r e de noapte ge rmane , dotate c u

avioane tip "Me 110" şi o escadr i lă de noapte r o m â n ă c u aceiaşi dotare ce

se va afla în c u r s de în f i in ţare pe aerodromul Si l iştea.

www.mnir.ro

294 PAUL SANDACHI

Pr imele m ă s u r i dest inate s ă d u c ă la rea l i zarea aces tu i program a

fost şi a d u ce r e a Escad r i l e i 53 Vână t oa re de pe litoral l a Târgşor (Ploieşti) şi

t recerea ei pe av ioane de v ână t oa re tip "Me 109G" . în locu l ei a fost t r imisă

E s c a d r i l a 52 v ân ă t o a re . Ast fe l , în z i u a de 1 apri l ie 1943 , pe rsona lu l aces ­

te i a a s o s i t pe t e r e n u l de l a M i z i l , p e n t r u a fi î n c a d r a t î n G r u p u l 1

Vân ă t o a r e G e r m a n . E i s o s e a u de l a Târgşor c u an t renamen tu l de zbor ter­

m ina t pe av ionu l de v ână t oa re "Me 109 Ε" . D in p unc t de vedere tact ic şi

tehn ic , e scad r i l a r o m â n e a s c ă s-a organizat d u p ă mode lu l celor germane,

u r m â n d s ă con lucreze l a ap ă r a rea zonei petrolifere î m p r e u n ă c u acestea ,

în consec in ţ ă , a t recut imediat la cunoaş te rea nou lu i avion de vână toare

tip "Me 109 G" , u r m â n d c a tot a t â t de repede s u b conduce rea comandan ­

tu lu i g e rman , c ă p i t a n u l H a h n , să î n ceapă an t r enamen tu l de zbor. C u m

p r i m e l e t u r e de p i s t ă a u d e c u r s n o r m a l p e n t r u m a j o r i t a t e a p i l o ţ i l o r

r o m â n i , s-a t recut la şcoala celulei şi patru le i , apoi la trageri în ţ in tă teres­

tră . C u aceas t ă ocazie s-a r emarca t ad j . av .Stefan G r e c e a n u , care a trimis

în ţ i n t ă 8 6 de proiecti le din totalul de 100.

D i n 5 ma i 1943 E s c a d r i l a 53 Vână t oa re a intrat în dispozit ivul de

a l a r m ă ae r i ană al G r u p u l u i G e r m a n , l u â n d parte la a larmele de exerciţiu

c u 6 av ioane .

To t a t unc i adj .av. E c o n o m u a fost t r imis l a Cons t an ţ a , î m p r e u n ă

c u trei pi loţ i german i , pen t ru a par t ic ipa l a apă ra rea l i tora lu lu i .

Pen t ru a se grăb i pregăt i rea , piloţi i escadr i le i a u î ndep l i n i t u n pro­

gram in tens iv , în tr-un c i c l u foarte s cu r t . în p r ima zi d in s ă p t ă m â n ă parti­

c i p au l a a l a rme de d o u ă m inu te şi J u m ă t a t e , a doua zi l a a l a rme de cinci

m inu te , în a tre ia execu t au trageri în ţ in tă terestră şi zborur i de antrena­

ment , în a pa t r a zi iarăş i a l a rme de d o u ă minu te şi J u m ă t a t e şi a şa mai

d e p a r t e . î n v e d e r e a u n o r d e c o l ă r i l a a l a r m ă în z o r i i z i l e i , s e d ă d e a

deş tep tarea l a ora 2 .30 , i ar în tre 3 .15 şi 3 .30 se t r imi teau avioanele de

zbor pe î n t une r i c , c a apoi s ă aterizeze c â n d se l um i n a de z i u ă .

O rd i n u l de decolare la a l a r m ă e r a dat de C o m a n d a n t u l Ge rman .

O d a t ă av ioane le af late în aer , p i lo ţ i lor li se i n d i c a pr in rad io c a r eu l şi

î n ă l ţ imea l a care t rebu iau să î n t â l nească i nam icu l . Pe tot t raseu l p â n ă la

locu l i nd i ca t pi loţi i e r a u în l egă tu ră c u comandamen tu l ge rman , aflat pe

aeroportu l P ipera şi c ă r u i a e r au semna l a te avioanele d u ş m a n e c u ajutorul

s i s t emu l u i de detectare r ada r "F re j a " . I ns is tându-se în pregăt i rea de zbor,

d in 25 ma i s-a reuş i t c a G r u p u l de la Mizi l să decoleze frecvent c u câte 40

de av ioane în 10 m inu te de la da rea a larmei .

L a 2 i un ie 1943 , cpt .av. L u c i a n T o m a , c omandan t u l escadr i le i a

executa t c u o p a t r u l ă u n r a i d pe i t ineraru l Miz i l-Constanţa-Sul ina-Insu la

Şerpilor- Cons tan ţa-Miz i l , c u ater izare pe l i toral pen t r u rea l imen tare cu

b e n z i n ă şi u le i . To t a c e s t ofiţer, c u ocaz i a t rager i lor d in 9 i un ie 1943,

dintr-o s u t ă de car tuşe a reuş i t să t r im i tă 98 în ţ in tă . Per fo rman ţa i-a fost

depăş i t ă de s l t .av . F lo r i n Zamf ir , care în prezenţa genera lu lu i Gh . J i e ne scu

a reuş i t s ă lovească ţ in ta c u 100 de proiecti le dintr-o s u t ă . Apoi , adău-

www.mnir.ro

1 AUGUST 1943. DOCUMENTE INEDITE 295

garea celei de-a doua pompe de b en z i n ă l a motoarele de pe avioane, a con­

dus l a î m b u n ă t ă ţ i r e a f u n c ţ i o n ă r i i a c e s t e i a , p e r m i ţ â n d e x e c u t a r e a

zborurilor la î n ă l ţ im i mar i .

Adj .av (r) S tefan G r e c e a n u a a j u n s la 12000 m, ceea ce a const i tu i t

recordul escadr i le i .

L a s fârş i tu l lun i i iun ie s-a prezentat adj .av. (r) Nicu lae S c u l y tr imis

în locul lt .av. (r) V in t i l ă B r ă t i a n u care fusese desconcent ra t , i a r o l u n ă ma i

târziu a u m a i sos i t a d j u t a n ţ i i . Gheorghe Fe rem ide şi D u m i t r u (Mltr ică)

Enc io iu .

Acelaş i program de an t renamen t în zbor 1-a efectuat E s c a d r i l a 53

Vânătoare în l u n a iul ie, i ns i s t ându-se ma i mu l t a s u p r a decolăr i lor la a lar ­

mă cu în t regu l grup şi zboru l la mare al t i tudine, astfel î ncâ t a u a j u n s c a

cele 40 de av ioane ale G r upu l u i s ă decoleze în 6 m inu te .

în z i u a de 2 0 iul ie , c u ocaz ia sărbă tor i lor Sf. I l ie, pa t ronu l aviaţiei

noastre, pi loţi i escadr i le i a u lua t parte la o demons t ra ţ i e ae r i ană organiza­

tă pe aerodromul B u z ă u . D u p ă am i a z ă , l a ora 17 .00 s-a dat a l a rma aer i ­

ană şi imedia t escadr i l a a fost t r im isă în reg iunea din ves tu l P lo ieşt iu lu i ,

însă avioanele d u ş m a n e n u şi-au f ăcu t apar i ţ ia . A u aflat d u p ă ater izare că

20 de av ioane inamice , ven ind d inspre T u r n u Sever i n , se î n d r ep t au spre

Ploieşti, dar , d in motive necunoscu te , se în torseseră d in d r um . S ă fi fost

preludiul bombardamente lo r amer i cane ce aveau să u rmeze?

C u a j u t o r u l d o c u m e n t e l o r , p ă s t r a t e în a r h i v e l e m i l i t a r e , d u p ă

aproape 50 de an i , să î nce rcăm a reface b i l an ţu l Escad r i l e i 53 şi al celor­

lalţi vână tor i r o m â n i în u r m a ace lu i a tac de o amploare n ema i î n t â l n i t ă de

aviatorii noş t r i şi care a const i tu i t u n sever examen al pregăt ir i i lor la vre­

mea respect ivă.

Pen t ru că z i u a de 1 augus t a c ă zu t într-o d u m i n i c ă , c u excepţia

patrulei de a l a rmă , toată escadr i l a , în frunte c u comandan tu l , e ra învoi tă .

Totuşi , în momen t u l decolăr i i , o d a t ă c u celelalte escadr i l e germane , a u

decolat It. loan M aga şi doi d intre cei trei a d j u t an ţ i sosiţi de c u r â n d în

escadr i lă : D u m i t r u E n c i o i u şi Nico lae S c u l y . Rapoar te l e c o n s e m n e a z ă

decolarea a 6 av ioane la ora 13 .28 , ceea ce dovedeşte că res tu l a u fost

pilotate de g e r m a n i . C o n t a c t u l , c u i n a m i c u l s-a l u a t l a o ra 1 4 . 1 3 , i a r

n u m ă r u l ieşiri lor a fost de 15. E s c a d r i l a a fost t r imisă în zona Ca r a c a l u l u i ,

însă la 7 0 0 0 m, iar în momentu l aducer i i ei la Ploieşti, a t acu l amer i can

asupra raf inăr i i lor e ra în p l i n ă des făşurare . Niculae S cu l y a avu t probleme

în f unc ţ ionarea a rmamen t u l u i de bord, fiind ma i mu l t mar tor l a luptele

aeriene pur ta te , s i tuaţ ie ce pare a se conf i rma pr in cele dec larate de pri ­

zonierii salvaţ i c u p a r a ş u t a dlntr-un avion amer i c an . Aceşt ia a u a r ă t a t că

avuseseră în p rea jma lor un avion de vână toa re care n u a t ras , fapt ce a

făcut c a n ic i ei s ă n u desch idă focul, deşi "f igura" îi enervase . în s ch imb

datorită rezul tate lor ob ţ i nu te de ceilalţi doi pi loţ i , e scadr i l a poate fi cons i ­

derată, t o tuş i l a " î nă l ţ ime" . A t â t loan Maga cât şi D u m i t r u E n c i o i u . a u

doborât f iecare câte u n avion amer i c an la nord de Periş. D u p ă l u p t ă loan

www.mnir.ro

296 PAULSANDACHI

Maga a aterizat c u ar ipa dreaptă şi fuselajul avionului c iuruit de proiectilele

amer ican i lo r , iar E n c i o i u , b ă t â ndu-se în cont inuare c u bombard iere le ce

se g r ă b e a u să p ă r ă seasc ă zona , a aterizat forţat în p a n ă de benz i n ă .

G r u p u l 6 Vân ă t o a re , dotat c u av ionul 1AR-80, aflat pe terenu l de la

P i pe ra , î n c e p â n d c u ora 13 .30 a execu ta t 23 ieşiri . C on t a c t u l c u bom­

bardiere le a avu t loc la ora 13 .50 în reg iunea S ăb ă r en i , unde a î n t â l n i t cea

40 de av ioane cvadr imotoare ce z b u r a u l a aproximat iv 100 m înă l ţ ime . La

sos i r ea av ioanelor de v ână t oa re r omâneş t i , formaţ ia s-a d ispersa t , sch im­

b â n d direcţ ia sp re sud-vest . Vână to r i i G r u pu l u i 6 a u a tacat în 7 rândur i

p â n ă la Roşior i i de Vede . r eu ş i nd c a pe câteva dintre ele s ă le doboare.

Ast fe l , ad j .av . Au re l V l ădă rean a doborâ t s i ngur u n avion amer i can la est

de Ploieşti (nu departe de şoseaua Ploieşt i-Buzău) . De a semenea , adj.av.

Gh . S t . Coceba ş , n ă s c u t într-o c o m u n ă din B a s a r a b i a , a p u s capă t zborului

u n u i alt "L iberator" , d u p ă care a ater izat şi el forţat la Videle. L a fel Carol

A n a s t a s e s c u , despre care n u se şt ia n imic în 2 august , a înregistrat o vic­

torie s i gu r ă , d u p ă ca re , r ă m a s fără m u n i ţ i e , a încercat s ă degajeze şi a

lovit c u av ionu l s ă u u n alt avion amer i c an , c ă z â n d l â n g ă ra f i nă r i a "Vega".

A c c i d e n t a t g r a v , c u m u l t e a r s u r i , a f o s t i n t e r n a t î n t r - u n s p i t a l

b u c u r e ş t e a n . C u câte o victorie fiecare a u fost înregistraţ i ad j u t an ţ i i Ion

Nicola şi P a u l C o t e a n u , alţ i doi d intre pi loţ i i G r u p u l u i 6 V ân ă t o a r e . în

a fara aces tora , ad j . şe f av. Dum i t r u Ilie a avut omologate d o u ă victori i . însă

probabi le , bombard iere le a u con t inua t s ă zboare, deşi a veau foc l a bord.

Escad r i l a 45 de la Târgşor, în z iua de 1 august 1943 a avut disponibile

numa i 6 avioane de vânătoare . C u acestea a executat câte dou ă ieşiri. Primele

avioane s-au r id icat în aer la ora 13 .30 . î n t â l n i n d i nam icu l l a ora 14.05.

Aceas ta pentru că, iniţial, a u fost dirijate şi menţ inu te la alt itudinea de 5000

m, p â n ă d u p ă începerea bombardamentu lu i avioanelor amer icane asupra

rafinări i lor. Luptele a u fost purtate în zona Bilciureşti-Conteşti-Butimanul.

Dintre piloţii acestei formaţii s-a dist ins lt.av. Bâr l ădeanu , care a doborât două

avioane "Liberator". U n avion american a doborât şi lt.av. (r) Cr i s tu I. Cristu.

Ult ima unitate folosită a fost Escadr i l a 51 Vânătoare de noapte, ce se afla pe

terenul de l a Siliştea, care, deşi a avut 6 avioane disponibile, a executat doar 4

ieşiri la i namic . Dintre piloţii ei, n uma i cpt.av. G h i c a Mar in , comandantul

escadri lei , a în tâ ln i t avioanele americane în zona Bol int inu Vale , însă în tim­

pul luptei a fost r ăn i t mortal , s c ăp ând numa i coechipierul c u răn i grave.

Dec i aviatori i r o m â n i a u doborâ t s igur 10 avioane tip "Liberator", şi

d o u ă probabi le , a v â n d u n pilot mort şi un a l tu l r ăn i t , şi d o u ă avioane pier­

dute. Piloţii german i a u doborâ t n uma i 7 avioane, a v â n d doi pi loţi morţi,

tot a t â tea av ioane d i s t ruse , i ar 9 avar iate . în total, în u r m a aceste i incursi­

un i a aviaţiei amer i cane , a u fost doborâ te de aviaţ ia de v ână t oa re româno-

g e r m a n ă d in R o m â n i a 19 avioane amer i cane . Res tu l de 17 le-au doborât

a r t i l e r i ş t i i a . a . c a r e , l a v r e m e a r e s pec t i v ă a u r e v e n d i c a t m a i multe.

Prizonier i i amer i can i a u dec larat că în R o m â n i a a u î n t â l n i t cea ma i puter­

n i că apă r a re a.a din E u r o p a , u i t â n d , probabi l , cât de j os a u zbura t ei .

www.mnir.ro

J AUGUST 1943. DOCUMENTE INEDITE 297

Mater ia lu l oferă date abso lu t inedite c u privire la operaţ ia aer i ană

"Valul nimicitor" executată de aviaţ ia amer i cană la 1 augus t 1943 a sup r a

zonei petrolifere Ploieşti. Datele a u la bază documente din arh iva Muzeulu i

Aviaţiei şi pun un accent deosebit pe acţ iuni le aviaţiei şi artileriei a.a. r omâne

în acea zi, comp le t ând lucrări le s a u articolele apă ru te în decursu l anilor.

U r m e a z ă c a Muzeu l Aviaţ iei s ă editeze o l u c r a re a m p l ă c u a c e s l

conţinut.

NOTE 1. A r h i v a M.Ap .N . - F o n d s t a t u l ma jo r a l a rma te i a e r u l u i . J u r n a l u l

is tor ic , vol I, dosar 132

2. V .Av ram , V .Tudor , I .Ţară lungă : "1 Augus t 1943 - Memori i şi .docu­

mente inedite, Bucureş t i 1993 "

1 AOÛT 1943. DOCUMENTS INÉDITS

R é s u m é

Le 1-er A o û t 1943 , s u r la zone petroliere P lo ieşt i-Câmpina , la p lus

grande formation de bombard ie rs de 1 époque , ouvrit la ser ie des opera­

tions de bombardemen t s tra tég ique , contre la Rouman ie , pendant la deux­

ième guèrre mondia le . Cette act ion de vas tes proport ions fut dé terminée

par l'idée que l a des t ruc t i on des s o u r c e s de pétrole r ouma i ne s pouvai t

contribuer dec i ss ivement à l a défaite de l 'Allemagne et, par consequent , à

la reduct ion de la guerre .

L 'attaque aér ienne s u r l a zone pétrolière de Ploieşti, pour laquelle

les all ies des t inerèn t u n nombre double d'effectifs par rapport a ce qu'on

jugeait nécessa i re , n 'eu pas les résu l ta ts a t tendus concernan t l a des t ruc ­

tion des s o u r c e s de pétrole r ouma in et l a reduct ion de la querre.

L a r iposte et les per tes p rovoquées a l 'ennemi au ra i en t été p l us

grandes et les dègats mo ins graves s i d ans le système defensif de la zone

pétrolière ne s 'étaient pas produi ts cer ta ins dérèg lements dus a la faible

efficacité des ba l lons de protect ion.

A p r e s le comba t , s u r le terr i to ire r o u m a i n on trouve 36 av i ons

américa ins et 34 appare i l s gravement détériorés éparpi l les s u r une large

étendue entre les r iv ieres Olt el Prahova . Parmi ceux-ci , l 'aviation de c h a s ­

se roumaine en avait aba t tu 10. les av ia teurs a l l emands 7 et les au t res 19

appareils ava ient été aba t tu par l 'artillerie A.A.

www.mnir.ro

ACŢIUNILE D E LUPTĂ A L E AERONAUTICII PENTRU COMBATEREA ATACURILOR A E R I E N E ASUPRA T E R I T O ­RIULUI ROMÂNIEI ÎN PERIOADA APRILIE-AUGUST 1944

dr. Aurel Pentelescu

L a 6 decembr ie 1941 Marea Br i t an ie a dec larat război Român i e i .

B r u s c R o m â n i a s-a găsit , fără voia ei, în războ i c u o ţară c u care a avut

decenii l a r â n d cele ma i bune şi ch i a r cordiale relaţi i , şi a l ă tur i de care a

luptat în an i i p r imu l u i r ă zbo i mond ia l pen t r u î ndep l i n i rea idea lu lu i de

un i ta te n a ţ i o n a l ă a t u t u r o r r o m â n i l o r : p r i e t en i a a n g l o - r o m â n ă î nce ta

neaşteptat şi c u consecinţe deloc favorabile Român i e i .

C a o r e a c ţ i e l a g e s t u l M a r i i B r i t a n i i , d a r şi s u b p r e s i u n e a

Ber l inu lu i , la 12 decembr ie 1941 , R o m â n i a , pr in Mareşa lu l Ion An tonescu ,

a dec larat războ i State lor Uni te ale Amer ic i i . Cele d o u ă tabere bel igerante

Axa (Ge rman i a , I ta l ia , J a pon i a . R o m â n i a ) şi Naţ iun i le Unite (Statele Uni te .

Un iunea Soviet ică . Marea Br i tan ie) e r a u a c u m pe deplin conturate şi con-

trapuse.

State le Un i te n u a u reacţ ionat imediat , s u b raport mi l i tar la dec la ­

raţia de războ i a R o m â n i e i , ci ab i a în p r imăva r a şi v a r a a nu l u i 1944 c u

bombardamente aer iene mas ive , cele din 12 iun ie 1942 şi 1 augus t 1943 ,

având ma i mu l t u n carac te r de tatonare.

L a 5 i u n i e 1 9 4 2 S t a t e l e Un i t e a le A m e r i c i i a u d e c l a r a t r ă z bo i

Român ie i , i a r l a 12 iun ie 1942 aviaţ ia ame r i c a n ă a efectuat p r imu l ra id de

bombardament a s u p r a zonei petrolifere Ploieşti- Prahova , c u g rupa rea de

aviaţie "Ha lpro" . c o m p u s ă d in 23 bombard ie re B-24 L ibera tor . Aceas t ă

mis iune a const i tu i t p r imu l a tac de bombardamen t al Forţelor Aer iene ale

S.U.A. con t r a cont inen tu lu i european , şi care au fost un f iasco s u b raport

mi l i tar , doa r 13 bomba rd i e r e d in 2 3 s-au î n a p o i a t la b a z ă ( K h a r t u m ,

Sudan ) . U n s i s t e m de a p ă r a r e a n t i a e r i a n ă b ine p u s l a p u n c t de că t re

părţ i le g e r m a n ă şi r o m â n ă în z ona Ploieşt i - V a l e a Prahove i şi în alte

puncte sensib i le survolate (Constanţa, B u z ă u etc.) a făcut inoperantă mis i ­

unea "Halpro" .

Aproape s im i la r , c a efecte f inale, se vor petrece lucrur i le şi c u cele

162 bombard iere amer i cane , decolate din zona Bengaz i (Libia) şi care vor

ataca Ploieşt iu l l a 1 augus t 1943 . operaţ ia ae r i ană a m e r i c a n ă "T ida l Wave"

(valul n imic i tor) de bombardare şi d istrugere a zonei petrolifere Ploieşti-

Prahova. z o n ă c u cea ma i impo r t a n t ă su rsă de ţiţei n a t u r a l de care d is ­

punea A x a , a fost dec isă l a Confer in ţa de la C a s a b l a n c a d in 14-24 ianuar-

www.mnir.ro

300 A U R E L F 'ENTELESCU

ie 1 9 4 3 de c ă t r e p r e ş e d i n t e l e a m e r i c a n R o o s v e l l . p r e m i e r u l b r i t a n i c

Chu r c i l l şi Comi te tu l Uni f icat al Şefilor de State-Majore, concomitent cu

h o t ă r â r e a de a d e b a r c a în S i c i l i a şi a a m â n a c u u n an d e b a r c a r e a in

E u r o p a occ iden ta l ă .

A t a c u l ob iect ive lor ( ra f inăr i i le d in z ona Ploieşti) s-a execu t a t la

m i c ă î n ă l ţ ime (100-150 m) în formaţi i de 8-12 av ioane, c u bombe de 250¬

500 kg. l ansa te în zbor orizontal ("covor de bombe") . Avioanele de bombar­

damen t B-24 L iberator (cvadrimotoare, c u c i r ca 12 ore autonomie de zbor)

a u zbu ra t ne însoţ i te de aviaţ ia de v ână toa re , fapt imposib i l de rea l izat sub

raport tehn ic la acea da t ă .

I n am i c u l a l a n s a t n u m a i a s u p r a local i tăţ i i Ploieşti 1.275 bombe

explozive şi 5 2 5 bombe incend iare , p r o d u c â n d moar tea a 121 persoane şi

r ăn i rea a 9 0 , f i ind to todată 3 6 2 persoane s in is t ra te pr in d i s t rugerea sau

a v a r i e r e a a 3 5 6 imob i l e p a r t i c u l a r e , in u r m a c ă r o r a s-au p r o d u s 6

incend i i . Pagubele totale produse a u fost eva luate la 4 . 6 04 . 500 . 000 lei. De

r emarca t că raf inăr i i le bombardate au fost s coase doar parţ ia l d in funcţi­

une .

I nam icu l a p ie rdu i 35 de bombard iere , din care 20 a u fost doborâte

de aviaţ ia de v ână t oa re r o m a n ă şi ge rmană , iar 15 de către ar t i ler ia anti­

aer i ană . Şi de data aceas ta reacţia s i s t emu lu i de apă ra re an t i ae r i ană din

zona Ploieşti-Prahova a fost deosebit de ef icace. "Tida l Wave" a fost - ca

u rmare - o "victorie" c u pierderi mar i , ech i va l ând c u o ver i tab i lă înfrân­

gere.

Dacă bombardamen tu l forţelor aer iene amer i cane a s u p r a teritoriu­

lui R omân i e i din 1 augus t 1943 a avu t drept scop strategic distrugerea

celei ma i importante s u r s e de tilei n a t u ra l de care d i s punea Axa , bombar­

damente le anglo-amerieane din per ioada 4 apri l ie-20 augus t 1944 a u vizat

un scop mu l t ma i cupr inză to r : scoaterea Român i e i din r ă zbo iu l acesteia

a l ă tu r i de forţele Axei . Du r a t a bombardamente lor (cinci lun i ) , intensitatea

şi forţa lor d is t ruct ivă , tehnici le şi metodele de bombardare (z iua, noaptea,

in " re leu" ele) , a t acarea popu laţ ie i civile ş.a. p robează , fără t ă gadă , carac­

terul l e ror i zan t a l aces to r a c ţ i u n i mi l i tare şi . în f ina l , i lega l i ta tea prac­

ticării lor. "Amer ican i i - op inează genera lu l Platon Ch i r noag ă - a u socotit

că era de dator ia lor c a bun i aliaţi ai Rus ie i soviet ice, să atace R o m â n i a pe

ca lea aeru lu i pen t ru a-i d istruge viaţa economică şi a z d r u n c i n a mora lu l şi

puterea de rez istentă a popu l a ţ i e i " 1 .

R ă m â n e în s a r c i n a unor cercetări vi i toare să ne arate detal iat dacă

împre ju ra rea a fost o ac ţ i une s t r ic t m i l i t a ră de spr i j in al a l i a tu lu i (sovietic),

care . ch ipur i l e , n u a r fi avut "avioane de bombardamen t care s ă lovească

pe r o m â n i cât ma i a d â n c în spatele frontulu i" s a u "o ac ţ i une de diplomaţie

psihologică'" 2 . în ceea ce ne priveşte, subscr iem la ul t ima parte a tezei gene­

ra l u l u i Platon Ch i r noagă , şi observăm că 23 augus t 1944 a s cu r t a t c u 200

de zile n u n u m a i s fârş i tu l r ă zbo i u l u i , c u m se a f i rmă pe drept în istorio­

grafie, ci şi t impu l pen t r u o cupa r e a R o m â n i e i de către t rupele Armalei

www.mnir.ro

ACŢIUNILE DE LUPTĂ ALE AERONAUTICII 301

Roşii , i n c l u s i v p ă t r u n d e r e a a ce s t o r a în B a l c a n i . Ce r t r ă m â n e faptu l că

bombardamente le anglo-americane din apri l ie - augus t 1944 a u const i tu i t

- deşi e r a u cond i ţ i i de r ă z bo i - o g rea şi n e d r e a p t ă p e d e a p s ă p e n t r u

poporul r o m â n şi a rma t a s a .

L a 4 apri l ie 1944 , ora 13 .45 . c i r ca 170 bombard iere B-24 Liberator

din E s c a d r a 4 7 Aer i ană , F lo ta 15 Aer i ană Amer i c an ă , d is locată în s udu l

Italiei (Foggia) a u dec l anşa t p r imu l a tac a l al iaţ i lor din a n u l 1944 îndrep­

tat î m p o t r i v a R o m â n i e i . A t a c u l s-a e x e r c i t a t a s u p r a n o r d - v e s t u l u i

Cap i ta le i , c u s c o p u l de a d i s t ruge r e ţ eaua ferov iară , t r i a j u l , a te l iere le

C .F .R . şi G a r a de Nord, b o m b a r d â n d de l a mare î n ă l ţ ime (c i rca 6.500¬

7.000 m), în "covor de bombe". A tacu l a produs peste 1.500 vict ime în r â n ­

dul popu la ţ ie i civi le. U n întreg c imit ir d in zona Găr i i de Nord (fostul c imit ir

Calvin) de a t unc i poa r t ă nume le de "C imi t i ru l 4 apri l ie". Aviaţ ia de v â n ă ­

toare r o m â n ă a opus o rezistenţă pu te rn i c ă , a t a c â n d c u violenţă va lur i le

de bombard iere . A u fost doborâ te 11 avioane B-24 Liberator şi cap tura ţ i

45 de pr izonier i .

A doua zi , 5 apri l ie 1944 , c i r ca 200 bombard iere B-24 Liberator şi

B-17 F l y i ng F o r t r e s s , însoţ i te de av ioane de v ân ă t o a r e P-38 L ight ing l a

sosire şi P-47 Thunderb l o t l a înapo iere , a u a tacat , în c inc i va lur i eşa lona te

înapoi şi în s u s , zona o r a şu l u i Ploieşti . E for tu l aer ian i nam ic a fost ap l icat

Gării Ploieşti, T r i a j u l u i Găr i i şi raf inăr ie i A s t r a R o m â n ă . F i eca re avion de

bombardament a l a n sa t î n c ă r c ă t u r a a 10-12 bombe explozive de 250 kg.

Au fost doborâ te 15 avioane şi cap tura ţ i 77 pr izonier i , din care 30 ofiţeri 3 .

Aces t ea a u fost cele ma i mar i bombardamente amer i cane a s u p r a

Românie i d in per ioada apri l ie-mai 1944 . în total, în această per ioadă a u

fost efectuate 16 ra idur i ( incurs iun i ) aer iene, c u o intensitate l u n a r ă de 5¬

6 ra idur i de zi şi 4 ra idur i de noapte (britanice, î n c ep ând c u l u n a mai ) , în

cadrul cărora s-au des f ăşura t 26 a tacur i (lovituri) a s u p r a a 12 local i tăţ i .

Pe r i oada de re la t ivă a c a lm i e , d in t re 7-31 ma i 1 944 s-a da tora t

ofensivei forţelor al iate în Ital ia. G rupur i l e de bombardamen t din escadre le

Flotei 15 Aer iene Amer i cane a u fost sol icitate în noile m i s i un i .

în c u r s u l lun i lor iun ie şi iul ie 1944 bombardamente le anglo-ameri­

cane a s u p r a R o m â n i e i a u spor i t în intensi tate , fiind efectuate 23 ra idur i

aeriene, c u o i n tens i t a te l u n a r ă de 10-12 r a i du r i pe z i şi 4 r a i d u r i de

noapte, în c ad ru l c ă ro ra s-au des făşura t 2 2 a tacur i în l u n a iun ie a s u p r a a

14 localităţi şi 18 a tacur i în l u n a iulie a s u p r a a 8 local i tăţ i .

E f o r t u l a e r i a n a ng l o-amer i c an a fost c o n c e n t r a t c u p r e c ă d e r e

asupra zonei petrolifere, fapt ce rezu l tă din frecvenţa bombardamente lor

executate a s u p r a o r a şu l u i Ploieşti (4 în l u n a iun ie şi 7 în l u n a iul ie), cât şi

din ex t i nde rea a c ţ i u n i i d i s t ruc t i ve a s u p r a i n s t a l a ţ i i l o r de r a f i n a re d in

Târgoviş te (1 b o m b a r d a m e n t ) , depoz i t e l o r pe t ro l i f e re d in B u c u r e ş t i -

Mogoşoaia (2 bombardamente ) şi a conducte lor de petrol şi a staţ i i lor de

încărcare d i n G i u r g i u (5 b o m b a r d a m e n t e ) . C o n c o m i t e n t s-a u r m ă r i t

ditrugerea căi lor ferate, a triajelor şi a nodur i lor de comun i ca ţ i i , a indus-

www.mnir.ro

302 A U R E L P E N T E L E S C U

triei de mater ia le c f . , a i ndus t r ie i aeronau t i ce din Braşov , p r e c u m şi a

av ioanelor l a so l , pe aerodroame.

U n e l emen t c u totul n o u în ac t iv i ta tea a e r i a n ă a aviaţ ie i anglo-

amer i c ane a const i tui t-o. î n c e p â n d c u da ta de 2 iun ie 1944 , a ş a zisele

" ra idur i re leu " (shutte ra ids) , executate de formaţi i le decolate de pe bazele

din s u d u l Ital iei , s u r vo l â nd spa ţ i u l aer ian al R omân i e i s a u a t a c â n d zona

petrol i feră Ploieşt i-Prahova. c u ater izare pe aerodromur i le de l a Poltava,

Mirgorod şi P i ryat in , din zona sud-est Kiev.

E f i cac i t a tea ra idur i lor de tip " re leu" s a u "pendu l " s-a dovedit prin

b o m b a r d a r e a o r a ş u l u i G a l a ţ i l a 6 i u n i e 1944 c u p agube i m e n s e şi a

o r a şu l u i Focşan i , la 11 iun ie 1944 . Numa i aceste d o u ă exemple s u n t sufi­

c iente pen t ru a a r ă t a că sp i j i n i rea ac ţ iun i lor sovietice de către americani

pe frontul d in Moldova, deci pe teritoriul Român i e i , este u n fapt ma i mult

decât dovedit.

în l u n a augus t 1944 , a u fost efectuate 11 ra idur i (9 de zi şi 2 de

noapte) . în c u r s u l cărora s-au des f ăşura t 17 a tacur i a s u p r a a 9 localităţi.

O r a ş u l Ploieşti a fost bombarda t de 6 ori şi C â m p i n a de 2 ori .

U l t im i le b omba rdamen t e ang lo-amer icane a s u p r a zone i Ploieşti-

Prahova s-au c o n s u m a t în zilele de 17, 18 şi 19 augus t 1944 . Aces tea au

fost bombardamen te c u forţe aer iene mas ive (700 la 17 augus t , c i r ca 800

la 18 augus t ) , s im i l a re unor putern ice "c iocane de foc" ale art i leriei tere

s t re . p remergă toare , de regu lă , ac ţ iun i lor mi l i tare ofensive. în fapt aceste

bombardamen te a u p remers dec lanşarea ofensivei soviet ice pe frontul laşi-

C h i ş i n ă u l a 2 0 augus t 1944 .

D i n documente le de a rh ivă cercetate şi ana l izate a rezu l ta t u n total

de 4 0 ra i du r i ale aviaţiei anglo-americane a s u p r a Român i e i în perioada 4

apri l ie-20 augus t 1944 , c u 83 a tacur i a s u p r a obiectivelor în zona Ploieşti-

Prahova . din care 6 7 a t acu r i de zi şi 16 a t acu r i de noapte, aces tea din

u r m ă r e p r e z e n t â n d c i r c a 1/4 din tota lu l a t a cu r i l o r , s i t ua ţ i e suf icientă

pen t ru a men ţ i n e o s ta re de tens iune aproape c o n t i n u ă a s u p r a populaţiei,

cât şi a s u p r a s i s t emu lu i apără r i i an t i aer iene 4 .

S i t u a ţ i a centra l i za tă pr iv ind forţa comba t i v ă a art i leriei ant iaeriană

r o m â n ă şi g e r m a n ă în per ioada apr i l ie-august 1944 oferă imag inea exis­

tenţei unor pu tern ice mi j loace de apărare ae r i ană l a teri toriu, îndeosebi în

zona petrol i feră, cât şi în zona de operaţi i de E s t . Mij loacele de apărare

a n t i a e r i a n ă r o m â n e t o t a l i z au : 154 ba te r i i l a a p ă r a r e a t e r i t o r i u l u i , 49

bateri i în zona de E s t , total 203 bateri i de arti lerie an t i ae r i ană , d in care 85

+ 14 bateri i g re le 5 .

D i n cele 2 5 0 avioane anglo-americane doborâ te , ma i mu l t de Jumă­

tate (139) a u fost în z ona P lo ieş t i , c e e a ce a t e s t ă for ţa s i s t e m u l u i de

apă r a re an t i ae r i ană d in zonă . pu terea s a de reacţie.

D i s t rugerea petrolu lu i r omânesc şi a căi lor de comun i c a ţ i e a fost,

a şada r , s copu l strategic pr inc ipa l al bombardamente lor anglo-americane,

a s u p r a teri toriului Român i e i d in per ioada 4 apri l ie - 20 augus t 1944 . De la

www.mnir.ro

ACŢIUNILE DE LUPTĂ ALE AERONAUTICII 303

î ncepu t , a c e s t e b o m b a r d a m e n t e s-au cons t i t u i t în opera ţ i i ae r i ene de

amp l o a r e , c a r a c t e r i z a t e p r i n : m a s i v i t a t e a for ţe lor fo los i te ( c i r c a 6 0 0

avioane pe ra id) ; n u m ă r u l mare a l ra idur i lor (40) şi a l a tacur i lo r î n aceste

ra idur i (83) ; d u r a t a lor m a r e în t imp (5 l un i ) ; r i t m u l l u n a r r i d i c a t a l

a tacur i lor (7-12 a t a cu r i ) ; metodele de l u p t ă folosite ( bombardamen t în

"covor de bombe" ; b ru i a j pas i v şi act iv: s u b protecţ ia aviaţ ie i de v â n ă ­

toare); efectele d is truct ive r id icate (materiale şi morale) etc .

A t â t av iaţ ia de vână toa re , cât şi ar t i ler ia an t i a e r i a n ă dest inate pen­

tru a p ă r a r e a t e r i t o r i u l u i R o m â n i e i a u d o b â n d i t o expe r i en ţ ă de l u p t ă

deosebită, c u p ierderea a 225 avioane r o m â n e şi germane şi jer t fa a 121

piloţi r o m â n i şi german i . Par tea adversă a oferit u n eşa lon de 1025 pr i ­

zonier i , c a r e a u bene f i c i a t de l a a u t o r i t ă ţ i l e r o m â n e de u n reg im de

internare (la T im i ş u l de J o s ) în conformitate c u legislaţia i n te rna ţ i ona l ă ,

fiind repatr iaţ i l a s c u r t t imp d u p ă evenimentele de l a 23 augus t 1944 .

NOTE

1. G e n e r a l P la ton C h i r n o a g ă , I s tor ia po l i t i că şi m i l i t a r ă a r ă z bo i u l u i

R o m â n i e i con t r a Ru s i e i sov ie t ice , 2 2 iun ie 1941-23 a ugu s t 1944 .

Madr id , 1965 . p. 277 .

2. Ib idem, p. 278 .

3. A rh .Μ .Ap .N , fond 948 . dosar 175 , f . lO.

4. Ib idem, dosar 179, f. 5, 5 b is .

5. Ib idem, fond 3 1 9 , dosar 28 , f. 1. dosar 29 . f. 1-3, 157.

LES ACTIONS DE LUTTE DE L AERONAUTIQUE POUR COMBATRE LES ATTAQUES AERIENS DU TERRITOIRE ROUMAIN EN AVRIL-AOUT

1944

- R é s u m é -

P e n d a n t l a d e u x i è m e g u e r r e m o n d i a l e L e s F o r c e s A é r i e n n e s

Américaines ont a p puyé les Nation Un ies avec de mass i f s bombardemen ts

sur le cont inent européen . L a première at taque a en l ieu le 2 j u i n 1942 (la

mission "Halpro"), avec le survol de la Rouman ie (de la direction de la mer).

Le p rem ie r a o û t 1943 , l 'aviation amér i c a i ne de bomba rdemen t a

attaqué l a zone Ploieşti-Prahova dans un p u i s s an t ra id d is t ruct i f (miss ion

T ida l Nave").

L ' ennemi a produ i t de grandes pertes h u m a i n e s p a rm i les c iv i ls

(121 morts . 90 b lessés , 3 6 2 sinistrés dans la ville de Ploieşti).

www.mnir.ro

3 0 4 A U R E L P E N T E L E S C U

S i l e s b o m b a r d e m e n t s d e s F o r c e s A é r i e n n e s A m é r i c a i n e s du

p remier a o û t 1943 a eu le bu t de détru ire l a p lus importante source de

pétro le de l 'Axe, les p u i s s a n t s bomba rdemen t s ang lo-amér i ca ines de la

p é r i o d e 4 a v r i l -20 a o û t 1 9 4 4 s u r tou t le t e r r i t o i re de l a Rouman i e ,

i n s i s t a n t pour tan t s u r la zone Ploieşti-Prahova, et la ville de Buca r e s t ont

su iv i , de p l us , de mettre la Rouman i e hors de combat et d 'appuyer l'offen­

s ive des forces soviét ique de 2 0 a o û t 1944 .

L e s c i nque b o m b a r d e m e n t s ang l o-amér i c a i nes ont e u u n effect

t e r r o r i s a n t s u r l a popu la t ion civ i le , qu i a enreg is t ré de g r andes pertes

matér ie l les et h u m a i n e s . L 'aviat ion anglo-americane a accompl i a u total

4 0 r a i d s (en m o y e n n e 6 0 0 - 8 0 0 a p p a r e i l s p o u r c h a q u e r a i d ) . s u r la

Rouman i e .

E l l e a organ isé a u s s i 63 at taque mas s i v e s a ux bombes dont 67 de

Jour (amér ica ines) et 16 de nu i t (br i tannique) .

L e s a é r od r omes sov ié t iques de l a zone de K iev (Pol tava, Priatin,

Mirgorod) ont été à l a d i spos i t ion de l 'aviat ion ang lo-amér i ca i ne , ayant

comme base de dépa r t Foggia (la S u d de l'Italie).

L a réact ion d u sys tème de defense an t i aé r i enne roumain-allemand

(av ia t ion , ar t i l ler ie an t i a é r i enne ) a été p u i s s a n t e et ef f icace, les pilotes

r o uma i n s et a l l emands accomp l i s s an t de véribales mervei l les d'héroisme.

www.mnir.ro

AVIATOR MIHAIL PAVLOVSCHI, PARTICIPANT LA L U P T E L E A E R I E N E DIN C E L DE-AL I I - LEA

RĂZBOI MONDIAL

Şerban Constantinescu

Miha i Pav lovsch i , a fost comandan tu l G r upu l u i Aero t ranspor t mi l i ­

tar, i ns t ruc tor de zbor şi u nu l dintre cei ma i cunoscu ţ i piloţi de pe trimo-

torul " Ju-52" , u n adevăra t profesionist al m a n ş e i .

D u p ă abso lv i rea L i ceu lu i - secţia rea l , din oraşu l Ce ta tea A l b ă , a

urmat î n t re an i i 1 925-1927 Şcoa l a M i l i t a r ă de a e r o n a u t i c ă , î n t re an i i

1929-1931 - Şcoa l a spec ia l ă a aeronau t i c i i şi în a n u l 1936 - Şcoa l a de

zbor fără vizibi l i tate din Ang l ia . în a nu l 1934 a absolvit şi Ins t i tu tu l mi l i tar

de educaţ ie f izică, t imp de câţ iva an i pa r t i c i p ând l a toate concursur i l e de

bob organizate l a S i n ăi a, în cad ru l echipei Aeronau t i ca II.

în a n u l 1927 a fost î n a i n t a t la gradul de sub locotenent aviator, în

1931 de locotenent aviator, în 1937 de căp i t an aviator, iar în a nu l 1943 de

locotenent comandor .

Act iv i tatea de aviator a început-o în a nu l 1927 în c ad ru l Şcoli i de

pilotaj de l a T e c u c i , unde va ac t iva şi c a i ns t ruc to r de zbor. A absolv i t

această şcoa l ă în a nu l 1928 fiind "pr imul brevetat" al promoţ ie i p r im ind c a

premiu o sugest ivă s ta tue tă . în vârs tă de 31 de an i , în anu l 1936 , d u p ă

absolvirea Şcoli i de zbor fără vizibil itate din Angl ia , a fost de taşa t l a soc i ­

etatea L . A . R . E . S . c a pilot de l inie, unde a act ivat t imp de trei an i , z b u r â n d

pe aparate b imotor "Douglas DC-3" , "Lockheed E l e c t r a 10A". Aces t ea e r a u

avioane moderne p revăzu te c u el ice c u p a s v i a r i ab i l , t ren e scamo t ab i l ,

flapsuri, compresoare , pornire a u t o m a t ă , etc. Pen t ru zboru l fără vizibi l i­

tate s-au l ua t m ă s u r i pen t ru ech ipa rea avioanelor c u cea ma i perfecţ iona­

tă a p a r a t u r ă de bord c u i n s t a l a ţ i i gonio, a p a r a t u r ă rad io şi a l t e l e 1 . în

perioada câ t a fost la L . A . R . E . S . a zbura t pe mul te l ini i interne şi externe,

făcând a nu a l peste 3 0 0 ore de zbor, t imp în care n u a avut n ic i u n acc i ­

dent şi n ic i o c u r s ă ra ta t ă (cu o s i ngu r ă excepţie). A cea s t a a avu t loc în

ziua de 1 septembr ie 1939 - data dec lanşăr i i ce lu i de al doi lea războ i mon ­

dial - c â n d a efectuat c u r s a de pasager i pe r u t a Bucureşt i-Cernăuţ i-Lwow-

Varşovia. L a 10 m inu te d u p ă decolarea de l a Lwow, a pr imi t u n mesa j pr in

radio, f i ind a n u n ţ a t s ă se î n t oa rcă imed ia t deoarece cap i t a l a Poloniei -

Varşovia - e ra b o m b a r d a t ă de aviaţ ia g e rmană . între t imp şi aeroportu l d in

Lwow este b o m b a r d a t şi c u ma r e d i f i cu l ta te p i lo tu l M i h a i l P av l o v s ch i

www.mnir.ro

306 SERBAN CONSTANTINESCU

reuşeşte s ă aterizeze şl apoi s ă decoleze pr intre gropile de pe p is tă şi prin

"noru l " r id ica t de explozii le cauza te de a l doi lea va l de bombard iere ger­

mane . Pen t ru s u c c e s u l aces tu i zbor, în care a sa lva t apa ra tu l şi echipajul

s ă u , l a a ter i zarea pe aeroportu l B ăneasa , este felicitat de directorul gene­

ra l a l societăţ i i L . A . R . E . S . , c u n o s c u t u l comandor Andre i Popovici . Presa

t impu lu i din Ce r n ă u ţ i şi Bucureş t i a re latat pe larg aces t ep isod din activi­

tatea u n u i pilot de l inie, mar tor fără voie, l a p r imu l bombardamen t aerian

din t impu l celei de a doua conf lagraţ i i mondia le .

în a n u l 1940 este num i t comandan tu l une i escadr i le de bombarda­

men t do t a t ă c u aparate "Savo ia Marchett i 79 " , care a avu t b a za la Buzău,

Focşan i , Petreşti (Găieşti) , pe aerodromur i improvizate unde s-a efectuat

perfecţ ionarea persona lu l u i navigant . î n s c u r t t imp este num i t conducă­

torul une i şcoli de bimotoare, organ iza tă pe aerodromul Popeşti-Leordeni,

unde s-a pregăt i t persona lu l nav igant şi tehn ic pe u rmă toa re l e t ipuri de

aparate : "Fokke-Wulf" - bimotor, "Potez 54 şi 6 5 " şi "Savo ia Marchet t i " .

în t oamna anu l u i 1941 a fost de taşa t pe aerodromul de l a Braşov,

apoi pe cel de la Z i l i ş tea-Buzău , unde a des f ăşura t o i n t ensă activitate ca

i ns t ruc to r de zbor, p regă t i nd ma i mul te ser i i de piloţi b imotor i ş t i , care au

completat n ecesa r u l un i t ă ţ i l o r operative de pe front.

L a 1 no i embr i e 1 9 4 2 , c ă p i t a n u l av ia tor M i h a i P a v l o v s c h i . este

num i t c omandan t u l G r upu l u i aerotranspor t mi l i tar , c u sed iu l l a Băneasa,

p revăzu t c u d o u ă escadr i le t ranspor t greu a câte 15 avioane "Junkers-52"

- u n a l a B u c u r e ş t i şi a l t a în spa te l e f ron tu l u i -, E s c a d r i l a s a n i t a r ă şi

E s c a d r i l a de t ranspor t c u p lanoare de 1000 kg. Aceas tă un i ta te , deşi nu

e ra ofens ivă , to tuş i a execu t a t şi m i s i u n i de ma re r ă s p u n d e r e , c u grad

r i d i c a t de p e r i c u l o z i t a t e , c u m a u fost ce le d in t i m p u l l u p t e l o r de la

S t a l i n g r a d s a u d i n C r i m e e a . Av i o ane l e t r imo toa re " J u - 5 2 " e r a u slab

a p ă r a t e , m i s i u n i l e se e x e c u t a u f ă r ă protecţ ia aviaţ ie i de v â n ă t o a r e , iar

ech ipa ju l n u avea în dotare pa raşu te . Câ t re s fârş i tu l lun i i noiembrie 1942,

aflat în inspecţ ie l a E s c a d r i l a de t ranspor t care deservea frontul , l a Rostov,

c o m a n d a n t u l G r u p u l u i a e r o t r a n spo r t . a af lat de so l i c i t a r e a u rgen t ă a

Co rpu l u i Ae r i an , de a se execu ta m i s i un i de evacuare a mi l i tar i lor români

grav r ă n i ţ i , a f la ţ i în z o n a î n c e r c u i t ă de sov ie t i c i l a S t a l i n g r a d . Pilotul

M i h a i l P a v l o v s c h i a h o t ă r â t în fa ţa Ş e f u l u i de S t a t Ma jo r a l Corpulu i

A e r i a n , g ene r a l u l R a m i r o E n e s c u , s ă execu te în mod vo l un t a r această

r i s can t ă m i s i u ne în " capu l " une i formaţ i i de trei " Ju-52" . P r ima misiune

este executa tă pe u n ger a s p r u în z i u a de 4 decembrie 1942 , c â n d numai

d o u ă a p a r a t e a u r e u ş i t s ă a t e r i z e z e pe a e r o d r o m u l de l a Pitovnik-

Sta l i ngrad , cel pilotat de Miha i Pav lovsch i şi cel al ad ju tan tu lu i şef Duţă

A l e x a n d r u . D a t o r i t ă ceţii d ense , a d o u a m i s i u n e a fost execu t a t ă la 7

decembr ie 1942 , tot de d o u ă aparate "Ju-52" .

î n t â m p i n â n d o p u t e r n i c ă r i pos t ă d in pa r t ea aviaţ ie i i n am ice de

v â n ă t o a r e şi n e a v â n d n ic i u n av ion de v â n ă t o a r e c a însoţ i tor , aparatul

p i l o t a t de s e r g e n t av i a t o r I f r im A u r e l es te d o b o r â t , i a r ce l p i lo ta t de

www.mnir.ro

AVIATOR MIHAIL PAVLOVSCHI 307

Pavlovschi este c iu ru i t de g loanţe . C u pa l a el icei de l a motoru l drept lovită

în p l in , c u u n c i l i nd ru perforat şi c u ţeava mitra l ierei î ndo i t ă de u n proiec­

til, care devenise i nu t i l i zab i l ă în m â n a cu ra j osu l u i mitra l ior de bord , se r ­

gent R ă d o i C o n s t a n t i n , a r euş i t s ă a ter izeze . D u p ă u n contro l s u m a r ,

avionul este î ncă rca t c u răn i ţ i şi c u mare greutate se despr inde de pe p is ta

acoper i t ă c u z ă p a d ă a a e r od r omu l u i , r e u ş i n d s ă rev ină l a T a c i n s k a i a .

Aces ta a fost u l t imu l avion r omâne s c care a decolat de l a S ta l i ngrad , la 7

decembr ie 1 9 4 2 , c u m i s i u n e a de a s a l v a v i a ţa r ă n i ţ i l o r af laţ i în s t a r e

gravă.

L a 1 i anuar ie 1943 ven ind dintr-o m is i une de r u t i n ă pe aeroportul

B ă n e a s a , a fost s u r p r i n s l a a t e r i z a re de u n v a l de cea ţ ă g roas ă , ca re

redusese viz ib i l i tatea pe or izonta lă la 10-15 metr i , a d ăug ându-se la aceas ­

ta şi căderea ser i i . A v â n d la bord c a pilot s e c u n d pe sergent aviator R a d u

Dumi t ru , i a r c a radio-telegrafist pe exper imenta tu l Sebas t i a n Popescu , şi

ţ i n ând o s t r â n s ă l egă tură c u radio-goniometristului aeroportu lu i B ă nea s a ,

Gheorghe D i a c o n e s c u , reuşeşte să aterizeze, în condi ţ i i bune , l a opr i rea

aparatu lu i totul pe aeroport fiind î nvă l u i t în beznă . A contr ibu i t l a această

reuşită faptul că, pi lotul e ra u n i s cus i t navigator, c u m u l t ă experienţă şi

care f ă c e a c u p r e c i z i e corec ţ i i de d e r i v ă , p r e c u m şi c a l i t ă ţ i l e r a d i o ­

telegrafistului de bord , care a recepţ ionat c u viteză şi exact i tate toate s em ­

nalele.

E v e n i m e n t e l e de l a 2 3 a u g u s t 1 9 4 4 , l-au g ă s i t l a a e r o d r o m u l

Băneasa-Bucureş t i . l a c omanda G r upu l u i aerotranspor t mi l i tar . E fect ivu l

acestui "grup" e ra format din cea . 100 de oameni , în mare parte persona l

navigant (piloţi, radio-telegraflşti , mecan i c i , mitral ior i etc.) şi e ra amp l asa t

în cele 6 ba r ăc i de pe l a t u ra de s u d a aeroportu lu i . Ofiţeri i , subof i ţer i i ,

maiştr i i , so ldaţ i i şi cei câţ iva elevi s tagiar i ai Şcoli i tehnice de aeronau t i c ă

din Med i a ş , a u in t ra t în tr-un dispozitiv de l up t ă , organizat de comandan ­

tul "grupu lu i " , locotenent comandor Miha i Pav lovsch i . F l o s i nd a rmamen ­

tul din dotare şi câteva mitra l iere de avion aşezate pe supor ţ i imporv i za ţ i 2 ,

î ncepând c u d im i nea ţ a zilei de 24 augus t 1944 şi p â n ă la 26 august , ei a u

rezistat eroic tu turor încercăr i lor germani lor de a ocupa această b a z ă aer i ­

ană din nordu l Cap i ta le i . Pen t ru faptele de arme săvârş i te în t impul aces ­

tor lupte, un i t a tea a fost c i tată pr in ord inu l de zi al comandan tu l u i av ia ­

ţiei. Locotenent comandoru l Miha i l Pav lovsch i , a fost decorat c u ord inu l

"Steaua Român i e i " , în grad de cava ler , c u spade şi pang l i c ă de "V i r tu tea

Mil i tară", pen t r u b r a v u r a , c u r a j u l şi sp i r i tu l de sac r i f i c i u de care a dat

dovadă în t impul acestor lupte.

L a 1 no iembr ie 1944 a fost n um i t c a " interpret" la Com i s i a A l i a t ă

de control , Secţ ia Aviaţ ie , pen t ru o per ioadă de u n an .

Pen t ru b r a v u r a şi pro fes iona l i smul mani festa t în îndep l in i rea m i s i ­

uni lor , p i lo tu l M iha i P av l o v s ch i , a fost decora t şi c u o rd i nu l "V i r t u t e a

Aeronaut ică" , c l a s a " C r u c e a de Aur " , l a 24 iun ie 1 9 3 9 3 şi c l a s a " C r u c e a de

Aur" c u spade , l a 30 ma i 1943 . în brevetul aces tu i ordin se men ţ i onează :

www.mnir.ro

308 ŞERBAN CONSTANTINESCU

Τ η cal i tate de comandan t al G r upu l u i aerotranspor t mi l i tar , a condus şi

organ izat t ranspor tur i l e de m u n i ţ i i , a l imente , b e n z i n ă şi r ăn i ţ i d in zona

Armate i a 111-a R o m â n ă şi VI G e r m a n ă . A condus persona l formaţ ia de trei

avioane " Ju-52" de la T a c i n s k a i a la aerodromul Pi tovnik-Stal ingrad pe un

t imp c u to tu l n e f a v o r a b i l . î n t o r c â n d u - s e n o a p t e a c u a v i o n u l p l i n de

r ăn i ţ i " 4 .

A c e s t e a a u fost pr inc ipa le le m i s i u n i din per ioada 1941-1945 , pe

care le-a î ndep l i n i t c u s im ţ de r ă s punde re şi spir i t de sacr i f i c i u , cel care a

fost u n aprec ia t zbu r ă to r , pi lotul Miha i l Pav lovsch i .

NOTE

1. Is tor ia aviaţiei r o m â n e . Bucureş t i , 1984 , p. 2 4 5 .

2. Ib idem, p. 2 46 .

3. Brevet nr . 3 2 6 / 2 4 iun ie 1939 , pen t ru confer irea ord inu lu i "Virtutea

Aeronau t i c ă " , c l a s a " C r u c e a de Aur " .

4. Brevet , nr . 2 3 6 9 / 3 0 ma i 1943 . pen t ru confer irea ord inu lu i "Virtutea

Aeronau t i c ă " , c u spade , c l a s a " C r u c e a de Aur " , c u p r ima bare tă .

THE PILOT MICHAEL PAVLOVSCHI - A WITNESS OF THE FIRST BOMBARDEMENT DURING

WORLD WAR II AND THE LAST ROMANIAN PILOT WHO TOOK OFF FROM STALINGRAD.

Michae l Pav lovsch i wa s a sk i l l fu l pilot who graduated from several

Av ia t ion S choo l s . In 1936 he began flying modern civi l a i rp lane for the

L A R E S society (Roman ian State A i r l anes ) .

In the yea r s of the World War II he w a s appointed commander of

the mi l i tary Aero t ranspor t Group . Michae l Pav lovsch i w a s a flying instruc­

tor a n d one of the famous pilots of the " Ju-52" tre-engine p lane . He car­

r ied out very difficult m i s s i ons among wh i ch the one from Sta l ingrad in

Decembre 1942 shou l d be ment ioned.

www.mnir.ro

ÎNVĂŢĂTORUL CĂPITAN D E REZERVĂ-ALEXANDRU I MOLDOVEANU-EROU SAU "BANDIT"?

V a s i l e N o v a c

î n v ă ţ ă t o r u l A l e x a n d r u M o l d o v e a n u a v ă z u t l u m i n a z i l e i , l a

Nucşoara, p l a s a R â u l Doamne i , j u d e ţ u l Musce l , în data de 13 ma i 1904 ,

din păr in ţ i i Ion şi Mar i a Moldoveanu . S-a căsător i t în religia ortodoxă, c u

Elvira B u r l ă n e s c u , l a 2 2 apri l ie 1928 , în c o m u n a na ta l ă . Ce i doi copii s-au

născu t , tot la Nuc şoa r a : l oan , l a 24 februar ie 1929 , şi Co r ne l i a , l a 14

august 1931 .

A absolv i t : Şcoa l a No rma l ă şi Şcoa l a Pregăt i toare a Of i ţer i lor de

Rezervă 1 . A fost r ec ru t a t , c a so lda t T . R . , l a 15 a ugu s t 1925 , în c a d r u l

Regimentului 30 Infanterie, unde a avansa t capora l , l a 1 i anuar ie 1926 .

Din 15 februar ie 1926 . este t ransferat la Regimentu l 28 Infanterie, unde

este a vansa t l a gradu l de sergent , la 1 ma i 1926 şi la gradu l de sublocote­

nent, la 1 februar ie 1927 . î n cep ând c u a nu l 1927 (1 apri l ie), a fost mu ta t

în evidenţa Ba ta l i onu lu i 5 Vână to r i Munte , unde este î n s u m a t p â n ă la 18

mai 1939 . L a aces t batal ion, face d o u ă concentrăr i : p r ima , între 3 apri l ie

şi 29 oc tombr i e 1 9 3 0 , şi a d o u ă . î n t re 15-31 oc tombr ie 1934 . To t la

Batal ionul 5 Vână t o r i de Munte , este avansa t la gradul de locotenent de

rezervă, la 24 i anua r i e 1938 . C u începere de la 18 ma i 1939 , este concen­

trat la Ba ta l i onu l Moţi "Avram Iancu" . apoi, desconcentrat , la 17 iun ie , şi,

din nou concentra t , în 1969 , între 8 septembrie şi 7 octombrie, pen t ru ca

să fie iarăş i concentra t , la 14 i anuar ie 1940 şi 1 iun ie 1940 , iar , de l a 29

iunie la 9 iul ie 1940 , s ă fie mobil izat . în ani i 1941-1942 , este de ma i mul te

ori mob i l i za t , dar , a b i a l a 23 iu l ie 1 9 4 2 , p l e ac ă pe front c u G r u p u l 3

Vânători de Munte , c a ofiţer de legă tură .

L a 2 0 mart ie 1943 , este avansa t la gradul de căp i t an de rezervă,

iar de la 2 3 iul ie , t recut în a rma t a de operaţi i . L a 14 ma i 1944 , a in t ra t în

Spitalul Ζ . 1 .201. de unde a ieşit tratat, revizibi l peste 3 lun i .

L a 3 0 octombrie 1944 , a fost r ăn i t în luptele de la nord de Fo r i du

Năsermesrg - U n g a r i a . în 1 9 4 4 , a a c ţ i o n a t în c a d r u l B a t a l i o n u l u i 2 2

Vână tor i de Mun t e , i a r de l a 10 i un i e 1 9 4 5 . este r epa r t i z a t l a C e r c u l

Teritorial M u s c e l 2 .

L a c o n c e n t r a r e a d i n a n u l 1 9 3 0 , s u b l o c o t e n e n t u l de r e ze r v ă

Moldoveanu I. A l exand r u era carac ter i za t astfel: "F iz ic s l ă bu ţ , î n s ă destu l

de rez istent , pen t r u a s upo r t a greutăţ i le une i c ampan i i . Intel igent; f i ind

www.mnir.ro

3 1 0 VASILE NOVAC

învă ţă tor , are mu l t sp ir i t pedagogic. Ene rg i c , foarte b u n patriot.

A fost repar t i za t c omandan t de p lu ton la C o m p a n i a 1-âi. îi p lar

mu l t exerciţiile de l u p t ă şi îşi d ă toată ostenea la c a să le poa t ă execu ta în

bune cond i ţ i u n i .

Punc t ua l în se rv i c i u şi c u m u l t ă dragoste pen t ru ins t i tu ţ ie .

C ă t r e s f â r ş i t u l c o n c e n t r ă r i i , s-a ob se r va t u n deoseb i t progres ,

p u n â n d u - s e la curen t c u regulamentele armei . în tot t impul ap l icaţ iun i lor

c u Ba t a l i onu l şi G r u p u l , a î ndep l i n i t des tu l de b ine î nsă rc ină r i l e avute,

î n a i n t â n d dăr i de s e a m ă , schiţe şi p l anur i de foc des tu l de c lare şi precise.

în conc luz ie , este un b un ofiţer de rezervă pen t ru r ă zbo i " 3 .

C u ocaz i a concen t r ă r i i d in t o amna a n u l u i 1934 , aprec ier i l e elo­

gioase ale şefilor să i se t e rm in ă c u p ropunerea de a fi a vansa t . în mod

excepţ iona l , la gradu l de locotenent de rezervă. C ă p i t a n u l Mă i ţ an . coman­

dan tu l Compan i e i de Mitra l ieră , s c r i a . între altele: "A făcut vo lun tar con­

c e n t r a r e a ... A c o m a n d a t tot t i m p u l M a n e v r e l o r R e g a l e . P l u t o n u l 2

Mi t ra l ie ră . î ndep l i n i ndu-ş i toate m is i un i l e . în mod foarte conş t i i nc ios şi

demn de toată l a uda ... B ine educa t şi c u pu r t ă r i f rumoase ... B u n peda­

gog şi mora l i s t ... posedă î n dea j u n s cunoş t in ţe le gradu lu i imediat super i ­

o r " 4 . L a r â n d u l s ă u , l o c o t e n e n t c o l o n e l u l P e t r e s c u , c o m a n d a n t u l

Ba t a l i o nu l u i 11 Vân ă t o r i de Munte "Ha tmanu l L u c a Arbore" , sus ţ inea :

"Am u r m ă r i t ac t iv i ta tea a c e s t u i ofiţer, ca re s-a rel iefat v ăd i t , c u ocazia

Manevrelor Regale. S u n t de acord c u notele date de comandan tu l s ă u de

compan ie şi sus ţ in a fi î n a i n t a t la gradu l de locotenent de rezervă, în mod

excepţ iona l " 5 .

Ma io ru l M i r onescu . în Fo a i a Cal i f icat ivă de l a 1 no iembr ie 1938

p â n ă l a 31 o c t o m b r i e 1 9 3 9 , a r ă t a c ă l o c o t e n e n t u l M o l d o v e a n u 1.

A l e x and r u a ac t iva t " la pregăt i rea p re l im i na r ă , d in a n u l 1938 , c a şef al

secţiei p.p. Nucşoara " şi că " E s t e un e lement b u n , p u n â n d mu l t suflet şi

in i ţ ia t ivă pen t r u i n s t r u i r ea t ineri lor premi l i ta r i " 6 .

L a concen t ră r i , notele şefilor ierarh ic i s u n t din ce în ce ma i bune .

Pe a nu l 1940 (1 noiembrie 1939-31 octombrie 1940) , locotenent colonelul

Popescu R .Con s t a n t i n , c omandan t u l Ba ta l i onu l u i 22 Vână t o r i Munte, îl

n o t a , a s t f e l . î n t r e a l t e l e : " ... a fost c o m a n d a n t u l P l u t o n u l u i 1 din

C o m p a n i a 3-a. d â n d dovadă de foarte f rumoase apt i tudin i mi l i tare.

C u m u l t ă p r e s t a n ţ ă în faţa f rontu lu i , se o c u p ă mu l t de soldaţi ,

i n s i n t î n d c u u n deosebit talent, a s u p r a laturei mora le .

Deşi în vâ rs t ă de 36 an i , a executa t în foarte bune condi ţ i i marşur i

pe zona de concent rare .

A re foarte m u l t ă in i ţ i a t ivă şi c u no a ş t e în foarte b une cond i ţ iun i

l up ta p lu tonu lu i şi ch i a r a companie i ... este foarte b ine pregăt i t şi poate

fi, c u p r i sos in ţ ă , î n t r ebu i n ţ a t în m i s i un i izolate c u un i ta tea ...

î n c o n c l u z i e , e s t e u n o f i ţer de r e ze rvă foar te b u n şi c u mult

su f le t " 7 .

Pe a n u l 1942 (1 .X I . 1941-31 .X .1942 ) , locotenent colonelu l Valerian

www.mnir.ro

ÎNVĂŢĂTORUL CĂPITAN DE REZERVĂ ALEXANDRU I MOLDOVEANU 3 1 1

I .Vasi l iu , c omandan t u l G r u p u l u i 3 Vână to r i Munte , îl găsea: "Devotat şi

cu mul t spir i t de sacr i f i c i u . E s t e un ofiţer integru şi c u o condu i t ă exem­

plară ...

A fost mob i l i z a i de l a da ta de 10 iun ie , l a c o m a n d a G r u p u l u i 3

Vână tor i Mun t e , în f u n c ţ i a de ofiţer de l e g ă t u r ă . O f i ţ e ru l a fost î n t re ­

bu inţa t în t impu l mob i l i ză r i i în m i s i u n i de încredere, î ndep l i n i ndu-ş i c u

conşti inciozitate serv ic iu l şi d u c â n d la b u n sfârş i t î nsă rc ină r i l e primite.

Activitatea ofiţerului în războiul contra Rusiei Sovietice. De la 19 iul ie 1942 ... a p lecat î m p r e u n ă c u grupu l de C o m a n d ă pe

front. I s-a încred in ţa t , în cele ma i grele s i tuaţ i i , m i s i un i de ofiţer de legă­

tură.

A m fost foarte m u l ţ u m i t de sp ir i tu l de sacr i f i c iu şi de e ro i smu l de

care a dat dovad ă ofiţerul . A fost t r imis mereu în l in ia I-a; m-a seconda t

pretutindeni unde s i t ua ţ i a e ra grea.

î n c o n c l u z i e , l o c o t e n e n t u l de rezervă M o l d o v a n u A l e x a n d r u a

dovedit foarte f rumose apt i tudin i de cu ra j pe c â m p u l de l u p t ă " 8 . L a cap i ­

tolul "Propuner i " , se aprec iază că "Meri tă a î n a i n t a l a gradu l de c ăp i t an de

rezervă" 9 .

L o co t e nen t co l one l u l C o p ă c i a n u , c o m a n d a n t u l B a t a l i o n u l u i 2 2

V â n ă t o r i de M u n t e , d e s c r i a a s t f e l e v o l u ţ i a c ă p i t a n u l u i de r e z e r v ă

Moldoveanu, pe a n u l 1943 (1 .XI. 1942-31 .X. 1943): "... p â n ă l a data de 23

decembrie 1 9 4 2 , a c o m a n d a t u n p l u ton la C o m p a n i a a 2-a, i a r de l a

această d a t ă şi p â n ă în prezent , a fost comandan tu l Compan ie i a 3-a.

E s t e f o a r t e s ă n ă t o s şi f oa r te r e z i s t e n t , f ă c â n d f a ţ ă l a toa te

greutăţile, p â n ă a c u m . în grelele lupte din C a u c a z u l de Ves t , î n c ep ând din

toamna a nu l u i 1942 şi p â n ă în prezent .

în luptele de l a Va l ea Ş i b i cu l u i , a condus c u b r avu r ă compan i a s a .

De mul te ori , a însoţ i t patru le le sa le care a u fost tr imise p â n ă în l inii le

i namicu lu i " , p e n t r u r e cunoaş t e r e s a u pen t r u a aduce pr i zon ier i , d â n d

dovadă de mu l t c u r a j ; în astfel de ac ţ i un i , oferindu-se de b u n ă voie.

L a îndârjitele atacuri ale bolşevicilor, din decembrie 1942 şi ianuarie-

f e b r u a r i e - m a r t i e 1 9 4 3 , pe V a l e a Ş i b i c u l u i , c ă p i t a n u l M o l d o v e a n u

Alexandru se găseşte în toiul luptelor în l in ia I-a, îmbă rb ă t i n du-ş i ofiţerii

şi trupa, n u n u m a i c u prezenţa s a , dar şi pr in aceea că a lua t parte efectiv

la l up t ă t r ă g ând , c â n d c u o a r m ă a u t o m a t ă , c â n d c u grenada , câci în orice

moment se găsea în m â n ă c u u n coş pl in c u grenade, s p u n â n d că aşa se

simte ma i în s i gu ran ţ ă .

în lun i le apri l ie-mai 1943 , pe poziţ ia "Dora" (Valea Psiff) şi poziţ ia

"Goţilor" (nord-est Nijin Bakovska i a ) , zadarn ice a u fost crunte le a t acur i ale

bolşevicilor, căc i , în faţa compan ie i c ă p i t a n u l u i Moldoveanu A l exand ru , a u

lăsat mo rmane de cadavre şi mater ia l , dar pozi ţ ia n u a u dizlocat-o.

C u foarte m u l t ă pr icepere , c u foarte m u l t ă putere de m u n c ă şi c u

foarte m u l t ă conş t i i n ţ ă , m-a a ju ta t şi l a organ izarea şi a p ă r a rea poziţ iei

"Gunther" din reg iunea Mekersok ; poziţ ia de pe l i toralul Măr i i Negre, d in

www.mnir.ro

312 VASILE NOVAC

r e g i u n e a V e s e l e o n k a (Tamov ) ; poz i ţ i a de pe l i t o r a l u l M ă r i i Negre din

reg iunea Armo-E ly (Pen insu la Kerc i ) , poziţ ia de pe l i toralul Măr i i de Azov

d in reg iunea K i len i-Kosant ip-Kossa (Pen insu la Kerc i ) .

F o a r t e b u n gospoda r , î ng r i j i n du-se î n d e a p r o a p e de materialele

compan i e i , de ca i i şi h r a n a şi î m b r ă c ă m i n t e a ostaş i lor d in subordinele

sa le .

Foar te d isc ip l ina t şi ascu l t ă tor .

Are u n ca rac te r foarte a les , fapt ce 1-a f ăcu t iubi t de ostaşi i săi şi

de ofiţerii ba ta l ionu lu i .

Are foarte m u l t ă putere de m u n c ă şi foarte m u l t ă dragoste de cari­

e ra armelor , fapt care a f ăcu t s ă dev ină u n foarte b un şi pr iceput coman­

dan t de compan ie .

Foar te mora l în toate ac ţ iun i le sa le şi în orice împre ju ra re .

Pen t ru meritele sa le excepţ ionale , pen t ru pr iceperea şi spir i tu l de

sacr i f i c i u de care a dat dovadă în toate acţ iun i le la care a lua t parte cu

compan i a s a şi în grelele lupte din t oamna şi i a r na 1 9 4 2 / 1 9 4 3 şi p â n ă în

prezent , l-am propus şi s-a(u) acorda t u rmă toa re l e d i s t i nc ţ i un i : "Coroana

R o m â n i e i " c l s .V-a în gradu l de cava ler c u spade şi pang l i c ă de "Virtutea

M i l i t a r ă " , "S teaua R o m â n i e i " c l a s a a V-a, în grad de cava ler c u pangl ică de

"V i r tu tea Mi l i tară" . "Co roana R o m â n i e i " c ls . IV-a în grad de ofiţer, c u pan­

gl ică de "V i r tu tea Mi l i tară"

De a semenea , l-am propus şi pen t ru Ord inu l "Mihai V i teazu l " clasa

a-III-a şi " C r u c e a de F i e r " c l a s a a-II-a.

în conc luz ie , c ă p i t a nu l de rezervă Moldoveanu I .A lexandru este un

foarte b u n ofiţer din toate puncte le de vedere, care a dat dovadă , pe câm­

pu l de l u p t ă . în foarte grele s i tua ţ i i , că este u n ofiţer de războ i .

Mer i tă a deveni ofiţer act iv şi am cred inţa că v a aduce reale foloase insti­

tuţ iei Armate i şi în t imp de pace, aşa c u m a ş t i u t să a d u c ă şi în grelele

s i t u a ţ i u n i pe c â m p u l de l u p t ă " 1 0 .

F r umoase l e aprec ier i ale şefu lu i s ă u direct s u n t î nsuş i t e şi comple­

ta te de şef i i i e r a r h i c i s u p e r i o r i : c o l o n e l u l M ă r c u l e s c u , comandantu l

G r u p u l u i 3 V â n ă t o r i M u n t e , de c o l o n e l u l S . S ă u l e s c u , comandantu l

s e c u n d al Diviz iei 3 Munte , şi de genera lu l Mec iu l sch i Leonard , coman­

dan tu l Diviz iei 3 Munte . P r imu l sus ţ i ne că: "Deşi ofiţer de rezervă, dar prin

ac t i v i t a t ea s a d e p u s ă pe c â m p u l de l u p t ă în C a m p a n i a d in C au c a z şi

C u b a n , a dat dovadă de u n cu ra j , vitejie, calmitate şi pr icepere în conduc­

erea Compan ie i 3 Puşcaş i , î ncâ t , pr in faptele sa le de a rme , a devenit fala

şi m â n d r i a ba ta l ionu lu i : din aces t punc t de vedere, c unosc prea bine acest

ofiţer, pe rsona l în lupte ...

în conc luz ie , este u n foarte b un ofiţer de război şi comandant de

c ompan i e " 1 1 . Ş i colonelu l S ă u l e s c u cons ideră că A l exand r u Moldoveanu "a

ş t iu t s ă dovedească pr iceperea şi cal i tăţ i le ostăşeşt i de b u n comandant de

războ i , c a şi u n b u n ofiţer activ.

A t â t î n luptele din C a u c a z , cât şi în cele din C u b a n , a comandat

www.mnir.ro

ÎNVĂŢĂTORUL CĂPITAN DE REZERVĂ ALEXANDRU I MOLDOVEANU 313

compania in l i n i a I-a în foarle bune cond i ţ i u n i , dovedind, pe l â n g ă pr i ­

cepere, c u r a j pe rsona l şi vitej ie, f i ind exemp lu pen t ru suba l te rn i .

în a dev ă r , c ă p i t a n u l de rezervă A l e x a n d r u Mo ldoveanu es te u n

foarte b u n ofiţer de războ i , de năde jde , pe care se conta c u adevăra t în

orice s i tuaţ i i , cât de g re l e " 1 2 . Genera l u l Leonard Moc iu l sch i se dec lară de

acord " c u f r u m o a s e l e a p r e c i e r i a le c o m a n d a n ţ i l o r s ă i " , c o n c h i z â n d :

"Posedă foarte b une însuş i r i morale şi profesionale, verif icate pe c â m p u l

de l up t ă ... Capab i l şi foarte b u n of i ţer" 1 3 .

Mo l doveanu l . A l exand r u este decora t c u O r d i n u l M i l i t a r "Miha i

V i teazu l " , p r i n I .D . n r . 3 2 6 6 d in 2 0 d e c e m b r i e 1 9 4 3 , p e n t r u " c u r a j u l

deosebit şi sp i r i tu l de sacr i f i c iu de care a dat dovadă pe c â m p u l de l up t ă .

în cal i tate de comandan t al Compan ie i 3-a, rezistă t imp de 12 zile

(26 ianuar ie-6 februar ie 1943) , la a tacur i le de zi şi noapte ale i n am icu l u i

pe înă l ţ imi le vest Va l ea K a r a s s u B a s a r .

în z i u a de 28 i anuar ie 1943 , stabi leşte persona l l egă tura c u com­

pania d in s t â nga s a , a duc ându- i to todată m u n i ţ i a necesară , con t r ibu ind

astfel c a aceas tă compan ie să-şi m e n ţ i n ă poziţ ia .

Loco tenen tu l de rezervă Moldoveanu , f i ind pas i ona t de m is i un i l e

grele de p a t r u l ă , le execu ta c u mu l t cura j p â n ă în dreptu l poziţ i i lor i n am­

ice.

în z i u a de 16 deçembr ie 1942 , î m p r e u n ă c u 3 soldaţ i , î n t repr inde o

i n cu r s i une p e n t r u a p r i nde u n p â n d a r sov ie t i c . F i i n d s im ţ i t , î n s ă , de

bolşevici. î m p u ş c ă p â n d a r u l şi se î napo iază , s ub p loaia de g loanţe , în po­

ziţia s a " 1 4 .

D i n Fo a i a Cal i f icat ivă a anu l u i 1944 (1 .X I .1943-31 .X .1944) . rezu l tă

că are u n fizic " rez is tent şi s ă n ă t o s , c u toate că e debil şi n u des tu l de

robust: a sufer i t toate greutăţ i le Campan i e i , l u â n d parte efectiv la toate

acţiunile ba ta l ionu lu i .

A c omanda t C o m p a n i a de pu ş ca ş i , unde a dat d ov ad ă de m u l t ă

pricepere şi i n i ţ i a t i v ă . H o t ă r â t şi c u s â nge rege, l u p t ă ero ic în f r un tea

unităţi i sa le , c a p t u r â n d pr izonier i şi mater ia l de la inamic .

Pentru desto in ic ia şi c u r a j u l s ă u ... a fost î n t rebu in ţ a t de bata l ion în acţi­

unile cele ma i grele.

C u toate că e ra complet s lăb i t , da tor i t ă eforturi lor depuse , to tuş i

refuză să fie evacua t şi c o n t i n u ă l up ta c u acelaşi e l an , c a şi p â n ă a c u m .

Pentru faptele sa le de a rme , a fost citat, pr in ordin de z i , pe Divizie, G r u p

şi Bata l ion .

O f i ţ e r c i n s t i t ş i m u n c i t o r , c u s i m ţ u l d e m n i t ă ţ i i ş i , a l o noa re i ,

respectuos şi man ie ra t . E s t e u n ofiţer model . Nu are n ic i vici i şi n ic i p a s i u ­

ni ...

N-a fost pedepsi t .

în conc luz ie , c ă p i t a n u l de rezervă Moldoveanu LA l exand r u . mer i t ă

cu p r i sos in ţ ăă a fi a v ansa t l a gradu l de maior în rezervă" 1 5 .

D u p ă răn i le c ăpă t a te la s fârş i tu l lun i i octombrie, în Ungar i a , este

www.mnir.ro

314 VAS ILE NOVAC

num i t l a par tea seden ta r ă a Ba ta l i onu lu i 2 2 Vână t o r i de Munte , unde a

î ndep l i n i t f unc ţ i a de comandan t al Compan ie i Ma r ş şi de a jutor adminis­

trativ. Şe fu l s ă u cons i de ra că de "ambele f u n c ţ i u n i ... s-a ach i ta t foarte

bune , doved ind din pl in că eroul s ă u de pe c â m p u l de l u p t ă este dublat de

u n b u n gospodar , l a o uni tate din interior.

A dovedit: pu tere de m u n c ă foarte ma r e , corec t i t ud ine şi cinste

d u s ă l a e x t r e m , p regă t i r e gene r a l ă şi p r o f e s i o n a l ă c o r e s p u n z ă t o a r e şi super i oa r ă g radu lu i s ă u ... foarte zelos şi iubi t de suba l te rn i i să i , a t â t pen­

t ru m u n c a d e p u s ă , cât şi pen t ru dragostea pă r i n tească faţă de ei .

Deco r a t c u O r d i n u l Mi l i tar "M iha i V i t e a zu l " c l a s a a IlI-a pentru

s t ră luc i te fapte de arme. . .

E l e m e n t de valoare care a a d u s f rumoase contr ibuţ i i neamu lu i său

pe t impu l câ t a fost c oncen t r a t " 1 6 .

în F işa î n t o cm i t ă de C e r c u l Ter i tor ia l Musce l , d u p ă 1948 , este consemnată

doar per ioada 14 ma i - 16 iun ie 1944 de sp i ta l i zare în zona inter ioară 1 7 .

Nic i de a i c i , n i c i d in D o s a r u l P e r s o n a l î n t o c m i t de M i n i s t e r u l Forţelor

Arma te ale R .P .R . n u se vorbeşte de par t i c iparea la C a m p a n i a de Vest şi

de r ăn i r ea d in 30 octombrie d in U n g a r i a 1 8 .

D o s a r u l persona l cupr inde , în p l us , in formaţ i i despre originea sa

soc ia lă şi despre a t i t ud inea faţă de soviet ic i . Ta tă l , Mo ldoveanu Ion, în

1951 , e r a pens ionar . Func ţ i onase c a notar şi fusese m e m b r u al P.N.L., în

ani i 1937-1938 . Mama-casn i c ă . Amb i i p ă r i n ţ i depăş i seră vâ rs ta de 80 de

an i şi d i s p u n e a u de o casă , în c o m u n a Nucşoara .

Desp re frontul soviet ic , r ă s p u n d e , astfel , la unele în t rebăr i : "Nu am

avu t contact c u popu l a ţ i a civilă, n u a m avut ac ţ i un i Împotr iva populaţiei

civi le. Con t r a part izan i lor a m avu t ac ţ iun i c u un i ta tea , în C r imeea , în ian­

uar ie 1 9 4 4 " 1 9 . To t a c u m dec lară că n u a luat parte la frontul antihitlerist

(1944-1945) şi că a fost r ăn i t , " la genunch i u l s t âng" , în luptele de la Kerci,

"din decembr ie 1943 " 2 o .

în "Autobiografia", d in 9 apri l ie 1951 , declară că a fost Judecat pen­

t ru acuza ţ i a de a fi par t ic ipat la rebe l iunea leg ionară din i anuar ie 1941,

da r a fost ach i ta t , c a nev inova t " 2 1 .

L a d o sa r u l s ă u de ofiţer de rezervă, se găseşte o caracterizare a

S f a t u l u i P o p u l a r a l c o m u n e i N u c ş o a r a , s e m n a t ă de p reşed in te le

G h . D . Ş e r b a n , care r ă s p u n d e a unor dogme:

a) Polit ic: în trecut , tov. a fost înscr is în P .N.L .

O c u p â n d u - s e în m i c ă m ă s u r ă c u pol i t ica, ţ i nându-se ma i mult de

profes ia de b a z ă ce o profesa; în prezent , n u face n ic i u n fel de polit ică ...

T o v a r ă ş u l Mo ldoveanu s-a l i ch ida t î n mod conş t i i nc i os de toate

sarc in i l e ce i s-a(u) t rasa t pe l inie profes iona lă , c u l t u r a l ă şi polit ic(ă).

Tov . es te u n i n s t r u c t o r act iv a l A . S .P . -u l u i , e d u c â n d în spiritul

apă r ă r i i patr iei pe t ineri i d in c o m u n a Nucşoara . :

Profes iona l , tov. este un î nvă ţ ă to r bine pregăt i t , fapt care a făcut să j

d e a s o c i e t ă ţ i i e l e m e n t e b i n e p r e g ă t i t e ; î ş i d u c e m u n c a pe l inie de I

www.mnir.ro

ÎNVĂŢĂTORUL CĂPITAN DE REZERVA ALEXANDRU I MOLDOVEANU 315

î nvă ţ ămân t , nep recupe ţ i nd ch i a r orele l ibere, d u c â n d m u n c a de l ămu r i r e

cu p ă r i n ţ i i , p r i n a c e a s t a l i c h i d â n d absen ţe l e nemot iva te ale copi i lor şi

as igurând o b u n ă frecvenţă.

Me toda de l u c r u . E s t e p u n c t u a l l a s e r v i c i u l ce-1 de ţ i n e , a v â n d

metode de predare s ă n ă t o a s e , o c up ându-se în p e r m a n e n ţ ă de r i d i c a rea

profesională şi s t ud i i nd metodele noi d idact ice .

Mora l ... este u n om c i n s t i t . . . n u are v ic iur i ...

Ca l i f i ca t ivu l - t ova răşu l este un c ad r u b ine pregăt i t , corespunde în

postul pe care îl de ţ ine , este a t a ş a t reg imu lu i şi are pu r t a re corectă în

societate" 2 2 .

L a 3 apri l ie 1956 , într-o adever in ţă c u s i t ua ţ i a s a ma te r i a l ă , e ra

declarat, c a or ig ine soc i a l ă , m i j l o c a ş , f i i ndcă s t ă p â n e a : 0 ,60 h a a rab i l ,

1,29 ha fâneţe, 1,40 l ivezi, 0 .04 h a c lădir i şi curţ i , 0 ,52 h a neut i l i zab i l şi o

casă c u 3 c a m e r e 2 3 .

î n d o s a r , m a i e x i s t ă d o u ă r e f e r i n ţ e a le l u i Pe t r e M i h a i ş i N.

Chiriţescu. a căror "obiectivitate" e r a ga r an t a t ă de sec re ta ru l "organizaţ iei

de bază" , C o n s t a n c i u c . în t imp ce Pe t ru Miha i dec la ra că: "Nu c u n o s c d a c ă

a fost î n sc r i s în vreo organ i za ţ i e d in r eg imu l t recu t . E s t e u n ce t ă ţean

corect şi c ins t i t şi se b u c u r ă de popular i ta te în c o m u n ă " , N. Ch i r i ţescu

susţinea tot ceea ce pu tea să-i p r o du c ă mar i nep lăcer i : " ... Ta tă l s ă u a

fost notar şl pens iona t în u r m a aceste i funcţ i i : as tăz i c l a sa t ch i abu r .

Compor t a rea pol i t ică: ţ ă r ăn i s t , l iberal , legionar.

î n t impu l r ă z b o i u l u i , a l up t a t pe f ron tu l de r ă s ă r i t , a v a n s a t l a

gradul de c ăp i t an şi decorat c u C r u c e a de F i e r " 2 4 . O s i n gu r ă propoziţ ie îi

putea veni în spr i j i n : "Nu se man i f es t ă , în pub l ic , c a r eac ţ i ona r " 2 5 .

F r a t e l e s ă u , M o l d o v e a n u 1.Petre, a fost of i ţer a c t i v de av i a ţ i e .

Pentru c u r a j u l şi sp i r i tu l de sacr i f i c iu de care a dat dovadă , în luptele pen ­

tru e l i b e r a r e a T r a n s i l v a n i e i , în ca l i t a te de c o m a n d a n t de e s c ad r i l ă în

Grupul 5 Bomba rdamen t , c ă p i t a nu l aviator Moldoveanu I.Petre a fost de­

corat c u O rd i n u l Mi l i tar "Miha i V i teazu l " c u s p a d e 2 6 .

î n n o a p t e a de 1 8 / 1 9 i u l i e 1 9 5 9 , l a P e n i t e n c i a r u l J i l a v a ,

Moldoveanu L A l e x a n d r u a fost î m p u ş c a t î m p r e u n ă c u alţi 11 camaraz i d in

gruparea Ha iduc i i Musce l u l u i , în frunte c u fraţii A r n ă u ţ o i u 2 7 . D in Sen t i n ţ a

de c o n d a m n a r e l a moar te , d a t a t ă 19 m a i 1 959 , re iese că Mo ldoveanu

LAlexandru a fost î n cad ra t în organ iza ţ ia Arsenescu-Arnău ţo i u , d in ma i

1948, p r i n i n t e rmed iu l preotu lu i Ion Drăgo i . A l ua t par te l a ma i mu l te

consfătuiri , a depus l e g ă m â n t de cred in ţă şi a pr imi t gradu l de "căp i tan" .

ΕΓη-a fost pa r t i z an , dar a p rocu ra t , se s p u n e , p en t r u l up t ă t o r i i ac t iv i ,

arme şi m u n i ţ i i şi i-a a ju ta t mater ia l , oferindu-le şi i n formaţ i i despre act i ­

vitatea de u rmă r i r e a lor de către inst i tuţ i i le de part id şi de stat . în u l t ima

vreme, a d i scu ta t c u fraţii T o m a şi Petre A r n ă u ţ o i u u n p lan de trecere a

graniţei de către l up tă tor i i a c t i v i 2 8 .

D i n cele relatate ma i s u s , se poate trage conc luz i a că Moldoveanu

L A l e x a n d r u p o a t e fi s o c o t i t e r o u : o d a t ă î n p r i m a a c c e p ţ i u n e a

www.mnir.ro

3 1 6 VAS ILE NOVAC

D i c ţ i o n a r u l u i L imb i i R o m â n e de v i teaz pe c â m p u l de l u p t ă , confirmai:'

a t â t de aprecier i le obiective ale super ior i lor , câ t şi de cele ma i prestigioase

decoraţ i i pe care le pu tea pr imi u n ofiţer de rezervă şi a doua oară , în a l doi lea s e n s al c u v â n t u l u i , c a erou al luptei împotr iva comun i smu l u i şi a

ocupaţ ie i soviet ice împo t r i va cărora se r id icaseră şi "Ha iduc i i Muscelu lu i '

De aceea , c redem că ideea Secur i tă ţ i i , p re l ua t ă de către Completul

de J udeca t ă : locotenet colonel de Just i ţ ie E r anov i c i loan - preşed in te , maior

de Just i ţ ie M u n t e a n u F ăn i c ă - j udecă to r : colonel Ch im i r e l I a n c u , locotenet

co lone l D i h o r e s c u Gheorghe şi locotenet co lone l Bob H o r a ţ i u - asesori

popu lar i ; colonel de Just i ţ ie V l ădescu Anton , procuror mi l i tar şi secretarul

de şed in ţe D u m i t r e s c u A u r e l 2 9 - e r a fa lsă şi n ed r e ap t ă , considerându-i

b and i ţ i .

S e c u v i n e c a m ă c a r i s to r i a , d a c ă n u şi J us t i ţ i a , să-i reabiliteze,

aşezându- i l a locu l de c ins te , pe care-1 mer i t ă şi A l exand r u 1.Moldoveanu.

ca re a fost u n ma re patr iot , u n v i teaz între viteji şi u n e rou în primele

d o u ă accep ţ i un i ale c u v â n t u l u i , date de D ic ţ i ona ru l L imb i i R o m â n e .

NOTE

1. A r h i v a Min i s te ru lu i Apă r ă r i i Naţ iona le , F o n d Com isa r i a t u l Militar al

Reg iun i i Piteşti , d o s . p e r s . n r . 2281 , f . l .

2. Ib idem, f. 2-3.

3. Ib idem, f . l l .

4. Ib idem, f .15.

5. Ib idem.

6. Ib idem, f.20.

7. Ib idem, f .21.

8. Ib idem, f.24.

9. Ib idem, f .25.

10. Ib idem, f.26-27.

11. Ib idem, f .26.

12. Ib idem.

13. Ib idem.

14. Idem. A n u a r O rd i nu l Mil i tar "Mihai V i teazu l " 1941-1954 , f .842.

15. Idem.fond.cit . , f .28.

16. Ib idem, f .29.

17. Ib idem, f.30.

18. Ib idem, f.2.

19. I d em .Dosa ru l pe rsona l a l căp i t . Mo ldoveanu L A l e x a n d r u M.F.A. al

R .P .R . . dos . pe r s . n r . 2281 . f.3.

20 . Ib idem, f.4.

21 . Ib idem, f . l l .

22 . Ib idem, f .15.

www.mnir.ro

ÎNVĂŢĂTORUL CĂPITAN DE REZERVA ALEXANDRU I MOLDOVEANU 317

23. Ib idem, f. 16.

24. Ib idem, f. 19.

25. Ib idem.

26. I dem.Par t i c i pan ţ i la r ăzbo iu l ant ih i t ler is t d is t inş i c u O rd i nu l "Mihai

V i teazu l " c u spade , mss .dac t i l , al Cen t r u l u i de S tud i i şi Cercetăr i de

Istorie şi Teor ie Mi l i tară , 1972 , p.79-80.

27. Idem. F o n d T r i b u n a l u l Mil i tar al Reg iun i i a II a Mil i tare Bucu reş t i

B i rou l Execuţ i i . An i i 1952 , 1958 , 1959 şi 1960 . f .238.

28. Idem, F o n d T r i b u n a l u l Mil i tar al Reg iun i i a II a Mil itare Bucureş t i ,

vol. I I I . 1959 . Sen t i n ţ a 1 0 7 / 1 9 ma i 1959 . pag .26.

29. Ib idem, p a s s i m .

THE THEACHER "CAPTAIN IN RESERVE" MOLDOVEANU I. ALEXANDRU - HERO OR "BANDIT"?

R é s u m é

T h e wr i ter , on the b a s i s of some documen ts from the Arch ive of the

National Defence Min is t ry proves that Moldoveanu I. A l exand ru , a teacher

from Nucşoara , Argeş Coun ty w a s an excel lent wa r officer, p ra i sed by h i s

chifs, c omr ade s a n d unde r l i ngs , a n d he w a s cons i de red a hero for h i s

bravely behav ior on the batt le field. He was rewarded with all the decora

tions a subord ina te officer cou ld get, i nc lud ing the Mil itary Order Miliai

Viteazu" Il l-rd c l a s s a n d with the G e r m a n Order "Iron C r o s s " Il-nd c l a s s

B e c a u s e of h i s mater ia l a nd mora l suppor t to the a n t i c ommun i s l

and a n t i s o v i e t oppos i t i o n g r oup , he w a s c o n s i d e r e d " band i t " by the

Romanian Secu r i t y a nd J u s t i c e . We th inck that th is epithet is unground ­

ed, because a l l h i s life he proved h imse l f a s be ing a patriot a nd a hero in

the first two accept ions of the word in the Roman i a n Languege Dict ionary .

www.mnir.ro

Fig . 1. - învăţătorul A l exand r u Mo ldoveanu

la concentrarea d in oc tombr ie 1930,

Nucşoara-Muscel, Argeş.

- School teatcher A l ex and r u I . M o l d o ­

veanu - du r i ng his m i l i t a ry service,

October 1930, Nucşoara-Muscel,

Argeş county .

r Si ;

Fig. 2. - Fam i l i a învăţătorului A l e x a n d r u

Mo ldoveanu : soţia, E lena şi cop i i i , I on

şi Corne l ia , Nucşoara - Argeş.

- T h e f am i l y o f the school tea tcher

A l exand r u I . Mo ldoveanu : his w i f e ,

E l ena and the ch i ld rens I o n and

Corne l ia , Nucşoara, Argeş county .

www.mnir.ro

Fig . 3. - învăţătorul căpitan A l exand r u Mo ldoveanu decorat cu: Steaua Românie i Coroana

Românie i , M i h a i V i teazu l , Crucea de Fier.

- Capta in A l exand r u I . Mo ldoveanu decorated w i th the "Star of Roman ia " , the " C r o w n

of Roman i a " , "M ichae l the B r ave " and the " I r o n Cross".

www.mnir.ro

Fig. 4. - Casa părintească a învăţătorului A l exand ru Mo ldoveanu , Nucşoara, Argeş.

- The native home of A l exand ru I . Mo ldoveanu - Nucşoara, Argeş county .

1 i F ig . 5 .-Casa învăţătorulu i A l e x a n d r u I.

**< » : M , t y M o l d o v e a n u d i n Sboghiteşti -

Nucşoara, judeţul Argeş.

- School teatcher A l ex and r u [. Mo ldo-

veanu's house f r o m Sboghiteşti -

Nucşoara, Argeş county .

www.mnir.ro

A S P E C T E PRIVIND PROPAGANDA RADIOFONICĂ ÎN ANII C E L U I DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

I u l i a S t ă n e s c u

E u g e n S t ă n e s c u

Ut i l i za tă c u bune rezul tate de către părţ i le bel igerante în a j u nu l şi

în ani i p r imu l u i război mond ia l , c a şi în per ioada u r m ă t o a r e , da tor i t ă dez­

voltăr i i s p e c t a c u l o a s e pe c a r e a u c uno s cu t -o m i j l o ace l e t e h n i c e ce o

dese rveau , în s p e c i a l ce le d in d omen i u l r a d i o u l u i , a l c i nema tog ra f i e i ,

impr imăr i i pe b a n d ă şi d i sc , al prese i şi t ipăr i tur i lor , p ropaganda a fost tot

mai des folosită în confl ictele mi l i tare în s copu l obţ iner i i uno r avanta je

politico-militare a s u p r a d u ş m a n u l u i şi în f inal al victoriei .

în an i i ce lu i de-al doi lea război mond ia l , ambele tabere bel igerante

au folosit p ropaganda ca o ver i tab i lă a r m ă de războ i împot r iva a dve r s a r u ­

lui. Da r . ind i ferent de- temat ica folosită, de domeni i le l a care se referea:

politic, economic , mi l i tar , c u l t u r a l , şt i inţ i f ic , sport iv etc şi de mi j loacele

prin c a r e da te le e r a u d i f u za te , p r o p a g a n d a u r m ă r e a u n s i n g u r s c o p ,

obţinerea de avanta je în folos propr iu .

Ce l ma i pu tern ic mi j loc de p r o p ag and ă pen t ru s t r ă ină ta te pe care

ţările coaliţiei Naţ iun i lo r Unite l-au avut la dispoziţ ie în ani i r ă zbo i u l u i a

fost rad iou l . Dezvo l tarea tehnic i i în aces t domen iu , ca de exemp lu : per­

fecţionarea imp r imă r i i , rea l i za rea unor pos tur i de emis ie pu tern ice c u o

rază m a r e de a c ţ i u n e , c a şi ex is ten ţa în E u r o p a a u n u i n u m ă r re lat iv

însemnat de apara te de recepţie, a u reprezentat b a za ma ter i a l ă ce a per­

mis ca rad iou l s ă dev ină o adevă ra t ă a r m ă de l u p t ă împot r iva d u ş m a n u ­

lui. Postur i le de radio "Moscova" . "Vocea Amer ic i i " şi B . B . C . a u dec lanşa t

un adevăra t războ i al undelor împotr iva ce lu i de-al trei lea Re i ch şi al a l i ­

aţilor să i . R e m a r c ă m în aces t s e n s , u r i a şu l efort î n t repr ins de B . B . C , care

a rea l i z a t în a n i i r ă z b o i u l u i e m i s i u n i în l imb i l e g e r m a n ă , a l e ţ ă r i l o r

satelite, p r e c u m şi ale popoarelor din E u r o p a ocupate de naz iş t i . Pe l â ng ă

propaganda p e n t r u s t r ă i n ă t a t e a B . B . C , D e p a r t a m e n t u l p e n t r u r ăzbo i

politic (Politic Warfare Execu t i v - P .W.E . ) organ ism î n s ă rc i na t de guvernu l

britanic de a conduce propaganda în s t r ă i n ă t a te a organizat în ace i an i

câteva pos tur i de emis ie "c l andes t i ne " - a şa numi te le "staţ i i l ibere" s a u

"staţii negre" (b lack rad io) a v â n d în a ten ţ i e a s c u n d e r e a or i că ror u r m e

privind or ig inea lor b r i t a n i c ă 1 . P â n ă la s fârş i tu l a nu l u i 1940 , f u n c ţ i o n au

patru ast fe l de s taţ i i în l imbi le g e r m a n ă , i t a l i a n ă , f r anceză şi r o m â n ă .

www.mnir.ro

320 IULIA STĂNESCU si E U G E N STĂNESCU

S t a ţ i a de r ad i o B . B . C . î n l i m b a r o m â n ă şi-a î n c e p u t ac t i v i t a t ea la 12

octombrie 1940 l a câ teva zile d u p ă i n t ra rea trupelor germane în Român ia

şi a f u n c ţ i o n a t p â n ă în iu l ie 1 9 4 3 , f i ind deserv i t ă de un i i d in t re foştii

d i p l oma ţ i de la legaţia r o m â n ă din Londra , care co laborau c u profesorul

eng lez R .W .Se t o n W a t s o n , s pec i a l i s t de r e n u m e mond i a l în problemele

sud-es tu lu i e u r o pe an 2 .

E m i s i u n i l e staţ ie i de rad io B . B . C . s u b l o z i nca " S u s in imi le fraţi

r o m â n i ! " a veau o l inie po l i t ică pu te rn i c a n t i n a z i s t ă şi a veau o atitudine

c lară p rona ţ i ona l- ţ ă r ăn i s t ă , s ta ţ ia a v â n d trei programe z i ln ice a câte 15

m i n u t e 3 .

în ma i 1941 f u n c ţ i o n au în R o m â n i a trei centre de radioascultare

o f i c i a l e : d o u ă a l e M a r e l u i C a r t i e r G e n e r a l şi u n u l a l M i n i s t e r u l u i

Propagande i Na ţ i ona l e 4 . Aces t ea aveau înda tor i rea să prezinte z i ln ic şefu­

lu i s t a tu l u i rezumate le c o n ţ i n u t u l u i emis iun i l o r din z i u a precedentă în aşa

numi te l e Bu l e t i n e , p r e c u m şi ori de câte ori i n t e rveneau ştir i "Calde" 5 .

Potrivit bu le t ine lor a l că tu i t e de aces te serv ic i i spec ia l i za te în a n u l 1942

em i t eau în l imba r o m â n ă : postu l de radio " R o m â n i a Liberă", pos tu l intitu­

la t " G l a s u l c o n ş t i i n ţ e i r o m â n e ş t i " , u n pos t r ad i o t e l eg ra f i c clandest in

( 0 5 3 2 4 ) , p o s t u l de r a d i o " M o s c o v a " , p o s t u l B . B . C . 6 . î n a n u l 1944

f u nc ţ i o nau : pos tu l de radio c l andes t i n " R o m â n i a l iberă" , radio "Moscova"

şi B . B . C . î n a n u l 1 943 e m i t e a u în l imba r o m â n ă "Pos t u l de eliberare

V l a i c u " , rad io p en t r u os taş i - rad io " Lond r a " , rad io "Moscova " şi radio

"New Y o r k " 7 . Potrivit u n u i raport br i t an ic din mart ie 1940 , a s u p r a propa­

gandei engleze din R o m â n i a , în ţară ex i s t au 3 2 0 . 0 0 0 de aparate de radio

înregistrate oficial , ceea ce î n s e m n a c i r ca 2 mi l ioane de a scu l t ă t o r i 8 .

D in t re aceste pos tur i de radio, m e n ţ i o n ă m postu l " R o m â n i a liberă"

care a î n c epu t s ă em i t ă de pe teritoriul Un iun i i Soviet ice d in l u n a august

1941 , câte 3-4 em is i un i z i ln ice, p â n ă la 23 augus t 1 9 4 4 9 .

A n t r e n â n d mar i m i şcă r i de opinie pe s c e n a pol i t ică internaţională

şi a fiecărei n a ţ i u n i , d e c l a n ş â n d o i n t ensă p r o p a g a n d ă po lem ică radiofon­

ică şi p u b l i c i s t i c ă , p r o v o c â n d mu l t i p le d ia logur i , d i s pu te şi discursuri

pol it ice, aco rdur i efemere, întrevederi dramat ice şi a t i tud in i contradictorii

l a şefii de s ta te şi d i p l oma ţ i , d e r u l a r ea c o t i d i a n ă a vieţi i pol i t ice inter­

na ţ i ona l e a h r ă n i t s u c ces i v , de azi pe m â i n e , mul te speranţe de pace, dar

şi temeri în im inen t a dezlegare r ăzbo in i că a unor confl icte ce păreau ire­

conc i l iab i le . Toa te aces tea şi-au găs i t ref lectarea într-un teribil război al

unde lor şi a l propagandei pr in toate mi j loacele, care a u ex is ta t în cea de-a

doua conf lagraţ ie m o n d i a l ă , precedând-o şi secondând-o . Ageţii le D.N.B.,

Havas , T a s s . Rador , Patt, Ş te fan i , Reu ter , T r a n s o k e a n , M.T. I . , şi posturile

de radio Lond r a . Be r l i n , Roma , Par i s , Moscova , Tok io , Wash ington , New

York , A n k a r a , Sof ia . Zeesen , Budapes t a . Kiev, Be lgrad , A t hena , unele din­

tre e le c u e m i s i u n i în l i m b a r o m â n ă , p r e c u m şi p o s t u r i l e : Dunărea,

B u d a p e s t a , Daven t ry , c o n s a c r a u evenimentelor de pe a r ena internaţională

ma jor i ta tea s pa ţ i u l u i şi t impu lu i , op in ia p ub l i c ă din R o m â n i a fiind Infor-

www.mnir.ro

ASPECTE PRIVIND PROPAGANDA RADIOFONICA 321

mată la zi c u de ru l a rea aces tora . A l ă tu r i de presă , emis iun i le radiofonice

comentau d e n s a şi tens iona ta activitate de pe s c e n a pol i t ică m o n d i a l ă . în

cadrul orelor de em i s i u n i radiofonice, factori i guvernamenta l i c u r ă s p u n ­

derea secur i tă ţ i i şi apă r ă r i i ţări i , scr i i tor i şi gazetari patr ioţ i , oamen i politi­

ci s a u p r oem i nen t e p e r s on a l i t ă ţ i d in d i ve rse domen i i a le vieţ i i soc i a l-

politice r o m â n e ş t i , p r e z e n t a u , i n t e r p r e t a u , d e s l u ş e a u s u b s t r a t u l ma r i i

diversităţi a şt ir i lor, comun ica te lo r , p l a s â n d şi exp l i c ând ro lu l şi poz i ţ ia

Român ie i în d iverse le ep isoade , care s-au c o n s u m a t pe a r e n a m o n d i a l ă

p ână l a i z bucn i r ea r ă s bo i u l u i . Pr in i n termed iu l aces tor pos tur i de radio

opinia p u b l i c ă d in R o m â n i a a ş t i u t l a t imp şi a t r a s î n v ă ţ ă m i n t e l e de

rigoare, despre : sp i r i tu l şi consecinţele acordu lu i de la M u n c h e n , despre

D i c t a t u l de l a V i e n a a l A x e i , d e s p r e d e z m e m b r a r e a şi c o t r o p i r e a

Cehos lovac ie i şi A l b an i e i , d e sp re D a n z i n g şi con f l i c tu l germano-po lon ,

despre efortur i le depuse de d iverse s ta te şi g r upă r i de a l i an ţe pen t r u a

preveni, stăvi l i s a u loca l iza dec lanşarea înc leştăr i lor a rmate , despre t ra ta­

tivele b l s a u mul t i l a tera le v i z â nd s tab i l i rea păc i i în d iverse zone, despre

garanţ i i a c o r d a t e s a u re fuza te de ma r i l e pu t e r i , d e sp re c i ocn i r i l e s a u

provocările de l a gran i ţe etc.

E v e n i m e n t e l e ace lo r an i evocate p r i n i n t e rmed iu l r ad iou l u i p r i n

numeroase pos tur i de radio existente a t unc i şi ascu l ta te în R o m â n i a , a u

purtat în e le , c a fenomene de con t inu i ta te s a u c o n ţ i n â n d noi pr imejd i i

izvorâte d in deter iorarea s i tuaţ ie i i n te rna ţ i ona le , c a u rma re a actelor de

agresivitate ale Ge rman i e i şi Italiei, germeni i tu turor pres iun i lor şi nedrep­

tăţilor ce a u p l ana t a s u p r a R o m â n i e i , ş i , în împre ju ră r i l e nefaste, care a u

desăvârşit i zo larea ei pe p lan extern , o vor împ i nge l a discreţ ia Axe i .

în a ce s t context , re f lec tăm pr inc ipa le le şt ir i , i n fo rmaţ i i şi c o m u ­

nicări, d iverse comentar i i polit ice, etc. t r ansm i se de agenţi i le şi postur i le

de radio men ţ i o n a t e şi t o toda t ă înregistrate de Cen t r u l de rad io-ascul tare

al s ta tu lu i d in c ad ru l M in i s te ru l Propagandei Naţ iona le , care se referă l a

u rmă toa re l e p rob leme : evo lu ţ i a even imen te lo r i n t e r n a ţ i o n a l e şi a ce lor

legate de î ncepu tu r i l e şi pr imi i an i ai des făşurăr i i ce lu i de-al doi lea războ i

mondial , s i t ua ţ i a m i l i t a r ă de pe fronturi le de l u p t ă , ag res i unea German i e i

asupra ter i tor iu lu i Mar i i B r i t an i i ; ra idur i le aer iene ale aviaţ ie i germane ;

p r e t e n ţ i i l e t e r i t o r i a l e a l e U n g a r i e i , c a r e v i z a u r e g i u n e a de N V a

Trans i l van ie i , tratat ivele româno-bu lga re şi pretenţ i i le aces te i a pr ivi toare

la s u d u l Dobrogei : negocier i le de l a C r a i o v a ; î nche ie rea u no r a co rdu r i

comerciale ale R o m â n i e i c u alte state; i n formaţ i i d iverse referitoare la s i t u ­

aţia d in B a s a r a b i a şi B u c o v i n a , d u p ă a n e x a r e a lor de c ă t r e U n i u n e a

Sov ie t i c ă ; u n e l e i n f o r m a ţ i i d i v e r s e r e f e r i t o a r e l a s i t u a ţ i a e c o n o m i e i

româneşt i ; s i tua ţ i a din Ba l c an i , e t c 1 0 .

B o m b a r d a m e n t e l e a v i a ţ i e i g e r m a n e a s u p r a A n g l i e i î n t o a t ă

desfăşurarea lor, în c u r s u l lun i lor iulie-octombrie 1940 , care în f inal s-au

soldat c u ma r i p ierder i pen t ru germani , s u n t relatate de pos tu l de radio

L o n d r a , a g e n ţ i a D . N . B . , a g e n ţ i a Ş t e f a n i , p o s t u r i l e de r a d i o R o m a ,

www.mnir.ro

322 IULIA STĂNESCU si E U G E N STĂNESCU

Davent ry , D u n ă r e a , agenţ ia "Reuter" , e t c 1 1 .

î n e m i s i u n i l e u n o r p o s t u r i de r a d i o c a : M o s c o v a , D u n ă r e a ,

Daven t ry . L o n d r a e r a u abordate între direcţii le temat ice: s i t ua ţ i a economi-

co-socială d in R o m â n i a şi în context e r a u amint i te succese l e luptei de elib­

erare a poporu lu i r o m â n , faptul că "membr i i part idelor l ibera l , ţ ă r ăn i s t şi

c o m u n i s t a u fo rmat comi tete c o m u n e " 1 2 că în Mo ldova s-au organ iza t

g rupur i c omune de descă tuşa re , care în major i tate e r a u formate din dezer­

tori de pe frontul soviet ic şi din t ineret s impa t i z a n t 1 3 .

în ma jo r i t a tea cazur i l o r , comentar i i le radio di fuzate a u r emarca t

dor in ţa man i f e s t ă a poporulu i r o m â n de a rez is ta c u a r m a în m â n ă agre­

s i un i i fasc is te , de a-şi a p ă r a c u orice Jertfe i n dependen ţ a , suveran i t a tea

n a ţ i o n a l ă şi integr i tatea teritorială a patr ie i . Postur i le de radio amer icane

"P i t t sburg" şi radio "Ph i l ade lph ia " s u b l i n i a u faptul că p o p u l a ţ i a r o m â n ă

este ma i deg rabă gata să lupte, decât s ă treacă s ub s t ă p ân i r e m a g h i a r ă 1 4

i a r pos tu l de radio Daven t ry r e m a r c a că în aces t an (1941) R o m â n i a îşi

s ă rbă to rea i n d ependen ţ a n a ţ i o na l ă în u m b r a domina ţ i e i fasc is te : "Român i i

fac parte d in vech i le n a ţ i u n i care n u s-au s u p u s n ic i turc i lor , n i c i ger­

man i l o r şi a u luptat su te de an i pen t ru l ibertatea şi u n i r e a celor de acelaşi

s ânge , c â n d a u o b ţ i n u t v ictor ia din 1918 , în t reaga l ume s-a b u cu r a t şi a

str igat Tră i ască R o m â n i a ! " - a ră ta în a l o cu ţ i unea rost i tă în l imba r o m â n ă

pre la tu l J o h n Doug las - u n vech i şi s i n ce r prieten al poporu lu i r o m â n 1 5 .

P o s t u l de r ad i o L o n d r a în tr-o e m i s i u n e u l t e r i o a r ă a evoca t cu

d eoseb i t ă c ă l d u r ă even imen t e l e r e vo l u ţ i o n a r e d in T r a n s i l v a n i a a nu l u i

1 8 4 8 , c r a i n i c u l a c e s t u i pos t de rad io î n c h e i n d e m i s i u n e a c u u l t imi le

cuv i n t e d in t e s t amen t u l t r i b unu l u i A v r a m I a n c u : " u l t ima m e a dor in ţ ă ,

u n i c u l dor al vieţii mele este să-mi v ăd n a ţ i u n e a fer ic i t ă " 1 6 .

U n l o c a p a r t e a o c u p a t î n e m i s i u n i l e p o s t u r i l o r de r a d i o

B u d a p e s t a , D u n ă r e a , A n k a r a , Pa r i s . Be lgrad , Daventry , Lond ra , New York,

negocieri le r omâno-unga re şi r omâno-bu lga re c u privire l a pretenţ i i le teri­

toriale ale Ungar ie i şi B u l g a r i e i 1 7 .

Deş i R o m â n i a pr in reprezentanţ i i să i , în pofida pres iun i lo r ungare

şi bu lgare (spri j inite de Axă) şi c u toate sfatur i le sugerate de al iaţ i i occi­

denta l i şi de par tener i i d in înţelegerea Ba l can i c ă a r ă m a s fermă pe poziţia

neacceptăr i i u no r cedăr i teritoriale, care a r fi creat precedente per iculoase

to tuş i a ces t fapt s-a petrecut l a pos tu l de radio "Anatol ia" din T u r c i a , solul

d ip lomaţ ie i r omâne ş t i Grigore Ga f encu , a s i gu ra poporul pr ieten că n u mai

" U n i ţ i f r ă ţ e ş t e v o m s l u j i c u î n ţ e l e p c i u n e ş i c u r a j c a u z a î n ţe l eger i i

B a l c a n i c e , i n s t r umen t de un i re şi co laborare între popoarele pr ietene şi

v e c i n e ş i m a r e a c a u z ă a u n e i a p r o p i e r i î n t r e t o a t e p o p o a r e l e cu

b u n ă v o i n ţ ă , c u alte cuv in te , c a u z a păc i i gene ra l e " 1 8 .

P o s t u l de rad io Moscova re l a t ează în e m i s i u n e a d in 13 august

1940 , ora 18 ,30 despre convorbir i le româno-bu lga re ce u r m a u să a ibă loc,

d e s i g u r p r e z e n t â n d s i t u a ţ i a Dobroge i în f avoa rea B u l g a r i e i 1 9 . Agenţ ia

Reu i te r c o m u n i c a în z i u a de 11 a ugus t 1940 , ora 2 ,00 despre mişcarea

www.mnir.ro

ASPECTE PRIVIND PROPAGANDA RADIOFONICA 323

t r ans i l v ăneană c o n d u s ă de lu l iu Man i u . care r ă m â n e dâ r z ă în refuzu l ei de

a negoc i a c u u n g u r i i , i a r în a c e s t s e n s " R u s i a este de p ă re re că d a c ă

opin ia lu i M a n i u ar t r i umfa , a r avea loc o rez is tenţă a r m a t ă împo t r i v a

Ungar ie i , a c e a s t a ar duce l a ocuparea Trans i l van i e i de către G e r m a n i a " 2 0 .

Vorb i nd la radio Lond ra despre D ic ta tu l de la V i e n a din 30 augus t

1940 şi î m p r e j u r ă r i l e i n t e r n a ţ i o n a l e în c a r e f u s e s e i m p u s R o m â n i e i ,

istoricul englez Sea ton Watson a ră ta în em i s i unea din z i u a de 30 augus t

de la orele 22 , 30 : "Z i ua de astăz i poate li cons idera tă c a o zi a pat imi lor

pentru n e a m u l r omâne s c , u n a din zilele cele ma i negre pr in care a t recut

ţara. Az i s-a săvârş i t l a V i e n a o n o u ă şi m o n s t r u o a s ă c iunt i re a graniţelor

Român ie i p r in d ic tatu l puter i lor A x e i " 2 1 în con t inuare vorbitorul sub l i n i a

că T r a n s i l v a n i a era înscr isă în in imi le tu turor român i l o r c u litere de foc.

Ardealu l n u reprez in tă o s imp l ă p r ob l emă teritorială. E l reprez in tă va t ra

r omân i l o r , i a r c u v â n t u l A rdea l este i dea l u l p en t r u care s-au s ac r i f i c a t

atâtea generaţ i i de r o m â n i . C u m ar pu tea oare un r o m â n c u dragoste de

ţară s ă p r imeasc ă această ho t ă r â re c u braţele î n c r u c i ş a t e 2 2 .

în aceeaş i zi pos tu l de radio Bos ton comen ta s i t u a ţ i a t rag ică în

care se găsea poporu l r o m â n astfel: " Ch i a r o cupa t ă această ţară n u s-ar fi

aflat într-o s i tuaţ ie ma i d ispera tă . R o m â n i a este exact în s i t ua ţ i a Franţe i ,

care a fost forţată s ă cedeze A l s a c i a şi Lo rena şi s ă sufere pen t ru o mare

parte a ter i tor iu lu i şi ocupa ţ i a trupelor g e rmane " 2 3 . Rad io New York s u b ­

linia în e m i s i u n e a din 31 augus t , orele 22 , 00 că R o m â n i a a fost forţată să

cedeze în u r m a unor ma r i şi oneroase p res iun i mi l i tare din par tea Reich-

ului naz i s t şi a Italiei f a s c i s t e 2 4 . Rad io Moscova , în em i s i unea i n t i t u l a t ă

"Ardealul , A rdea l u l ne cheamă ! " t r a n sm i s ă în l imba r o m â n ă , în z i u a de 13

augus t 1 9 4 1 , o ra 2 0 , 1 5 a r ă t a : " R o m â n i i c a re în 1916-1918 a u l up ta t

împotr iva nemţ i l o r c â n t a u Ardea lu l , Ardea lu l ne c heamă ! A c u m Ardea lu l

vă c h e a m ă să l up ta ţ i pen t r u sa l va rea l u i ! " 2 5 în această per ioadă a u fost

d eo seb i t de a c t i v e p o s t u r i l e de r a d i o b r i t a n i c e , c a r e c o n t i n u a u s ă

comenteze real i tăţ i le din R o m â n i a în s t r âns ă l egă tură c u chemăr i le pe rma ­

nente pe care le a d r e s a u poporulu i r o m â n , de a lup ta pen t ru î n l ă t u ra rea

trupelor fasc is te şi r edobând i rea i ndependen ţe i na ţ iona le şi a integrităţ i i

teritoriale a ţăr i i .

D e a s e m e n e a , p o s t u r i l e de rad io b r i t a n i c e şi ce le sov i e t i ce a u

reliefat ce l ma i b ine consec in ţe le de zas t r uoase pen t r u e conom i a ţăr i i a

part ic ipăr i i R o m â n i e i l a războ i . Astfel , aceste postur i de radio p rezen tau

adevărate ana l i ze socia l-economice şi polit ice, care permi teau conc luz i a că

dintre ţăr i le satel i te, R o m â n i a con t i nua să a ibă s i tua ţ i a cea ma i crit ică şi

total l ips i tă de perspect ivă , a l ă t u r i de G e r m a n i a h i t l e r i s t ă 2 6 .

P r e l u â n d ş t i r i l e d i n S o f i a , a g e n ţ i a f r a n c e z ă H a v a s r e m a r c a

nel iniştea p r o d u s ă de ac tu l de const rângere econom ică a s u p r a R o m â n i e i

exercitat de G e r m a n i a naz i s t ă , referindu-se la tratatu l economic impu s c u

forţa R o m â n i e i ale c ă r u i s t i pu l a ţ i i e r a u deosebi t de p ăgub i t o a r e pen t r u

i ndependen ţa R o m â n i e i şi perspect ivele sub j ugă r i i sa le politice to t a l e 2 7 .

www.mnir.ro

324 IULIA STĂNESCU si E U G E N STĂNESCU

U n alt post de radio care a emis pen t ru R o m â n i a în per ioada anilor

1940-1944 a fost radio A n k a r a , post ce a avu t o deoseb i t ă a u d i e n ţ ă la

pub l i c . E m i s i u n i l e în l imba r o m â n ă ale aces tu i post de radio e r a u între

orele 1 9 , 4 5 - 2 0 , 0 0 şi c o n ţ i n e a u d iverse şt ir i şi c omen t a r i i des t i na te să

impres ioneze suf le tu l poporu lu i r o m â n dar şi i n formaţ i i şi ştiri privitoare

la evo lu ţ ia r ă z bo i u l u i , la s i t ua ţ i a po l i t ică i n t e r n a ţ i o n a l ă 2 8 . L a activitatea

aces tor pos tur i de radio c u em i s i un i în l imba franceză , engleză , germană ,

i t a l i ană , r u s ă , etc , o cont r ibu ţ ie impo r t a n t ă a avut-o emigra ţ ia r o m â n ă şi

î ndeoseb i impac tu l em is i un i l o r în l imba r o m â n ă , ale postur i lor de radio

B . B . C . şi New York în opin ia p ub l i c ă r omânea s c ă . Astfe l , la 29 noiembrie

1940 s-au p u s î n Ang l ia bazele Mişcăr i i R o m â n i l o r L iber i , în frunte c u un

Com i t e t Na ţ i ona l , avându-1 c a p reşed in te pe V . V . T i l e a , fost m i n i s t r u al

R o m â n i e i l a L o n d r a 2 9 . Această organizaţ ie a in i ţ ia t şi ţ i n u t l a radio discur­

s u r i p r in care a d r e s a ape lur i r omân i l o r , de a organiza o rez is tenţă armată

pen t ru a s a l v a onoarea şi P a t r i a 3 0 .

î n S U A p o p u l a ţ i a de o r i g i ne r o m â n ă p r i n s o c i e t a t e a "A l i an ţa

r omân i l o r pen t r u democra ţ ie " din Ch icago şi "Asociaţ ia c u l t u r a l ă a ameri­

can i lor de origine r o m â n ă " s-au s i tua t pe o poziţie net an t i n a z i s t ă de spri­

j i n i r e a r ă z b o i u l u i î m p o t r i v a pu te r i l o r Axe i şi de l u p t ă p e n t r u ieşirea

R o m â n i e i d in r ă zbo iu l h i t ler ist de a l ă t u ra re a ei la Naţ iun i le Un i te . Postul

de radio New York a t r an sm i s declaraţ i i le unor persona l i t ă ţ i r omâneş t i din

emigraţ ie c a cele ale lu i Ca ro l Dav i l l a , fost m i n i s t r u a l R o m â n i e i în S U A în

c a r e s p u n e a : "Repe t c u i n s i s t e n ţ ă : R o m â n i , ieş i ţ i imed i a t d i n război .

S i n gu r a noas t r ă spe ran ţ ă e să î n l ă t u r ă m o catastroă şi ma i mare , salvând

un i t a tea noas t r ă n a ţ i o n a l ă " 3 1 .

în acelaş i s e n s a u ac ţ iona t pr in emis iun i le radiofonice din Franţa,

i n tegrându-se ample i m i şcă r i de rezistenţă franceză şi patr ioţ i i r o m â n i din

F r a n ţ a , c o n s t i t u i ţ i î n F r o n t u l N a ţ i o n a l R o m â n d in F r a n ţ a , a l căru i

preşed in te a fost a les s avan t u l r o m â n , T r a i a n Vu i a , / iar la Moscova un

g rup de e m i g r a n ţ i c o m u n i ş t i r o m â n i a u l uc ra t la e m i s i u n i l e în limba

r o m â n ă ale postu lu i de radio Moscova , care t ransu i i l c .u i mater ia le vizând

popu la r i za rea mar i lor teme ale propagandei ant ih i t ler iste , a tâ t in interiorul

ţăr i i , câ t şi în ex te r i o r 3 3 .

L a Moscova a u f u nc ţ i o na t şi pos tur i de radio ale rezistenţei ger­

m a n e ( pos t u l de r ad i o ' "Ge rman i a L i b e r ă " ) , b u l g a r e ( "Hr is to Botev") ,

po loneze ( "Tadeus K o s z c i u s z k o " ) , u n g a r e ( "La jos K o s s u t h " ) , iugoslave

("Slobodna Jugos lav ia " ) . De a semenea , pen t ru a se a d r e s a în mod nemi­

j locit opiniei pub l ice d in ţară şi a rmate i r o m â n e , p ropaganda antifascistă

r o m â n e a s c ă de pe ter i tor iu l U . R . S . S . a folosit pos tu l de radio "Român ia

Liberă" pen t ru exp l i carea şi a rgumen ta rea necesităţ i i e l iberăr i i ţări i de sub

d o m i n a ţ i a Ge rman i e i , a luptei pen t ru el iberare, i n dependen ţ a şi suverani­

tatea patr ie i , l a n s â n d ape lur i s i s temat ice l a organ izarea uno r ac ţ iun i de

par t i zan i şi de sabo ta rea maş i n i i de război h i t l e r i s t e 3 4 .

D i n cele relatate, se poate deci conc lude eficienţa m a x i m ă a propa-

www.mnir.ro

ASPECTE PRIVIND PROPAGANDA RADIOFONICĂ 325

gandei radiofonice în an i i de î n cepu t a l celu i de-al doi lea război mond ia l şi

în genera l pe toa tă du r a t a r ă zbo i u l u i , ef ic ienţă care se regăseşte în mod

obiect iv c a o t r ă s ă t u r ă r e m a r c a b i l ă în p r o p ag anda rez is tenţe i an t i h i t ­

leriste, care a i n f l uen ţa t cons iderab i l op in ia p ub l i c ă r o m â n e a s c ă în s e n s

ant inaz ist .

Pu tem sub l i n i a în tr-un mod indubi tab i l că p ropaganda pr in radio,

des f ăşura t ă de grupăr i l e progresiste democrat ice şi patr iot ice, a spr i j in i t

mari le or ientăr i de d ip lomaţ ie eu ropeană fundamenta te pe pr inc ip iu l s e c u ­

rităţii colective, a s u s ţ i n u t pol i t ica externă r omânea s c ă , în a tmosfera con­

tradictorie şi explozivă d in an i i premergă tor i dec lanşăr i i celu i de-al doi lea

război mond i a l ca si în pr imi i an i de războ i , f i ind î nd rep ta t ă spre în tăr i rea

al ianţelor regionale din cen t ru l şi sud-estu l Eu rope i .

Ro l u l aceste i propagande deosebit de mare a fost determinat şi de

enormul efort de războ i , ce p r e s u p u n e a men ţ i ne rea mora lu lu i , a l voinţei şi

încrederii în victorie în r â n d u l n u n u m a i al a rmate i r o m â n e , dar şi a l altor

armate, mobi l i zarea i n t ens ă a spa te lu i frontulu i , a m işcăr i i ant ih i t ler iste a

poporu lu i r o m â n , ca şi a popoare lo r d in E u r o p a , af la te s u b o c u p a ţ i a

German ie i fasc is te .

Deven i t ă o u r i a ş ă forţă mobi l izatoare, p ropaganda rad io fon ică , a l ă ­

turi de celelalte mi j loace de p r op agand ă , a const i tu i t o forţă consecventă şi

d i n a m i c ă , c a r e e f ec t ua t ă c u e r o i s m şi u neo r i c u Jertfe, a j u c a t u n rol

deosebit în r i d i c a r ea mo r a l u l u i t rupe lor r o m â n e , a î n t r e ţ i n u t s t a r e a de

spirit an t ih i t l e r i s t ă a poporu lu i r o m â n în c u r s u l ce lu i de-al doi lea război

mondia l , con t r i bu ind la sus ţ inerea eforturi lor în obţ inerea victoriei finale,

înscr i ind u n capitol ma jor al luptei n a ţ i u n i i noast re pen t ru l ibertate, un i ­

tate, i n d e p e n d e n ţ ă şi suveran i ta te na ţ i ona l ă .

NOTE

1. C h a r l e s C r u i c k s h a n k , T h e Fou r t h A r m , Psycholog ica l Warfare . 1938¬

1945 , London , Dav i s Paynter , 1977 , vezi şi Ion Popescu Pu ţu r i , L a

p r o p a g a n d e p e n d a n t l e s a n n e s de l a s e c o n d e g ue r r e mond i a l e .

Mé t hodes object i fs , resu l t a te , in : L a propagande pendan t l a deux­

i ème guerre mondia le , Bucu reş t i , 1980 , p. 17-47.

2. Ion P o p e s c u P u ţ u r i , P r o p ag anda în an i i c e l u i de-al do i lea r ă zbo i

m o n d i a l - Metode , ob iec t ive , r e zu l t a t e . î n "Ana le de i s to r i e " , n r .

1 / 1980 , p. 84-98.

3. E l i s a b e t h B a r k e r , B r i t i s h An t i -Ax i s P r o p a g a n d a to S o u t h - E a s t

E u r o p e in the S e c o n d Wor ld War . Referat ţ i n u t l a co locv iu l in ter­

na ţ i ona l c u tema propaganda de război şi p r e sa i legală în sud-estu l

E u r o p e i în t impu l c e l u i de-al do i l ea r ă z bo i m o n d i a l 1 9 4 1 - 1 9 4 5 ,

B u d a p e s t a , 2-4 noiembrie 1978 .

www.mnir.ro

326 IULIA STĂNESCU şl E U G E N STĂNESCU

4. N. C and i a no , De la o zi la a l ta , C a r t e a R o m â n e a s c ă , f.a., p. 224-225 .

5. A r h i v e l e S t a t u l u i B u c u r e ş t i , fond micro-f i lme , A n g l i a , r o l a 2 92 ,

c ad ru l 129 .

6. A r h i v e l e S t a t u l u i B u c u r e ş t i , fond micro-f i lme . A n g l i a , r o l a 292 ,

c ad ru l 129 şi Min is teru l Propagandei Naţ iona le / P.I. , dos . nr . 574 , f.

9 1 .

7. M iha i E . I onescu , Pu terea C u v â n t u l u i , Bucu reş t i , 1984 , p. 175 : vezi

şi A r h . S t a t . B u c . fd. M.P.N. - In formaţ i i , dos. 9 38 , p. 148 , 149 .

8. Miha i E . I onescu , op.cit. , p. 175; vezi şi R o m â n i a Liberă d in 15 sept.

1943 .

9. Gheo rghe U n e , V l a d im i r Z a h a r e s c u , L a p ropagande organ isée par

l ' ém igra t ion r ouma i ne pendan t l a seconde guerre mond ia le , în La

propagande pendan t la d eux i ème guerre mondia le , B u c a r e s t , 11-12

augout 1980 , p. 3 5 5 ; vezi pe larg V . R o m a n , L'activité du poste de

rad io - R o m â n i a L iberă, referat s u s ţ i n u t l a colocviul i n te rna ţ iona l La

propagande pendan t la deux i ème guerre mondia le , Bucu reş t i , 1980.

10. A r h . S t . Bucu reş t i , fond Min is teru l Propagandei Naţ iona le . Buletine,

dos. 148 . f. 5 7 , 26 , 89 , 118.

11. Ib idem, f. 145 , 155 , 170.

12. Miha i E . I onescu , op.cit . , p. 178

13. Ib idem.

14. A r h . S t . B u c , fond M.P.N. , Bu le t ine , dos nr . 58 , Bu l e t i nu l din 2 şi 3

septembr ie 1940 .

15. Ib idem, Bu l e t i nu l pos tu lu i de radio Daventry d in 10 ma i 1941 .

16. O l imp i u Ma t i c he s cu , Op in i a p ub l i c ă i n t e rna ţ i ona l ă despre Dictatul

de l a V i e n a , C l u j - N a p o c a , 1 9 7 5 , p. 1 8 3 ; v. şi A r h . S t . B u c , fond

M.P .N . , Bu l e t i n e , dos nr . 7 5 , nenumero t a t . B u l e t i n u l pos tu lu i de

radio Lond r a din 15 ma i 1941 , orele 22 , 30 .

17. M u z e u l de I s t o r i e ş i A r h e o l o g i e a l J u d e ţ u l u i P r a h o v a , D o s a r

c u p r i n z â n d c o m u n i c ă r i rad io-te legraf ice a le C e n t r u l u i de radio-

ascu l t a re a l s t a t u l u i , 1940 , inv. fond I .C . , p. 4 7 .

18. R o m â n i a , n r . 3 7 2 , nr . 3 7 3 şi 3 7 4 din 13 . 14, 15 iun ie 1939 .

19. M u z e u l de I s t o r i e şi A rheo l og i e a l J u d e ţ u l u i P r a h o v a , D o s a r al

Cen t r u l u i de rad io-ascul tare al s t a tu l u i . 1940 , inv. fond I .C . , p. 56 şi

57 .

20 . Ib idem, p. 118

2 1 . A r h . S t . B u c , fond M.P .N. , Bu le t i ne , dos . 34 . Bu l e t i n u l din 30 aug.

1940 .

2 2 . Ib idem.

23 . A r h . S t . B u c , fond M.P.N. , Bu le t ine , dos. 34 , Bu l e t i nu l d in 30 aug.

1940 .

24 . Ib idem, dos nr . 34 şi 58 , Bu le t ine le din 31 aug . 1940 .

25 . Ib idem, dos. 110 , f. 96 şi 9 7 .

26 . Ib idem, dos. 195 , nenumero ta t .

www.mnir.ro

ASPECTE PRIVIND PROPAGANDA RADIOFONICĂ 327

27. A . Niri , I s tor icu l u n u i tratat înrobi tor . Bucureş t i , 1965 , p. 236-237

28. Dr . C r i s t i a n Pop i ş t eanu , Les comiss ions en lange roumane de Radio

A n k a r a 1940 , et 1944 et leur role, se lon une source inedite. în La

propagande pendante la deuxième guerre mondiale, vol. II. p. 221-223.

29. A rh i v a M .A .E . . fd. 71 /Ang l i a . 1941-1944, vol. 4 2 . f. 48-63.

30 Ib idem.

31. C u v â n t a r e a d-lui C a r o l D a v i l l a l a p o s t u l de r ad i o New Y o r k în

R o m â n i a Liberă, nr . 6 din 15 septembr ie 1943 .

32. R o m â n i i în Rez is tenţa Franceză , Bucureş t i . 1969 . p. 18.

33. A r h i v a Istorică Cen t ra ! ă , Bu le t ine Rad io , em i s i unea pos tu lu i de radio

M o s c o v a d i n 2 6 m a r t i e 1 9 4 4 ; v e z i şi G h e o r g h e U n e , V l a d i m i r

Z a h a r e s c u , L a propagande organise par l 'émigrat ion rouma ine pen­

dante l a s econd guerre mondia le , în L a propagande pendan t la deux­

i ème guerre mond ia l , Bucureş t i . 11-12 aoû t . 1980 , p. 354-355 .

34. Loc.cit. , Buletine radio, emis iunea "Românie i Libere" din 2 aprilie 1944.

DBS ASPECTS CONCERNANT LA PROPAGANDE RADIO PENDANT LA DEUXIEME GUERRE MONDIALE

R é s u m é

L 'Ouvrage fait des références à l 'uti l isation de la propagande radio

en Rouman i e pendan t la deux i ème guerre mondia le .

C o m m e les documen ts de l 'époque - là et, a u s s i , u n raport de la

Grande Bre t agne s u r la p ropagande ang la ise en Rouman i e cons ignen t ,

dans le pays il y avait 3 2 0 . 0 0 0 d'apparei ls de radio enregistrés officielle­

ment, ce la veut dire 2 . 000 . 000 presque d 'entendeurs.

Une vra ie guerre des ondes radio s u r la Rouman ie , ma i s , en m ê m e

temps, une uti le et sû re sou rce d' information pour la populat ion éta inet

les postes de rad io: B . B . C . , M O S C O U , LA ROUMANIA L I B R E , L E P O S T E

D ' E L I B E R A T I O N V L A I C U . L A V O I X D E LA C O N S C I E N C E R O U M A N I E et

d'autres.

Par ces ém iss ions radio on offrait des informat ions s u r l 'évolut ion

des événemen t s in terna t ionaux , s u r l a s i tuat ion mil l i ta ire, s u r les fronts

de la guerre , l 'agress ion de l 'Al lemagne, s u r les territoires de l a G r ande

Bretagne, s u r les pré tent ion terr i toriales de l 'Hongrie et le D ik ta t de Viène ,

sur la s i tua t ion de l a B a s s a r a b i e et de l a Bucov ine après leur a t t achement

à Γ Un ion Sov ié t ique , s u r l'état confl ictuel d an s les B a l k a n s et a u s s i s u r

d'autres p rob l èmes d' intérêt imméd i a t . D a n s l a p lupar t des c a s , les ém i s ­

s ions radio ont sou l i gné le désir d u peuple r o uma i n de rézister , l 'arme

dans le m a i n , con t re l 'agress ion pour s auvega rde r l ' i n d épendance et l a

souvéran i té nat iona le et su r tou t pour refaire l ' intégrité territoriale, l a vraie

raison de l 'entrée de la Rouman i e dans la guerre.

www.mnir.ro

MIHAI ANTONESCU D E S P R E C E L DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL - CAMPANIA DIN E S T - ŞI ORGANIZAREA

EUROPE I P O S T B E L I C E

P e t r e D a c h e

Născu t în a n u l 1904 Miha i An t o ne s cu a fost u n valoros profesor l a

Facu l ta tea de Drep t a Univers i tăţ i i d in Bucureş t i , u n reputa t Jur is t , iar din

septembr ie 1 9 4 0 , c â n d a i n t r a t î n g u ve r n u l c o n d u s de m a r e ş a l u l Ion

Antonescu , u n vaşn i c şi perseverent a p ă r ă t o r al intereselor şi demn i t ă ţ i i

naţ ionale.

P en t r u a p rezen t a s u c c i n t pe rsona l i t a t ea s a voi recurge l a d o u ă

relatări a p ă r u t e în p resă c u ocaz ia acordăr i i unor in terv iur i .

P r ima este d in z i a ru l "T r i buna " din 12 augus t 1941 : "Profesor de

drept i n t e rna ţ i ona l l a Un ivers i t a tea din Bucureş t i , avocat c u r enume , ora­

tor şi scr i i tor elegant. . . Miha i A n t o n e s c u este u n t â n ă r b r u n , s l ab , d is t ins

şi vioi, c u vorbă l impede şi s i gură . E s t e des igur u n om care η -a împ l i n i t 40

de a n i , c a r e î n s ă îşi c u n o a ş t e m e n i r e a şi se ded i c ă ei c u p a s i u n e a şi

en tuz i a smu l t iner i lor de ma re in te l i gen ţă , î nzes t ra t c u o ma r e c u l t u r ă ,

s t ăpân pe ma i mu l t e l imb i , t rece în R o m â n i a p r in t re ce i ma i pregă t i ţ i

oameni a i conduce r i i " 1 .

L a r â n d u l s ă u "Popolo d' I tal ia" îl carac ter i zează astfe l la 5 iu l ie

1943: "De 15 an i profesor l a Un ivers i t a tea d in Bucureş t i , om de î na l t ă cu l ­

tură, orator ta lentat , om de ş t i in ţă care la 39 de an i n uma i , a depăş i t 4 0

de lucrăr i pub l ica te şi care s-a ară ta t , apoi , a fi u n om politic c u s im ţ rea ­

list şi idea l is t în acelaşi t imp, reformator î nd r ăzne ţ al s t ruc tur i lor s t a tu ­

lui... A c e s t t â n ă r şi-a a s u m a t cea ma i ma r e s a r c i n ă în v i a ţ ă po l i t i că a

ţări i" 2 .

D i n cele redate c redem că s-a contura t , fie şi s u m a r , persona l i ta tea

lui Miha i A. An t o ne s cu . A t unc i c â n d ne referim l a omu l polit ic s u n t e m ten­

taţi să-1 "vedem" în u m b r a ma re şa l u l u i An t onescu , p r inc ipa lu l s ă u sfetnic ,

colaborator, m â n a d reap t ă a aces tu i a .

Nu con t es t ăm valabi l i ta tea acestor aser ţ iun i , dar ele pot împ ied i ca

o v iz iune de a n s a m b l u , pot l im i ta înţelegerea ro lu lu i şi proporţ i i le ac t i ­

vităţii sa le .

Se u i t ă , adesea , că el a fost n u n uma i v icepreşedinte a l Cons i l i u l u i

de M i n i ş t r i , c ă a g i ra t o p e r i o a d ă M i n i s t e r u l P ropagande i Na ţ i ona l e şi

M i n i s t e r u l A f a c e r i l o r S t r ă i n e , d a r a fost şi p r e ş e d i n t e a d- i n t e r im a l

www.mnir.ro

330 P E T R E DACHE

Cons i l i u l u i de Min i ş t r i î n c e p â n d c u 21 iun ie 1941 .

Astfe l pr in Decre tu l 1799 din 21 iun ie pr in care prof. M. Antonescu

este num i t v icepreşedinte a l Cons i l i u l u i de Min iş t r i , în art . 2 a l aceluiaşi

decret se ara tă :

"Pe t impu l absenţe i mele (a lu i I. An tonescu ) în c u r s u l durate i ostil­

i tăţ i lor, atr ibutele conducer i i Guve r nu l u i vor fi exerci tate în locu l meu şi

pen t ru m ine de dl . prof. M. A n t o n e s c u " 3 . Decre tu l este semna t : conducă­

t o r u l s t a t u l u i ş i p r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i de M i n i ş t r i g e n e r a l Ion

A n t o n e s c u .

D e c i s e poa te a f i r m a că t imp de pes t e doi an i şi J u m ă t a t e M.

A n t o n e s c u a c o n d u s nem i j l o c i t G u v e r n u l l a c a r e se a d a u g ă departa­

mentele amint i te .

O a l t ă p r o b l emă pe care doresc s-o abordez este cea referitoare la

raportur i le c u Ion An t one s cu şi, în aces t context , d a c ă e ra s a u n u r udă cu

ma re ş a l u l , ma i Ies că s-a af i rmat , ch ia r , că i-ar fi fost nepot.

Prob lema o clarif ică M. An t onescu în t impul des făşurăr i i procesu­

lu i n u m i t în epocă a l "Mar i i t r ăd ă r i n a ţ i ona l e " . E l a f i rmă : "Legatur i de

r u d e n i e - p r i n p ă r i n ţ i i n o ş t r i , p r i n t a t ă l s ă u şi a l m e u - n u ; mama

m a r e ş a l u l u i A n t o n e s c u este vagă r u d ă c u ta tă l m e u " 4 .

Nu ş t iu câ t a c ân t ă r i t aceas tă "vagă ruden ie " la apropierea dintre

ei , l a pr ie ten ia care a ex is ta t între Ion şi Miha i An t onescu . Se pare că deci­

s iv a fost modu l în care M. An t one s cu a as igura t as is tenţa j u r i d i c ă a fami­

liei şi 1-a a p ă r a t pe mareşa l în p rocesu l care a avu t u n a num i t ecou în

epocă .

C ă a ex is ta t a fecţ iune şi rapor tur i de prietenie între cei doi ne-o

dovedeşte şi faptul că într-o sc r i soare d in 17 augus t 1941 M. Antonescu

se a d r e s a lu i I. An t onescu : "Iubite nene Ionele" şi î nche i a astfel: "Dragul

m e u ma re şa l te îmbră ţ i şez din toată i n ima - . Deducem din scr i soare că îl

fe l ic i ta an t i c i pa t p e n t r u î n ă l ţ a rea l a demn i t a t ea de m a r e ş a l , eveniment

devenit c u n o s c u t oficial la 22 augus t 1941 , oda t ă c u s e m n a r e a , de către

regele M iha i , a decre tu lu i respec t i v 5 .

Pr in prod ig ioasa activitate des f ă şu ra t ă , fie în c ad ru l Guvernu lu i , fie

la man i f e s t ă r i l e pub l ice s a u pr in art icole şi in terv iur i a p ă r u t e în presă,

confer inţe l a radio ş.a. M. An t onescu a expr imat c u clar i tate mobi lul par­

t ic ipăr i i noas t re la " războ iu l s fânt " . Astfel în c uvân t a rea rost i tă la radio în

2 2 iun ie 1941 el s p unea : "Na ţ i unea r o m â n ă a î n cepu t azi un război mare

şi s f ân t . . . R ă z bo i u l a ces t a este un act de r epa ra ţ i une istor ică . E l este o

mare l u p t ă a civilizaţiei creşt ine în con t ra une i noi barbar i i . Războ iu l aces­

ta este , în sfârş i t , u n ac t de in t rare a Român i e i în v iaţa forţelor active ale

Eu rope i şi z id i rea lumi i v i i toare" 6 .

C u u n alt pr i le j , l a a d un a r e a c leru lu i şi învăţă tor i lor d in 19 martie

1 9 4 2 , el p r e c i z a : " R ă z b o i u l a c e s t a no i n u l-am c ă u t a t . î n i un ie 1940

R o m â n i a a fost v i c t i m a u n e i g r ave a g r e s i u n i d i n p a r t e a U .R . S . S . " 7 .

D i s p r e ţ u i n d drep tur i l e g in ţ i lor , d i s p r e ţ u i n d drep tur i l e i s to r i ce şi libera

www.mnir.ro

MIHAI ANTONESCU DESPRE CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 3 3 1

de t e rm i na re a n e a m u l u i r o m â n e s c , p r e c u m şi ob l igaţ i i le a s u m a t e p r i n

acte le d in 9 februar ie 1929 şi 3 iu l ie 1933 , guve rnu l sov iet ic a ocupa t

B a s a r a b i a , B u c o v i n a şi r eg i unea Her ţa a Moldovei n o a s t r e 8 . S e şt ie c ă

d u p ă ce a g r e s i u n e a sov ie t i c ă şi-a a t i n s p r i m u l ob iec t iv a u c o n t i n u a t

p r ovoc ă r i l e , m ă r t u r i s i n d v o i n ţ a U . R . S . S . de a-şi c o n t i n u a po l i t i c a de

expans i une şi cotropire. S u n t edif icatoare în aces t s e n s concentrăr i le de

trupe la g ran i ţ a noas t r ă , î n c e p â n d c u noiembrie 1940 , c a şi încercarea din

1-2 i anua r i e 1941 de a p ă t r u n d e , c u forţa, pe b ra ţu l C h i l i a 9 .

"Opt su te de mi i de oameni p â n d e a u u n ceas s a u aş tep tau poate,

dacă n e a m u l r omâne s c se va p r ăbuş i . . . Da r c ea su l c â n d ne-am dat s e a m a

că toate a c e s t e t r u pe n u e r a u decâ t u n i ne l . . . î n ma r e l e l a n ţ pe c a r e

bolşevici i îl p regă teau Eu rope i . . . a tunc i ne-am a l ă t u ra t mare lu i Re i ch ger­

m a n " 1 0 .

Toa te aces tea a r ă t a u c l a r că agres iunea U . R . S . S . con t inua .

D u p ă M. A n t o n e s c u c inc i s u n t motivele care a u impus in t ra rea noas t r ă în

războ iu l dec l anşa t de G e r m a n i a naz is t ă împotr iva Un iun i i Soviet ice:

1. R ă z bo i u l împotr iva bo l şev i smu lu i este r ă s p u n s u l la o agres iune

nedreap t ă , gravă .

2. R ă z bo i u l reprezenta pen t ru R o m â n i a împ l i n i rea une i datori i faţă

de c on ş t i i n ţ a n o a s t r ă l a t i n ă a v â n d conv ingerea că î m p l i n i m o m i s i u n e

eu ropeană .

3. Noi a m î m p l i n i t a i c i m i s i u n e a u n u i popor de m a r g i n e c a r e

veacur i de-a r â n d u l a a p ă r a t civil izaţia E u r o p e a n ă împotr iva barbar ie i şi

/ comun i smu lu i .

4. L u p t ă m pen t ru împ l in i rea m is iun i i noastre creşt ine. 1

5. R ă z b o i u l n o s t r u s f â n t es te u n mi j loc de a dovedi v i t a l i t a tea

p o p o r u l u i n o s t r u p e n t r u c a şi în v i i tor s ă i s e r e c u n o a s c ă d r e a p t a

conş t i in ţă a luptei şi jertfei s a l e 1 1 .

în ma i mu l te ocaz i i el a prec iza t că noi n u d u cem în r ăsă r i t un

război de ag res i une şi de imper i a l i sm , ci un războ i de apă r a re s f ân t ă a

onoarei şi dreptur i lor n o a s t r e 1 2 .

în acelaşi t imp M. An t one s cu prec iza că l u p t â n d împotr iva U . R . S . S .

pentru dreptur i le noast re noi l u p t ă m . în acelaşi t imp, pen t ru recâşt igarea

drepturi lor a s u p r a Trans i l v an i e i de Nord.

R ă s p u n z â n d u no r pol i t ic ieni u ngu r i ca re î n ce r cau să fo losească

trecerea N is t ru lu i c a o compensa ţ i e a pierderi lor teritoriale în u r m a dictat­

ului de la V i ena , r ă s p u n s u l s ă u este c lar şi t r anşan t : " în n ic i un caz tre­

cerea N i s t r u l u i , fie şi c u c a r ac t e r mi l i tar de ocupa ţ i e n u poate să a i b ă

vreun raport c u dreptur i le noast re în v e s t " 1 3 .

Pa ra l e l c u s p r i j i n i r e a c a m p a n i e i d in E s t , i n c l u s i v p r i n vizite pe

front s a u pen t ru a-i determina pe german i să-şi respecte obligaţi i le a s u ­

mate, a in i ţ ia t o vas tă activitate d i p loma t i c ă .

î n c ă din 2 2 iun ie 1941 , z i u a dec lanşăr i i ost i l i tăţ i lor, a l ua t l egă tu ra

cu un i i m i n i ş t r i acredi taţ i la Bucureş t i , p r imu l fi ind cel a l ' F i n l ande i . D u p ă

www.mnir.ro

332 P E T R E DAC Η Ε

propr ia mă r t u r i s i r e aceas t ă ac ţ i une u r m ă r e a să desch idă perspect ive noi

în a c ţ i u nea d ip lomaţ ie i r omâneş t i pen t ru prob lema noas t r ă f u ndamen t a l ă ,

ad i c ă pen t r u p rob lema Trans i l v an i e i .

S-a t recut apoi c u a c ţ i unea d i p l oma t i c ă în în t reaga E u r o p ă , luân-

du-se s u c c e s i v contacte c u S t ockho lm , V i chy , L i s a bona , Madr id , Berna .

Sof ia şi c h i a r A n k a r a 1 4 .

S c o p u l f inal e r a c a s f â rş i tu l ost i l i tă ţ i lor să ne g ă sească pregătiţi

pen t ru a ne sus ţ i ne interesele na ţ i ona le .

î n c ă de la s fârş i tu l anu l u i 1942 a in i ţ ia t convocarea une i conferinţe

care să î n ceapă pregăt ir i le , în t r-un s i s t em organizat , a î n t regu lu i material

c u care ţara noas t r ă , pe de o parte , să-şi desăvârşească propuner i le inter­

na ţ i ona l e , i a r pe de a l t ă parte , să-şi pregă tească apă r a rea dreptur i lor şi

î n fă ţ i şarea revendicăr i lor sa le l a Confer in ţa de Pace . O concret izare a aces­

tei idei s-a rea l iza t pr in B i rou l Păci i , la î n t run i rea din 6 mart ie 1943 , la

care a u par t ic ipat , în a fara t i tulari lor unor min is tere , Ac adem i a R o m â n ă .

Ins t i tu tu l Soc i a l R o m â n , A c a d e m i a de Şt i in ţe Morale şi Polit ice, Institutul

de Istorie Un iversa l ă ş.a.

C u a c e s t p r i l e j M. A n t o n e s c u p r e c i z a c ă " d e s i g u r n u e s t e un

momen t care poate ins t i tu i , c u u n termen fix, a f i rmarea une i perspective

de pace da r a ş a c u m s p u n e a m la p r i m a no a s t r ă î n t â l n i r e d a c ă vrei să

câşt igi r ă zbo iu l , trebuie s ă pregăteşt i p a c e a " 1 5 .

D u p ă el g ând i r ea în reconst ruc ţ ia păc i i şi a ordini i de m â i n e va fi

esenţ ia lă . Toa te aces tea e r a u necesa re deoarece "n ic ioda tă u n război n-a

avu t proporţ i i le de ordin mi l i tar , polit ic, economic , sp i r i tua l , pe care îl are

r ă zbo iu l de a z i " 1 6 .

N i c i o d a t ă r ă z b o i u l η -a t â r â t î n c â m p u l de l u p t ă , c u ega lă

î n ve r ş una re , an tagon isme le sp i r i tua le , dezech i l i b ru l economic , ciocnirile

rase lo r şi a le rel igi i lor, conf l ict grav al cont inente lor , o da t ă c u aspiraţia

tu turor , şi a f iecăru ia , de a găs i posib i l i tatea de or ientare şi de v ia ţă nouă .

în aces te condi ţ i i so lu ţ i onarea păc i i vi i toare n u v a pu tea fi decât o

s o l u ţ i u ne de esenţă istor ică , de perspect ivă şi organizare du r ab i l ă . E l afir­

m ă că s o l u ţ i u ne a de pace va trebui să fie o so l u ţ i une de ech i l i b ru între

E u r o p a , Ame r i c a , s i s t emu l Br i tan ie i şi cel As i a t i c .

Ş i e c u n e p u t i n ţ ă ca s o l u ţ i o n a r e a păc i i s ă n u a j u n g ă l a recon­

s t ruc ţ i a e u r o p e a n ă în a şa fel î ncâ t a ceas t a să dev ină u n e lement de echili­

b r u , a t â t pen t ru î nd igu i rea As ie i câ t şi pen t ru ech i l i b ru l măr i l o r .

R ă z bo i u l desch ide perspect iva organizăr i i l umi i pr in ea însăş i sau

aceea a morţ i i l umi i .

Reorgan i za rea Eu rope i se impune deoarece se cons ta t ă o "epuizare

mo r a l ă a societăţ i i europene , e u n momen t de părăs i re a tradiţ i i lor şi insti­

tuţ i i lor fundamenta le" . De aceea p rocesu l pe care îl are de rezolvat confe­

r in ţa de pace este n u n u m a i u n proces de reconstrucţ ie pol i t ică ci şi un

proces de aşezare mo r a l ă .

în a ces t c a d r u se înscr iu şi contacte le şi tratativele c u al iaţi i , pur-

www.mnir.ro

MIHAI ANTONESCU DESPRE CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 333

tate l a S t o ckho lm . Madr id , Ca i ro . Despre aceste demersu r i , a t â t cele iniţ i ­

ate de guvern cât şi CELE in i ţ iate de opoziţ ie, e r a u in formaţ i i , pr in inter­

med iu l lu i G h . B r ă t i a n u . lu l iu Man iu şi D i n u B r ă t i a n u .

în t r-un interviu acordat în 15 iulie 1943 z i a ru l "Popolo d'ltalia" el

expr imă şi ma i c l a r neces i ta tea reorganizăr i i viitoare a Eu rope i porn ind de

la "definirea diferitelor primejdi i europene, a le con j u ra , a lup ta în contra

lor. A u r m ă r i în acelaşi t imp af larea unor pe rmanen ţ e , găs i rea unor con­

stante sp i r i tua le şi a unor ident i tă ţ i de i n t e r e se " 1 7 .

E u r o p a , a ceas t ă b ă t r â n ă i n s u l ă de t rad i ţ i i , a c e s t m o n u m e n t de

gând i re care c unoa ş t e cea ma i gravă f r ămân t a r e trebuie să se regăsească.

"Eu ropa trebuie să t ră iască . E u r o p a de m â i n e n u poate fi decâ t u n conti­

nent în care comun i ta te de gând i re şi rev izu i rea antagonismelor să poa t ă

zidi o famil ie l iberă a na ţ i un i l o r conşt iente de r ă s punde rea lor, dornice să-

şi î m p l i n e a s c ă m i s i u n e a n a ţ i o n a l ă d e m n ă şi în ca re mar i l e n a ţ i u n i şi

popoarele mici să poată aduce, liber, toată puterea lor de creaţie şi apă ra re " 1 8 .

V a t rebu i foarte m u l t r e a l i s m şi o înţelegere l impede a t u t u ro r

necesităţ i lor na ţ i ona le . E u r o p a trebuie să deosebească între divergenţele

de ra f i nament sp i r i tua l şi an tagon ismele adevăra te , între colaborăr i le posi­

bile p e n t r u s a l v a r e a c iv i l i za ţ ie i şi î n t re u c i d e r e a e i , î n t r e o r g a n i z a r e a

Europe i s a u moar tea cont inen tu lu i - "Am dep l i n ă convingere că E u r o p a

nu poate m u r i " 1 9 - conch ide M. An t onescu .

U imi tor câ t de ac tua le s u n t aceste idei generoase.

A t a ş a m e n t u l s ă u faţă de Comun i t a t ea e u r opean ă este fără echivoc:

"Noi n u j u c ă m pe toate tablouri le i n terna ţ iona le . Noi j u c ă m pe onoarea şi

dreptatea Eu r ope i de m â i n e " 2 0 .

Miha i A n t o n e s c u a respecta t c a n imen i a l tu l propr iu l r a ţ onamen t :

"Când s lu jeş t i u n neam şi is tor ia lu i , s lu jeşt i c u conş t i in ţa faptei şi n u c u

t râmbi ţa nefolositoare a cuv in te lo r " 2 1 .

N-a apuca t s ă vadă roadele acestor idei de o mare actual i tate şi azi .

D e s t i n u l i-a fos t t r ag i c . C o n d a m n a t l a moa r t e în p r o c e s u l de t r i s t ă

amintire el a fost executa t la 1 iun ie 1946.

NOTE

1. "T r i b una " din 12 augus t 1941 .

2. In terv iu a l lui M. An t onescu pub l ica t de "Popolo d'ltalia" c u ocaz ia

v i z i t e i f ă c u t e î n I t a l i a î n p e r i o a d a 2 9 i u n i e - 5 i u l i e 1 9 4 3 ,

A r h . S t . B u c u r e ş t i , F o n d P r e şed i n ţ i a C o n s i l i u l u i de M i n i ş t r i , dos

1 1 5 3 / 1 9 4 3 , f. 36 .

3. A r h . S t . Bucu reş t i , fond P .C .M . , dos. 5 1 8 / 1 9 4 1 , f 7.

4. P r o ce s u l m a r e ş a l u l u i A n t o n e s c u . Documen t e 1, Ed i ţ ie p re fa ţa t ă şi

îngr i j i tă de Marce l-Dumi t ru C i u c ă , E d i t u r a S a e c u l u m I. O.; E d i t u r a

E u r o p a Nova, Bucureş t i , 1995 , p. 2 65 .

www.mnir.ro

334 P E T R E DACHE

5. Moni toru l Of ic ia l nr . 2 0 0 din a ugus t 1941 .

6. Războiu l nostru sfânt. Acte şi documente, 22-25 iunie 1941. E d . II, p. 17.

7. Prof. M iha i An t o ne s cu , R o m â n i a în E u r o p a de m â i n e . A r m a t a noas­

t r ă m â n d r i a n o a s t r ă . C u v â n t a r e a l a M a r e a A d u n a r e a c l e ru l u i şi

învă ţă tor i lor , 19 mart ie 1942 , p. 18.

8. Ib idem, p. 17 .

9. A rh . S t .Bucu re ş t i , fond P .C .M . , dosar 9 5 / 1 9 4 2 , f 16.

10. R ă z b o i u l n o s t r u s fân t . . . , p. 18.

11. Ib idem, p. 6 4 .

12. A r h . S t .Bucu re ş t i . fond P .C .M . . dosar 1 2 6 4 / 1 9 4 3 . f. 3 3 .

13. A rh . S t .Bucu re ş t i , fond P .C .M . . dosar 9 5 / 1 9 4 2 , f 4 5 .

14. Ib idem, p. 2 6 .

15. A r h . S t .Bucu re ş t i , fond P .C .M . . dosar 1 1 7 8 / 1 9 4 3 . f. 1.

16. A r h . S t .Bucu re ş t i , fond P .C .M . . dosar 1 0 7 5 / 1 9 4 3 , f. 3 .

17. A r h . S t .Bucu re ş t i . fond P .C .M . . dosar 1153 . 1943 . f. 3 8 .

1Θ Ib idem, f. 39

19. Ib idem, p. 4 0 .

20 . Prof M iha i An t o ne s cu , R o m â n i a tn E u r o p a de m â i n e , p. 3.

21 A r h . S t .Bucu re ş t i . fond P .C .M . . dosar 9 5 / 1 9 4 2 , p. 5.

MIHAI ANTONESCU ABOUT WORLD WAR Π -the BAST CAMPAIN AND EUROPE'S ORGANIZATION AFTER WAR

- S u m m a r y -

Miha i A n t o n e s c u (1904-1946) w a s a remarkab le teacher at the Law

F a c u l t y of B u c h a r e s t Un ivers i ty , a wel l-known law spec i a l i s t , a nd , since,

Sep tember 6, 1940 , w h e n he entered the Gove rnmen t led by Marsha l l Ion

A n t o n e s c u , a brave a nd perseverent defender of the nat iona l In terests and

dignity.

T a l k i n g a b o u t R o m a n i a ' s p a r t i c i p a t i o n to the w a r s t a r t e d by

G e r m a n y aga ins t U . R . S . S . , on J u n e 2 2 , 1941 , M iha i An t o ne s cu stated that

t h i s d ec i s i o n w a s t a k en b e c a u s e of the w i s h to free B a s a r a b i a , North

B u c o v i n a a n d Herţa Coun ty , occup ied ]n 1940 by the Soviet Un i on .

O u r count ry - he s a i d - h a s not led in the E a s t an aggression and

imper ia l i s t wa r , bu t a w a r of hol ly defense of our honour a nd r ights .

A s ear ly as 1942 he w a s concerned wi th Roman i a ' s p lace a nd role

in organiz ing after - w a r Eu rope . T h e final purpose w a s that the end of the

wa r s h o u l d f ind u s prepared to s u s t a i n our nat iona l in terests .

M iha i A n t o n e s c u s a y s that after - wa r E u r o p e "can only be a conti­

nen t where the commun i ty of thought and recons ider ing the antagonisms

m a y bu i l d a free family of na t ions that are aware of their responsabi l i ty" .

He c o u l d not see the r e s u l t of t hese I deas w h i c h a re s t i l l very

impor tan t now-a-days. Condemned to death wi th in the tr ia l of s a d memo-

www.mnir.ro

ry, he w a s execu ted on J u n e 1, 1946 .

ACTIVITATEA GENERALULUI D E DIVIZ IE DIMITRIU SAVA MIRCEA ÎN C E L E T R E I RĂZBOAIE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI A L XX -LEA , VĂZUTĂ D E COMANDANŢII SĂI

V a s i l e N o v a c

G e n e r a l u l D u m i t r i u S . M i r c e a face par te d in genera ţ i a ofiţeri lor

super ior i , ca re a fost ob l igată s ă part ic ipe activ l a toate cele trei războa ie

pe care ţara noa s t r ă a trebui t s ă le poarte pen t ru reîntregirea ţăr i i .

A v ă z u t l u m i n a zi lei , în o raşu l Tg . J i u , l a 5 noiembrie 1891 , c a fiu

al co lone lu lu i D . S a v a şi a l Victor ie i .

Sco l i absolvite:

a) civi le: Şcoa la P r ima r ă (4 c lase) , l a Cra iova , în 1902 ; G i m n a z i u l (4

clase) , tot l a C ra i ova , în 1906 , şi L i ceu l Teoret ic Mil i tar (3 c lase) , l a Iaş i , în

1909.

b) mi l i tare: Şcoa la . Ofiţerilor de Infanterie Bucureş t i , 1911 ; Şcoa la

de tragere a Infanter ie i - Slobozia , îh 1913 , şi Şcoa la Super i oa r ă de Războ i

Bucureş t i , 1 9 2 3 1 .

S-a căsă tor i t c u D u m i t r e s c u Z. F lo r i na , casn i că l a î ncepu t , care i-a

adus c a zes t re 6 0 h a de teren arab i l , în c o m u n a Po iana , Jud . Ia lomi ţa , şi

care, l a 10 ma l 1951 . c â n d i s-a î n tocm i t dosa ru l persona l , e ra munc i toare

la Coopera t iva de Producţ ie "F lacăra Munc i i " 2 .

S i n g u r u l l o r c o p i l , t r e c u t î n d o c u m e n t e l e m i l i t a r e , S i m o n a

D imi t r iu , s-a n ă s c u t l a 4 februar ie 1 9 3 9 3 .

A par t i c ipa t l a C a m p a n i a d in Bu lga r i a , d in 1913 , c a ad j u t an t a l

Regim. 1 Vân ă t o r i "Regele Fe r d i n a nd Γ , C a m p a n i a d in 1916-1919 a făcut-

o la acelaş i regiment , în cal itate de comandan t de compan ie , a lupta t în

Bana t şi pe Olt . unde a fost f ăcu t pr izonier . în iun ie 1918 , revine în ţa ră şi

ia par te l a lup te le d in 1918 şi 1 9 1 9 , î n C a m p a n i a d in T r a n s i l v a n i a şi

Ungar ia . Pe frontul ant isoviet ic , a luptat în B a s a r a b i a şi T t a n s n i s t r i a , în

ani i 1 941-1942 , apoi , a organ iza t C o m a n d a m e n t u l E t a pe l o r A rma t e i l a

T i raspo l , în tre 1942-1943 , în cal i tate de comandan t , pen t ru c a , în 1944 ,

să lupte în reg iunea Podul Ilioaiei - Târgu F r u m o s , d in Moldova, c u Div iz ia

13 Infanter ie , tot în cal i tate de comandan t . L a C a m p a n i a din V e s t n u a

part icipat.

R ă n i ma i grave a avut . l a piept şi l a b r a ţ u l s t âng , în luptele din

Banat , din 1916 şi la C â m p i a Tise i . în 1919, iar. în rest . doar răn i trecătoare 4 .

A f o s t r e c o m p e n s a t c u m e d a l i i ş i o r d i n e de c ă t r e t o ţ i r eg i i

www.mnir.ro

336 VAS ILE NOVAC

R o m â n i e i , d u p ă c u m u r m e a z ă :

- Meda l ia "Avân tu l Ţări i " - 1919 ;

- Meda l ia comemora t i v ă 1916-1919;

- Meda l ia "Victor ia I n te rna ţ i ona l ă " - 1919 ;

- Meda l i a "Peleş":

- O r d i n u l " S t e a u a R o m â n i e i " , c u s p ade şi p a ng l i c ă de "Vir tu tea

Mi l i tară" , pen t r u fapte de a rme - 1916;

- O rd i nu l "Co roana Român i e i " , c l a s a a IV-a, pen t ru fapte de arme -

1919 ;

- O rd i nu l " S t e aua Român i e i " , c l a s a a IV-a, de pace - 1939 ;

- O rd i nu l "Co roana Român i e i " , în grad de mare ofiţer, pen t ru fapte

de a rme - 1941 :

- O rd i nu l " S t eaua Român i e i " , în grad de comandor , pen t ru fapte de

a rme - 1 9 4 1 5 .

Sub loco tenen tu l D im i t r i u Mircea , în ani i 1912-1913 , este caracte­

r izat con t rad ic tor iu . Pen t ru a nu l 1912 , se sc r i e , între altele: "Eşi t ofiţer, la

1 octombrie 1911 , s-a mu ta t l a aces t corp, pe z i u a de 1 apri l ie 1912. Se

p r e z i n t ă foar te b i n e , a d e v ă r a t o s t a ş , r e z i s t e n t ; n u ş t ie ce î n s e a m n ă

obosea lă , î nca lecă b ine şi trage bine c u a rma" .

îşi î ndep l i neş te se rv i c i u l p rea b ine , îi p lace ca r i e ra ; se devotează

pen t ru soldat; î n s ă ş i aprec ie rea d-lui C o m a n d a n t al Reg imentu lu i "Rovine"

26 îi este favorab i l ă , ca re se exp r imă ast fe l : "Am cons ta t a t că plutonul

c omanda t de sub loco tenen tu l D im i t r i u M i r cea a fost b ine condus şi in­

s t ru i t . . . îngr i jeşte de soldat . . . le vorbeşte. î n f l ăcă rându- i , a s u p r a dragostei

ce trebuie să a i b ă faţă de Ţară - T ron . . . îi prezic că v a fi u n b u n ofiţer" 6 .

L a Şcoa l a de tragere a Infanter ie i , A l ex i u , C o m a n d a n t u l şcolii, îl

dec lară "med ioc ru " la î n v ă ţ ă t u r ă , iar la modu l de comportare , îl aprecia:

"Nici a tent , n ic i s t ă ru i to r , n ic i ordonat". Numa i la apt i tud in i , recunoaşte

că e "bun t răgător" , f i indcă ob ţ i nuse p remiu l 1 l a t ragere 7 .

Notarea , pe a n u l 1913 , i nc l us i v în t impu l c ampan i e i , este foarte

b u n ă , f i ind î n s u ş i t ă şi de genera lu l G ă r descu , comandan tu l Diviziei I: "Pe

t impul mob i l i z ă r i i , a fost ofiţer c u aprov iz ionarea la t rupa de acoperământ

l a R a s t u (Jud. Dolj) , unde şi-a î ndep l i n i t conşt i inc ios însărc inăr i l e funcţiei

sa le , t r upa f i ind b ine h r ăn i t ă " .

Pe t impu l Campan i e i , a fost ofiţer ad ju tan t al Reg imentu lu i , luând

parte l a toate ac ţ iun i l e Co rpu l u i , între care pot c i ta : t recerea Dună r i i în

noaptea de 1-2 iu l ie , m a r ş u l de la D u n ă r e c u D e t a ş a m e n t u l Mixt la Viaţa,

m a r ş u l f o r ţ a t de l a V i a ţ a l a F e r d i n a n d o v a , m i ş c a r e a de f l a n c de la

Fe rd i n andova pen t ru ocupa rea pasu l u i Petropov, la 11 iul ie.

în tot t impu l Campan i e i , a fost neobosit , z i u a şi noaptea , pentru

î n dep l i n i r e a î n s ă r c i n ă r i l o r s a l e , c u m u l t ă vo i n ţ ă şi m u l t ă s t ă r u i n ţ ă din

par tea s a . E s t e u n temperament l in işt i t , foarte d isc ip l ina t şi p ă s t r u n s de

s im ţu l dator ie i .

Autor i ta tea nu-i l ipseşte; foarte b u n c ama r ad , are des tu l cura j mi-

www.mnir.ro

ACTIVITATEA GENERALULUI DE DIVIZIE DIMITRIU SAVA MIRCEA 337

l i ta r , foar te devo ta t s e r v i c i u l u i , d e m n , m o r a l ş i c u o c o n d u i t ă foarte

b u n ă . . . A îngri j i t foarte b ine de soldaţ i i şi ca i i S t a tma jo ru lu i Reg imentu lu i ,

p recum şi de ma ter i a l u l ce i s-a încred in ţa t .

C r e d că , d u p ă ce va trece Şcoa la Spec ia l ă de Infanterie, va î n a i n t a

excepţ iona l 8 .

F o a i a ca l i f icat ivă , pe a n u l 1914 , îi rel iefează ca l i tă ţ i le de "foarte

bun i ns t ruc to r şi t răgător , c u a r m a şi revolverul" , so l idă educaţ ie m i l i t a ră ,

sp i r i tu l os tăşesc , pr iceperea în apl icaţ i i le pe h a r t ă şi pe teren, b u n ă cred­

in ţă , a p l e c a r e a că tre s t u d i u . C o m a n d a n t u l Div iz ie i 1 e de părere să fie

scos de l a aproviz ionare şi s ă fie t recut l a t r u p ă , "spre a înv inge u n fel de

timiditate n a t u r a l ă ce are" .

L a 1 no iembr ie 1916 , locotenent-colonelul B ădescu , comandan tu l

Reg imentu lu i 1 Vână t o r i , a r a t ă că: "Locotenentu l D im i t r i u M i rcea a l ua t

parte, în c ampan i e 1916 , l a luptele pen t ru cuce r i r ea Mun te lu i "Al ion", la a

d o u a o f e n s i v ă pe V a l e a J i u l u i , l a D e a l u l M a r e , C o r n u l Z ă n o a g e i ş i

Munce lu l , l a ofensiva pe Va l ea O l tu lu i , l a cuce r i r ea Munte lu i C ă r b u n a r u şi

Muntele lu i " M o r m â n t u l " . L a luptele de la A l ion , a fost grav răn i t . î n toate

aceste lupte, a comanda t C a m p a n i a 8-a conducând-o , c u m u l t ă b ă rbă ţ i e

şi b r a vu r ă ; a m ceru t decorarea aces tu i d is t ins şi b rav ofiţer, în ma i mul te

r ându r i , c u " S t e aua Român i e i " c u spade , în gradu l de cava ler .

E s t e de regretat că , în luptele de l a " M o r m â n t u l " a d i s p ă ru t , desig­

ur, c ă z â n d pr izonier în mâ i n i l e v r ă j m a ş u l u i 1 0 " .

Munte le Al ion a fost cucer i t de soldaţ i i Reg imentu lu i 17 Mehed in ţ i

si de "o compan ie de vână to r i " , (deci Compan i a 8-a, c o m a n d a t ă de Mircea

D im i l i r u - s u s ţ i n e C o n s t . K i r i ţescu . C u aceas t ă ocaz ie , s-au c a p t u r a t

n o u ă of i ţer i şi 6 4 5 s o l d a ţ i . în f r un t e c u m a i o r u l Wolf , c o m a n d a n t u l

Sectoru lu i A l ion . p e m i ţ â n d trupelor r o m â n e să intre în Orşova , la 4 sep­

tembrie 1 9 1 6 " .

Co l one l u l P. C ă n c i u l e s c u , c o m a n d a n t a l Reg imen tu l 1 V â n ă t o r i

"Regele F e r d i n a n d " , s u s ţ i n e că locot. D im i t r i u M i rcea s-a d i s t i ns , l a 19

a ugus t 1 9 1 6 . " î n a t a c u l p o z i ţ i u n i l o r i n a m i c e de pe Mun t e l e A l i on (n.

Orşova). . . în care l u p t ă a dat dovadă de mu l t cura j şi vrednic ie , m e r g â n d

in î n m i e a compan ie i sa le , în l i n i a I (din ca re c au z ă a fost grav r ă n i t şi

evacuai . . . ) V indeca t complet , a veni t d in nou pe front, pe Va l ea O l tu lu i , în

octombrie 1916 . l u â n d c omanda Compan ie i a 5-a şi l u p t â n d c u hă rn i c ie şi

b ravură pe poziţ i i le de l a C ă r b u n e a s a (n.v. Bă i şoara ) , M o r m â n t u , l u â n d

pa r t e î n s e m n a t ă l a c u c e r i r e a a c e s t o r p o z i ţ i u n i ş i r e z i s t â n d c u

î n c ă p ă ţ â n a r e n u m e r o a s e l o r c o n t r a a t a c u r i i n a m i c e şi c o n t r a a t a c â n d

mereu, p â n ă c â n d , în z i u a de 17 octombrie 1916 , în t impul con t r aa t acu ­

lui, f i ind copleşit de forţe super ioare i namice , a c ă zu t p r i zon ie r " 1 2 .

A fost d u s în l agă ru l de l a S t r assund-Pomeran i a , unde s-a compor­

tat, " c a şi în t impu l luptelor: r o m â n şi o s t a ş " 1 3 .

G e n e r a l u l B ă d e s c u , c o m a n d a n t u l Br igăz i i a 8-a In fan ter ie , fost

c o m a n d a n t a l R e g i m e n t u l u i 1 V â n ă t o r i , c o m p l e t e a z ă : "A l u p t a t s u b

www.mnir.ro

338 VAS ILE NOVAC

comanda mea . l a cuce r i r ea Munte lu i Ofa iva (Alion). în z i ua de 19 august,

unde a comanda t Compan i a a 8-a. care . î m p r e u n ă c u a 7-a. a format re­

zerva Reg imentu lu i , unde . în momentu l a tacu lu i , s-a p u s în f runtea com­

pan i e i , t ă i n d reţele le de s â r m ă , a p ă t r u n s în t r an şee l e i n a m i c e , con­

t r i bu ind la căderea întregii poz i ţ i un i : a ic i . a c ă zu t grav răn i t .

L a 3 o c t o m b r i e . î n a p o i n d u - s e l a R e g i m e n t , a l u a t c o m a n d a

Compan i e i a 5-a, pe care a comandat-o c u m u l t ă destoin ic ie şi b ravură , pe

Va lea O l tu lu i , la a t acu l Mun teu lu i C ă r b u n a r u şi M o r m â n t u .

L a 15 o c t o m b r i e . B a t a l i o n u l 2 , s u b c o m a n d a m a i o r u l u i

F ome t e s cu . a pr imi t ord inu l să a tace , pr in su rp r i ndere . în zorii z i lei , inam­

icul ce o cupa Munte le M o r m â n t u l . C o m p a n i a s a a format l in ia l-a, care

î m p r e u n ă c u a 7-a ( căp i t anu l Ch i u r t u ) , pr intr-un a tac pu tern ic , s-a oprit

la 20 m. de i n a m i c c a re . s i m ţ i n d m i ş c a r e a t rupe lor noas t re , a început

locur i pu tern ice de a rme . grenade, mitra l iere şi focuri de art i ler ie. Acest

a tac a fost ţ i n u t pe loc şi din c auz ă că comandan tu l Br igadei n u a trimis

în t ă r i r i l e l a t imp: Ba t a l i o nu l f i ind copleş i t de forţe mu l t super i oa re , pe

ambele f l ancur i , a fost nevoit să se retragă, pe care înconjurându-l . aproape

întreg ba ta l i onu l , c a r e s u f e r i s e p i e rder i foarte m a r i . a fost ap roape în

î n t reg ime c ap t u r a t de i n am i c , p r in forţă m a j o r ă , c u c o m a n d a n t u l său.

ma ioru l F a m e t e s c u : a ic i a fost şi locot. D im i t r i u Mircea care . î m p r e u n ă cu

ce m a i r ă m ă s e s e d i n c o m p a n i a s a . a c ă z u t p r i z o n i e r i n m â n a

a d v e r s a r u l u i " 1 4 .

Pen t ru aceste acte de b r avu r ă . îl p ropune să fie î n a i n t a t la gradul

de c ă p i t a n şi s ă fie decora t c u ordinele "Co ro ana R o m â n i e i " şi "Steaua

Român i e i " . în grad de c a v a l e r 1 5 .

în per ioada 23 iulie-31 octombrie 1918 , a comanda t Compan i a a 4-

a a Ba ta l i onu l u i 1 Vână to r i , "unde a p u s la contr ibuţ ie tot suf letu l , toată

energia şi toată pr iceperea s a . c a această compan ie să fie o companie de

n ă d e j d e şi m o d e l s u b toa te r a p o r t u r i l e . . . M e r i t ă a î n a i n t a în mod

excep ţ i ona l " 1 6 . Gne r a l u l M ihă i l escu , comandan tu l diviziei , conch i z ând că

este "prea b u n ofiţer", a ra t ă că, în calitate de fost pr izonier . î na in tarea tre­

bu ie să o s tab i lească M i n i s t e r u l 1 7 .

L a 1 apr i l ie 1919 . genera lu l N i co l aescu . c omandan t u l Brigăzi i 1

V â n ă t o r i , a r ă t â n d că " în c a m p a n i a 1916-1918 . s-a pur t a t c a u n erou",

com i s i a î n s ă r c i n a t ă de Min is ter pen t ru ce rce ta rea faptelor sa le l-a găsit

"demn de a î na i n t a . . . astfel că. as tăz i , se aş teap tă î na i n t a rea s a la gradul

de c ăp i t a n , pe care-1 mer i t ă c u d i s t i nc ţ i e " 1 8 .

C o l o ne l u l B a s a r a b e s c u , c o m a n d a n t al R eg imen t u l u i 1 Vânător i

"Regele Fe rd i n and " , pen t ru a nu l 1919 , este de părere că D im i t r i u Mircea a

dat dovadă de vitejie şi în luptele din T r an s i l v a n i a , dar şi în zilele de 22 şi

23 iul ie 1919 , c u ocaz ia ofensivei con t ra bolşevici lor, c ă p i t a n u l Dimitriu

Mircea , care c omanda Ba ta l i onu l 1 din Regiment , la Ge rva r şi Mindzenet,

a dat dovad ă de adevăra t e rou .

în t r-un momen t cr i t ic , c â n d i n am icu l încerca u n con t raa tac , căpi-

www.mnir.ro

ACTIVITATEA GENERALULUI DE DIVIZIE DIMITRIU SAVA MIRCEA 339

Lanul D im i t r i u . in f runtea ba ta l ionu lu i , a î n a i n t a t la a tac a s u p r a sa t u l u i

Şuva r . care , în s e a r a zilei de 22 iul ie, a fost cucer i t . L a Mindzenet , acelaşi

c u r a j şi f r u m o s e x e m p l u , da t de c ă p i t a n u l D i m i t r i u a f ă c u t c a t r u p a

î m b ă r b ă t a t ă s ă o b ţ i n e m v ic to r i a de l a 2 3 iu l i e , p r i n c u c e r i r e a s a t u l u i

Mindzenet .

C ă p i t a n u l D im i t r i u , în această din u r m ă l up t ă , a c ă zu t r ăn i t , iar.

pen t ru c u r a j u l şi modu l desto in ic c u m şi-a condus ba ta l ionu l la victorie, a

fost p ropus la ord inu l "Mihai Vi teazu l " , c l a s a a 3-a.

Deşi r a n a η -a fost bine v indeca tă , a reveni t la un i ta tea s a , c u do­

r in ţa pe care şi-a realizat-o de a i n t ra c u Reg imentu l în B u d a p e s t a 1 9 .

G e n e r a l u l N i c o l a e s c u . c o m a n d a n t u l B r i g ă z i i 1 V â n ă t o r i , î ş i

î n suşeş te p ropune rea de a fi î n a i n t a t . în mod excepţ iona l , l a g radu l de

maior şi crede că . d ac ă îşi v a cu l t iva însuş i r i le ostăşeşt i , c u care e dotat de

n a t u r ă , va u r c a "cele ma i înal te trepte ale ierarhie i mi l i tare". Şi genera lu l

L u c a , c omandan t u l Diviziei 1 Vână to r i îşi î nsuşeş te notele bune şi prop­

une rea de " î na i n t a re excepţ iona lă "20 . Caracter izăr i le făcute de locotenent

c o l o n e l u l P o p o v i c i , c o l o n e i i : B a s a r a b e s c u , L i n t a ş , Ş t e f a n I o n e s c u ,

Procopiu , Mano l e s cu . G ro j i a nu , Şteflea, A l . O r ă ş a n u . î .C . Popescu , L u c a

C . P o p e s c u ş i a l ţ i i ş i de c ă t r e g e n e r a l i i : N I c o l e s c u , L u c a , G o r s k y .

S amsanov i c i , I. Popescu , Pana i t e scu , C . E l i a d . Ion J u r j e s c u , G ro j i a nu . M.

Tod i r e s cu , D. Popescu , Bădescu , P. Dum i t r e s c u . N. C i upe rcă , I. Prodan , E .

Vă r t ă j e anu , G r . . C o r o a m ă . Şteflea, Cons tan t i n I onescu S i n a i a , examenele

promovate, condu i t a şi îndep l in i rea exemp la ră a obl igaţi i lor de serv ic iu au

determinat î na i n t a rea s a p â n ă l a gradu l de general de b r i g a d ă 2 1 .

De l a 1 iunie-la 31 octombrie 1941 , comandan tu l Diviziei a 15-a,

generalul Ion C . Popescu . îl no tează între altele: " . . .Genera l , foarte capabi l ,

a a r ă t a t mu l t cura j în l up t ă ; brav şi fără t eamă , a trăit în mi j locul trupei ,

pen t ru ca re a cons t i t u i t u n exemp lu . E s t e mora l , c u educa ţ i e m i l i t a r ă

sol idă.

V. A î ndep l i n i t funcţ ia de comandan t s e c u n d al Diviziei şi a fost

î n t rebu in ţa t , ma i tot t impul campan ie i în cal itate de comandan t de gru­

pare tact ică .

Pe t impul R ă z bo i u l u i contra Un iun i i Soviet ice, a act ivat:

De la 22 VI-6 VII. a coordonat a c ţ i u nea a d o u ă g r u p ă r i tact ice

aflate în a p ă r a r e , pe Pru t . în zona nord Huş i ; a contr ibu i t , c u folos, l a

pregătirile ce s-au f ăcu t în vederea treceri i P ru tu l u i : pe t impul opera ţ iu ­

nilor a as igura t s cu rge rea eşa loane lor de trecere;

De la 6.Vn-14.VII, a comanda t grupare tact ică, c reând , ma i înt î i ,

capul de pod, d u p ă care a î n a i n t a t c u repez ic iune spre est , t r ave rs ând

masivu l p ă d u r o s Corneş t i ; l a Văs ien i , s-a d is t ins , în aces t t imp. pr in con­

traatacul ce a î nd rep ta t în f lancu l şi spatele i n am icu l u i , ce a t a c a cetatea

Lăpuşna şi ma i l a s u d .

Con t r a a t a cu l a fost foarte eficace şi a permis î na i n t a rea în t regu lu i

Corp de A r m a t ă (3)peste p ă d u r e a Hânce ş t i . A a t aca t , apo i . pe d i recţ ia

www.mnir.ro

340 VAS ILE NOVAC

Ruseşt i- Ia loveni , pen t r u manev r a r e a C h i ş i n ă u l u i , pe l a s u d , şi a înlesnit

a t acu l g e rmano- român , pe l a nord .

De la 18.VII-23.Vn. a comanda t grupare tact ică , în luptele de la

T i gh i na , C ă u ş a r i i Noi şi To lmaz , pe N is t ru .

A execu ta t recunoaş terea Nis t ru lu i . în reg iunea Ch i ţ can i .

De la 4.VIII-5.IX, a c o m a n d a t g r upa re t ac t i c ă î n lup te le de la

S ibka-Komarova-Nico laevska . A executa t ma r şu r i l e forţate, pen t ru a cădea

l a e s t de O d e s a . A execu t a t r e cunoa ş t e r i p u t e r n i c e , a v â n d c a rezultat

c u ce r i r e a ş a n ţ u l u i an t i car .

A a t a ca t , l a 2 4 a ugus t , a r up t d i spoz i t i vu l i n a m i c , d u p ă care a

î n a i n t a t sp re l i tora lu l Măr i i , s u s ţ i n â n d lupte şi î n zilele de 3 0 şi 31 august,

p en t r u conso l i da rea avanta je lor ob ţ i nu te .

De la 17.IX-18.X a comanda t D e t a ş a m e n t u l Oceacov (1 regiment a

2 ba ta l ioane , 1 diviz ion art i lerie) , în acoper ire , pe mare .

De la 18.X-31.X, a ţ i n u t locul l a c omanda Diviz iei . în toate aceste

fapte de a r m e , s-a c ompo r t a t foarte b i ne , i a r r e zu l t a t e l e o b ţ i n u t e au

în lesn i t , în toate împre ju ră r i l e , a c ţ i unea Diviz ie i .

G r u p a r e a ce a comanda t a fost c i tată , pr in ordin de z i pe Divizie în

ma i mu l te r â n d u r i , p r e c u m şi pe A r m a t a a IV-a.

A fost p ropus pen t r u decorarea c u O rd i n u l " S t e aua Român i e i " şi

O rd i nu l "Miha i V i teazu l " .

A dovedit foarte bune apt i tud in i de a c o m a n d ă , în t imp de război o

mare un i ta te (br igadă m ix t ă , divizie).

V I . V e c h i m e a în grad - 10 ma i 1941 . Nu are defecte, general de fru­

mos viitor.. .

V I I . E s t e u n genera l foarte b ine pregăt i t şi de n ă d e j d e " 2 2 .

C o m a n d a n t u l G r u p u l u i 5 A r m a t ă , s u b ordinele c ă r u i a a luptat la

30 iul ie 1941 , a d ă u g a : " am vă zu t în ma i mul te r â n du r i , pe front, pe gener­

a lu l D im i t r i u Mircea , c o m a n d â n d grupare tact ică .

A c ondu s c u m u l t ă pr icepere, cura j şi s t ă r u i n ţ ă .

Totdeauna , în primele linii, a fost un frumos exemplu pentru subal­

terni i s ă i . E s t e u n desăvârş i t c omandan t de r ăzbo i , care n u se cruţă şi

c a re . p r i n energ ia şi exemp l u s ă u . s t imu l e a z ă , c u mu l t folos, pe subal­

terni i s ă i .

S-a evidenţ iat . în mod spec i a l , în luptele de l a sud-vest Buyalik,

c â n d a c ţ i u n e a g r up ă r i i s a l e tac t ice a î n l esn i t mu l t ope ra ţ i un i l e C A . şi

a j ungerea Ia l i toral .

C a c o m a n d a n t a l D e t a ş a m e n t u l u i Oceacov , d e p i n z â n d direct de

C A . , a dovedit o J ud i c i oasă aprec iere a s i tuaţ ie i şi a te renu lu i , adaptând

un dispozit iv logic şi co respunză to r s i tuaţ ie i tact ice.

î n c o n c l u z i e , u n foarte b u n of i ţer g ene r a l , c a r e v a c o m a n d a o

divizie c u foarte b une rezu l t a t e " 2 3 .

C o m a n d a n t u l A rma te i a IV-a, genera lu l de corp de a r m a t ă adju­

tant, N. C iupercă , îşi însuşeşte aprecierile şi îl consideră: "Foarte b un gene-

www.mnir.ro

ACTIVITATEA GENERALULUI DE DIVIZIE DIMITRIU SAVA MIRCEA 341

ra l , care v a pu tea c omanda diviz ion, în foarte bune cond i ţ i i " 2 4 .

în t re 1 no iembr ie 1941 şi 10 februarie 1942 , este notat de gene­

ra l u l Ion C . Popescu , c omandan t u l Diviz iei a 15-a: " P ân ă l a data de 17

decembr ie 1 941 , mi-a ţ i n u t locu l la c omanda Diviz iei , iar , de l a această

da t ă , a t recut c omandan t s e c u n d . S-a comportat tot aşa de b ine şi c u ace­

leaşi f r umoase rezul tate ca în trecut ; a m consta ta t că a condus c u toa tă

energia , a l ua t m ă s u r i Jud ic ioase în g reaua s i tuaţ ie în care s-a găs i t Divizie

pe t impu l t r anspo r t u l u i în ţ a r ă , d in c a u z a de s f und ă r i i complete a d r u ­

mur i lor şi a d is tanţe lor foarte ma r i de p a r c u r s , câ t şi pe t impu l demobi­

l izări i un i t ă ţ i l o r , care a d e cu r s în ordine şl l in iş te .

îl aprec iez c a u n foarte b u n genera l , c ă ru i a 1 se poate î nc red in ţ a

c o m a n d ă de mare un i ta te în l u p t ă " 2 5 .

î n t re 2 2 i a nua r i e şi 2 2 iun ie 1 9 4 2 , a fost n um i t în f r un tea une i

divizii şi c omandan t a l E tape lo r de E s t .

C o m a n d a n t u l A rma te i a 3-a, genera lu l Petre D u m l t r e s c u , pen t r u

această pe r i oadă , îl no tează că şi-a î n tocm i t u n p lan Jud ic ios de l u c r u , pe

care l-a u r m ă r i t , " c u perseverenţă şi tenaci tate ş i , în c a d r u l mi j loace lor

m o d e s t e , a s t r â n s r e s u r s e a p r e c i a b i l e , pe c a r e le-a p u s l a d i s p o z i ţ i a

Armate i a 3-a, pen t ru trupele din T r a n s n i s t r i a " 2 6 .

Şe fu l Mare lu i S t a t Major , genera lu l Şteflea, îl no tează , pen t ru inter­

va lu l 2 2 iun ie 1942-31 octombrie 1943 . Conc l u z i a s a că este u n "eminent

genera l , c ă r u i a îi a d u c cele ma i ma r i laude" , se ba za pe u r m ă t o a r e a a rgu ­

m e n t a ţ i e : " d a t o r i t ă m u n c i i e x c e p ţ i o n a l e d e p u s e şi c o m p e t e n ţ e i s a l e

r ecunoscu te , a reuş i t s ă real izeze:

- organ izarea Comandamen t u l u i capab i l să execute în foarte bune

cond i ţ i un i , toate î nsă rc ină r i l e grele de l a Marele S ta t Major;

- s tab i l i rea câ t ma i aproape de realitate a resurse lo r ter i tor iului ;

- s t r ângerea şi depoz i tarea resu rse lo r necesa re Armate i aflate pe

teritoriu şi în trecere, pr in zona etapelor;

- dese rv i r ea ma t e r i a l ă a t rupe lor aflate pe ter i tor iu şi în t recere

spre front s a u , î napo i , în ţară ;

- ech i pa rea trupelor aflate în T r a n s n i s t r i a , p r e cum şi organ izarea

atel ierelor pen t r u r ecupe ra rea ech ipamentu lu i ;

- a expediat pe front cant i tă ţ i le necesare de a rmamen t , m u n i ţ i u n i ,

mater ia l de gen iu şi c a r b u r a n ţ i " 2 7 . Genera l u l Şteflea, spre s fârş i tu l c a r a c ­

terizări i a d a u g ă : "Dac ă t ranspor tur i le d in zona E tape lor spre front, con ­

duse de german i a r fl pu tu t sa t is face nevoile; trupele noastre n-ar fi sufer i t

de n im ic , a t â t de bine f unc ţ i ona Comandamen t u l E tape lo r de E s t " 2 8 .

în t re 1 no iembr ie 1942 şi 3 0 apri l ie 1943 , este notat tot de gener­

a lu l Ştef lea, şeful Mare lu i S t a t Major, care îl cons ide ra acelaş i genera l emi ­

nen t , m e n ţ i n â n d " a p r e c i e r i l e e x c e p ţ i o n a l de b u n e " , d i n a n u l t r e c u t ,

a d u c â n d a rgumente concrete:

" a a s i g u r a t c a z a r e a , i n s t a l a r e a şi do t a rea sp i ta le lo r , r e u ş i n d s ă

insta leze în spita lele din zona etapelor. . . 22 .731 răn i ţ i , d in 4 9 . 9 6 3 evac-

www.mnir.ro

342 VAS ILE NOVAC

ua ţ i de pe front;

- a i ns ta l a t staţi i le de deparaz i tare (în care a u fost îngri j i ţ i 180.013

ostaşi);

- a dotat toate f o rma ţ i un i l e d in T r a n s n i s t r i a şi de est de B u g cu

mater ia le san i t a re ;

- a îngr i j i t pe l âng î ă cei 5 .888 cai ai Armate i , aflaţi în Transn i s t r i a ,

î n c ă 4 .871 ca i u za ţ i şi bo lnav i , t r imiş i de pe front;

O d a t ă c u re tragerea res tur i lor Armate lo r a Il-a şi a IV-a, a u fost

l ăsaţ i î n T r a n s n i s t r i a , pen t ru refacere, 2 4 . 008 ca i , dintre care 12 .252 erau

şch iop i . Toşi aceşti ca i a u fost îngrij iţ i şi redaţi Armate i ;

- a contr ibui t , c u m â n ă de l u c r u (ostaşi), c u an ima le şi veh icu le , la

ag r i cu l t u r ă , d â n d astfel , u n mare a jutor G u v e r n ă m â n t u l u i T ransn i s t r i e i ;

- a caza t , h r ă n i t şi ech ipa t între 3 .594 şi 7 .741 pr izonier i ;

- a p u s în f u n c ţ i u ne numeroase indus t r i i şi s tab i l imente hotărâte,

a l u c r a pen t r u A r m a t ă " 2 9 .

în t re 1 ma i 1943 şi 10 iun ie 1944 , n u are no t ă r i iar , între 10 iunie

şi 3 0 a ugu s t 1944 , este carac ter i za t de genera lu l N ico lescu , comandantu l

C o r p u l u i 5 A r m a t ă : " G e n e r a l u l D im i t r i u M i r c e a a reven i t s u b ordinele

m e l e , o p e r a t i v , de l a 10 i u n i e , c â n d D i v i z i a a 13-a a fos t p u s ă să

î n l ocu i a scă D iv iz ia a IV-a, pe pozi ţ ia T r a i a n . în per ioada a ceas t a de timp, a

con t i nua t s ă execute şi s ă desăvârşească organ izarea Poziţiei T r a i a n , după

care D iv iz ia a fost p u s ă în s i t u a ţ i u n i c u totul dificile, pe Moldova şi Şiret,

fi ind, î n u r m ă , d e z a rma t ă .

Gene r a l u l D im i t r i u a dovedit că este u n desto in ic comandan t de

M(are) . U(n i tate) . d in per ioada I-ia a campan i e i şi d in per ioada refacerii

Diviziei în garn izoanele de p a c e " 3 0 .

Şi c omandan t u l Arma te i al PV-a este de acord c u aceste aprecieri,

c on s i d e r â nd că: " E s t e u n destoin ic comandan t de divizie, în care mi-am

p u s n ă d e j d e a " 3 1 .

Pe b a z a une i note din 11 ma i 1951 , a l c ă t u i t ă de o comis ie formată

dintr-un locotenent major-preşedinte , şi câţ iva locotenenţ i , unde numa i G.

M i h a ş c u s e m n e a z ă citeţ, genera lu l locotenent D im i t r i u S a v a Mircea este

cons idera t " d u ş m a n u l reg imulu i de democraţ ie p opu l a r ă şi se apreciează

că n u se poate conta pe el şi, deci , s ă n u fie lua t în ev idenţă , avându-se în

vedere c ă pă r i n ţ i i soţiei a u de ţ i nu t 3 0 0 h a de p ă m â n t , din care 6 0 au fost

pr imite c a zes t re şi expropr iate , în 1945 . D u p ă ieşirea din a r m a t ă , s-a dus

la u n c u m n a t a l s ă u , în Ia lomi ţa , s ă demonteze tractoru l ce avea şi atunci,

c l a s a munc i t o a re a u (sic!) p r i n s pe a ces t strigoi şi l-a obligat să-şi sta­

b i lească domic i l iu l l a C r a i o v a " 3 2 .

M i r cea Dum i t r i u şi-a î n cepu t ca r ie ra m i l i t a r ă , l a 1 octombrie 1911

c a sub loco tenen t la reg imentu l 26 "Rovine" , d u p ă care a trecut , l a 1 aprilie

1912 la Ba t a l i onu l 1 Vână to r i , unde devine locotenent (1 .XI . 1914) şi căpi­

tan (1917) . D u p ă o s cu r t ă per ioadă , în 1919 , la Co rpu l 2 A r m a t ă - Divizia

a I V - a , r e v i n e l a R e g i m e n t u l 1 V â n ă t o r i ( m a i o r - 1 9 2 0 ) , t r e c e la

www.mnir.ro

ACTIVITATEA GENERALULUI DE DIVIZIE DIMITRIU SAVA MIRCEA 343

C o m a n d a m n e l u l Co rpu l u i Vână to r i l o r de Munte (1925) şi, apoi , la Marele

S ta t Major (1926-1932) , c â n d eate avansa t locotenent colonel (1930) . E s t e

mu ta t l a Reg imentu l 1 Vână t o r i de G r a d ă nr . 2 "Reg ina E l i s abe t a ' (1932¬

1934) , rev ine l a Marele S t a t Major (1934-1936) , e a vansa t colonel (1 apri l ie

1936) şi p r imeş t e c o m a n d a Reg imen tu l u i 2 G r ăn i ce r i ( 1937-1938 ) . D i n

1 9 3 9 , t rece pe l a M i n i s t e r u l A p ă r ă r i i Na ţ i o n a l e , l a Ma re l e S t a t Ma j o r

( 1940 ) , l a B r i g a d a a IV-a In fan te r ie şi l a A r m a t a a I l I-a, c a s u b ş e f a l

Mare lu i S t a t Major, şi, apoi , c omandan t s e c u n d al Diviziei a 15-a (1941) .

L a 10 ma i 1941 devine general de br igadă . S t ă 10 zile la A r m a t a I

(10-20 i a n u a r i e 1 9 4 2 ) , d u p ă c a r e es te n u m i t c o m a n d a n t a l E t a p e l o r

Armate i a IlI-a, apoi comanda t al Diviziei 13 Infanterie 922 i anuar ie 1943

- 1 decembr ie 1944) , unde a fost î n a i n t a t l a gradu l de genera l de divizie

(10 m a i 1 9 4 4 ) . L a 1 d e cemb r i e 1 9 4 4 , es te n u m i r d i r ec to r l a D i r e c ţ i a

L icee lor Mi l i tare de l a M ins i t e ru l de Ră zbo i , i a r d in 15 februar ie 1945 ,

comandan t al Co rpu l u i IV Ter i tor ia l p â n ă l a 9 augus t 1946 , c â n d este tre­

cut în disponivbi l i tate şi , peste u n a n , în reze rvă 3 3 .

Gene r a l u l D im i t r i u Mircea , în toate cele trei războa ie , c a şi în t imp

de pace , a dat dep l ine dovezi că a fost u n u l dintre n u m e r o ş i i e m i n e n ţ i

ofiţeri a i A rma t e i R o m â n e d in p r i m a J u m ă t a t e a v e a c u l u i n o s t r u . B i n e

pregăt i t profes iona l , t r ăgă tor de el i tă , u n b u n i ns t ruc tor , iub i tor şi b u n

îngri j i tor a l oameni lor , cai lor şi mater ia le lor din dotare. Foarte b u n ofiţer

de r ăzbo i , care s-a d is t ins , ma i a les , în luptele ofensive din Bana t , Va l e a

Ol tu lu i şi d in Unga r i a (In p r imu l războ i mondia l ) s a u pen t ru dezrob i rea

Basa rab i e i şi Uc r a i ne i (al doi lea război mondia l ) . Pe front, ch i a r super ior i i

să i , î n c ă de a t u n c i , l-au d enum i t e rou şi l-au p ropus p en t r u v i te j ia şi

răni le c ăp ă t a t e în Ungar i a , cât şi pen t ru vitej ia, pr iceperea şi î nd r ă znea l a

dovedite în U c r a i n a , în d o u ă r â n du r i , deci , la decorarea c u ord inu l mi l i tar

"Mihai V i teazu l " .

A fost şi u n exce len t gospodar , r ema r c ându-se , în a ce s t s e n , în

c ampan i a din Bu l ga r i a (1913) şi, ma i c u s e amă , în 1942-1943 , la T i r a spo l ,

ca organizator şi c omandan t al E tape lo r Armate i a IlI-a.

A fost notat şi aprec ia t de mar i persona l i t ă ţ i ale Armate i R o m â n e ,

inc lus iv în a l doi lea războ i mond ia l , de c omandan ţ i i Armate lor a IlI-a şi a

IV-a şi de şeful Mare lu i S t a t Major.

D a c ă sacr i f ic i i le , răn i le şi jer t fa de sânge date d u p ă pr imele d o u ă

războa ie , i-au a d u s sat is facţ ia reîntregiri i ţări i şi pos ib i l i ta tea î na i n t ă r i i ,

d u p ă meri t , pe treptele ierarh ie i mi l i tare, sacri f ic i i le şi energ ia cheltu i te în

u l t imul războ i i-au pr ic inu i t um i l i n ţ a dezarmăr i i Diviziei a 13-a de către

noul a l i a t de l a r ăsă r i t , t recerea în rezervă , ob ţ i nerea ca l i f i ca t i vu lu i de

"strigoi" şi " d u ş m a n a l reg imulu i " şi, ma i a les , ocuparea şi c i un t i rea ţări i şi

în p r imu l r â n d a ter i tor iu lu i la a că ru i el iberare îşi a du sese o î n s e m n a t ă

contr ibuţ ie .

www.mnir.ro

344 VAS ILE NOVAC

NOTE

1. A r h i v a M ins te ru l u i Apă r ă r i i Naţ iona le , fond dosare , n r . 4 5 2 8 / 1 9 7 4 ,

f.3.

2. Ib idem, f. 5 şi 3.

3. Ib idem, f. 5.

4. Ib idem, f. 7-6.

5. Ib idem, f. 16.

6. I B I D E M , f. 12 .

7. Ib idem, f. 13.

8. Ib idem, f. 14.

9. Ib idem, f. 16.

10. Ib idem.

11. C o n s t a n t i n K i r l ţ e s c u , I s t o r i a R ă z b o i u l u i p e n t r u R e î n t r e g i r e a

R o m â n i e i 1916-1919 , vol. I, Bucu reş t i , pag. 2 26 .

12 . A r h . M i n A p . N a ţ . , fond cit . , f. 17.

13. Ib idem.

14. Ib idem, f. 18.

15. Ib idem.

16. Ib idem, f. 19.

17. Ib idem.

18. Ib idem, f. 2 0 .

19. Ib idem, f. 2 1 .

20 . Ib idem.

2 1 . Ib idem, f.f. 22-54.

2 3 . Ib idem.

24 . Ib idem. f. 5 5 .

2 5 . Ib idem, f. 56 .

26 . Ib idem, f. 57 .

27 . Ibi.dem.

28 . Ib idem.

29 . Ib idem, f. 58 .

30 . Ib idem, f. 59 .

3 1 . Ib idem.

3 2 . Ib idem, f. 17.

3 3 . Idem, Pond Reg is teu l Infanterie Act iv i , vol . 5, f. 174.

www.mnir.ro

ACTIVITATEA GENERALULUI DE DIVIZIE DIMITRIU SAVA MIRCEA 345

THE ACTIVITY OF THE GENERAL OF DIVISION DIMITRIU SAVA MIRCEA DN ALL THE THREE WARS ΓΝ THE FIRST HALF

OF THE XXth CENTURY, SEEN BY HIS COMMANDERS

S u m m a r y

T h e au thor p resen ts , on the b a s i s of documen ts , the activity of the

Genera l D im i t r i u S . Mi rcea in al l the three wa r s , under l in ing h i s qual i t ies

of be ing a br i l l iant Gene ra l , who a lways behaved like a hero, on the battle

field.

He b e c a m e c o n s p i c u o u s t h rough h i s b r ave ry , e n t h u s i a s m a n d

courage he proved in the offensive opera t ions in B a n a t , V a l e a O l t u l u i ,

Hungary , a n d in B a s a r a b i a a nd Ukra i ne , a s wel l .

He proved exce l len t a t t r ibutes of admin i s t ra tor . T h i s Job h a d an

es tab l i shed role in the progress of the war , in the Campa i gn in Bu l ga r i a

and in T i r a s po l , too. He w a s the commande r of the III S tages Army .

Du r i n g war , and a lso dur ing peace, he was on hones t m a n , who

loved people a n d took care about their l ives a nd everyth ing they needed for

emprov ing the h u m a n life.

www.mnir.ro

MUZEUL D E I S T O R I E GERMAN: CONCEPŢII D E ORGANIZARE ŞI MODALITĂŢI D E E X P U N E R E

Chira Jurcă

î n cepu tu r i l e aceste i prest ig ioase inst i tu ţ i i de cu l t u r ă se p lasează în

a nu l 1695 c â n d e lectorul F r i eder i ch al IlI-lea de B r andenbu r g i n a u g u r e a z ă

lucrăr i le de cons t ruc ţ ie a clădir i i a r sena l u l u i d in Ber l i n . P r imu l proiect de

a rh i t ec tu r ă a l c lăd ir i i care as tăz i se n u m ă r ă pr intre cele ma i reprezenta­

tive pen t r u s t i l u l baroc şl , to todată , cea ma i f r u m o a s ă c lădire profana din

J u m ă t a t e a de nord a Ge rman i e i a p a r ţ i n â n d aces tu i st i l , a fost real izat de

J o h a n n A r n o l d N e h r i n g u r m a t l a s c u r t t imp de M a r t i n G r u n b e r g şi

And rea s S ch l û t e r . Lucrăr i le exter ioare a u fost f inal izate de către J e a n de

Bodt î n a n u l 1706 . î n a n s a m b l u l s ă u , c lăd irea a fost t e rm i na t ă în anu l

1730 .

E d i f i c i u l d e s c r i s în m o d s u c c i n t ma i s u s , s i t u a t pe U n t e n den

L i n d e n n r . 2 es t e a s t ă z i c e a m a i v e che c l ăd i r e de pe a c e s t b u l e v a r d .

Notorietatea s a este d a t ă şi de scu lp tur i le s i tua te în par tea super i oa r ă a

construcţ ie i cons idera te opere de ar tă de o f r umuse ţe şi o va loare ieşite

din c o m u n .

în per ioada 1731-1876 a rma t a p r u s a c ă a uti lz iat această clădire ca

a r s e n a l . A i c i a u fost depozi tate trofeele şi prăz i le de războ i ale a rma te i

p r u s ace a j u n g â n d pe această cale cel ma i important depozit de arme din

P rus i a .

D u p ă u n seco l de u t i l i zare , în a n u l 1831 c â n d ample l ucră r i de

r e s t a u r a r e î n c e p u t e d u p ă 1 8 1 5 s-au î n c h e i a t , p u b l i c u l a re a c c e s Ia

colecţia de a rme şi protot ipuri . î n c e p â n d c u anu l 1828 a fost amena j a t ă

pen t r u pub l i c o expoziţ ie c u astfel de obiecte. D a r c lăd i rea adăpos teş te

pen t ru p r ima d a t ă u n m u z e u ab ia către finele seco lu lu i al XLX-lea. L a dor­

in ţa î m p ă r a t u l u i W i l he lm I î n cep vas te l u c r ă r i de renovare a vech i u l u i

a r sena l c onduse de F r i ede r ch Hitz ing. Ast fe l , a lua t f i in ţă u n m u z e u de

istorie ge rman , adăpos t i t într-o clădire remarcab i l ă şi dotat c u o colecţie

deosebi tă f o rma t ă în pr inc ipa l d in a rme dar şi exponate de a l t ă fac tură ,

încă din aceas t ă pe r i oadă de t imp şi p â n ă în a nu l 1944 e ro i smu l german ,

aşa c u m a fost el înţe les în diferite per ioade, a fost ce lebrat în aceas t ă

clădire s a u în cu r t ea s a in ter ioară .

Pu te rn i c avar i a t în u r m a bombardamente lo r din 1945 , m u z e u l a

fost î n ch i s de C o m a n d a m e n t u l Al iat . î n c e p â n d din a n u l 1945 s-a t recut l a

www.mnir.ro

348 CHIRA JURCÀ

r e s t a u r a r e a c l ăd i r i i i a r d in a n u l 1 952 a i c i a fost o rgan i za t M u z e u l de

Istorie G e r m a n crea t de C C . al P . S . U . G . şi care avea c a ţel s ă prezinte

is tor ia într-o v iz iune marx i s t len in is tă . E l îşi încetează act iv i tatea în urma

une i ho t ă r â r i luate de guvernu l Repub l i c a Democ ra t ă G e r m a n ă în septem­

brie 1990 .

în a n u l 1987 , c u ocaz iea celebrări i a 750 de an i de a tes tare docu­

m e n t a r ă a o r a ş u l u i Ber l i n , guvernu l R . F . G . şi a dm in i s t r a ţ i a locală a lan­

du lu i Ber l i n a u s emna t , la 28 octombrie, acordu l de fondare a Muzeu lu i de

Istorie G e r m a n . în aces t fel s-a p u s c apă t une i î nde lunga te d ispute între

par t i zan i i şi opozanţ i i u n u i m u z e u de istorie na ţ i ona l .

A m prezenta t aces t s c u r t is tor ic a l apariţ ie i şi dezvoltăr i i Muzeului

ca ins t i tu ţ ie , a modu l u i şi s u r se l o r de formare a pa t r imon iu lu i , a concepţi­

i lor de organ i zare a ş a c u m re ies ele d in scopur i l e u r m ă r i t e de s tăpân i i

t e m p o r a r i a i G e r m a n i e i c a s ă î n ţ e l egem v a l o a r e a M u z e u l u i de Istorie

G e r m a n care a p re lua t cr i t ic această moş ten i re . C redem că cele prezentate

ma i s u s p ledează pen t ru ideea că Muzeu l de Istorie G e r m a n pr in bogăţia

pa t r imon iu lu i şi exper ienţa d o b â n d i t ă în trecut dar , a şa c u m vom încerca

să a r ă t ă m în cele ce u r m e a z ă , pr in concepţ ia de organizare şi modal i tăţ i le

de expunere de as tăz i , este u n valoros şi uti l par tener de dialog.

C u pr i le ju l diferitelor colocvii şi confer inţe, a dezbater i lor în parla­

men t şi în mass-med i a , istor ic i i , oameni i polit ici şi ziarişt i i a u pledat pen­

t ru c r e a r e a u n u i m u z e u n a ţ i o na l de is tor ie . Concep ţ i a ca re s t ă la baza

organ izăr i i temat ice a muzeu l u i poate fi def in i tă pr in termeni i "explicaţie"

şi " înţelegere". în c ad ru l acestor dezbateri s-a a j u n s la conc luz i a prezen­

tăr i i în p r imu l r â n d a s t ruc tur i l o r s t a tu lu i , a modu lu i în care ele a u evolu­

at , t e n d i n ţ e l e a c e s t e i evo lu ţ i i c u u n a c c e n t pe i d eea de con t inu i ta te .

To t od a t ă , i l u s t r a r e a conf l ic te lor şi s c i z i u n i l o r ce a u avu t loc î n istoria

poporu lu i german în context european este u n aspec t care trebuie prezen­

tat în m u z e u . Aşada r , muzeu l îşi p ropune , în p r imu l r â n d , s ă explice ger­

man i l o r c ine s u n t ei c a german i şi c a europen i , c a locuitori ai une i regiuni

da r şi indivizi care apar ţ i n une i civilizaţii c u s t ră luc i re m o n d i a l ă .

P r i n c i p i u l u t i l i za t în o r gan i z a r ea expozi ţ ie i p e rmanen t e este cel

cronologic. S u c c e s i u n e a săl i lor prez in tă v iz i tatorulu i is tor ia poporulu i ger­

m a n de la î ncepu tu r i l e sa le p â n ă la finele decen iu lu i al n o u ă l e a al secolu­

lu i X X . V iz i ta toru l poate u r m ă r i evoluţ ia istoriei poporu lu i german în toate

etapele sa le , ca re s un t , cons ideră organizator i i , cele care periodizează şi

i s t o r i a e u r o p e a n ă . P r i m a d in ce le ş a p t e e tape ale pe r i od i z ă r i i istoriei

Ge rman i e i d u r ea z ă p â n ă l a 1200 c â n d , s t ruc tur i le s ta ta le ale Antichităţi i

s u n t definit iv î n locu i te c u cele noi , feuda le . A doua e t a p ă este p â n ă la

1500 , ad i că p â n ă la Renaş tere care a î n s emna t , pr intre altele, începutul

des t r ămă r i i relaţi i lor feudale şi apar i ţ i a noilor relaţii de tip capi ta l is t , ca şi

î n c epu t u l p rocesu lu i de formare a statelor na ţ i ona le . A treia e t apă durează

p â n ă l a 1800 , c â n d ideile burgheze , ma i a les d u p ă mar i le revoluţ i i , se gen­

era l izează în în t reaga E u r o p ă şi Amer ica , , i nc l us i v în statele Germane şi

www.mnir.ro

MUZEUL DE ISTORIE GERMAN 349

e tapa a pa t ra , p â n ă l a 1914 , c â n d relaţiile capital iste şi statele moderne,

a ş a c u m a u evoluat d u p ă războaie le napoleoniene şi d u p ă Congresu l de l a

V i e n a d in 1815 at ing m a x i m a lor dezvoltare. în is tor ia poporulu i german şi

n u n u m a i , momen tu l 1933 este deosebit de important şi deci de ne eludat;

c u el se înche ie a c i ncea e t apă care începe d u p ă pr imu l războ i mond ia l şi

o i n a u g u r e a z ă pe cea de a şasea , care se va înche ia în a nu l 1945 . Sfârş i tu l

ce lu i de a l doi lea războ i mond ia l i n a ugu rea z ă cea de a şap tea e t apă a per i ­

odizăr i i istor iei germane c â n d apar cele d o u ă state germane care a u evolu­

at s epa r a t în contextu l european şi a căror uni f icare va înche ia prob lema­

t ica per iod izăr i i istoriei aceste i ţăr i .

Pe l â n g ă săl i le care prez in tă t recutu l poporu lu i german cronologic,

v iz i tatorul ca re doreşte s ă aprofundeze cunoaş terea istoriei şi să înţeleagă

cauza l i t a tea fenomenelor c a şi î n l ăn ţu i rea lor, poate viz i ta săl i le de ana l ­

iză, o ver i tab i lă invi taţ ie l a reflecţie. E l e d a u posibi l i tatea prezentăr i i com­

parate anum i to r probleme cons tan te ale istoriei c u m ar fi: "Raportu l dintre

sexe " , " M u n c ă şi meser i i " , "Sp i r i tua l i ta te , religie şi b iser ică" . Expona te l e

d in a ce s t e să l i îşi p ropun să i l us t reze evo lu ţ ia s t r uc t u r i l o r soc ia le şi a

modu lu i de trai p r e zen t â nd deopotr ivă is tor ia socia lă dar şi v iaţa co t id i ană

i n c l u s i v p r i n expona t e c a r e se re feră l a p r o b l e m a t i c a h a b i t a t u l u i î n

diferite per ioade is tor ice .

O a l t ă concepţ ie f u n d a m e n t a l ă pe care organizatori i a u avut-o în

vedere l a rea l i zarea expoziţiei permanente dar şi a celor temporare , organi­

zate d u p ă 1 9 9 0 , mu l t e d in t re ele i t inera te în s t r ă i n ă t a t e , este a c e e a a

d e z i d e o l o g i z ă r i i . M u z e u l î ş i p r o p u n e s ă p r e z i n t e p r i n i n t e r m e d i u l

exponate lor speci f ice lu i faptele istoriei . E l prez in tă relaţia dintre cauze şi

efecte f ă c â nd o ana l i z ă şt i inţ i f ică a evoluţiei istorice dar n u în nume le unei

ideologii de par t id .

R a po r t u l d intre expozi ţ ia p e r m a n e n t ă şi cele temporare es te , de

asemen i , u n i n te resan t concept care s tă la baza funcţ ionăr i i Muzeu lu i în

s e n s u l că cele din u r m ă , foarte numeroase , a u drept scop să Întregească

tab lou l i s t o r i c a l p opo ru l u i g e rman c u expona te g rupa te pe prob leme

importante c u m ar fi cele prezentate în expoziţi i le: " 1939 " vern isa tă l a 1

septembr ie 1989 c u ocaz ia împ l in i r i i a 50 de an i de la invaz ia Poloniei .

Expoz i ţ i a a fost i t i n e r a t ă şi în E lveţ ia ; " B i s m a r k . P r u s i a , G e r m a n i a şi

E u r o p a " o rgan i za t ă în 1990 . în 1992 a fost reconst i tu i t ă expoziţ ia pe care

nazişt i i a u organizat-o în 1937 la M u n c h e n d e n u m i t ă a tunc i "Ar ta degen­

erată" . E a a fost i n t i t u l a t ă "Soar t a avangărz i i în G e r m a n i a naz i s t ă " şi a

fost i t i nera tă l a Los Angeles unde s-a b u cu r a t de u n b inemer i ta t s u c c e s ,

în G e r m a n i a a u trecut pragu l aceste i expoziţi i peste 3 0 0 . 0 0 0 de vizitatori .

L i s t a foarte l u n g ă a aces tor expoziţi i poate con t i nua c u t i t luri c a : " între

Walha l l şi Pa rad i s " , "U l t imu l î m p ă r a t Wi lhe lm al II-lea în exi l " , " E l b a - o

cu rsă a vieţii", i n t i ne ra t ă l a D r e sda , Hambu rg şi Praga . Pen t ru a prezenta

a r i a t e m a t i c ă l a rgă a b o r d a t ă în a ces t e expozi ţ i i t empora re a m i n t i m şi

titlurile: "Ge rman i a în t impul r ă zbo iu l u i " , "Arta o l ă r i t u lu i în B r andenbu rg "

s a u "E t ape ale vieţii în G e r m a n i a de la 1900-1993" şi mul te altele.

www.mnir.ro

350 CH IRAJURCÀ

C h i a r şi d in aceas tă s u m a r ă enumera re a unor t it luri de expoziţii

re iese p reocupa rea ev identă pen t ru întregirea problemat ic i i p rezen ta tă în

expozi ţ ia p e r m a n e n t ă c u a ju toru l exponate lor d in expoziţ i i le temporare.

Apoi , ma i mu l te expoziţi i a u fost real izate de Muzeu l de Istorie G e r m a n în

co laborare c u alte muzee s a u ins t i tu ţ i i de c u l t u r ă din G e r m a n i a s a u din

s t r ă i n ă t a t e mu l t e d in t re ele f i ind i t i ne ran te n u n u m a i în ţ a r ă c i şi în

s t r i n ă t a t e a t â t î n E u r o p a câ t şi pes te ocean . L a Los Ange les , Ch icago ,

W a s h i n g t o n a fos t i t i n e r a t ă e x p o z i ţ i a " I m a g i n e a A m e r i c i i v ă z u t ă ca

d u ş m a n în Repub l i c a Democra t ă G e r m a n ă " . E s t e deci , desch ide rea largă a

muzeu l u i pen t ru co laborăr i , dor in ţa de a-şi face c u n o s c u t ă act ivi tatea sa

în s t r ă i n ă t a t e şi' impl ic i t i s tor ia poporu lu i ge rman . Expoziţ i i le temporare

sun t , în concepţ ia Muzeu l de Istorie G e r m a n şi un mi j loc de a forma un

pub l ic vizitator, la î ncepu t , poate, ocaz iona l , dar în s c u r t t imp permanent

c u cond i ţ i a să-i oferi periodic l u c ru r i in teresante şi care să-1 intereseze.

Re la ţ ia dintre m u z e u şi pub l i cu l vizitator o cupă u n loc binemeritat

în concepţ ia de organizare şi f unc ţ ionare a inst i tu ţ ie i de care ne ocupăm.

L a b a z a aceste i relaţii s t a u , pe de o parte , ofertele muzeu l u i , i a r pe de altă

parte , cerinţele pub l i cu lu i , ambele la fel de numeroase . Pe l â n g ă expoziţia

de b a z ă şi cele temporare m u z e u l are o i m p o r t a n t ă b ib l io tecă ştiinţifică

spec ia l i za tă în istorie g e r m a n ă şi genera lă dar care conţ ine şi numeroase

lucrăr i de muzeograf ie şi care este c o m p u s ă din aproximat iv 180 .000 de

vo lume d in care 3 2 0 0 s u n t reviste . în s a l a de lectură pub l i cu l poate con­

su l t a această vas t ă l i tera tură de lun i p â n ă v iner i între orele 9-16,30.

D i n februar ie 1991 la m u z e u func ţ i onează şi u n cinematograf, care

pr in fi lmele prezentate , întregeşte temat ic expoziţi i le existente. Programul

de f i lme e s t e s p e c i a l c o n c e p u t i a r t eme le s u n t î n t o t d e a u n a is tor ice .

C i n e m a t o g r a f u l c o l a bo r e a z ă c u A rh i ve l e C i n ema t og r a f i c e Fede r a l e , cu

F u n d a ţ i a C inematec i i Ge rmane şi c u Inst i tu tu l de T e a t r u al Universităţii

L ibere din Be r l i n . S â m b ă t a şi dum in i c a s u n t proiectate filme pen t ru copii.

L a cererea celor interesaţ i p rogramu l l u n a r de filme poate fi p u s la dispoz­

iţie. A ce s t gen de activitate a muzeu l u i este aprec ia tă de u n n u m ă r mare şi

var ia t de persoane .

în relaţia s a c u persoanele fizice interesate dar şi c u instituţii le de

c u l t u r ă m u z e u l se p r e z i n t ă şi c u o b o g a t ă fo totecă c o m p u s ă d in circa

120 .000 de clişee şi o impor t an t ă colecţie de fotografii referitoare la istoria

poporului german. în sfârşit, pentru publ icul s ău , muzeu l a organizat o cafe­

nea şi un restaurant desch is zi lnic de la ora 10, ambele situate la intrarea în

muzeu . D u p ă garderobă, cafeneaua şi res taurantu l s u n t primele în care vi­

zitatorul in t ră . R ă m â n e să ho tă rască dacă beneficiază de aces t serviciu la

î ncepu tu l vizitei s a u la sfârşi tul acesteia, s a u dacă va vizita expoziţia fără să

se oprească şi în aceste locuri . O r i cum , un popas s a u o s imp l ă tranzitare a

r e s t a u r a n t u l u i face c a pub l i c u l v iz i tator s ă a lbe o a t i tud ine dega ja tă şi

benefică pe tot p a r cu r s u l vizitării expoziţiei. Căci , publ icul vine l a muzeu să

v a d ă exponate pr iv i toare la istor ie , v ine c u p lăcere şi d in p lăcere , iar în

www.mnir.ro

MUZEUL DE ISTORIE GERMAN 3 5 1

încheierea vizitei poate să tragă s ingur concluz i i le .

Pe l â n g ă aceste concepţ i i care a u s ta t la b a za organ izăr i i şi s t a u

a c u m la b a z a func ţ i onă r i i muzeu l u i , une le dintre ele originale, m u z e u l d i s ­

p une de o g a m ă l a rgă şi v a r i a t ă de m o d a l i t ă ţ i şi t ehn i c i de expune r e .

Expona te le , bi şi t r id imens iona le , expuse a t â t pe panour i câ t şi în vitr ine

de o m a r e d i v e r s i t a t e , s u n t , î n i m e n s a l o r m a j o r i t a t e , o r i g i n a l e .

Prezen tarea lor în expoziţ ia p e r m a n e n t ă este p l ă cu t ă , v iz i tatorul n e a v â n d

sen t imen tu l că este copleşit de u n mare n u m ă r de exponate. D impo t r i vă .

E l se s imte în spaţ i i le largi ale săl i lor , c u panour i aerate , în t r-un c a d r u

p l ă c u t . As t fe l , n u n u m a i că n u a re sen t imen tu l că i n f o rma ţ i a care i se

t ransmi te îl copleşeşte, ci d impo t r i vă , este tentat s-o cau te , fără g rabă dar

c u in teres . Important este şi faptul că exponatele s u n t în a şa fel prezen­

tate î n c â t v iz i ta toru l se or ientează c u u ş u r i n ţ ă în expoziţ ie. Pr inc ipa le le

e lemente de or ientare s u n t textele de prezentare a problemelor mar i d in

is tor ia poporu lu i ge rman . Acelaş i efect benef ic în or inetarea viz i tatorulu i îl

a u şi tab lour i le de ma r i d imen s i u n i ca re s in te t i zează î n Imagin i esen ţa

perioadelor s a u etapelor d in is tor ia poporu lu i g e rman . . î n general per ioad­

ele şi etapele is tor ice s un t , a t â t grafic câ t şi scenograf ic , diferit tratate ceea

ce face c a t recerea de l a u n a l a a l ta s ă fie u şo r de ses i za t .

I l um ina tu l este foarte diversi f icat şi contr ibu ie l a pune rea în va l ­

oare a exponate lor s co ţ â nd în ev idenţă printr-o ma i mare in tens i ta te l um i ­

noas ă pë ace lea care mer i t a a fi accen tua te indiferent d a c ă s u n t expuse pe

panour i s a u î n v i tr ine.

F a p t u l că organizatori i a u folosit optim şi a rmon ios a t â t sup ra f a ţ a

oferită de panour i cât şi spa ţ i u l săl i lor în care s un t amena ja te vitr ine pen­

tru obiecte s a u exponate de d imens i un i ma i mar i care s u n t înfăţ işate pe

pos tamente spec i a l confecţ ionate pen t ru ele este r emarca t c u u ş u r i n ţ ă de

vizitator.

Nu l i p sesc mi j loacele audio-vizuale. E l e s un t folosite în mod pon­

derat şi n u m a i în i l u s t r a rea acelor perioade istorice în care se foloseau în

mod frecvent . Pr imele mi j loace de aces t fel se folosesc pen t ru i l u s t r a rea

unor aspec te relat ive l a per ioada in terbe l ică , i n tens i ta tea lor spor ind pe

m ă s u r ă ce ne aprop iem de zilele noastre c â n d a semenea mi j loace s u n t ma i

frecvente. î n t o t d e a u n a imagini le s u n t însoţ i te de sune te care pot fl auz i t

fie în toa tă s a l a fie ascu l t a t l a cască în mod ind iv idua l . în f inalu l expoziţiei

pe u n moni tor de d imens i un i ma i ma r i se proiectează un film referitor l a

momen tu l un i f icăr i i celor d o u ă German i i pe care vizitatori i îl pot u r m ă r i

l u â n d loc pe s c a u n e oa recum a s e m ă n ă t o r c u o sa l ă de spectaco le .

Pe l â n g ă aspecte le prezentate ma i s u s şi c a re , c redem noi , s u n t

impor t an te , m u z e u l a re şi alte mer i te c a re t rebu ie sub l i n i a t e . Avem în

vedere m o d u l în c a r e es te a b o r d a t ă pe r i od i z a r ea d a r şi î n ce rcă r i l e de

prezentare a ideii de habi ta t . C h i a r d ac ă modu l în care i l us t rează ideea

hab i ta tu lu i n u este , poate o reuş i t ă muzeu l r ă m â n e pe câ t de f rumos pe

a t â t de i n t e resan t . în mod s i ngu r el poate fi cons idera t u n exemp l u de

www.mnir.ro

352 CHIRA JURCĂ

p r e zen t a r e , p r i n expona te spec i f i ce , a i s tor ie i n a ţ i o n a l e . D e s i g u r , este

vo rba despre n a ţ i u n e a g e r m a n ă . Numeroase e lemente d in a ce s t proces

is tor ic al devenir i i n a ţ i u n i i germane îşi af la co responden ţa în is tor ia mul­

tor n a ţ i u n i e u r o p e n e p r i n t r e a c e s t e a s e n u m ă r a ş i c e a r o m a n ă .

Cunoaş t e r ea aces tu i m u z e u c a şi a opini i lor colegilor care îl s l u j e s c este,

ne îndo ie ln i c , câ t se poate de u t i l ă pen t ru noi .

L E MUSÉE D'HISTOIRE ALLEMANDE: CONCEPTIONS D'ORGANISATION E T MODALITÉS DE PRÉSENTATION

R é s u m é

A u c e n t r e d e s c o n c e p t i o n s qu i on t a i d ée s a l ' o r gan i s a t i o n du

Musée , il y a le dés iu r de présenter l a n a i s s ance et l 'évolut ion d u peuple

a l l emand , s a p lace et son rôle en E u r o p e et d a n s le monde .

Concep tue l l ement , le m u s é e es t a i ns i organ isé qu'il p u i s se trans­

mettre l ' informat ions la p l u s r i che aux v is i teurs et en m ê m e temps une

co l l abora t ion idéa le avec des o rgan i sa t i ons de cu l t u re s im i l a i r e s , auss i

b ien en A l lemagne que d ans d 'autres pays du monde .

C o n c e r n a n t l e s m o d a l i t é s de p r é s e n t a t i o n , on r e m a r q u e une

gamme as se z large et variée de techn iques , qui b ien que connues et beau­

coup ut i l isées en muséo log ie , conferènt ma lg ré tout u n aspec t agréable au

m u s é e et faci l i tent l a commun ica t i on avec les v iz i teurs .

www.mnir.ro

ISCUSINŢA MEŞTERILOR ANONIMI SURSA D E INSPIRAŢIE A TEHNICI I MODERNE

M i h a e l a Popov

Trad i ţ i a , exper i en ţa ver i f ica tă î n d e l u n g este o forţă n e cesa r ă şi

b i ne f ă c ă t oa re în evo luţ ia is tor ică a civil izaţiei u m a n e ma i a les , c â n d se

ech i l ibrează c u inovaţ ia , a f i rma es te t ic ianu l T u d o r V i a n u .

Civi l izaţ ia p o p u l a r ă , aces t pa t r imon iu colectiv, este cea care a p ă s ­

trat şi a perpetua t tradiţ ia .

Valor i le sa le s u n t s t ruc tu ra te de o infinitate de contr ibuţ i i anon ime

care de fapt, def inesc geniul creator popular .

D e z v o l t a r e a c r e a ţ i e i t e h n i c e a g ă s i t u n t e r e n f a v o r a b i l pe

meleagur i le noas t re unde se poate spune că şi-a f ăcu t apar i ţ i a oda t ă c u

primele c o m u n i t ă ţ i umane .

Locui tor i i acestor ţ i nu t u r i a u fost ingenioş i , inovatori şi poate că o

expres ie i m p o r t a n t ă a con t inu i t ă ţ i i lor în l unga per ioadă de p l ămăd i r e a

poporulu i r o m â n a constituit-o tocmai p e r m a n e n ţ a act ivităţ i i tehn ice .

Ene rg i a h i d r au l i c ă , cea care a în locu i t în mare parte forţa u m a n ă ,

a r e p r e z e n t a t n u n u m a i u n p rogres t e hn i c , ci o a d e v ă r a t ă r evo l u ţ i e .

C u n o s c u t ă î ncă din sec . a l II-lea î .Ch . în I l iria şi A s i a Mică , perfecţ ionată

in l umea r o m a n ă pr in în locu irea roţilor orizontale c u cele vert icale, moa r a

de a p ă a c u n o s c u t în seco le le X I-X IV o r ă s p â n d i r e deoseb i t ă în t o a t ă

E u r o p a , i s t o r i c i i r e c u n o s c â n d u - i i m p o r t a n ţ a a u numi t-o "p ro to t i pu l

maş in i i feudale".

Categor ia mori lor c u roată or i znon ta l ă şi t ransmis ie directă l a p ia­

tră pr in axu l roţii este c i rcumscr i să teritorial l a a r i a s ud i c ă a Carpaţ i lor

Meridional i de la V r a n c e a p â n ă în B a n a t (Govăjdie). Speci f ic lor s u n t roţile

p lane c u c ă u şe (făcaie) şi c u aduc ţ ie pr in Jgheab. Componente le de s t r u c ­

tură c a mi j loace de captare , a c u m u l a r e şi a d u c ţ i u n e , p r e cum şi cele de

admis ie a lcă tu iesc un a n s a m b l u care demons t rează complexi tatea şi difi­

cul tatea in teresante i insta la ţ i i .

T o c m a i p en t r u aceas t ă ingenioz i ta te cons t r uc t i v ă la " D e u t s c h e s

M u s e u m von Me i s t e rwè r ken der N a t u r w i s s e n s c h a f t u n d T e c h n i k " d in

Mi inchen e ra expusă încă de la înf i inţare o m o a r ă c u făcaie (Lôffelard) din

R o m â n i a . P e n t r u D i m i t r i e L e o n i d a , s t u d e n t î n a c e l t imp l a Ş c o a l a

Pol i tehnică d in Char lo t tenburg aces t fapt a reprezentat u n impu l s în în te­

me ierea u n u i m u z e u t ehn i c în R o m â n i a , da r şi do r i n ţ a c a u n u l d intre

exponate s ă fie m o a r a c u făcaie din C iupercen i-Gor j .

www.mnir.ro

354 MIHAELAPOPOV

S-au găs i t s imi l i tud in i între făcaiele mori lor ţ ă răneş t i şi pr inc ip iu l

de cons t ruc ţ ie al turb inelor Pelton. Aceas tă t u r b i n ă de ac ţ i une p u r ă are o

r oa t ă c u cupe d in oţel s a u b ronz a s u p r a că re ia a c ţ i o nea z ă a p a a d u s ă

pr in tr-un tub în j e t pu te rn i c lov ind cupele ; p r i nc ip i u l este acelaş i , însă

diferă mu l t r a ndamen t u l .

Rea l i zăr i deosebite ale ingenioz i tăţ i i anon ime s-au ob ţ i n u t în dome­

n i u l m i n e r i t u l u i . F i i n d o o c u p a ţ i e m i l e n a r ă şi d u p ă c u m o def ineş te

G o r d o n C h i l d e " c e a m a i v e c h e m u n c ă s p e c i a l i z a t ă " , m i n e r i t u l se

deosebeş te de cela l te ocupa ţ i i t ocma i p r i n a ces t c a r a c t e r deoseb i t care

decurge d in n a t u r a mater ia le lor exploatate, câ t şi d in condiţ i i le specif ice în

care s u n t ob ţ i nu te .

A ic i se poate r e m a r c a impo r t a n ţ a pe care le-au avut inf luenţe le sau

î m p r u m u t u r i l e de valor i între popoare. A a p ă r u t astfel u n proces complex

şi c on t i n uu care a d u s la dezvol tarea şi îmbogă ţ i rea valori lor universale.

Multe d in insta laţ i i le speci f ice m iner i tu lu i se î n t â l nesc aproape în acelaşi

t imp în diferite regiuni ale Eu rope i .

O p r ob l emă care a preocupa t d in to tdeauna generaţi i le de mineri a

fost cea a evacuăr i i apelor de inf i l traţ ie d in galeri i . î n c ă din t impu l admin­

istraţiei romane s-au general izat roţile elevatoare pen t ru d rena rea galeri­

ilor la exp loatăr i min iere d in H i span i a , B r i t an i a şi Dac i a . Vestigi i le acesto­

ra (butuc i de roată) s-au găs i t la R u d a şi la Roş ia , local i tăţ i c u tradiţie în

m i n e r i t u l a u r i f e r . în g e ne r a l a c e s t e roţ i e r a u , fie de s u p r a f a ţ ă , fie de

a d â n c i m e a v â n d pe roata mare u n lant "infinit" de care e r a u fixate cupele

ce r i d i c a u a p a . A c e s t s i s t e m a m i n t e ş t e de roţi le h i d r a u l i c e desc r i se de

V i t r uv i u s în "De a rh i t ec tu ra " sc isă în a nu l 27 î .Ch .

D i n c a t e go r i a a c e a s t a face pa r t e p o m p a p r o v e n i t ă de l a m ina

Borzaş d in M a r a m u r e ş cons t ru i t ă din l emn de meşter i i d in par tea locului

în j u r u l a n u l u i 1600 , a f la tă în pa t r imon iu l Muzeu lu i T e h n i c . Pompa era

ac ţ i ona t ă de o roa t ă h i d r au l i c ă vert icală . De d i scu l aces te ia se art icula o

b ie lă ce t r ansm i t ea m i şca rea la m e c a n i s m u l rotativ pe care e ra angrenat

l a n ţ u l f ă ră sfârş i t c u cupele .

C h i a r d a c ă , o da t ă c u t recerea t impu lu i , s i s t e m u l de acţ ionare a

fost î m b u n ă t ă ţ i t pr in folosirea uno r energi i c u u n potenţ ia l super ior celei

h id rau l i ce pr inc ip iu l imag ina t de meşter i i anon im i a fost p re lua t de tehni­

ca m o d e r n ă .

Bogă ţ i a s ubso l u l u i nos t r u a impus locuitori lor aces tor ţ inu tur i să

găsească so luţ i i eficiente pen t ru exploatarea lor. I n teresan t este că instru­

men t a r u l folosit în miner i t p â n ă la apar i ţ i a s is temelor tehn ice superioare a

r ă m a s p â n ă aproape de zilele noast re cel t rad i ţ iona l . Ex t r age rea aurului

este înde le tn ic i rea a cărei, t ehn i c ă m a n u a l ă s-a prelungi t p â n ă în sec. al

XII I-lea c â n d s-a general izat axu l c u came , care a dat Eu rope i moara de

p isa t s a u s t e ampu l ( S t amp fmùh l e ) pen t ru c onca s a r e a m inereu lu i .

în T r a n s i l v a n i a şi B a n a t ins ta la ţ ia a fost a d u s ă în s e c . a l XPV-lea de

colonişt i i veniţ i d in S t i r i a , special işt i r e num i ţ i în tehn ica m in i e r ă .

www.mnir.ro

ISCUSINŢA MEŞTERILOR ANONIMI • SURSA DE INSPIRAŢIE 355

Georg ius Agr ico la c o n s e m n a în "De re meta l i ca" a p ă r u t ă în 1556 ,

că în M u n ţ i i Carpa ţ i minereur i le de a u r şi argint se m ă c i n a u c u ş t e ampu r i

c a r e u n e o r i a j u n g e a u l a c â t e 2 0 î n ş i r . D e e x e m p l u l a B a i a M a r e

f u n c ţ i o n a u în p r ima J u m ă t a t e a s ec . al XVI- lea ş t e ampu r i c u 206 săgeţi

a c ţ i o n a t e h i d r a u l i c . A s e m e n e a i n s t a l a ţ i i a u f u n c ţ i o n a t şi l a R i m e t e a ,

B e i u ş . G h e l a r , T e l i i i c e tc . E l e e r a u a c ţ i ona t e de o r o a t ă h i d r a u l i c ă ce

p u n e a în m i şca rea axu l de lemn c u palete. în t impul rotirii a ces tea r id i cau

săgeţi le (un fel de c iocane) care apoi e r a u lăsate s ă c adă peste m i ne r eu

s f ă r âmându-1 .

Procedeu l s-a m e n ţ i n u t peste secole , ch i a r d a c ă pe p a r c u r s i n s t a ­

l a ţ i a s-a î m b u n ă t ă ţ i t c u s ăge ţ i me t a l i c e în l o c u l ce lo r de l e m n , s a u

ac ţ ionarea h i d r au l i c ă a fost î n locu i t ă de m a ş i n i c u abur , motoare D iese l ,

s a u ma i recent c u motoare electr ice. Ce r t este că ideea in imoş i lo r meşter i

de a c u m o j u m ă t a t e de m i len iu s-a t r ansm i s din generaţie în generaţie.

Muzeu l T e h n i c "Dimitr ie Leon ida" are în sec toru l s ă u exterior u n

s teamp care a f unc ţ i ona t din 1797 p â n ă în 1947 în c omuna B u c i u m , s a t u l

Po ien i , l â n g ă A b r u d şi u n u l modern c u săgeţ i meta l i ce şi ac ţ i ona re c u

motor e lectr ic .

E s t e i n t e r e s a n t de c o n s t a t a t c ă o d a t ă c u i n t e n s i f i c a r e a

exploatăr i lor min iere progresu l tehnic n u a venit pr in perfecţ ionarea une l ­

telor, ci pr in cea a posib i l i tăţ i lor de t ransport . în acelaşi t imp c u in t roduc­

erea energiei an ima le în s i s t emu l de r id icare a minereur i lor l a sup ra f a ţ ă a

a p ă r u t şi s-a r ă s p â n d i t în feuda l i sm c r i vacu l .

P r ima m e n ţ i u n e scr isă a folosiri i v â r te j u l u i c u ca i - c r i vacu l - l a

extracţ ia săr i i în teritoriul ca rpa to-dunărean , apare în s ta tu tu l munc i to ­

rilor de l a sa l ine le d in T r a n s i l v a n i a în a nu l 1435 .

în cen t r u l E u r ope i a s e m e n e a ins ta la ţ i i e r a u folosite î ncă din s e ­

colele XI I-XI I I ; p r ima i l us t rare a u n u i mane j c u pa t ru perech i de ca i apare

pe f ront isp ic iu l m a n u s c r i s u l u i "Kut tenberger Kanz iona le " de la s fârş i tu l

seco lu lu i a l XI-lea . p ăs t r a t la Bib l ioteca Naţ iona lă din V i ena . D in m a n u ­

sc r i s re iese că vârte jur i le c u ca i se foloseau l a pu ţur i l e profunde c u pro­

ducţ ie a b u n d e n t ă .

G . Ag r i c o l a p r e z en t a în ce l eb r a s a "De re me t a l i c a " s i s t eme de

extracţ ie de t ipu l c r i v a c u l u i c a procedee o b i ş n u i t e în c en t r u l E u r o p e i .

Probabi l că ele e r a u cunoscu te în a cea vreme şi în T r an s i l v a n i a .

î n d o c u m e n t e c r i v a c u l a pa re c u d e n u m i r e a de gepe l , Kepe l (în

l imba m a g h i a r ă gèp = m a ş i n ă ) , iar în cea g e r m a n ă Gepe l s chach t = p u ţ c u

vârtej).

în p a t r imon i u l Muzeu l u i T e h n i c se af lă u n c r i vac proven i t de l a

s a l i n a P r a i d , J ud . Hargh i ta contru i t în 1738 . F u n c ţ i o n â n d pe p r inc ip iu l

sc r ipe te lu i , el es te c o m p u s dintr-un t ambu r c i l i ndr ic d in l emn , care se

învâr te în J u r u l u n u i ax vert ica l . T a m b u r u l e ra ac ţ iona t de pa t ru perech i

de ca i pr in in termediu l a d o u ă b â r ne aşezate în c ruce . C â n d ca i i se m i ş c a u

î n t r - u n s e n s , t r î g e a u t o b a , c a b l u l d e s f ă ş u r â n d u - s e î n t r-o p a r t e şi

www.mnir.ro

356 MIHAELA POPOV

în făşurându-se în partea opusă . Astfel o colivie se r id ica, iar cealaltă cobora.

D in mare le n u m ă r de real izăr i remarcab i le ale meşter i lor anonimi,

şi n u p u ţ i n e s u n t acele cont r ibu ţ i i originale, î n f ăp tu i r i ca re a u îmbogăţ i t

tezauru l tehn ic i i , a m a les doar pe cele din pa t r imon iu l Muzeu lu i Tehn i c .

A ce s t e rea l i z ă r i a u avu t m a r e a ş a n s ă de a fi a s im i l a t e de satu l

r omâne s c , ca re le-a conserva t p â n ă în zilele noastre , oferind etnografilor,

istor ic i lor şi b ine în ţe les tehnic ien i lor posib i l i tatea de a le s t ud i a . Astfel , s-a

a j u n s la o a l ă t u r a re a anon ima tu l u i c u celebr i tatea, b a za lor c o m u n ă fiind

geniu l creaţiei populare făur i tor de tezaure de i scus in ţ ă .

NOTE

1. Georg ius Agr ico la - De re meta l i ca , t rad . H . Hoover, Lond ra 1912

2. Gordon Chi lde- Făur i rea civil izaţiei, Bucureş t i , 1966 .

3. Mau r i c e D a u m a s - L e s p rem iè res é tapes d u m a c h i n i s m e - vol. II.

Pa r i s 1954

4. Alex Doboş i - Exp l oa t a rea ocnelor de sa re din T r a n s i l v a n i a în Evul

Med iu , în "S tud i i şi cercetări de istorie medie", vol I, 1951 .

5. C o n s t a n t i n G i u r e s c u - C o n t r i b u ţ i i l a i s t o r i a ş t i i n ţ e i şi tehn ic i i

r omâneş t i , în s ec . XV-XLX, Bucureş t i , 1973 .

6. F r . G r i se l i n i - încercare de istor ie po l i t ică şi n a t u r a l ă a Banatu lu i

T imişoare i , t rad . Cos t i n Feneşan , 1984 .

7. N. Mogh i o r . S t . O l t e a n u - D i n i s t o r i a m i n e r i t u l u i î n R o m â n i a .

Bucu re ş t i , 1978

8. S t . P a s c u - Voievodatu l T rans i l v an i e i , vol. III B , 1986 .

9. S t . P a c u şi colectiv - Istor ia gând i r i i şi creaţiei şt i inţif ice şi tehnice

r omâneş t i , vol. I, Bucu reş t i , 1982

10. Iu l ian Popescu - Mecan i sme ingenioase folosite de-a l ungu l timpului

în t ehn i ca p o p u l a r ă

11. M. S t a m a t i n - Is tor icu l metodelor de exploatare a z ăcăm in te l o r de

s a r e . Bucu reş t i , 1943 .

12; M. Z am f i r a - Techno log ie r ouma i ne avan t 1800 , în "XV l e Congres

in terna t iona l de l 'histoire de l a sc ience" , Bucureş t i , 1981 .

L'INGÉNIOSITÉ DES ARTISANTS ANONYMES SOURCE D'INSPIRATION POUR LA TECHNIQUE MODERNE

- R é s u m é -

L a s c i ence et la technique modernes ne pent pas ignorer les anci­

e n n e s découver tes popu l a i r es . E l l e s sont , en feut, l eu r fondement . On

retrouve, s a n s dif f iculté, chez des eng ins de notre époque l ' ingéniosité de

cer ta ines ins ta l l a t ions c l a s s i ques .

www.mnir.ro

ISCUSINŢA MEŞTERILOR ANONIMI - SURSĂ DE INSPIRAŢIE 357

C o m m e n t on es t arrivé ic i? E s t il vra i que les a r t i s ans anonymes

a ient fourn i l a so lu t ion parfa i te?

L'exposé ana lyse de telles ins ta l la t ions (qui se trouvent d an s le pat­

r imoine du Musée Techn i q ue "D . Leonida") : le mou l in à pa les ; l a pompe en

bois à évacuer l 'eai i des galer ies m in iè res (environ XV I I e siècle); le bocard

à écraser le m inera i ; u ne insta l la t ion a cheveaux pour l 'extraction d u se l .

www.mnir.ro

MEDALII ŞI INSIGNE E M I S E CU P R I L E J U L COMEMORĂRII UNOR L I C E E

D o i n a C i o b a n u

Cons t i t u i r ea s ta tu lu i na ţ i ona l r o m â n - 1859 - a creat u n n o u c ad ru

de dezvoltare a î n v ă ţ ă m â n t u l u i ; necesităţ i le sporite de cadre cal i f icate a u

i m p u s lărg i rea reţelei de şcoli şi aşezarea pe baze noi a î n v ă ţ ă m â n t u l u i

super ior .

î n v ă ţ ă m â n t u l p r imar şi s e c u n d a r s-au dezvoltat, a t â t pr in n u m ă r u l

şcoli lor, câ t şi pr in ca l i f icarea învăţă tor i lor şi profesorilor.

D e s ă v â r ş i r e a s t a t u l u i n a ţ i o n a l r o m â n - 1918 -, d emoc r a t i z a r e a

v ie ţ i i p u b l i c e a u i m p u s u n i f i c a r e a l eg i s l a ţ i e i ş c o l a r e , m o d e r n i z a r e a

î n v ă ţ ă m â n t u l u i , şi lărgirea a ccesu l u i în şcolile de toate gradele.

D u p ă 1950 , para le l c u î n v ă ţ ă m â n t u l de zi s-a creat î n v ă ţ ă m â n t u l

s e r a l şi f ără frecvenţă , d â n d posibi l i tate tuturor , ind i ferent de v â r s t ă şi

profesie s ă u rmeze şcoli medi i s a u î n v ă ţ ă m â n t u l super ior .

C a o i l us t ra re a evoluţiei î n v ă ţ ă m â n t u l u i p rezen t ăm câteva medal i i

şi i ns igne c o m e m o r â n d împ l i n i rea unu i seco l de la în f i in ţarea l iceelor din

P ia t ra Neamţ , Fă l t icen i , p r e cum şi împ l in i rea a 275 de an i de la în f i in ţarea

l i ceu lu i Gheorghe Lazăr din S i b i u .

a. Medalia şi insigna Liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ î n f i in ţarea aces tu i l i ceu s-a f ăcu t în anu l 1869 , l a dor in ţa locuito­

ri lor aceste i loca l i tă ţ i , care se anga j au a-1 în t reţ ine , c u m rezu l tă dintr-o

ad res ă a C o m i s i e i I n te r imare a c omune i P i a t r a Neam ţ către M in i s te ru l

î n v ă ţ ă m â n t u l u i d in 19 iul ie 1869 , în care se a ra t ă că "neces i ta tea abso l u t ă

a înf i inţăr i i u n u i g imnaz iu în u r b a P ia t ra s-a s imţ i t î n c ă c u mu l t î na in te în

anu l 1865 . D a r expr imarea aceste i dor in ţe s-a f ăcu t în 1865 , a tunc i c â n d

onorab i lu l M in is ter de acord c u dorinţele obştei a promis că va l u a cuve­

nitele d i spoz i ţ i un i î n t ru aceas t a l a nou l buget, dar că p â n ă a t uncea să vi

se r ă s p u n d ă d a c ă c o m u n a se anga jează a întreţ ine aces t g imnaz iu c u pro­

fesor i şi m a t e r i a l n e c e s a r d i n s p e se l e s a l e . S-a r ă s p u n s o no r a b i l u l u i

Min is ter pr in dec i z iunea l u a t ă de către Cons i l i u l c omuna l în ace l an , de a

înscrie s u m a de 30 .000 lei, pentru a veni în ajutorul acestei lucrări folositoare" 1.

î n d i s c u r s u l de i n a ugu r a r e al şcol i i , ţ i n u t de p r i m a r u l c omune i

Piatra Neamţ , la 2 7 .X I . 1 869 , se a ra t ă că desch iderea g imnaz iu lu i s-a f ăcu t

pentru " a ame l io ra i n s t r u c ţ i u nea pub l i c ă în a cea localitate şi de a a s i gu ra

creşterea şi educa ţ i a j un i l o r ce popu l ea z ă şcolile noastre u rbane şi rura le

www.mnir.ro

360 DOINA CIOBANU

şi ca re în cea ma i mare parte l ipsiţi de mij loacele mater ia le s t a u pe loc,

ch i a r la î n c epu t u l car ier i i lor, fără spe ran ţa de a pu tea să progreseze în

s tud i i le de care are nevoie" 2 .

C u ocaz ia împ l in i r i i u n u i veac de la în f i in ţarea l i ceu lu i d in Piatra

Neamţ s-a b ă t u t o medal ie şi o i n s i gnă comemora t i vă .

Meda l ia prez in tă pe avers inscr ipţ ia c i rcu lară , în carac tere latine,

ma j u s c u l e , de t ipar: " L I C E U L P E T R U R A R E Ş P IATRA NEAMŢ"; pe centru

se găseşte rel iefată c lăd i rea l i ceu lu i , în par tea in fer ioară da ta înf i inţăr i i :

" M D C C C L X L X " .

Pe revers se af lă reprezentată o torţă ap r i n s ă , în păr ţ i s u n t inseraţi

an i i 1 8 6 9 / 1 9 6 9 ; pe marg ine : d o u ă r amu r i de laur .

G ravo r H . I o n e s c u 3 .

Metal c omun ; d i amet ru - 6 0 m m .

Inv.: 8 5 0 1 7 .

I n s i g n a de f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă , e m a i l a t ă a l b a s t r u d e s c h i s

p o a r t ă i n s c r i p ţ i a l i n i a r ă pe p a t r u r â n d u r i , î n a c e l e a ş i c a r a c t e r e cu

meda l i a : " L I C E U L / l 8 6 9 / 1 9 6 9 / P E T R U R A R E Ş " (u l t imul r â n d fiind semi­

c i rcu la r ) , în păr ţ i d o u ă r amu r i de l aur .

în par tea infer ioară , pe o b a n d ă l in iară , în emai l verde desch is se

găseşte reliefat c u litere aur i i nume le o raşu lu i : P IATRA NEAMŢ.

D i ame t r u - 1 9 / 2 2 m m .

Inv.: 85 .226-27

Medalia şi insigna Liceului Nlcu G ane din Fălticeni Desch i de rea l i ceu lu i din Fă l t icen i s-a produs în a nu l 1870 , la cere­

r e a l o c u i t o r i l o r a c e s t u i o r a ş , c u m r e i e s e d intr-o a d r e s ă a p r imă r i e i

F ă l t i c e n i c ă t r e M i n i s t e r u l Î n v ă ţ ă m â n t u l u i , d a t a t ă 31 i a n u a r i e 1870:

"Cons i l i u l aces te i urbe în şed in ţa de l a 29 a curente i l un i a u avu t ocazia a

se i n f o rma d in Mon i toru l Of ic ia l n r . 15 de la 21 a l aces te i l un i . că dl.

M in i s t ru de Interne pr in referatul nr . 19 .203 a u s u p u s . m ă r i e i sa le domni­

toru lu i între altele şi r e zuma tu l cerinţelor expr imate de consi l i i le generale

de j u d e ţ , că în t re ele s u n t şi ace lea pen t ru care această urbe s imte cea mai

a b so l u t ă neces i ta te de a se rea l i za şi a n u m e a se începe d in anu l curent

f unc ţ i ona rea u n u i g imnaz iu , în aces t o r a ş " 4 .

Dintr-o a l t ă adresă rezu l tă că "desch iderea g imnaz iu lu i din oraşul

Fă l t iceni f i ind abso lu t r ec l ama t ă , motiv care a f ăcu t ca Cons i l i u l comunal

să v i n ă a contr ibu i pr in propri i le sa le mi j loace c u o s u m ă p â n ă la 5.000 lei

noi pe an pen t ru aces t s cop " 5 .

în a n u l 1970 , c u pr i le ju l s ă rbă to r i i a 100 de an i de l a punerea

bazelor aces tu i l i ceu s-a b ă t u t o medal ie şi i n s i gnă comemora t i vă .

Meda l i a p re z i n t ă pe avers legenda sem i c i r cu l a r ă : " L I C E U L NICU

G A N E " , în c a r a c t e r e l a t i ne , m a j u s c u l e , de t ipar ; pe c e n t r u se găseşte

re l ie fa tă c l ă d i r e a l i c e u l u i ; d edesub t date le " M D C C C L X X - M C M L X X " ; in

par tea in fer ioară se af lă legenda semic i rcu l a ră "FĂLTICENI" .

www.mnir.ro

MEDALII ŞI INSIGNE EMISE CU PRILEJUL COMEMORĂRII UNOR LICEE 3 6 1

Pe revers se găsesc d o u ă r a m u r i l a u r î n t re rup te în pa r tea infe­

r ioară de o car te desch isă şi o torţă ap r i n să . Pe mi j loc se af lă legenda pe

d o u ă r â n d u r i : " C E N T E N A R / 1 8 7 0 - 1 9 7 0 "

G ravo r - H . I o n e s c u 6

Metal c omun : d i amet ru - 60 m m

Inv. 3 2 2 7 8

Ins igna prez in tă pe cen t ru într-un pă t r a t ema i la t a l b as t r u î nch i s ,

b o r d a t c u a l b , i n s c r i p ţ i a l i n i a r ă pe p a t r u r â n d u r i " L I C E U L / N I C U

G A N E / F Ă L T I C E N I / 1 8 7 0 - 1 9 7 0 " - d e a s u p r a f i ind a ş e z a t ă o f l a c ă r ă . î n

par tea infer ioară se găseşte reliefată o carte ema i l a t ă alb; s u b care se af lă

tr ico lorul , între d o u ă r amu r i l aur .

D i ame t r u - 1 6 / 2 2 m m

Inv. 85 .248-249 .

Medalia şi insigna Liceului Gheorghe Lazir din Sibiu N u m e l e ş c o l i i a m i n t e ş t e de v e s t i t u l c ă r t u r a r t r a n s i l v ă n e a n

Gheorghe Lazăr . care a pornit de pe bănc i l e aces tu i l ă caş de cu l t u r ă , c a s ă

se r ă s p â n d e a s c ă f lacăra c u v â n t u l u i r omâne s c peste m u n ţ i , l a Bucu reş t i ,

unde a p u s temelii le î n v ă ţ ă m â n t u l u i med iu şi super io r în l imba pa t r i e i 7 .

Ş c o a l a de l a S i b i u a fost î n t e m e i a t ă în 1 6 9 2 , de că t re O r d i n u l

că lugăr i lo r iezuiţ i şi se n u m e a "gymnas i us c ib in iens is " , i a r ma i târz iu gim­

na z i u lat in .

I n s t r u i r e a se făcea în l imba l a t i n ă , l i m b ă consac r a t ă în tot evu l

med i u în A p u s , n u n uma i în cance lar i i le domnitori lor ci şi în b iser ică şi

şcoa lă . C o n ţ i n u t u l î n v ă ţ ă m â n t u l u i e ra pr in excelenţă c l a s i c , căci în pro­

gramele şcoli i ponderea o avea l imba l a t i n ă şi e l ină , mitologia şi i s tor ia

an t i c ă . D u p ă l imba de predare per ioada l a t i n ă cupr inde an i i 1692-1849 .

R e v o l u ţ i a de l a 1 8 4 8 , a r e a l i z a t î n d e p l i n i r e a n ă z u i n ţ e l o r de

depăş i re a menta l i t ă ţ i i medievale şi în această şcoală . Burghez i a impune

modern i z a rea şcoli i : astfel deşi se păs t rează denum i r ea de g imnaz iu , se

pă răseş te s t r u c t u r a şcolii medievale de 5 c lase , ea fi ind î n locu i t ă c u cea

m o d e r n ă de 8 c l a se , l a s fârş i tu l cărora se in t roduce şi examenu l de ma tu ­

ritate, î n v ă ţ ă m â n t u l a pr imi t în programele sa le obiecte de n a t u r ă şt i inţ i ­

fică şi real istă ; astfel s-au in t rodus obiecte noi ca f izica, ch im ia , şt i inţele

na tura le . Şi c a e lement modern se in troduce l imba g e r m a n ă ca l imb ă de

predare; 1849-1868 - este c up r i n s ă per ioada ge rmană .

A n u l 1867 , d u a l i s m u l aus t ro-ungar aduce î n l ocu i r ea l imbi i ger­

mane c u c e a m a g h i a r ă , dar fără a fl u r m a t ă de mod i f i că r i pr iv i toare l a

s t r u c t u r a şcoli i , s a u la c on ţ i n u t u l î n v ă ţ ă m â n t u l u i .

în 1918 , oda t ă c u Un i rea Trans i l v an i e i c u R o m â n i a , se in t roduce

l imba r o m â n ă de p redare şi t o t oda t ă î n v ă ţ ă m â n t u l c a p ă t ă u n c o n ţ i n u t

rea l is t şi şt i inţ i f ic ceru t de împre ju ră r i l e vieţii n o i 8 .

C u pr i le ju l împ l in i r i i a 2 7 5 an i de l a în f i in ţarea aceste i şcoli a fost

em isă o medal ie şi o i n s i gnă comemora t ivă .

www.mnir.ro

362 DOINA CIOBANU

Meda l ia poa r t ă pe avers legenda c i rcu la ră " L I C E U L " G H E O R G H E

LAZĂR" - S I B I U " ; pe mi j loc în t r-un cerc l in iar exterior este rel iefată efigia

i l u s t ru l u i profesor.

R e v e r s u l are g rava t ă i nsc r i p ţ i a c i r cu l a r ă " P E N T R U PROPĂŞ IREA

ŞTIINŢEI ŞI C U L T U R I I ROMÂNEŞT I " , pe mi j loc într-un cerc l in iar exterior

se af lă legenda pe pa t ru r â n d u r i " 2 7 5 / A N I / 1 6 9 2 - 1 6 9 3 / 1 9 6 7 - 1 9 6 8 " , între­

r u p t ă pe mi j loc de d o u ă r amu r i l aur .

Meta l c omun : d i ame t ru - 49 m m

Inv.: 85 .191

I ns i gna de f o rmă ovală , p rez in t ă într-un meda l ion cent ra l emailat

a l b a s t r u î n ch i s inscr ip ţ ia l i n i a ră pe pa t r u r â n d u r i : " 2 7 5 / A N I / 1 6 9 3 / 1 9 6 8 " ,

în pa r tea infer ioară : tr icolorul .

în exergă între d o u ă cercur i l in iare , pe u n fond de emai l alb se află

legenda c i rcu la ră " L I C E U L G H E O R G H E LAZĂR - S I B I U " .

D i ame t r u 1 8 / 1 2 m m

Inv.: 8 5 2 3 4 .

8 5 2 3 5 - insignele s u n t emai late diferit: l a aces t n u m ă r de

inventar , fondul meda l i onu lu i este d in emai l a lb, i a r legenda d in exergă pe

o cu loare roşu î nch i s .

NOTE

1. A r h i v e l e S t a t u l u i , fond M i n i s t e r u l I n s t r u c ţ i u n i i P u b l i c e , dosar :

2 0 3 / 1 8 6 9 . fi la 3.

2. Ib idem - fila 2 5 .

3. · G e o r g e B u z d u g a n ş i G h e o r g h e N i c u l i ţ ă , m e d a l i i ş i p l a c h e t e

r omâneş t i , Bucu reş t i , 1 9 7 1 / 2 8 5

4. A r h i v e l e S t a t u l u i , f ond M i n i s t e r u l I n s t r u c ţ i u n i i P u b l i c e , dosar :

1 4 9 / 1 8 7 0 , fila 2.

5. Ib idem, fila 7.

6. B u z d u g a n , op.cit . . p. 2 85 .

7. G h . Bodea - " L a 2 7 5 an i - omagiu" în rev is ta L i c eum nr . 1 / 1968 .

8. P. M u n t e a n u - "Retrospect ivă" , în rev is ta " L i c eum" , nr . 1 / 1968 , p. 3.

MEDAILLES ET INSIGNES FRAPPÉES A L'OCCASION DE L'ANNIVER­SAIRE DES LYCEES ROUMAINS

- R é s u m é -

L'art ic le s 'occupe de quelques méda i l les qui p résen ten t l 'essort de

l 'enseignement r ouma in .

E l l e s ont été f r appées à l ' occas ion de l a fête d u cen tena i r e des

lycées de P i a t r a N e a m ţ et Fă l t i cen i et de l ' ann i ve rsa i re de 2 7 5 années

depu is la fondation du lycée "Gheorghe Lazăr" de S i b i u .

www.mnir.ro

Fig . 1. - Meda l i a L i ceu lu i „Petru Rareş" d in Piatra Neamţ: - I n s i g n a L i c e u l u i „Petru

Avers , Revers Rareş" d in Piatra Neamţ.

- La médaille du Lycée „Petru Rareş" de Piatra - L' ins igne du Lycée «Petru

Neamţ: Avers , Revers Rareş» de Piatra Neamţ.

Fig . 3. - Meda l i a L i c e u l u i "Gheo r ghe Lazăr " d i n - I n s i g n a L i c e u l u i „Gheorghe

Sibiu: Avers , Revers. Lazăr" d in Sib iu

- La médaille du Lycée «Gheorghe Lazăr» de - L' ins igne du Lycée «Gheorghe

Sib iu: Avers , Revers. Lazăr» de Piatra Neamţ

www.mnir.ro

CUPRINS

Maria Ioniţă Pag ina

A e x i s t a i u n regulament de funcţionare a primei

instituţii muzeale din Bucureşti? 7

Mariana Neguţu Aspecte ale organizării judecătoreşti in documente

inedite din patrimoniul muzeului 13

Nadia Manea, Margareta Ivan Modelul balcanic al constituirii statului naţional

modern România şi Serbia (I) 19

Dr. Zenovia Niculeecu Raportul de interdependenţă dintre istorie şi limba

română - reflectat in colecţiile bibliotecii lui Timotei

Cipariu. 29

Maria Ioniţă O casă de comerţ bucureşteană - Casa Capşa - in

competiţii interne şi internaţionale din a H a jumă­

tate a secolului al XLX-lea. 3 5

Silviu Andrieş-Tabac Un proiect de stemă orăşenească pentru Botoşani la 1865 43

Dr. Gheorghe Cllveti Premizele externe ale abdicării domnitorului Alexandru

loan Cuza 4 7

Ileana Stanca Deaa Implicarea presei în construirea Ateneului Român 81

Lelioara Ζ am ani Tradiţional şi alogen în viaţa cotidiană bucureşteană:

alimentaţia (sec. al XlX-lea) 87

Anca Voiculescu Priorităţi româneşti în aeronautica reactivă 97

Katiuşa Părvan Asociaţia pentru ridicarea statuii lui Miron Costin la Iaşi 105

www.mnir.ro

Lucia Bieltz România la Conferinţele de pace de la Haga. 1899. 1907

Adrian-Silvan Ionescu Un album al oştirii de la finele secolului al XlX-lea -

necunoscut

Virgiliu Z. Teodorescu Contribuţii la un portret de muzeograf: Alexandru

Saint-Georges

Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu Expoziţiunea generală-română din Bucureşti.

Consideraţii după nouă decenii

Nicolae Petrescu Din istoria relaţiilor sportive româno-franceze

Valeriu Avram Misiunea aeronautică franceză în România (1916-1917)

Cornelia Apostol Mărturii din patrimoniul M.N.I.R. privind Unirea

Basarabiei c u j România

Dr. Apostol Stan luliu Maniu şi delegaţia română la Conferinţa de

pace de la Paris din 1919

Viorica Cristea Mareşalul Constantin Prezan şi moşia Schinetea

Virgiliu Z. Teodorescu Contribuţii la cunoaşterea autorului Monumentului

Eroilor Aerului din Bucureşti

Dorina Tomescu Bijuteriile reginei Maria

Radu Coroamă, Vlad Manoliu Descoperirea coifului de la Poiana Coţofeneşti, jud.

Prahova. Scurtă istorie

Cătălina Opaschi Barilul de la Khorsabad, un preţios document din

patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României

www.mnir.ro

Emilia Stancu Legislaţia sanitară în perioada interbelică

loan Spfttan Presa românească despre sosirea principelui Carol

în ţară - iunie 1930

Adriana Spătan Presa străină despre sosirea lui Carol al II-lea şi

actul Restauraţiei din 8 iunie 1930.

Dr. Constantin Iordan Politici naţionale şi minorităţi etnice: repere privind

statutul românilor din Bateani în perioada interbelică

Paul Sandachi

J august 1943. Documente inedite

Dr. Aurel Pentelescu Acţiunile de luptă ale aeronauticii pentru combaterea

atacurilor aeriene asupra teritoriului României în

perioada aprilie-august 1944

Şerban Constantinescu Aviator Mihail Pavlovschi, participant la luptele

aeriene din cel de al II-lea război mondial

Dr. Vasile Novac învăţătorul-căpitan de rezervă - Alexandru I.

Moldoveanu - erou sau "bandit"?

Iulia Stănescu, Dr. Eugen Stănescu Aspecte privind propaganda radiofonică în anii celui

de-al doilea război mondial

Petre Dache Mihai Antonescu despre cel de-al doilea război mon­

dial - campania din est - şi organizarea Europei

postbelice

Dr. Vasile Novac Activitatea generalului de divizie Dimitriu Sava

* Mircea în cele trei războaie din prima jumătate a

sec. al XX-lea, văzută de comandanţii săi

www.mnir.ro

Chlra J u rc i Muzeul de istorie german. Concepţii de organizare şi

modalităţi de expunere 3 4 7

Mihaela Popov Iscusinţa meşterilor anonimi - s u r s ă de inspiraţie a

tehnicii modeme 3 5 3

Doina Ciobanu Medalii şi insigne emise cu prilejul comemorării unor

licee 3 59

www.mnir.ro

SOMMAIRE

Maria Ioniţă Page Il y a un règlement de fonctionnement du premier

musée de Bucarest? 7

Mariana Neguţu Aspects concernant l'organisation judiciaire dans

des documents inédits gardés dans le patrimoine du

Musée National d'Histoire de la Roumanie 13

Nadia Manea, Margareta Ivan L e modèle balcanique de la constitution de l'état

national moderne. La Roumanie et la Serbie fl) 19

Dr. Zenovia Niculescu L e rapport d'interdépendance entre l'histoire et la

langue roumaine reflété dans les collections de la

bibliothèque de Timotei Cipariu . 29

Maria Ioniţă Une maison de commerce bucarestoise - La maison

Capşa dans des competitions de la deuxième moitié

du XIX* siècle 3 5

Silviu Andrieş-Tabac Projet d'un blason municipal pour Botoşani à 1865 43

Dr. Gheorghe Cliveti Les prémisses extérieures de l'abdication du prince

Alexandru loan Cuza 4 7

Ileana Stanca Desa Implication de la presse dans l'édification de

l'Athénée Roumain 81

Lelioara Ζ am ani Traditionnel et allogène dans la vie quotidienne de

Bucarest - l'alimentation (Te XLXéme siècle) gj

Anca Voiculescu Priorités roumaines dans l'aéronautique réactive 97

www.mnir.ro

Katluşa Pârvan Association pour l'édification de la statue de Miron

Costin a Jassy 105

Lucia Bieltz La Roumanie aux Conférences sur la paix de La Haye

1899; 1907. Photographies originelles de patrimoine du

Musée Nationale d'Histoire de la Roumanie 113

Adrian-Silvan Ionescu Un album de l'armée de la fin du XIXéme siècle

inconnu 117

Virgiliu Z. Teodorescu Contributions à un portret de muséologue: Alexandru

Saint-Georges 127

Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu L'éxposition générale roumaine de Bucarest 1906 -

Considération après neuf décennies 145

Nicolae Petrescu Aspects des relations sportives roumaine-françaises 159

Valeriu Avram La mission aéronautique française en Roumanie

(1916-1917) 167

Cornelia Apostol Témoignages du patrimoine du Musée National

d'Histoire concernant l'Union de la Bessarabie avec

la Roumanie 177

Dr. Apostol Stan luliu Maniu et la délégation roumaine à la Conférence

de la Paix de Paris en 1919 183

Viorica Cristea L e maréchal Constantin Prezan et le domaine Schinetea 191

Virgiliu Z. Teodorescu Contributions concernant l'auteur du monument des

Héros de l'air de Bucarest 197

Dorina Tomescu Les bijoux de la reine Marie 211

www.mnir.ro

Radu Coroamă, Vlad Manoliu La découverte du heaume de Poiana Coţofeneşti, le

départament de Prahova. Courte présentation 2 29

Cătălina Opaschi La baril de Khorsabad, un précieux document con­

servé dans les collections du Musée National

d'Histoire de la Roumanie 2 3 5

Emilia Stancu La législation sanitaire pendant l'époque inter-

bellique 2 5 3

loan Spătan La presse roumaine au sujet de l'arrivée du prince

Charles en Roumanie - Juin 1930 261

Adriana Spătan L'arrivée de Charles II et l'acte de la Restauration

du 8 Juin 1930 dans la presse étranjère 2 7 3

Dr. Constantin Iordan Politiques nationales et minorités ethniques: repères

concernant le statut des roumains des Balkans pen­

dant l'entre deux guerres 281

Paul Sandachi 1 Août 1943- documents inédits 291

Dr. Aurel Pentelescu Les actions de lutte de l'aéronautique pour combatre

les attaques aériens du territoire roumain en avril -

août 1944 2 9 9

Şerban Constantinescu L'aviateur Mihail Pavlovschi, participant aux luttes

aériennes de la deuxième guèrre mondiale 3 0 5

Dr. Vasile Novae L e maître d'école • capitaine en réserve Alexandre I.

Moldoveanu • héros ou "bandit"? 3 0 9

I u l i a Stănescu, Dr. Eugen Stănescu Des aspects concernant la propagande radio pen­

dant la deuxième guerre mondiale 319

www.mnir.ro

Petre Dache Mihai Antonescu, au sujet de la deuxième guerre

mondiale - la campagne en Est. L'organisation de

l'Europe d'après la guerre 3 29

Dr. Vasile Novae L'activité du général de division Dimitriou Sava

Mircea pendant les trois guèrres de la première

moitié du XX^e siècle vue par ces commandants 3 3 5

Chira Jurcă L e Musée d'Histoire Allemande: conceptions d'orga­

nisation et modalitées de présentation 3 4 7

Mihaela Popov L'ingéniosité des artisants anonymes source d'inspi­

ration pour la technique moderne 3 5 3

Doina Ciobanu Médailles et insignes frappées a l'occasion de l'an­

niversaire des lycées roumains . 3 59

www.mnir.ro

CONTENTS

Maria Ioniţă Page Was there a rule concerning the development of the

activity of the first museum in Bucharest? 7

Mariana Neguţu Aspects regarding the judiciary organisation - presented

in unpublished documents from the collections of the

National History Museum of Romania 13

Nadia Manea, Margareta Ivan The Balkan schedule of the setting up of the modern

national estates of Romania and Serbia (1) 19

Dr. Zenovia Niculescu The interdependent relation between history and

Romanian language - reflected in the books from

Timotei Cipariu s library 29

Maria Ioniţă A Trade House in Bucharest - The Capşa House -

taking into consideration the internal and interna­

tional conditions of the second half of the 19th centu­

ry 35

Silviu Andrieş-Tabac A project for an emblem of the town of Botoşani -1865 43

Dr. Gheorghe Clivetl External premises of the abdication of prince Alexandru

loan Cuza 47

Ileana Stanca Desa The role of the press in the building of the Romanian

Atheneum 81

Lelioara Ζ am ani Traditional and foreign features in Bucharest every

day hfe • the nourishment- the 19th century 87

Anca Voiculescu Romanian priorities in the reactive aeronautics 97

www.mnir.ro

Katiuşa Pârvan The association for the building of the statue of Miron

Costin - Jassy

Lucia Bieltz Romania's participation to the Haga Peace Conferences.

1899 and 1907

Adrian-Silvan Ionescu An album of the army from the end of the 19th

century - unpublished

Virgiliu Z. Teodorescu Contributions to a Keeper's portrait: Alexandru

Saint-Georges

Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu The Romanian General Exhibition of Bucharest after

nine decades, a new appreciation

•r

Nicolae Petrescu From the history of the Romanian-French sport rela­

tions

Valeriu Avram The French aeronautic mission in Romania (1916-1917)

Cornelia Apostol Testimonies in the collections of the National History

Museum of Romania regarding the union of

Basarabia and Romania

Dr. Apostol Stan luliu Maniu and the Romanian delegation at the

Peace Conference - Paris, 1919

Viorica Cristea Marshall Constantin Prezan and the Schinetea

estate

Virgiliu Z. Teodorescu Some contributions for knowing the author of the Air

Heroes Monument in Bucharest

Dorina Tomescu Queen Mary's jewellery

www.mnir.ro

Radu Coroamă, Vlad Manoliu The discovery of the Poiana Coţofeneşti helmet

(Prahova county) - a short account 229

Cătălina Opaschi The Baril from Khorsabad, a precious document of

the collections of the National History Museum of

Romania 2 3 5

Emilia Stancu

The sanitary legislation of the inter-war period 2 53

loan Spătan The Romanian press about the return of prince Carol to Romania - June, 1930 261

Adriana Spătan The foreign press about the return of prince Carol

and the Restauration Act - June, S"\ 1930. 2 7 3

Dr. Constantin Iordan National politics and the ethnical minorities; cau­

tions about the condition of the Romanians from the

Balkans in the interwar period 281

Paul Sandachi August the 1st, 1943. Unpublished documents 291

Dr. Aurel Pentelescu The fighting actions of the air forces in combating the

air attacks over the Romanian territory during April-

August, 1944 2 99

Şerban Constantinescu Pilot Mihail Pavlovschi, a participant to the air fights

during the Second World War 3 0 5

Dr. Vasile Novae "The Teatcher" - the reserve capitain Alexandru I.

Moldoveanu - a hero or a brigand? 3 09

Iulla Stănescu, Dr. Eugen Stănescu On the radio propaganda during the Second World

War 3 19

www.mnir.ro

Petre Dache Miha i Antonescu, on the Eastern Campaign of the

Second World War and the organization of the after-

war Europe

Dr. Vaille Novao The activity of the general of division Mircea Sava

Dumltrtu during the three wars from the first hay of

the 20th century, as seen by his commanders

Chlra J u re ! The German History Museum; organisation trends

and displaying techniques

Mihaela Popov The anonlmows artisans' skill, a source of Inspira­

tion for the modern technique

Doina Ciobanu Medals and Badges issued on the commemoration of

some high - schools

www.mnir.ro

INHALT

Maria Ioniţă Existierte etne Functionsvorschrift fur das ălteste

Museum in Bukarest? 7

Mariana Neguţu Aspekte der Juridischen Organisation in unpub-

Uzierten Juridischen Urkunden des Nationahnuseums

fur die Geschichte Rumăniens 13

Nadia Manea, Margareta Ivan Das balkanische Muster zur Konstitution eines

nationalen und modernen Staates: Rumănien und

Serbien(I) 19

Dr. Zenovia Nlculeacu Die Beziehung zwischen der Geschichte und der

rumănischen Sprache reflektiert in der Sammlung

der Timotei Cipariu Bibliothek 29

Maria Ioniţă Ein Handelshaus in Bukarest - Capşa Haus - aus

der zwetten Hâlfte des 19. Jahrhunderts 35

Silviu Andries-Tabac Ein Projekt fur ein Wappen fur die Stadt Botoşani im Jahre

1865 43

Dr. Gheorghe Cliveti Die ăusseren Voraussetzungen der Abdankung das

Fur s ten Alexandru loan Cuza 47

Ileana Stanca Desa Presseâusserungen zur Errichtung des Atheneums

in Bukarest 81

Lelioara Ζ am ani Traditionalismus und fremde Einwirkungen im

All.ugsleben von Bukarest im 19.Jahrhundert - die

Ernăhrung g7

www.mnir.ro

Anca Voiculescu Rumanische Priorităten in der Aeronautik 97

Katiuşa Parvan Der Verein zur Errichtung der Statue von Miron Costin in

Iassy- 105

Lucia Bieltz Rumânien bei der Friedenskonferenz in Den Haag in

denJahren 1899 und 1907 113

Adrian-Silvan Ionescu Ein unbekanntes Heeres album. Ende des XÎX-ten

Jhs. 117

Virgiliu Z. Teodorescu Beitrăge zum Portrăt des Museologens: Alexandru

Saint-Georges 127

Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu Die rumanische allgemeine Ausstellung in Bukarest.

Berăcksichtigungen nach neun Jahrzehnten 145

Nicolae Petrescu Rumănische-Franzosische Bezichungen in der

Geschichte des Sports 159

Valeriu Avram Die aeronautische Jranzôsische Mission in Rumănien

in denJahren 1916-1917 167

Cornelia Apostol Gegenstănde aus dem Besitz des Nationalmuseum

fur die Geschichte Rumăniens, die Vereinigung

Bessarabien und Rumănien betrejjen 177

Dr. Apostol Stan luliu Maniu und die rumanische Delegation bei der

Friedenskonferenz in Paris im Jahre 1919 183

Viorica Cristea Der Marschall Prezan und der Grundbesitz Schinetea 191

Virgiliu Z. Teodorescu Beitrăge zum Luftwaffendenkmal in Bukarest 197

www.mnir.ro

Dorina Tomescu Der Schmuck der Kônigin Maria 211

Radu Coroama, Vlad Manollu . Die Entdeckung des Helmes von Poiana Coţofeneşti,

Kreis Prahova - historisc.hen Abriss 2 2 9

Cătălina Opaschi Das Barell aus Khorsabad, ein wertvoller

Gegenstand aus dem Besitz des Nationalmuseums

fur die Geschichte Rumăniens 2 3 5

Emilia Stancu Die Gesetzgebung fur die Sanităter in der Zeii zwischen

dem erstem und zweitem V/elikrieg 2 5 3

loan Spătan Die rumanische Presse fur die Ankunft des Prinzen

Carol in Rumănien, Juni 1930 261

Adriana Spătan Die auswârtige Presse ûber die Ankunft Carol II und

die Restauration vom 8. Juni 1930 2 7 3

Dr. Constantin Iordan Nationale Politik und ethnische Minderheiten. Das

Statut der Rumănen auf dem Balkan in der Ze.it

zwischen dem erstem und zweitem Weltkrieg 281

Paul Sandachi 1 August 1943 291

Dr. Aurel Pentelescu Der Kampf der rumănischen Luftabwehr gegen die

Luftangriffe in der Zeii von April bis August 1944 2 99

Şerban Constantinescu Der Flieger Mihail Pavlovschi, der erste Luftangriff

im zweiten Weltkrieg ^05

Dr. Vasile Novac Lehrer - Reservehauptmann - Alexandru I. Moldoveanu

- Held oder "Bandit"? 3 0 9

www.mnir.ro

Iulia Stănescu, Dr. Eugen Stănescu Aspekte der Funkpropaganda in den Jahren des

zweiten Weltkrieges 3 19

Petre Dache Mihai Antonescu ûber den zweiten Weltkrieg 3 29

Dr. Vasile Novac Die Aktivităt des General Dimitriu Sava Mircea in

den drei Kriegen der ersten Hăljte des XX Jr., aus

der Sicht seiner Komandanten gesehen 3 3 5

Chlra Jurcă M u s é u m Jûr die deutsche Geschichte. Organisierungs-

auffassung und Austeilungsmôglichkeiten 3 4 7

Mihaela Popov D i e Geschicklichkeit der anonymen Meister.

Inspirationsquelle der modernen Technik 3 5 3

Doina Ciobanu Medallien und Auszeichnungenfûr das Schuïjubûeum 3 59

www.mnir.ro

I SSN 1015-0323 www.mnir.ro