LCP Freza Cu Consola z=6

download LCP Freza Cu Consola z=6

of 44

Transcript of LCP Freza Cu Consola z=6

PROIECT DE SEMESTRU

1. TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze LCP de la o masina de frezat cu consola avand urmatoarele caracteristici : Numarul de trepte de turatii : Turatia minima la iesire : Ratia seriei geometrice a turatiilor : Puterea : Z nmin P = 6 = 450 rpm = 1,25 = 1,1 KW

1

2. MEMORIU TEHNIC

Parcul de masini-unelte , aflat in dotarea intreprinderilor constructoare de masini , cuprinde o varietate foarte larga de tipuri si dimensiuni de masini impusa de varietatea mare a formelor , dimensiunilor si materialelor pieselor de prelucrat prin aschiere , a preciziilor dimensionale , a calitatii suprafetelor prelucrate , a tipurilor si materialelor sculelor aschietoare etc. Pentru analiza cinematica si constructive a masinilor-unelte este necesara clasificarea si gruparea lor dupa diferite criterii , ca de exemplu : 1. Dupa procedeul de prelucrare folosit , masinile unelte sunt grupate in : masini de strunjit (strunguri); masini de frezat; masini de gaurit; masini de rectificat; masini de mortezat; masini de rabotat etc. 2. Dupa felul operatiei ce se executa pe masina-unealta se deosebesc : masini de filetat; masini de prelucrat canale de pana; masini de prelucrat roti dintate(masini de danturat); 3. Dupa gradul de mecanizare se grupeaza in : masini-unelte cu comanda manuala; masini-unelte cu comanda semi-automata; masini-unelte cu comanda automata;

PROIECT DE SEMESTRU 4. Dupa dimensiunea masini-unelte masini-unelte masini-unelte masini-unelte sau gabarit exista : mici; mijlocii; grele; foarte grele;

Dimensiunile , sau greutatea care determina includerea unei masiniunelte intr-una din grupele de mai sus , depinde de felul masinii respective; 5. Dupa precizia de lucru masinile-unelte se pot grupa in : masini-unelte cu precizie normala; masini-unelte cu precizie ridicata; 6. Dupa gradul de universalitate , care subintelege si felul productiei unde se utilizeaza , exista : Masini-unelte universale; Masini-unelte specializate; Masini-unelte speciale; Grupele de masini-unelte , mentionate mai sus , mai pot fi subdivizate prin luarea in considerare a unor parametrii , sau caracteristici constructive.De exemplu , grupa masinilor-unelte universale , masini destinate prelucrarii unei game largi de tipuri si dimensiuni de piese executand diverse operatii mai poate fi subimpartita in: a) masini-unelte cu unviersalitate larga , care include masinile de frezat si alezat orizontale ( bohrwerk-urile) , cu care se prelucreaza diferite tipuri si dimensiuni de piese , cu operatii de frezare , gaurire , strunjire , filetare etc. sau strungurile universale , cu care , prin folosirea unor dispozitive auxiliare se pot efectua si operatii de freazare , alezare , strunjire de detalonare , rectificare etc. b) masini-unelte cu universalitate ingusta , ca de exemplu , masinile de rectificat , masinile de gaurit etc. Utilizarea masinilor-unelte universale prezinta avantajul ca se elimina transportul semifabricatelor intre operatii , reduce reglarile si pozitionarile repetate ale semifabricatului , sau sculei , etc. Masinile-unelte specializate sunt destinate prelucrarii unui anumit tip de piesa , sau suprafata , piesele putand avea o gama de dimensiuni. Din aceasta grupa fac parte masinile de prelucrat dantura rotilor dintate , strungurile de detalonat , strungurile de prelucrat arbori cotiti , de prelucrat arbori cu came , de filetat etc. Din aceasta 3

grupa fac parte varietatea mare de masini-unelte agregat , utilizate in productia de serie mare. Grupa masinilor de frezat face parte din cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini.Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , denumite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulare. Prin frezare se prelucreaza suprafete plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generatoare dreapta sau o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii. Dupa varianta constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale etc. Dupa felul operatiei ce se executa exista : masini de frezat universal , de frezat filete , de frezat roti dintate , de frezat canale de pana etc. Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru sunt : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program. Se mai pot clasifica dupa : gradul de precizie , dupa dimensiuni de greutate etc. Clasificarea generala se face prin combinarea primelor doua criterii amintite mai sus , dupa care se deosebesc urmatoarele grupe : 1. masini de frezat de banc (orizontale , verticale); 2. masini de frezat cu consola (orizontale , verticale , universale); 3. masini de frezat plane; 4. masini de frezat portal; 5. masini de frezat prin copiere; 6. masini de frezat specializate (de frezat roti dintate, de frezat filete etc.); 7. masini de frezat speciale (cu tambur , carusel , agregate etc.); Masinile de frezat cu consola sunt raspandite in intreprinderile construcoare de masini datorita multiplelor calitati pe care le prezinta. Se executa in trei variante constructive din punct de vedere al pozitiei axei arborelui principal : verticale orizontale universale. Miscarea principala la masina de frezat este executata de arborele principal si este transmisa de lantul cinematic (cutia de viteze ) aflat in batiul masinii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei

PROIECT DE SEMESTRU directii rectangulare, longitudinal , transversal si vertical . Viteza miscarii de avans poate fi reglata la cutia de avansuri , montata in consola masinii. Comanda miscarilor de avans se poate realize manual , sau mecanic. Ciclul de lucru , de obicei , se comanda manual . Daca masina se completeaza cu un sistem de limitator de cursa , sau cu comanda dupa program, ciclul de lucru se poate automatiza partial sau complet. Proiectarea unei masini noi impune o buna cunoastere a caracteristicilor si performantelor utilajelor similare in exploatare, a solutiilor cinematice si constructive. Masinile-unelte proiectate trebuie sa raspunde intregral prescriptiilor cerute prin tema de proiectare. Prin constructia de masini se va asigura posibilitatea de a alegere a unui regim de aschiere cat mai apropiat de cel optim. O atentie deosebita se va acorda automatizarii , astfel incat sa se reduca timpii auxiliari , sa se elimine subiectivitatea , muncitorului si solicitarea fizica si psihica a acestuia. Proiectantul trebuie , de asemenea sa urmareasca ca masinaunealta sa se realizeze cu un pret de cost cat mai redus. In consecinta , piesele componente si intreaga masina se va proiecta cu o greutate cat mai redusa , economisandu-se in special materialele scumpe si cele deficitare. In proiectarea pieselor trebuie sa se tina seama si de tehnologia prelucrarilor , evitandu-se constructiile netehnologice , dificil de realizat . Montajul subansamblelor si asamblarea intregii masini , de asemenea , sa realizeze usor , cu cheltuieli minime de manopera , timp si energie. Prin prevederile unei accesibilitati usoare in cazul unei interventii , se va urmarii ca reparatiile sa se efectueze rapid si cu cheltuieli minime. O atentie deosebita se va acorda esteticii masinii-unelte , pentru realizarea unui climat de munca placut si asigurarea competivitatii si din acest punct de vedere. Proiectantul trebuie sa tina seama si de seria care urmeaza sa se produca masina-unealta proiectata. Astfel,daca masina reprezinta unicat sau urmeaza sa se produca intr-un numar mai mic de bucati, piesele componente vor fi astfel concepute incat sa poata fi fabricate cu o dotare tehnica minima. Pentru realizarea temei date s-a ales varianta mixta de transmisie, cu curele trapezoidale si angrenaje cu roti dintate. 5

Cutia de viteze are trei arbori : de intrare , intermediar, arbore principal. Arborele de intrare preia miscarea de rotatie prin intermediul unei roti de curea si sustine trei roti dintate fixe ce angreneaza cu un grup de trei roti baladoare montate pe arborele intermediar, care este canelat pentru a permite miscarea axiala a rotilor baladoare. Pe aborele intermediar mai este montat al doilea grup de roti baladoare care preiau miscarea de rotatie de la acesta si o transmit mai departe celor doua roti dintate montate fix pe arborele principal. Din combinarea in angrenare a rotilor baladoare de pe arborle intermediar cu cele fixe montate pe arborele de intrare respectiv arborele principal rezulta un numar de sase viteze. Pentru preluarea fortelor axiale ce apar la arborele principal in timpul procesului de aschiere, acesta a fost lagaruit cu rulmenti radiali axiali. Montajul angrenajelor este realizat in interiorul unei carcase realizate in urma operatiilor de turnare si prelucrare mecanica fiind prevazuta cu capac lateral ce asigura accesul in timpul montajului sau interventiilor la piesele din interior.

3. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

PROIECT DE SEMESTRU

3.1.

DETERMINAREA TURATIILOR

Turatiile in serie geometrica : n1 = nmin n2 = n1 * n3 = n2 * n4 = n3 * = =

n5 = n4 * = rel. 2.23 pag.54 ] n6 = n5 * =

n1 * 2 n2 * 2 = n3 * 2 = n4 * 2 =

n1 * 3 n2 * 3 = n3 * 3 =

n1 * 4 n2 * 4 = n1 * 5

[ 2,

rpm [ [ [ [ [ 3.2. ] ] ] ] ]

ECUATIA STRUCTURALA

7

Rezulta 2 grupe de angrenaje : a1 si a2 Varianta 1 Z = a1 * a2 = 2 * 3 = 6 grupa a1 este compusa din 2 angrenaje ; grupa a2 este compusa din 3 angrenaje ; Varianta 2 Z = a1 * a2 = 3 * 2 = 6 grupa a1 este compusa din 2 angrenaje ; grupa a2 este compusa din 3 angrenaje ;

a1 = 2 a2 = 3

a1 = 3 a2 = 2

n

i

a1Fig. 3.1

a2

n

e

Schema bloc a variatorului

3.2.1.

Numarul de variante posibile [ 2, rel. 2.27 pag.62 ] Nv - numarul de variante posibile w - numarul grupelor de angrenaje

q - numarul grupelor de angrenaje cu acelasi raport de transmisie

PROIECT DE SEMESTRU

IPentru : Z = a1 * a2 = 2 * 3 a) salt crescator

II

III

a1 - este grupa de bazaS1 = S 2 = a1 = 2 Fig. 3.2 b) salt descrescator

I

II

III

a2 - este grupa de bazaS1 = S 2 = a1 = 3

Fig. 3.3

I

Z Z

Z1 3

5 7 9

Z Z

Z Z Z

6 8 1 0

2 4

I I

Z Z

I I I

Fig. 3.4

Fluxul transferului miscarii de rotatie prin variator

9

Pentru :

Z = a1 * a2 = 3 * 2

I

II

III

c) salt crescator

a1 - este grupa de bazaS1 = S 2 = a1 = 3 Fig. 3.5

d) salt descrescator

I

II

III

a2 - este grupa de bazaS1 = S 2 = a1 = 2

Fig. 3.6

Z

1 3 5

Z Z Z

2 4 6

I

Z Z

I I

Z Z

7 9

Z Z

8 1 0

I I I

Fig. 3.7 variator

Fluxul transferului miscarii de rotatie prin

PROIECT DE SEMESTRU

3.3.

SCHEME CINEMATICEZ Z3 1

1

Z

Z

a13

Z Z Z Z2 7

5

a2Z9

Z Z4

Z

5

a2Z9

7

4

a1

Z

2

Z Z8

Z

6

Z

Z1 0

6

8

Z

1

0

a).Z Z3 1

b).Z3

Z

5

a1

Z

1

Z

5

Z

7

a2Z9

a2Z7

Z

9

Z

4

Z Z2

6

Z

4

Z

2

Z

6

a1Z8

Z

8

Z

Z

1 0

1

0

c).Z3

d).Z1

Z

5

ID2

Z

7

a2Z9

I IZ4

Z Z2

6

I I I

a1Z8

AZ1 0

P

D

1

M

E11

e). Fig. 3.8 Scheme cinematice

3.4. DETERMINAREA RAPOARTELOR PARTIALE DE TRANSFER Se alege varianta constructiva ''e'' Se alege motorul de antrenare : Tip : ASI 90S - 24 - 4 A.17. pag.240 ] ns = 1500 rot/min rot/min

[ 1, tab.

Mdem 1 3 9 0

Ir p mO

I I

I I In6

( A=

P

)Fig. 3.9

N

S1=

=

1

, 2

5

n5 n4 n3 n2 n1

Diagrama = 1 1 2 0 turatii1 4 0 0 9 7 5 4 0 1 6 5 0 0 0 0 = = = =

S 2== 1: i11 = 1 : 1,6 i12 = 1 : 1,25 i13 = 1 : 1

i0 1,24069

PROIECT DE SEMESTRU

i21 = 1 : 1,6 i22 = 1,25 : 1

3.5. CALCULUL NUMARULUI DE DINTI AI ROTILOR DINTATE

Mm 1 3 9 0

Ir p m1 : 1 ,2 4

I IZ5

I I IZ9 Z1 1 1 ,2 5 :0:

( A= = = = = = 1 9 7 5 4 1 0 1 6 5

P2 0 0 0 0 0

)

N

D

1

D 2: Z3

Z6 :

n

1 : 11 : 1 ,2 5 1 : 1 ,6

6

1 4 0 0

Z4:

Z

1

Z2:

=

1

, 2

5

Z

7

Z8:

Fig. 3.10 Diagrama de turatii Se alege pentru roata de curea de pe arbore : D1 = 75 mm

D2 = 93,08 mm

i0 = D1/D2

Pentru determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate se utilizeaza tabele cu valorile numerelor de dinti , valorile efective ale rapoartelor partiale de transfer si pentru valorile normalizate ale rapoartelor utilizate in cutiile de vieze. Grupul a1 z = 54 i11 = z1 / z2 = 21 / 33 = 1 : 1,6 13 [ 1,

S 2=

1 :1 ,6

n5 n4 n3 n2 n1

tab. 1.5 pag.38 ] i12 = z3 / z4 = 24 / 30 = 1 : 1,25 i13 = z5 / z6 = 27 / 27 = 1 : 1 Grupul a2 z = 54 i21 = z7 / z8 = 21 / 30 = 1: 1,6 tab. 1.5 pag.39 ] i22 = z9 / z10 = 30 / 24 = 1,25 : 1 Rotile dintate au urmatoarele numere de dinti : [ 1,

3.6.

RECALCULAREA RAPOARTELOR PARTIALE SI TOTALE DE TRANSFER Rapoarte partiale efective

3.6.1.

3.6.2.

Rapoarte totale efective

PROIECT DE SEMESTRU

3.6.3.

Turatiile finale efective rot/min [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ]

3.6.4. Abaterile relative ale turatiilor efective fata de cele normalizate

15

PROIECT DE SEMESTRU

17

3.7.

DIMENSIONAREA ORGANOLOGICA ( calculul modulelelor rotilor dintate si dimensionarea arborilor ) Calculul puterilor

3.7.1.

PROIECT DE SEMESTRU - puterea pe arborele I : kw - putere motorului - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale - randamentul rulmentilor - randamentul angrenajului cilindric cu dinti drepti [ kw ] kw - puterea pe arborele II :

[ kw ] kw - puterea pe arborele III : [ kw ] kw 3.7.2. Calculul momentelor de torsiune

- momentul de torsiune pe arborele motorului : kw rot/min [ Nmm ] Nmm - momentul de torsiune pe arborele I : 19 - putere motorului - turatia motorului

kw n intr I [ rot/min ] [ rot/min ]

- putere pe arborele I - turatia arborelui I

rot/min [ Nmm ] Nmm - momentul de torsiune pe arborele II :

kw - putere pe arborele II n min II [ rot/min ] - turatia minima pe arborele II [ rot/min ] rot/min [ Nmm ] Nmm - momentul de torsiune pe arborele III :

kw - putere pe arborele III n min III [ rot/min ] - turatia minima pe arborele III [ rot/min ] rot/min [ Nmm ] Nmm

PROIECT DE SEMESTRU

3.7.3.

Calculul modulelor angrenajelor - modul de calcul -

Pentru executia rotilor dintate se alege OLC 15 STAS 880 - 80 - cementat si calit cu duritatea de 55 HRC [ 4, tab. 13.1 pag. 393 ] Se calculeaza modulul in functie de presiunea de contact (rezistenta la pitting) :

[ 4, rel. 13.55' pag. 451 ] T - momentul de torsiune d - coeficientul de latime diametral 13.10 pag. 448 ] [ 4, tab.

- pentru amplasare asimetrica a pinionului (clasa de precizie 7-8) m - coeficientul de latime modular [ 4, tab. 13.10 pag. 448 ]

B - latimea rotii dintate - pentru amplasare asimetrica a pinionului (clasa de precizie 7-8) z - numarul de dinti KM - factorul de material - pentru cupla OL/OL 21 [ 4,

pag. 458 ] KC - factorul de forma in punctul de rostogolire 13.28 pag. 452 ] i - raportul de angrenare aH - tensiunea admisibila CH - coeficient de siguranta CH = 1,15...1,5

[ 4, fig.

[ N/mm2 ] 3.7.4. Dimensionarea arborilor - modul de calcul -

[ N/mm2 ]

Pentru executia arborilor se alege OLC 45 STAS 880 - 80 cu rezistenta admisibila la torsiune : [ 4, tab. 1.2 pag. 20 ] [ 4, pag. 239 ]

Se calculeaza diametrul arborelui in functie de momentul de torsiune la care este supus ( solicitarea principala ) :

[ mm ] 8.14 pag. 239 ] T - momentul maxim de torsiune al arborelui 3.7.5. Calculul efectiv al modulului

[ 4, rel.

Se calculeaza modulul pentru rotile cu turatie minima ( cele mai solicitate ) si se adopta pentru celelalte roti din grup :

PROIECT DE SEMESTRU

Modulul angrenajului z1/z2 :

Se adopta conform STAS 822 - 82 : Pentru grupul de angrenaje a1 se adopta modulul angrenajelor z1/z2

Modulul angrenajului z7/z8 :

Se adopta conform STAS 822 - 82 : Pentru grupul de angrenaje a2 se adopta modulul angrenajelor z7/z8

3.7.6.

Dimensionarea efectiva a arborilor 23

Arborele I (arbore intrare ) :

[ mm ] Se adopta : Arborele II ( arbore canelat )

mm

[ mm ] Se adopta : Arborele III (arbore principal ) :

mm Conform STAS 2671 66

[ mm ] Se adopta 3.8. :

mm

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE A ROTILOR DINTATE - modul de calcul -

Se considera rotile dintate cu profil normal ( nedeplasat ) - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : = 20o - diametrele de divizare dd : [ mm ] 13.10,pag. 403 ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ 4, rel.

PROIECT DE SEMESTRU

[ mm ] 13.11,pag. 403 ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] 13.4,pag. 413 ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] 13.4,pag. 413 ] [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] 13.17,pag. 412 ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] 13.17,pag. 412 ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] 13.10,pag. 448 ] [ mm ]

[ 4, rel.

[ 4, tab.

[ 4, tab.

[ 4, rel.

[ 4, rel.

[ 4, tab.

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z1 , Z2

- cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : = 20o 25

- diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : mm mm

[ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] mm - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ]

mm mm mm

mm

mm mm

mm mm

mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z3 , Z4

PROIECT DE SEMESTRU

- cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : = 20o - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] mm - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] mm [ mm ] mm - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] mm [ mm ] mm - latimea rotii dintate : 27 mm mm mm mm mm mm

[ mm ] mm [ mm ] mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z5 , Z6

- cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : = 20o - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] mm - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] mm - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] mm - diametrele cercurilor de rostogolire dw : mm mm mm mm

PROIECT DE SEMESTRU [ mm ] mm [ mm ] mm - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] mm [ mm ] mm - latimea rotii dintate : [ mm ] mm [ mm ] mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z7 , Z8

- cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : = 20o - diametrele de divizare dd : [ mm ] mm [ mm ] mm - distanta axiala elementara A12 : 29

[ mm ] mm - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] mm - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] mm - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ] mm mm mm mm mm mm mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z9 , Z10

- cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : = 20o

PROIECT DE SEMESTRU - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] mm [ mm ] mm - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] mm [ mm ] mm - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ] 31 mm mm mm mm mm mm mm mm mm

3.9. Calculul fortelor din angrenaj - modul de calcul - fortele tangentiale : [N] pag. 439 ]

F n2

F r2 F t2 F t1 F r1

[ 4,

[N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N]

F n1

3.10.

Calculul efectiv al fortelor din angrenaje

Fortele din angrenajele Z1, Z2 - fortele tangentiale :

PROIECT DE SEMESTRU

[N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N]

Fortele din angrenajele Z3, Z4 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N]

33

- fortele normale : [N] [N]

Fortelor din angrenajele Z5, Z6 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N]

Fortelor din angrenajele Z7, Z8 : - fortele tangentiale : [N]

PROIECT DE SEMESTRU

[N]

- fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N]

Fortelor din angrenajele Z9, Z10 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale :

35

[N] [N]

3.11. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI LA INCOVOIERE - modul de calcul Se calculeaza tensiunea nominala la incovoiere :

[ N/mm2 ] pag. 449 ] - factorul de forma al dintelui 13.27 , pag. 447 ] - coeficient de latime diametral 13.10 , pag. 448 ] aP - tensiunea admisibila la incovoiere CP - coeficient de siguranta CP = 1,25...1,5

[ 4, rel. 13.50 , [ 4, Fig.

[ 4, tab.

[ N/mm2 ] 13.52 , pag. 449 ]

[ 4, rel.

PROIECT DE SEMESTRU [ N/mm2 ]

3.12. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI LA INCOVOIERE Angrenajul Z1 / Z2

[ N/mm2 ] N/mm2

Angrenajul Z7 / Z8 37

[ N/mm2 ] N/mm2

3.13.

ALEGEREA SI VERIFICAREA PENELOR SI CANELURILOR

Pe arborele I s-au utilizat pene A 6 x 6 x 22 STAS 1004 - 80 pentru RC A 6 x 6 x 22 STAS 1004 - 80 pentru Z1,Z3,Z5 Material OL 60 STAS 500 - 80 Pentru asamblari fixe : a). verificarea la strivire :

[ N/mm2 ] 4.9 , pag. 127 ]

- pentru OL 60

[ 3 , Tab.

PROIECT DE SEMESTRU [ N/mm2 ] , pag. 189 ] N/mm2 mm mm mm ( pentru roata cea mai ingusta ) mm [ N/mm2 ] 4.143 , pag. 186 ] N/mm2 b). verificarea la forfecare : [ N/mm2 ] , pag. 189 ] N/mm2 [ N/mm2 ] , pag. 184 ] N/mm2 [ 3 , rel. 4.137 [ 3 , rel. [ 3 , rel. 4.144

[ 3 , rel. 4.145

c). lungimea penei ( necesara )

lc [ mm ]

[ mm ]

39

mm Pe arborele II s-au utilizat caneluri dreptunghiulare 6 x 21 x 25 STAS 2671 66 pentru grupul balador Z2,Z4,Z6 si tab. 2, pag. 277 ] mm mm N/mm2 - cuplare in gol 4.5, pag. 128 ] [ mm ] 4.22, pag. 128 ] mm suprafata portanta a flancurilor Sf [ mm2 ] 4.21, pag. 128 ] Sl g - tesitura canelurii tab. 2, pag. 277 ] [ 3, rel. - suprafata portanta pe unitate de lungime [ 5, [ 4, tab. Z7,Z9 [ 5,

[ 4, rel.

[ mm2 ] pag. 128 ] mm2 Lungimea efectiva de contact Lc [ mm ]

[ 3, rel. 4.23,

PROIECT DE SEMESTRU

[ mm ] 4.21, pag. 128 ] mm

[ 3, rel.

Constructiv se adopta lungimea cu respectarea conditiei : Pe arborele III s-au utilizat pene A 6 x 6 x 28 STAS 1004 - 80 pentru Z8,Z10 Material OL 60 STAS 500 80 a). verificarea la strivire :

[ N/mm2 ] 4.9 , pag. 127 ] [ N/mm2 ] , pag. 189 ] N/mm2 mm mm

- pentru OL 60

[ 3 , Tab. [ 3 , rel. 4.144

mm ( pentru roata cea mai ingusta ) mm [ N/mm2 ] 4.143 , pag. 186 ] N/mm2 b). verificarea la forfecare : [ N/mm2 ] , pag. 189 ] N/mm2 41 [ 3 , rel.

[ 3 , rel. 4.145

[ N/mm2 ] , pag. 184 ] N/mm2 c). lungimea penei ( necesara ) lc [ mm ]

[ 3 , rel. 4.137

[ mm ] mm

3.14.

ALEGEREA

RULMENTILOR

Arborele I Se alege rulmentul radial cu bile pe un rand, executie normala, din clasa 1 de utilizare , seria 6203 RS STAS 3041 - 80 , cu dimensiunile : d = 17 mm ; D = 35 mm ; B = 10 mm pag. 75 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 6 KN Co = 2,8 KN [ 5,

Arborele II Se alege rulmentul radial cu bile pe un rand, executie normala, din clasa 1 de utilizare , seria 6003 RS STAS 3041 - 80 , cu dimensiunile : d = 17 mm ; D = 35 mm ; B = 10 mm pag. 75 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : [ 5,

PROIECT DE SEMESTRU Cr = 6 KN Co = 2,8 KN

Arborele III S-au ales rulmentul radial axial cu bile pe un rand, precizie ridicata, din clasa 1 de utilizare , seria 7004 CTAP4 STAS 7416 80 , cu dimensiunile : d = 20 mm ; D = 42 mm ; B = 12 mm 143 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 10 KN Co = 5,2 KN [ 5, pag.

si rulmenti radial axial cu bile pe un rand, precizie ridicata, din clasa 1 de utilizare , seria 7006 ATAP4 STAS 7416 - 80 , cu dimensiunile : d = 30 mm ; D = 55 mm ; B = 13 mm 146 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 13,2 KN Co = 8,5 KN [ 5, pag.

BIBLIOGRAFIE :

1. Andrei Albu, Mircea Cretu, Liviu Morar, Mircea Galis, Sorin Popescu, Ioan Vuscan, Proiectarea masinilor - unelte Indrumator, Atelierul de multiplicare IPC-N, Cluj-Napoca, 1986 43

2. Constantin Al. Pop, Liviu Morar, Mircea Galis, Masini si instalatii in sisteme robotizate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999 3. Gafitanu Mihai , s.a. , Organe de masini , Editura Tehnica , Bucuresti , 1981 4. Paizi Gh. ,Stere N. , Lazar D. , Organe de masini si mecanisme , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1980 5. x x x x x x x x x x x x , Organe de masini - Standarde si comentarii , Editura Tehnica , Bucuresti , 1970 6. x x x x x x x x x x x x , Catalog de rulmenti - URB I.P. Sibiu ,