AlexandruColesnicov LudmilaMalahovaInstitutul de Matematica, Academia de,Stiin,te a Republicii Moldova,Chi,sinauNeculaiCurteanu GabrielHolbanInstitutul de Informatica Teoretica, Academia Romana, Filiala Ia,siLATEX PRIN EXEMPLEPrezentul manual a fost tehnoredactat de catre autori n sistemul LATEX2.Prinaceastaoferimpotent ialilorsaiutilizatorioimagineconcretaasupradi-versitat ii documentelor si a calitat ii de tiparire ce pot obt inute cu LATEX.Cuvant nainteTEX1este un sistem de pregatire a textelor pentru tiparire, utilizandcalculatorul. El a fost creat de cunoscutul matematician ,si informaticianamerican Donald Knuth n anul 1977. LATEX este o varianta a TEX-ului,elaborata de Leslie Lamport.Cuvantul TEX se cite,ste teh. D. Knuth s-a inspirat din prescurta-rea a cuvantului grec din care deriva cuvintele tehnica, tehnolo-gie etc.Avantajele TEX-ului. Daca l comparam cu alte editoare binecunos-cutecumsuntWordPerfect2sauWord3, TEX-ul vinecuurmatoareleargumente majore: performan,te ,si facilita,ti tehnice similare (uneori su-perioare); distribu,tie gratuita (public domain); portabilitate ,si compa-tibilitate deplina (sistemul se bazeaza pe codul ASCII); circula,tia liberapere,teauaInterNet(indsinguruleditorimportant naceastasitua,tieprivilegiata); dezvoltarearapidapentrudomenii deaplicarefoartedi-verse (de la matematica,si chimie pana la,sah,si muzica), cat,si pentrumajoritatea limbilor de circula,tie interna,tioanla; n ne, existen,ta mul-tor grupuri,si cluburi de suport na,tional,si interna,tional.TEX-ul este utilizat cu precadere n editarea documentelor din dome-niul ,stiin,tic: matematica, informatica, zica, chimie etc., ind solicitatlaprezentareaarticolelorpentrureviste,si conferin,te,stiin,tice. AMS(Societatea Americana de Matematica),si multe edituri cer prezentarea1TEXestemarca nregistrat adeAmericanMathematicalSociety.2WordPerfectestemarca nregistrat adeWordPerfectCorporation.3Wordestemarca nregistrat adeMicrosoftCorporation.4 Cuvant naintemanuscriselor n TEX. Aceasta nu nseamna ca TEX-ul este sau poate utilizat exclusiv pentru texte,stiin,tice.Un aspect caracteristic sistemelor TEX este reprezentat de exibili-tatea ,si adaptabilitatea lor deosebite. Pe solu,tiile standard ale sistemu-lui, orice utilizator ,si poate construi propriul lui mediu de editare.Portabilitateaoferitade TEX,si variantele sale este foarte mare:acela,si ,sier-sursa poate prelucrat pe orice tip de calculator,si tiparitpeoriceimprimanta, curezultateidentice. Chiar,si peoimprimantamatriciala, calitatea tiparului este comparabila cu cea tipograca.VersiuneaLATEXadevenitdince ncemai popularadatoritafa-cilita,tiloroferitelaeditare: LATEXlucreazacaoconstruc,tiedeasupralimbajului TEX, mo,stenindtoateposibilita,tileTEX-ului, darindmaiconcis, mai general, mai u,sor de manevrat,si dezvoltat.Diculta,tispeciceTEX-ului. TEX-ul este un sistem complex carelucreaza ca un compilator. In timpul culegerii textului sursa TEX, nu sevizualizeaza rezultatul nal. Utilizatorul poate nsa oricand sa iasa dintextul sursa,si sacontrolezeformaob,tinutapentruimprimare. Avan-tajuloferitdeexisten,taacestordouaetapedistincteestecaneputemconcentra asupra con,tinutului,si a organizarii logice a documentului.Instruc,tiuniledebazadinTEXsunt re,tinutedestul derepede nprocesul lucrului, dar documenta,tia este absolut necesara. Exista multecar,ti ,si documente electronice consacrate descrierii diverselor aspecte dinTEX,si LATEX.Sistemul ocupa relativ mult spa,tiu pe discul hard al IBM PC4. Pentruversiunea de baza este necesar un spa,tiu de circa 18 Mb de memorie.De,si TEX poseda biblioteci de fonturi foarte bogate, dezvoltarea pro-priilor fonturi este posibila pentru utilizatorii avansa,ti.Acesteaparenteneajunsuri sunt nsaputernicbalansatedemarileavantaje ale utilizarii sistemelor TEX,si LATEX.Con,tinutul manualului. Structuraprezentului manual corespundescenariului dupacareunutilizatorediteazacuajutorul LATEX-ului un4IBM PC este marca nregistrat a de International Business Machines,Incorporat-ed.Cuvant nainte 5document. Este descris ntregul ciclu de la culegerea textului sursa panalaob,tinerearezultatului nal tiparit. Toateinstruc,tiunileLATEXsauTEXimportantesuntprezentateconcis,siexemplicateimediatsau nanexe substan,tiale (ob,tinerea ,si instalarea sistemului sunt prezentate nanexele F,si G).Ideea de baza este ca utilizatorul sa ncarce LATEX-ul direct pe calcu-lator (cu atat mai mult cu cat editorul este u,sor de procurat) ,si sa expe-rimenteze singur, utilizand pas cu pas posibilita,tile descrise n manual.Aceasta va ajuta la asimilarea mai rapida ,si mai profunda a sistemului.Un al doilea aspect major al car,tii de fa,ta este utilizarea ei ca manualdereferin,tapentruLATEX,si componentelesale.,Si dinacest motiv,toate exemplele din capitole, plus multe informa,tii suplimentare au fostconcentrate,si n anexe.Cui se adreseaza manualul. Manualul se adreseazaunui publicfoarte larg: de la matematicieni,si zicieni, economi,sti,si ingineri,lingvi,sti,sitraducatoridelimbistraine,elevi,studen,ti,siprofesori,tu-turor celor care doresc sanve,te temeinic editarea documentelor cu calcu-latorul, folosind un editor foarte puternic ,si care, n plus, se distribuie nmod gratuit (un element de loc neglijabil n perspectiva foarte apropiataa adoptarii,,si n,tara noastra, a legisla,tiei privind drepturile de autor).Precizare. Trebuie sa specicam de lanceput ca vom discuta, n prin-cipal,versiuneaLATEX,sirealizareaeipentruIBMPCnumitaemTEX,ambele datate dupa 14 august 1995.Pe 3 iunie 1994 versiunea precedenta a LATEX-ului (nr. 2.09) a fostnlocuita ocial de versiunea noua LATEX2. Cand vorbim despre LATEXavemdeci nvedereLATEX2. Versiuneavechetrebuiemen,tionataex-plicit ca LATEX 2.09. emTEX-ul, de asemenea, a fost nlocuit de o versi-une noua, aparuta la mijlocul lunii iulie 1995, ,si la care ne vom referi ncontinuare.Deci, prezentam n cartea noastra cele mai noi versiuni de LATEX,siemTEX.CuprinsulListatabelelor 12Listagurilor 131 Principiigenerale 141.1 Variante de TEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141.2 Succesiunea opera,tiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141.3 Un text de proba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161.4 Aspectul general al instruc,tiunilor LATEX . . . . . . . . . . 171.5 Structura generala unui document LATEX . . . . . . . . . . 201.5.1 Editarea unui articol,stiin,tic. . . . . . . . . . . . 201.5.2 Instruc,tiunea \documentclass ,si pache te de mac-rodeni,tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201.5.3 Preambulul documentului . . . . . . . . . . . . . . 221.5.4 Corpul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231.6 Asamblarea documentelor din ,siere separate . . . . . . . 242 Corpuldocumentului 252.1 Structura corpului documentului . . . . . . . . . . . . . . 252.2 Titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252.3 Rezumatul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262.4 Textul principal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262.5 Anexele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262.6 Bibliograa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262.7 Un model de articol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Cuprinsul 73 Sec,tiunile,sitextulobi,snuit 293.1 Instruc,tiuni de sec,tionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293.2 Text obi,snuit, entita,ti grace,si contexte. . . . . . . . . . 323.3 Aliniate n textul obi,snuit . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333.4 Indica,tii pentru culegerea textului general . . . . . . . . . 333.4.1 Spa,tiile,si avansarea randurilor . . . . . . . . . . . 333.4.2 Ghilimelele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343.4.3 Cratime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353.4.4 Puncte de suspensie . . . . . . . . . . . . . . . . . 353.4.5 Simboluri LATEX rezervate . . . . . . . . . . . . . . 363.4.6 Utilizari,si dimensiuni speciale ale spa,tiului . . . . 363.4.7 Literele cu semne diacritice . . . . . . . . . . . . . 383.5 Notele de subsol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393.6 Schimbarea fonturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 403.7 Trecerea la rand nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444 Contextedetipnematematic 454.1 Alinierea textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454.2 Contextelequote,quotation,siverse. . . . . . . . . . . 474.3 Listele n LATEX. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 484.4 Contextulverbatim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 504.5 Scrierea bibliograei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 515 Formulelematematice 545.1 Contexte matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 545.2 Alinierea ecua,tiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 555.3 Deosebiri n culegerea ecua,tiilor. . . . . . . . . . . . . . . 565.4 Spa,tiile n modul matematic . . . . . . . . . . . . . . . . . 565.5 Schimbarea fonturilor n modul matematic . . . . . . . . . 585.6 Indicii superiori,si inferiori . . . . . . . . . . . . . . . . . . 615.7 Radicalii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 625.8 Frac,tiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 635.9 Simboluri matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 655.10Accentele n contextul matematic. . . . . . . . . . . . . . 675.11Derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 685.12Elemente etajate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 688 Cuprinsul5.13Contextularray . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 705.14Marcarea ecua,tiilor,si referirea lor . . . . . . . . . . . . . 725.15Grupe de ecua,tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 725.16Numerotarea teoremelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 746 Unita,tidemasura,cutii,sirigle 756.1 Unita,tile de masura n TEX . . . . . . . . . . . . . . . . . 756.2 Elemente de lipire,si de umplere . . . . . . . . . . . . . . 776.3 Spa,tierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 786.4 Cutiile (boxurile) n TEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 796.5 Cutii de un singur rand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 796.6 Cutii cu paragrafe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 806.6.1 Instruc,tiunea\parbox. . . . . . . . . . . . . . . . 806.6.2 Contextulminipage . . . . . . . . . . . . . . . . . 816.7 Rigle. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 826.8 Ridicarea,si coborarea textului n rand. . . . . . . . . . . 837 Figuri,sidesene 847.1 Figura,si denumirea ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 847.2 Desenarea cu mijloace LATEX . . . . . . . . . . . . . . . . 867.2.1 Contextulpicture pentru desene . . . . . . . . . . 867.2.2 Instruc,tiunea\put . . . . . . . . . . . . . . . . . . 887.2.3 Obiecte grace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 887.2.4 Instruc,tiunea\multiput . . . . . . . . . . . . . . . 957.3 TEXcad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 977.4 Importul desenelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 987.5 Graca PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 997.5.1 Importul unui ,sier PostScript5. . . . . . . . . . . 1017.5.2 Marcarea ,si transformarea graca a unui fragmentde text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1017.5.3 Marcarea actualizarilor n text . . . . . . . . . . . 1027.5.4 Fonturile PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . 1025PostScriptestemarca nregistratadeAdobeSystemsIncorporated.Cuprinsul 98 Tabularea,sitabelele nLATEX 1048.1 Contextultabbing (de tabulare) . . . . . . . . . . . . . . 1048.2 Contextultable (tabel) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1068.3 Con,tinutul tabelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1078.3.1 Contextultabular,si parametrii lui . . . . . . . . 1078.3.2 Randurile tabelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1088.3.3 Comasarea coloanelor . . . . . . . . . . . . . . . . 1098.3.4 Posibilita,ti suplimentare. . . . . . . . . . . . . . . 1109 ProcesareatextuluiLATEX,simesajeledeeroare 11310 Exempledetehniciavansate 11710.1Schimbarea formatului paginii . . . . . . . . . . . . . . . . 11710.2Pagina de titlu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11810.3Saltul la rand nou,si pagina noua. . . . . . . . . . . . . . 11910.4Listele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12010.4.1 Contextullist. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12010.4.2 Contextultrivlist . . . . . . . . . . . . . . . . . 12110.5Denirea macroinstruc,tiunilor. . . . . . . . . . . . . . . . 12110.6Cateva noi exemple n contextul matematic . . . . . . . . 12210.6.1 Limitele integralei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12310.6.2 Diferite simboluri de tipul\choose. . . . . . . . . 12310.6.3 Folosirea instruc,tiunii\phantom . . . . . . . . . . 124ANEXEALATEX-ul,silimbilenaturale 126A.1 Note generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126A.2 Semnele diacritice,si macrourile corespunzatoare . . . . . 128A.3 Macropachetulromania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128A.3.1 Op,tiunearomstyle . . . . . . . . . . . . . . . . . 132A.3.2 Formatarea scurta a literelor romane,sti . . . . . . 133A.3.3 Ob,tinerea caracterelor specice limbii romane. . . 134A.3.4 Exemplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135A.3.5 Variante ortograce . . . . . . . . . . . . . . . . . 13610 CuprinsulBCaracteristicilefonturilor nNFSS2 137CListasimbolurilormatematice 141C.1 Simboluri matematice LATEX . . . . . . . . . . . . . . . . . 141C.2 Simbolurile AMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145DExempledeculegereaformulelormatematice 149E Exempledeeditareatextuluiobi,snuit 163F Ob,tinereasistemuluiLATEX 189F.1 CTAN,siSimTel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189F.2 Congura,tia LATEX minimala . . . . . . . . . . . . . . . . 191F.3 Programele MS-DOS pentru lucrul n re,tea . . . . . . . . 192F.4 Lista directoarelor din servere. . . . . . . . . . . . . . . . 193F.5 Programe,si pachete suplimentare . . . . . . . . . . . . . . 194GInstalarea,sicomponentelesistemuluiemTEX 196G.1 Pregatirea pentru instalarea emTEX-ului . . . . . . . . . . 196G.2 Instalarea componentelor emTEX. . . . . . . . . . . . . . 199G.3 Instalarea bibliotecilor de fonturi . . . . . . . . . . . . . . 202Bibliograe 205Index 207Listatabelelor3.1 Familii de fonturi Computer modern. . . . . . . . . . . 413.2 Schimbarea caracteristicilor fontului . . . . . . . . . . . . 425.1 Spat iile matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 575.2 Alfabete matematice n LATEX2. . . . . . . . . . . . . . 595.3 Accente matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 676.1 Unitat ile de masura TEX scalabile . . . . . . . . . . . . . 768.1 Instruct iunile specice contextuluitabbing . . . . . . . . 1058.2 Octet de eveniment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1108.3 Sisteme de procesare a textelor . . . . . . . . . . . . . . . 111A.1 Accente TEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128A.2 Reprezentarealiterelorromanesticudiacriticeprinmij-loacele standard ale TEX-ului . . . . . . . . . . . . . . . . 128B.1 Alfabete matematice n LATEX2. . . . . . . . . . . . . . 137B.2 Codicarile cele mai frecvente ale fonturilor . . . . . . . . 138B.3 Familii de fonturi Computer modern. . . . . . . . . . . 138B.4 Seriile cele mai frecvente de fonturi . . . . . . . . . . . . . 138B.5 Schimbarea caracteristicilor fontului . . . . . . . . . . . . 139B.6 Schimbarea fonturilor n LATEX 2.09 . . . . . . . . . . . . . 139B.7 Relat ii ntre unele unit at i TEX . . . . . . . . . . . . . . . 140E.1 Octet de eveniment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184E.2 Sisteme de procesare a textelor . . . . . . . . . . . . . . . 18512 ListatabelelorF.1 Serverele centrale ale ret eleiCTAN. . . . . . . . . . . . . . 190F.2 Servere pentru AMS-TEX6. . . . . . . . . . . . . . . . . . 190F.3 ServereSimTel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191F.4 Programele MS-DOS7pentru lucrul n ret ea. . . . . . . . 193G.1 Scalarile standard TEX. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2046//S-TEXestemarca nregistrat adeAmericanMathematicalSociety.7MS-DOSestemarca nregistrat adeMicrosoftCorporation.Listagurilor5.1 Dimensiunile simbolului n TEX. . . . . . . . . . . . . . . 657.1 O gura cu text incorporat . . . . . . . . . . . . . . . . . 85E.1 O gura cu text incorporat . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Capitolul1Principiigenerale1.1 VariantedeTEXAutorulTEX-ului, DonaldKnuth, acreata,sa-numitulTEXsimplu(plain TEX). TEX-ul simplu este descris n cartea [5].SocietateaAmericanadeMatematica(AMS)consideraTEX-ul cainduninstrumentocial depregatire,si prezentareamanuscriselor.Michael Spivak a extins TEX-ul lui D.Knuth creand varianta TEX pentruAMS,,si anume AMS-TEX, descrisa n [4].Leslie Lamport, n varianta sa de TEX numita LATEX, nu numai ca aextins setul standard de macroinstruc,tiuni, dar a ,si redenit o parte dininstruc,tiunile lui D.Knuth. Actuala versiune de LATEX, numita LATEX2,este descrisa n [1, 2]. Cartea [3] descrie versiunea LATEX 2.09 n limbaromana.O modicare a AMS-TEX-ului, numit a AMS-LATEX, este inclusa nLATEX2. Pentruutilizarea AMS-LATEX-ului estenecesaracartea[4]precum,si documenta,tia con,tinuta n pachetul AMS-LATEX.1.2 Succesiuneaopera,tiunilorProcesul de pregatire a documentelor (articolului) n LATEX este si-milarprocesului decompilareaunui programscris ntr-unlimbaj deprogramare de nivel nalt. Programul sursa este translatat,ob,tinndu-1.2. Succesiuneaopera,tiunilor 15se un ,sier de coduri obiect, care apoi se lanseaza n execu,tie (nu naintensa de a se realiza editarea legaturilor ntre aceste obiecte).Analogseprocedeaza,si ncazul sistemului LATEX. Sepregate,steprogramul-sursa nmacrolimbajul denivel nalt, limbajul LATEX.Inacest program textul propriu-zis este marcat utilizand instruc,tiuni pri-mitive, macro-comenzi predenitedinformatul LATEX, macro-comenzidenite n ,sierele de stil, care se includ n caz de necesitate, precum ,sicele denite de utilizator nsu,si.Saprecizamca, ntoatevariantele, sefaceapelul aceluia,si proce-sordeTEX, TEX-ul debaza. TEX-ul simplu, LATEX2, LATEX-ul 2.09,AMS-TEX-ul etc. se deosebesc prin formate specice. Formatul con,tinemacroinstruc,tiunile ce reprezinta esen,ta variantei respective de TEX, iartextul-sursa trebuie cules utilizand instruc,tiunile din varianta corespun-zatoare.Procesorul TEX de baza executa circa 300 de instruc,tiuni primitivece,tin de formatarea textelor,,si n,telege un macrolimbaj compus dinacesteinstruc,tiuni. Laapelul procesorului este ncarcat,si ,sierul deformatFMT cu macrodeni,tii suplimentare.Dupa ce se culege textul, aplicand diferitelor por,tiuni de textinstruc,tiunile LATEX, cu procesorul de TEX se ob,tine un ,sier intermediarDVI (device independent).Fi,sierul DVI poate utilizat de orice dispozitiv de ie,sire: ecran ,si/sauimprimantadeoricetip, deasemenea, el poatesalvatpedisc, gatapregatitpentruundispozitivconcret. Transformarea,sierului DVI nformat deie,sirepentruundispozitivconcret estefacutadeanumiteprograme specializate, numite drivereDVI.Deci, n general, succesiunea ac,tiunilor este urmatoarea:1. Culegereatextului LATEX, caresefacecuajutorul oricarui edi-tor de texteASCII. Men,tionam ca sistemul TEX nu are un editorspecializat. Extensia,sierului poatearbitrara. Deobicei, seutilizeaza TEX, de exemplu, EX001.TEX. In LATEX2 se ntalnesc ,si,sierecuextensiuneaLTX,darTEXesteceaimplicita,sideaceeaeste preferata.2. Se compileaza textul prin instruc,tiunea latex2e EX001,si se16 Capitolul1. Principiigeneraleob,tin mesajele de eroare care impun oprirea compilarii, corectareagre,selilor cu ajutorul editorului de texte ,si, din nou, repetarea com-pilarii. Acest ciclu de opera,tii se repeta, pana cand nu mai aparenici o eroare la compilarea textului. Ca rezultat se ob,tine ,sierulEX001.DVI.3. Se vizualizeaza ,sierul EX001.DVI pe ecranprininstruc,tiuneav EX001. Daca aspectul rezultatului nu este satisfacator, corecta,ti,sierul ini,tialEX001.TEX (textul sursa) ,si va ntoarce,ti din nou laprocesul de compilare TEX, respectiv vizualizare.4. Cand rezultatul vizualizat pe ecran este satisfacator, se recomandatiparireatextului laimprimanta, caci potapareneajunsuri, iarmulte gre,seli se observa mai bine, sau numai, la imprimare. Dupaaceastaseefectueazadinnoueditarea, compilarea, vizualizareaetc.1.3 Untextdeproba(Unexemplu)Daca se efectueaza opera,tiile de mai sus, culegand urmatorul ,sier:Un document mic.1EX001.TEX:\documentclass{article}\begin{document}Un document mic.\end{document}se ob,tine rezultatul de mai sus.Exempleledate nmanualuldefa,tasunttiparitecucaracteremaimici decat textul explicativ. Rezultatul se aanstanga(saumaisus), iar textul-sursa, n dreapta (sau mai jos). 1 reprezinta numarulpaginii.Inexempleleurmatoaresuntexpusenumaiinstruc,tiuninoi,sirezultatele lor. Existen,ta secven,telor constante (\documentclass etc.)este presupusa implicit.1.4. Aspectulgeneralalinstruc,tiunilorLATEX 171.4 Aspectulgeneralalinstruc,tiunilorLATEXSintaxa generala a instruc,tiunilor pentru toate sistemele TEX constadin bara-nclinata-napoi \ (backslash) dupa care urmeaza o litera sau osuccesiune de litere. De exemplu, instruc,tiunea \TeX realizeaza eticheta(logo) reprezentativa pentru TEX. Spre deosebire de limbajele de progra-mare, unde identicatorul poate con,tine,si cifre, numele instruc,tiunilorTEX-ului sunt compuse numai din litere. Numele instruc,tiunii se terminacuspa,tiu(blank)saucuoricecaracterASCIIdiferitdelitera. Existainstructiuni de tip \^ n care dupa \ urmeaza exact un simbol neliteral,,si instruc,tiuni denite de un singur caracter.Instruc,tiunile sunt sensibile la minuscule (scrierea cu litere mici),simajuscule(literemari). Deexemplu, \ae,si \AEvor avearezultatediferite; \texvaconduce, probabil, laeroare(dacanuestedenitaaceasta instruc,tiune).TEX, LATEX ax normal six n matematica. \TeX, \LaTeX{} \^ax normal \c{s}i $x$ \^inmatematic\u{a}.\ae{} \AEIncalitatededelimitatorisuntutilizateacoladele{,si }. No,tiuneade grup, sau grupare, esen,tiala n TEX, este reprezentata de con,tinutulblocului cuprinsntre acolada stanga,si cea dreapta. De exemplu,{\bfseries Textul \^in caractere aldine}, unde instruc,tiunea\bfseriesnseamnaa trece la caractere aldine (bold-face)pentrutex-tul ce urmeaza.In acest caz ac,tiunea \bfseries este limitata lainteriorul grupului. Dupacumse observanexemplul ce urmeaza,lasfar,situl grupului (gruparii) aufost restabilitecaracterelenormale\mdseries. Grupuri mai complexe, a,sa numitele contexte, vor discu-tate n Sect. 3.2.18 Capitolul1. PrincipiigeneraleTextul normal. Textul ncaractere aldine. Textulnormal.Acoladele separate: } { {Bara separata: \Textul normal.{\bfseries Textul \^in caracterealdine.} Textul normal.Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$Bara separat\u{a}: $\backslash$In textul pentru LATEX acoladele trebuie sa e echilibrate (numarulcelor deschise-stanga trebuie sa e egal cu numarul celor nchise-dreapta).Inexempleleprecedenteacoladeleaufostutilizatemai ntaipentruaorganizaargumentele instruc,tiunii. Instruc,tiuneaiadreptparametru exact simbolul urmator sau gruparea de caractere aate ntreacolade.In construc,tia\begin{document},gruparea{document} esteparametrul instruc,tiunii\begin.Pentru editarea caracterului acolada se folose,ste una din secven,tele:\{,si\} , sau$\lbrace$,si$\rbrace$ (vezi Anexa C).Exista tipuri speciale de delimitatori. De exemplu, contextul mate-matic din LATEX utilizeaza perechile de delimitatori\( . . . \) sau$ . . .$, ca separatori ai formulelor ce apar n acela,si rand cu textul obi,snuit, ,si\[ . . . \] sau $$ . . . $$ ca separatori ai formulelor n aliniate (paragrafe)separate (deci,si randuri diferite).Vom relua aceasta discu,tie mai tarziu, n capitolul despre matemati-ca. Exista ,si instruc,tiuni speciale: de exemplu, n matematica caracterul_ introduce indicele inferior etc.$ nseamna matematica: xi.\$ \^inseamn\u{a} matematic\u{a}:$x_i$.Orice comentariu, n TEX, ncepe cu semnul %. Aceasta nseamna carestul randului de dupa caracterul % reprezinta un comentariu. Comen-tariile sunt ignorate de procesorul TEX.Intr-unranddecomentariu, caracterul sfar,sitului derandestedeasemenea ignorat. In liniile fara comentariu, sfar,situl de linie este echiva-lentcuunspa,tiu(blank). Caracterul %esteutilizat,si pentruascriefragmentelungi detext, faraspa,tii nedorite. Spa,tiiledela nceputulrandului n,sierul-sursasuntignorate ntotdeaunadeTEX. Iataunexemplu:1.4. Aspectulgeneralalinstruc,tiunilorLATEX 19Dacatrebuie imitataolinielunga, putem sa utilizam sem-nul% la sfarsitul liniilor.Dac\u{a} trebuie imitat\u{a} o li%nie lung\u{a}, pu%tem s\u{a} utiliz\u{a}msemnul \% lasf\^ar\c{s}itul liniilor.Intextul obi,snuitutilizatorul poatefolosi literelemari,si mici alealfabetului latin(52litere), zececifre(09), 16semnedepunctua,tie(inclusiv spa,tiul) (blank). : ; , ? ! ( ) [ ] - / *,si 5 semne de opera,tii matematice:+ = | < >Celelaltecaracteresuntreprezentatecuajutorul unorinstruc,tiunispecializate, de exemplu,\Gamma pentru litera greaca .Pentru instruc,tiuni sunt rezervate, n TEX, 10 caractere speciale:# $ { } % & ~ _ ^ \#se utilizeaza pentru denirea argumentelor macroinstruc,tiunii;$,si { }se utilizeaza ca separatori;%se utilizeaza pentru comentariu;&se utilizeaza pentru tabulare,si aliniere verticala;~(tilda)desemneaza un spa,tiu ce une,ste doua entita,ti, n succesiune,ce nu pot aranjate pe randuri diferite;,si^se utilizeaza pentru indicele inferior, respectiv superior (exponen-tul puterii);\ marcheaza nceputul instruc,tiunii.Pentruautilizaacestecaractere,ntextul obi,snuitsuntnecesareinstruc,tiuni speciale. De exemplu,\% este utilizat pentru reprezentareacaracterului %.20 Capitolul1. Principiigenerale1.5 StructurageneralaunuidocumentLATEX1.5.1 Editareaunuiarticol,stiin,ticCueditorul LATEXsepotproducemai multefeluri dedocumente:carte, articol, raport, scrisoare, folie (slide ) pentru retroproiector etc.In cele ce urmeaza se prezinta editarea unui articol.1.5.2 Instruc,tiunea\documentclass,sipachetedemacro-deni,tiiPrima instruc,tiune a unui articol trebuie sa e:\documentclass{article}Argumentul obligatoriuarticledene,stencarcarea,si utilizarea,sierului declasaARTICLE.CLS, cecon,tinemodicarilemacroinstruc-,tiunilor de baza pentru un articol.Argumenteleop,tionale nLATEXsescriu nparantezepatrate. Deexemplu:\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}Primul argumentop,tional esteindicat 11pt. El seteazamarimeafontului de baza la 11 puncte tipograce. (11pt3.866mm, veziSect. 6.1.)Depinzand ,si de dimensiunea de baza a fontului, n ,sierul de op,tiuniSIZE11.CLOsuntstabili,ti ceilal,ti parametri dimensionali, deexemplu,distan,ta ntreranduri. (CLO nseamnaop,tiuneadeclasaclassop-tion).Se poate indica, de asemenea, op,tiunea12pt. Daca dimensiunea nueste indicata explicit, ca,si n exemplul din Sect. 1.3, cea implicita estede10pt.Al doilea parametru estetwoside: la tiparire se deosebesc paginilepare(dinparteastanga),siimpare(dinparteadreapta). Elevoraveamargini de marime diferita. Op,tiuneatwoside este descrisa n ,sierulARTICLE.CLS. Nu exista un ,sier separatTWOSIDE.CLO.1.5. StructurageneralaunuidocumentLATEX 21Al treilea argument seteaza dimensiunele hartiei la formatul A4(297mm210mm). Dimensiuneaimplicitaesteletterpaperformatulamerican pentru scrisori (11in8.5in, sau279.4mm215.9mm).Sepotutiliza,simacrodeni,tiileadi,tionalelaformat.InLATEX2,acestemacrodeni,tii sunt organizate nmacro-pachetesau, pescurt,pachete (packages),iar n LATEX 2.09 macrodeni,tiile sunt con,tinuten ,sierele de stiluri sau, mai simplu, stiluri (styles).Cel mai frecventsuntutilizatepacheteleemlines(daca narticolsunt desene facute cu ajutorul TEXcad), longtable (daca n articol sunttabele mai lungi decat o pagina), amssymb ,si amsfonts (daca se folosesccaracterele,si fonturile Societa,tii Americane de Matematica).Pachetele sunt deniten,siere de tipSTY.InMS-DOSnumele,sieruluiestelimitatla8caractere. Dacanumelepachetuluiestemailungde8caractere,LATEX2folose,steregula5 + 3numelepachetu-lui este format din primele 5 ,si ultimele 3 caractere ale numelui original.Instruc,tiunea \usepackage necesita indicarea numelui ntreg al pachetu-lui.InLATEX2.09seutilizeazanumai primele8caractere. Pachetulemlinesestedescris n,sierul EMLINES.STY, longtable n,sierulLONGTBLE.STY,,siindentfirst n ,sierulINDENRST.STY.Intipograaamericanaaliniereaparagrafului (indentation) lip-se,ste la primul paragraf din sec,tiune. Pachetulindentfirst genereazaaliniatul inclusiv pentru primul paragraf (ca n aceasta carte).Utilizarea pachetelor se declara prininstruc,tiunea \usepackage,imediat dupa instruc,tiunea\documentclass.\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}\usepackage{longtable}\usepackage{indentfirst}Pachetele pot avea op,tiuni proprii:\usepackage[german,french]{babel}Se pot ncarca mai multe pachete cu op,tiuni comune printr-o singurainstruc,tiune. De exemplu, secven,ta22 Capitolul1. Principiigenerale\usepackage[german]{babel}\usepackage[german]{varioref}\usepackage{indentfirst}\usepackage{emlines}este echivalenta cu\usepackage[german]{babel,varioref}\usepackage{indentfirst,emlines}Op,tiunile dininstruc,tiunea \documentclasssunt globale,si sunttransmisetuturor pachetelor. Op,tiunilenespecicatesaunespecicepentru pachet sunt ignorate de catre acesta. Exemplul precedent este,de asemenea, echivalent cu:\documentclass[german]{article}\usepackage{babel,varioref,indentfirst,emlines}Utilizatorul poate crea,si ncarca ,siere proprii de stil (pachete).Diferen,tadintreLATEX2 ,si LATEX2.09estecanversiunea2.09stilurile (pachetele) erau ncarcate numai prin prima instruc,tiune a doc-umentului\documentstyle:\documentstyle[varioref,emlines,babel,german]{article}% Pentru LaTeX 2.09; \usepackage nu exista1.5.3 PreambululdocumentuluiIntreinstruc,tiunile \documentclass,si \begin{document}seaaa,sa-numitul preambul al documentului. El nu este obligatoriu n LATEX,dar obligatoriupentruarticolele,stiin,tice.Inpreambul utilizatorulpoate specica titlul articolului, numele autorilor; ,si deasemenea, pot introduse unele macrodeni,tii proprii. Tot aici se pot deni sau redenidimensiunile, corectandu-lepeceleindicate nstiluri etc. Preambululnu trebuie sa genereze nici un text.Instruc,tiunea\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}1.5. StructurageneralaunuidocumentLATEX 23introduce lista autorilor. Se observa ca numele coautorilor se separa prininstruc,tiunea\and aceasta ind obligatorie.Urmatoarea instruc,tiune a preambulului\title{Exemplu de articol\\preg\u{a}tit ca manuscris electronic}este, de asemenea, standard n LATEX ,si introduce denumirea articolului.Titlul sepoate mpar,ti nmai multeranduri independente, utilizandinstruc,tiunea de avans la rand nou\\.LATEX-ul standardmai introduce ntitlu,si datacurenta. Instruc-,tiunea \date{} din preambul suprima aceasta parte a titlului (nuse tipare,ste data). Data poate ,si xata prinargumentul acesteiinstruc,tiuni; deexemplu, \date{12 octombrie 1995}xeazadatalavaloarea specicata. (Deni,tia implicita este\date{\today}.)De fapt, nu este obligatoriu ca instruc,tiunea\date sa con,tina data.Con,tinutulinstruc,tiunii \datevatiparitcentrat, subtitlu,,sicuunfontmai micdecattitlul.Inacestfel, instruc,tiunea\datepoatesacon,tina, de exemplu, un subtitlu arbitrar.Sect. 3.5 prezinta instruc,tiunea \thanks , care este o forma specialaa notei de subsol utilizata nauntrul instruc,tiunilor \author,\title, ,si\date.In preambul se pot introduce orice instruc,tiuni LATEXcare nugenereaza text.1.5.4 CorpularticoluluiDupapreambul urmeazacorpul documentului (ncazul nostrualarticolului), cuprins ntreperecheadeinstruc,tiuni \begin{document},si\end{document}.Elementele corpului articolului le vom examina n capitolul urmator.LATEX-ul genereaza text numai din informa,tiile aate n corpul articolu-lui.Tot ce urmeaza dupa instruc,tiunea \end{document} este ignorat decatre sistemul LATEX.24 Capitolul1. Principiigenerale1.6 Asamblareadocumentelordin,sieresepa-rateIn document pot incluse ,si par,ti aate n alte ,siere. Instruc,tiuneaLATEX:\input{nume sier}introduce text din,sierul nume ,sier. Poate folosita,si variantainstruc,tiunii\input, din TEX-ul simplu,\inputnume siercare trebuie scrisa pe un rand separat.Incarcarea par,tilor de document se poate facenmodrecursiv,,sierele introduse prin\input pot, de asemenea, con,tine\input.Poate aparea ntrebarea: prin ce se deosebe,ste ncarcarea suplimen-tara a pachetelor ca EMLINES.STY de cea prin \input?De ce nu se poatescrie\input{emlines.sty}?Explica,tia este ca macro-pachetele nu se ncarca prin instruc,tiunea\input ci prin \usepackage. Exista mai multe diferen,te de execu,tientre cele doua instruc,tiuni. De exemplu, nncarcarea macro-pachetelorcu \usepackage , caracterul @este considerat litera. Vezi ,si Sect. 1.5.2.Capitolul2Corpuldocumentului2.1 StructuracorpuluidocumentuluiCorpul documentului, ncazul nostrual articolului, trebuie sanceapacutitlul acestuia,si cunumeleautorilor, dupacareurmeazarezumatul. Urmeaza apoi textul de baza al articolului, ce poate includetabele, guri etc. Dupatextul debazaseaaanexele. Lasfar,sitularticolului se gase,ste bibliograa.2.2 TitlulTitlul articolului, lista numelor autorilor,,si data sunt create cu in-struc,tiunea\maketitle . Ea nu are parametri, toate informa,tiile nece-sare sunt deja prezente n preambul.\documentclass[...]{article}% ...\verb+\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}+\title{Exemplu de articol\\preg\u{a}tit ca manuscris electronic}\date{Prezentat: 10 mai 1995, rev\u{a}zut: 27 august 1995}% ...\begin{document}\maketitle% ...26 Capitolul2. Corpuldocumentului2.3 RezumatularticoluluiRezumatul articolului este con,tinut n contextul abstract, ntre in-struc,tiunile\begin{abstract},si\end{abstract}. Este recomandabilca rezumatul sa con,tina circa 50100 cuvinte.In rezumat nu este binesaexisteformulecomplicate,siesterecomandabilsanuexisteformuledeloc. Rezumatul se culege ca text obi,snuit.2.4 TextulprincipalIn general,textul principal urmeaza dupa rezumatul (sinteza) arti-colului. Utilizatorul poate mpar,ti textul nsec,tiuni, carese ntroducprin instruc,tiunea\section . Sec,tiunile se pot mpar,ti, la randul lor,n subsec,tiuni etc. (vezi Sect. 3.1).2.5 AnexeleAnexele sentalnesc relativrarnarticolele,stiin,tice. Ele suntseparate de textul principal prininstruc,tiunea \appendix. Aceastainstruc,tiune se poate ntalni n document numai o singura data. Dupaea, ecare noua anexa (chiar daca este una singura) sentroduceprintr-o redenumire a anexei, realizata de instruc,tiunea\section (veziSect. 3.1). Diferen,tadintresec,tiuni,si anexeconstanumai dinmodullor de numerotare: cu numere, respectiv cu litere.2.6 BibliograaBibliograa este ncadrata de instruc,tiunile\begin{thebibliography},si\end{thebibliography}.Vezi,si Sect. 4.5.2.7. Unmodeldearticol 272.7 UnmodeldearticolRezumand, vomprezenta mai jos unmodel de articol,stiin,tic.Sec,tiunile,si anexele pot lipsi.% Comentarii% Definirea clasei\documentclass[11pt,twoside, ...]{article}% ---------------------Preambulul--------------------------% Lista autorilor\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}% Titlul\title{Exemplu de articol\\preg\u{a}tit ca manuscris electronic}% Data\date{12 octombrie 1995}% Alte instructiuni care nu genereaza text;% de exemplu, macrodefinitiile%...%--------------- Corpul documentului-------------------\begin{document}% Inceputul textului\maketitle % Sunt generate titlul, lista autorilor,% data\begin{abstract}% Inceputul rezumatuluiArticolul dat este un exemplu de preg\u{a}tire a documentului\c{s}tiin\c{t}ific \^in forma unui manuscris electronic.\end{abstract} % Sfirsitul rezumatului\section{Introducere}\label{sec:intro}%... textul sectiunii\section{Note generale}\label{sec:generals}%... textul sectiunii%... alte sectiuni\appendix\section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols}%... textul anexei%... alte anexe\begin{thebibliography}{99}%... referinte bibliografice\end{thebibliography}\end{document} % Sfirsitul textului28 Capitolul2. CorpuldocumentuluiTot textul LATEX de dupa instruc,tiunea \end{document} se consideraa comentariu LATEX.Ca,si npreambul, ntextul principal anumitepar,ti (deexemplu,referin,tele bibliograce, sau textul unei ntregi sec,tiuni) pot con,tinutentr-un,sierseparat,si ncarcateprininstruc,tiunea\input (vezimaisus Sect. 1.5.3).Capitolul3Sec,tiunile,sitextulobi,snuit3.1 Instruc,tiuni desec,tionare: capitol, sec,tiu-ne,paragraf,etc.In LATEX exista urmatoarele instruc,tiuni de sec,tionare:\part, \chapter, \section, \subsection, \subsubsection,\paragraph, \subparagraph.Tot aici este cuprinsa,si instruc,tiunea \appendix. Prin acesteinstruc,tiuni se realizeaza structura ierarhica a sec,tiunilor textului.Nivelele ierarhiei trebuie obligatoriu respectate: \section (o sec,tiune)trebuie sa se mparta (daca este necesar) n\subsection (subsec,tiuni)etc.Instruc,tiunile \part ,si \chapter se ntrebuin,teaza mai ales n docu-mentele din clasa car,tilor (\documentclass[. . . ]{book}). Pentru clasade documente de tiparticle, instruc,tiunea\chapter nu este denita.Elemente ca\paragraph,si\subparagraph se ntrebuin,teaza mai rar.Titluriledesec,tiuni senumeroteazaautomatdupaprincipiul zeci-mal, folosind cifre arabe, latine sau combinate. Op,tional, titlurile pot introduse automat n cuprinsul lucrarii.Fiecarui nivel de ierarhie i corespunde un tip,si o dimensiune stan-dard a caracterelor utilizate pentru titlurile lor.30 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuitSintaxa instruc,tiunilor de sec,tionare n LATEX este foarte simpla; deexemplu:\section{titlul sect iunii }Toate instruc,tiunile de sec,tionare pot avea ,si un argument op,tional.Daca argumentul op,tional exista, el este folosit ca nume pentru sec,tiunean cuprinsul careia se aa, n caseta de colontitlu (ce con,tine numarul depagina ,si numele prescurtat al sec,tiunii etc.). Acest nume de referin,taal sec,tiunii este de regula o prescurtare a numelui complet care setipare,ste la nceputul sec,tiunii. Sec,tiuni (,si sec,tionari) de acest fel exista,si n cartea de fa,ta.\section[Prescurtarea titlurilor]{Prescurtarea titlurilor lungiale sec\c{t}iunilor}\label{sec:short_titles}Daca untitlude sec,tiune nutrebuie numerotat, se poate folosiinstruc,tiunea de sec,tionare n varianta cu *. De exemplu:\section*{Mul\c{t}umiri}Astfel de sec,tiuni nu sunt incluse automat n cuprinsul car,tii,,si deaceea trebuie referite prin instruc,tiuni speciale.\section*{Mul\c{t}umiri}% In carti, unde aveti cuprinsul\addcontentsline{toc}{section}{Mul\c{t}umiri}Deoarece numerotarea sec,tiunilor se genereaza automat, autorul, laculegereatextului, nuesteobligatsacunoascanumerotareaatribuitasec,tiunilor. Presupunandcadori,tisaintroduce,tiosec,tiunenoua, nu-merotarea,,si deci toate numerele de sec,tiuni se actualizeaza.In acestecondi,tii, evident, nu se pot indica numerele de sec,tiune prin referiri di-recte la ele.LATEX-ul da posibilitate de a referi anumite elemente ale textu-lui, printre care,si titlurile de sec,tiune, fara a,sti numerotarea lorreala. In locul n care dori,ti sa face,ti referin,ta, introduce,ti instruc,tiunea3.1. Instruc,tiunidesec,tionare 31\label{nume cheie}. Numele-cheie poatecon,tinenu numai literedar,si alte caractere speciale (ASCII), n afara de spa,tiu (vezi Sect. 1.4).Dacadori,ti sareferi,ti sec,tiuni, tabele, ecua,tii etc. caresunt nu-merotate, instruc,tiunea \label trebuie sa e introdusa obligatoriudupainstruc,tiunilecaregenereazanumerotarea\section, \caption,\equation etc. (In unele car,ti se recomanda gre,sit folosirea instruc,tiunii\label nauntrul instruc,tiunii denumerotare.) Apoi, cuajutorul in-struc,tiunii\ref{nume cheie} pute,ti referi numerotarea curenta a sec-,tiunilor, paragrafelor, ecua,tiilor etc. Instruc,tiunea\pageref{nume cheie}genereaza numarul paginii unde se aa elementul referit. Exemplu:\section{Introducere}\label{sec:intro}+...Lista simbolurilor\ind{simbol matematic} matematice este dat\u{a}in anex\u{a}~\ref{app:math_sym} % referintaon page~\pageref{app:math_sym}. % referinta...\appendix...\section{Simboluri matematice}%\label{app:math_sym} % eticheta...Daca instruc,tiunea \label este asociata cu un text obi,snuit, pentrucare nu se genereaza numerotare, ea prime,ste numarul sec,tiunii curente.Prezen,tainstruc,tiunilor \labelimpune catranslatorul LATEXsacreezeun,sier auxiliar cuextensiuneaAUX, ncaresunt memorateinforma,tiileasupraetichetelor. Pentrucanumerele,si paginilesaecorecte, dupaecaremodicaretrebuiecompilat textul dedouasauchiar de trei ori, pana ce vor dispare mesajele de avertizare:No file ex001.aux.LaTeX Warning: Reference math_sym on page 1 undefined.LaTeX Warning: Label(s) may have changed.Rerun to get cross-references right.32 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuitNu exista sierulex001.aux.Avertizare LATEX: referint a de la pagina 1 nu este denita.Avertizare LATEX: referint ele actuale ar putea schimbate.Lansat i translatarea nca o data, pentru a obt ine referint ele corecte.Asemeneamesajesepot genera,si pentrureferin,telebibliograce(\bibitem,\cite vezi Sect. 4.5).Rolul instruc,tiunii \appendix estedeaschimbametodadenu-merotare pentru instruc,tiunile\section. Sa presupunem, de exemplu,cala nceputul articolului numerelesec,tiunilor sunt arabe: 1, 2, . . .Dupa instruc,tiunea\appendix, sec,tiunile se vor numerota cu litere: A,B, C, . . .Ingenere, pentruoricenivel deierarhiepute,ti indicaunadincele5metodedenumerotare: araba,romanaculitereminuscule,romanaculiteremajuscule, alfabeticaculiteremajuscule, alfabeticacu litere minuscule, putand schimba explicit,si valoarea curenta a con-toarelor de numerotare.3.2 Textobi,snuit,entita,tigrace,sicontexteMaterialul de tipgrac (denumit displaynLATEX) nuse for-mateazacauntextobi,snuit, ci nmodurispecicedeeditare. Putemavea tabele, liste, citate, formule matematice, versuri etc. Fiecare dintreaceste moduri de editare le vom studia aparte.Pentruatipari untextobi,snuit, el estepur,si simplucules. Pen-truareprezenta nsaentita,tilegrace, ntexttrebuietrecutlamodulde editare graca, introdus de contextele1grace (environment). Deobicei, sintaxa unui context n LATEXeste urmatoarea:\begin{denumirecontext }... % continutul\end{denumirecontext }Excep,tie fac contextele matematice introduse prin: $ . . . $, \( . . .\), $$ . . . $$, \[ . . . \].In exemplele de pana acum a,ti putut vedeadeja cateva contexte.1In[3]seutilizeazatermenuldecadru.3.3. Aliniate ntextulobi,snuit 33De fapt, nsu,si corpul documentului LATEXse aan contextul\begin{document} . . . \end{document}.Contextul esteuncazparticulardegrup(saugrupare). No,tiunilede grup ,si context sunt deosebit de importante: n interiorul unui grup,variabileleLATEX ,si pastreazavalorilespecice, indsalvatelaie,sireadintr-ungrup,,si restauratelaintrarea nacela,si grup.Inparticular,schimbarea fonturilor se manifesta la nivel de grup (context): la ie,sireadintr-un context se restaureaza fontul existent la intrarea n el; revenireantr-un context restaureaza ultimul font utilizat n contextul respectiv.(vezi Sect. 1.4).In mod frecvent, ,si resc, contextele sunt imbricate. Instruc,tiunile denceput,si de sfar,sit de context, cat,si gruparea contextelor cu ajutorulacoladelor trebuie sa formeze o structura corecta, echilibrata. Cea maifrecventa gre,seala n LATEX este ncalcarea acestei structuri.3.3 Aliniate ntextulobi,snuitTextulobi,snuitse mparte naliniate(paragrafe). LATEX-ul ncepeunaliniatnouatunci cand ndocumentse ntalne,steunrandgol sauinstruc,tiunea\par. Deobicei primul randsealiniaza, dar nmultestiluri de LATEX, inclusiv pentru articole, primul rand de dupa titlul dininstruc,tiunea de sec,tionare (\section, \part, \chapter etc.) nu sealiniaza, iar toate celelalte se aliniaza. Aceasta regula poate schimbata,dupa cum am mai precizat n Sect. 1.5.2, la pag. 21.3.4 Indica,tiipentruculegereatextuluigeneral3.4.1 Spa,tiile,si avansarea randurilor la culegerea textuluiCantitateadespa,tii dintrecuvinteletextului culesobi,snuitnuareimportan,ta. De asemenea, ntre limitele unui aliniat nu are importan,tampar,tireatextului peranduri. LATEX-ul introducesingur spa,tii catmaiuniforme,si mpartealiniatul nranduri. Cums-amaispus,douaavansari ale randurilor (realizand un rand gol) nseamna un aliniat nou.Cuvintele nu se transfera de pe un rand pe altul deoarece despar,tirea n34 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuitsilabe se face automat n LATEX . Marginea dreapta sau stanga a textuluisursapoateramanenealiniata, alinierea ntextul rezultatfacandu-seautomat.TEX-ul efectueaza spat ie-rea si mpartireaparagrafe-lor n randuri separate.Un rand gol marcheazaun paragraf nou.\TeX{}-ul efectueaz\u{a}spa\c{t}ierea\c{s}i \^{\i}mp\u{a}rtireaparagrafelor \^{\i}nr\^anduri separate.Un r\^and golmarcheaz\u{a} unparagraf nou.Conform standardelor obi,snuite de tiparire,trebuie lasat un spa,tiudupa semnele ortograce: punct (la sfar,situl propozi,tiei), virgula, sem-nul interogarii,si exclamarii, douapuncte, punct,si virgula,,si nutre-buie lasate spa,tii n fa,ta lor.Inaintea parantezei stangi,si dupa paran-teza dreapta,de asemenea se lasa spa,tiu,dar dupa prima paranteza,sinaintea celei de-a doua nu se lasa spa,tiu.In,tari diferitepot existastandardediferite, inclusivfa,tadeceleprezentate mai sus. De exemplu, n Fran,ta, spa,tiul este necesar ,si nainte,si dupa simbolurile! ? : ;.Atent ielaspat iilededu-paunelesemnedepunctua-t ie.Lasat i (macar) unspat iudupapunctesi virgule. La-sat i un spat iu dupa puncte sivirgule.Aten\c{t}ie la spa\c{t}iile dedup\u{a} unele semne depunctua\c{t}ie.L\u{a}sa\c{t}i(m\u{a}car) un spa\c{t}iu dup\u{a}puncte \c{s}i virgule.L\u{a}sa\c{t}i un spa\c{t}iudup\u{a} puncte \c{s}i virgule.Unele utilizari speciale ale spa,tiului n textul obi,snuit vor exami-nate mai jos.3.4.2 GhilimeleleInnici uncaznuvafolosi,ti deghilimeleleobi,snuite".InLATEX,ghilimelele se formeaza cu ajutorul apostrofului direct sau invers.3.4. Indica,tiipentruculegereatextuluigeneral 35GhilimeleLATEXseformeazaastfel: (ghilimelestangadouaca-ractere ale apostrofului invers), (ghilimele dreapta doua caractereale apostrofului direct). Modul de folosire a ghilimelelor sau apostrofuluieste, de obicei, specic regulilor ortograce ale ecarei limbi.Ghilimele Ghilimele3.4.3 CratimeInLATEXdeosebimpatrufeluri decratime; latipareleaula,timediferita. In primul rnd avem semnul matematic minus, care sentalne,stenumai ncontextedeeditaredetipmatematic. Apoi existacratimadinauntrul cuvintelor. In enumerari se mai folose,ste o cratima mai lunga,care se marcheaza la culegere prin doua minusuri succesive.In sfar,sit,mai avem o cratima marcata prin trei minusuri. Aceasta cratima ame-ricananuestebordatacuspa,tiu.Inenglezabritanica, ocratimamaiscurta este bordata cu spa,tiu.x y.Intr-un. 510 picaturide apa. Tel. 737373. O cra-timacaaceasta. Ocratima ca aceasta.$x-y$. \^Intr-un.5--10 pic\u{a}turi de ap\u{a}.Tel. 73--73--73.O cratim\u{a}---ca aceasta.O cratim\u{a} -- ca aceasta.3.4.4 PunctedesuspensieDaca scriem trei puncte unul dupa altul, LATEX-ul le va pune foarteapropiat. Instruc,tiunea speciala\dots tipare,ste punctele de suspensien forma obi,snuita (mai spa,tiate). Pentru completarea cu puncte a unuirand ntreg exista instruc,tiunea speciala\dotfill.In Fran,ta, n standardul tipograc trebuie folosite trei puncte apropi-ate.Comparat i trei puncte... cupunctele de suspensie. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Compara\c{t}i trei puncte... cupunctele de suspensie\dots \\\strut\dotfill\strut36 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuitIn modul matematic exista instruc,tiunile specice: \ldots aceea,sica ,si \dots, pozi,tionand punctele n partea de jos a randului, instruc,tiu-nea \cdots a,sezand punctele n mijlocul randului, puncte de suspensieverticale,si diagonale (vezi Sect. 5.13).3.4.5 SimboluriLATEXrezervateSimbolurile rezervate ale LATEX-ului pot tiparite cu instruc,tiunile:$ \$ semnul dolar,% \% semnul procent,& \& ampersand,# \# numarul,\_ sublinierea,{ \{ acolada stanga,} \} acolada dreapta,\ $\backslash$ bara inclinata invers, \~{} tilda, \^{} accentul circumex.3.4.6 Utilizari,si dimensiunispecialealespa,tiului (blank)Acestea sunt: \/ (spat iu nul, cu corect ia cursivului), ~ (spat iu nesegmentabil), \ (bara nclinata invers, urmata de spat iu ), \, (spat iu mic), \@ (sfarsit explicit de propozit ie).Desprecorec,tiacursivului vezi Sect. 3.6. ~ nseamnaspa,tiucenupoate segmentat (unbreakable space). Cele mai tipice situa,tii suntinscrip,tiile de felul:3.4. Indica,tiipentruculegereatextuluigeneral 37300 DPI, sec. 1,Prof. Smith,300 km.300~DPI, sec.~\ref{sec:intro},Prof.~Smith, 300~km.Daca n locul marcat de~ s-ar efectua o avansare la rand nou, s-arpierde sensul expresiei.\marcheazaunspa,tiunormal ntrecuvinte. El mai poatede-semnat ,si prin {} (grupare con,tinand un spa,tiu), sau prin \space. Casfar,sit de propozi,tie LATEX-ul considera punctul, numai daca n fa,ta luinu se aa o litera majuscula. In acest caz, LATEX-ul considera litera ma-juscula ca ind o ini,tiala provenind din prescurtarea unui nume propriu J. Smith. Uneori este necesar sa indicam acest spa,tiu:I. Ionescu s.a. au scris un ar-ticol interesant.. . . etc. nu sunt aici.. . . etc. nu sunt aici.I.~Ionescu \c{s}.a.\ au scris unarticol interesant.\dots etc. nu sunt aici. \\\dots etc.\ nu sunt aici.In afara de aceste utilizari, spa,tiul normal dintre cuvinte (sau o gru-pare nula) trebuie nserat la sfar,situl unor macroinstruc,tiuni:TEXsi LATEX.TEX si LATEX.TEX si LATEX.\TeX \c{s}i \LaTeX.\TeX\ \c{s}i \LaTeX.\TeX{} \c{s}i \LaTeX.Cand o propozi,tie se termina cu o litera majuscula, nainte de puncttrebuie de aplicat macroul\@:Fructele au vitamina C. Fructele au vitamina C\@.Uneori este util sa folosim a,sa-numitul spa,tiu mic:Foc sauFum?,ntreabael. Foc sau Fum? , ntreabael.Foc sau Fum?,\^intreab\u{a} el.\\\,Foc sau Fum?\,,\^intreab\u{a} el.Instruc,tiunea\hspace realizeazaunspa,tiudedimensiunespeci-cata:A B CA\hspace*{7.7mm}B%\hspace*{1.6cm}C38 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuit3.4.7 LiterelecusemnediacriticeIntr-oseriedelimbi cualfabetlatin, inclusiv nlimbaromana, sefolosesc semne diacritice. In LATEX, diacriticile se numesc accente.De,si nu este prea comod, odata cu ecare folosire a unui accent tre-buie nserata,si instruc,tiuneaLATEXcorespunzatoare. Avantajul estedatdeportabilitateatextului editatcuLATEX. Laculegereatextelorntr-olimbadiferitadeenglezasepotalcatui pachetespecicelimbiirespective.Tabelulcuacesteinstruc,tiuniesteredat nSect.A.2. Samaipre-cizam ca aceste instruc,tiuni sunt valabile numai n textul obi,snuit, ,si nulucreaza n contextul matematic de editare (formule matematice).In folosirea accentelor trebuie sa atragem aten,tia la urmatoarele as-pecte:lafolosireaaccentelor deasupraliterelor i,si j trebuiemai ntaiscos punctul, ac,tiune ce se realizeaza prin instruc,tiunile \i , ,si\j , iar apoi accentul necesita gruparea\^{\i} pentru literaromana , de exemplu;dacanumelemacroinstruc,tiuniiconstadinlitere,atuncidupaeaestenecesarunspa,tiusauogrupare: \uasau\u{a}pentrulitera romana a.Sa examinammai amanun,tit semnele diacritice ale alfabetuluiroman. Elesuntzece ntotal,,si,sasedinelepotreprezentateprinmijloacele standard ale LATEX-ului:\uA sau\u{A}A;\ua sau\u{a} a;\^AA;\^a a;\^II;\^{\i} .Pentruliterele,S,si,T, chestiuneaesteunpicmai complicata. Nuexista o macroinstruc,tiune standard de coborare a virgulei sub litera. Inprimul caz se poate folosi sedila, ca pentru litera franceza c:3.5. Noteledesubsol 39\cS sau\c{S} S\cs sau\c{s} s\cT sau\c{T} T\ct sau\c{t} t Se poate deasemenea folosi instruc,tiunea \d pentru coborrea punc-tului sub litera, n loc de virgula (\d{S} pentru S.). In sfar,sit, n Anexa Ase aa pachetul romania pentru culegerea textului roman. Acest pachettrebuieapelatprin\usepackage npreambulul documentului, pentruaputeafolosit neditareatextului LATEXcudiacritice. Chiardacaaceasta nu a fost prea comod, n exemplele date n capitolele car,tii toatelitereleromane,sti suntreprezentate nformelestandardTEX, doar nanexe s-a folosit forma scurta oferita de pachetulromania.3.5 NoteledesubsolNoteledesubsol senumeroteazaautomat,si setiparesc nparteade jos a paginii. Remarcam ca ntre instruc,tiunea\footnote,si textulanterior este interzis spa,tiul.Notele de subsol2sunt nu-merotate automat. . .Notele de subsol\footnote{Unexemplu denot\u{a} de subsol.}sunt numerotate automat\dotsInstruc,tiunea \thanks este o forma speciala a notei de subsolutilizata nauntrul instruc,tiunilor \author, \title,si \date (veziSect.1.5.3). Noteledesubsolgeneratede\thanksnusenumeroteazaci se marcheaza cu simboluri de tipul , , etc. Exemplu:\author{I.~Ionescu \and J.~Smith\thanks{FirmaThe Hardest Hackers, Inc., SUA.}}+\title{Exemplu de articol\\preg\u{a}tit ca manuscris electronic\thanks{Proiectula fost finan\c{a}t de funda\c{t}ia A.B.C.,nr. Pi-31415.}}2Unexempludenotadesubsol.40 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuitO spa,tiere suplimentara\ este necesara dupa\thanks{...} daca\thanks{...} nu se aa la sfar,situl liniei.3.6 SchimbareafonturilorUneori estenecesarsapunem neviden,taunelecuvintedintext.Pentru aceasta n LATEX se folose,ste schimbarea tipului de caractere.Acest aspect reprezinta cea mai mare diferen,ta dintre LATEX 2.09,siLATEX2. La nceputaexistatpentruTEXnumai garnituradelitereComputermodern, creatadeD.Knuth. Instruc,tiuniledeschimbareafonturilorerauincluse nformatuldebaza. Acumexista nsafoartemulte fonturi pentru TEX, inclusiv pentru limbile care nu folosesc alfa-betul latin. LATEX folose,ste NFSS2 noua schema de selec,tie a fonturilor,versiunea 2 (New Font Selection Scheme), stabilita n anul 1993.Schema NFSS2 de fonturi are cinci elemente caracteristice indepen-dente:1. codicare (encoding);2. familie (family);3. serie (series);4. forma (shape);5. marime (size);Inactualaedi,tieacar,tii noastrenuavemspa,tiupentruodiscu,tieasupra codurilor (codicarii simbolurilor de tiparire). Cel mai probabilestecasistemul pecare-l utiliza,ti folose,stecodicareaimplicitaOT1,stabilita ini,tial pentru TEX de catre D. Knuth.Estedeasemeneaprobabil cave,ti folosi familii defonturi dingar-nituracm Computer modern. De obicei codicarea,si garnitura defonturi sunt stabilite global n macropachetul de clasa ,si nu trebuie sa eschimbate n mijlocul documentului. Familiile de fonturi din garnitura3.6. Schimbareafonturilor 41Tabelul 3.1. Familii de fonturi Computer moderncmr Computer Modern Romancmss ComputerModernSanscmtt Computer Modern Typewritercmm ComputerModernMathItaliccmsy Computer Modern Math Symbolscmex Computer Modern Math ExtensionsComputer modern sunt prezentate n Tabelul 3.1. Trei familii Mathsunt utilizate pentru formule matematice.In LATEX-ul standard exista doua serii de caractere: caracterele nor-male (medium series) ,si caracterele aldine largite (bold extendedseries).Uncaractertiparitseprezinta npatruformedebaza: formanor-mala (upright shape), forma cursiva (italics shape), forma nclinata(slanted shape),siformamajuscul amic a (small caps shape).Pentru selectarea familiei, seriei,si formei exista doua tipuri deinstruc,tiuni. Instruc,tiuneacuunsingurargumentschimbacaracteris-tica fontului numai n argument. Instruc,tiunea declarativa nu are argu-ment,sischimbacaracteristicafontuluipentrutextulceurmeazapanala urmatoarea declara,tie sau pana la sfar,situl grupului (contextului) ncare apare. Aceste instruc,tiuni sunt prezentate n Tab. 3.2.Exista zece instruc,tiuni de schimbare a marimii caracterelor. Acesteinstruc,tiuni sunt declarative (vezi Tab. 3.2).Amintim ca instruc,tiunile LATEX sunt sensibile la folosirea conven,tieimajuscule-minuscule. De aceea\huge,si\Huge sunt, de fapt, instruc,ti-uni diferite.Caracteristicade marime a fontului este relativala marimeadebaza (10pt, 11pt, sau 12pt), denita op,tional prin instruc,tiunea\documentclass.Inrealitatenuexistatoatecombina,tiileposibilealecelorcinci ca-racteristici. Astfel,schema NFSS2 substituie diverse combina,tii de ca-42 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuitTabelul 3.2. Schimbarea caracteristicilor fontuluiInstruct iune Caracteristica\textrm{..} sau\rmfamily Familie\textsf{..} sau\sffamily Familie\texttt{..} sau\ttfamily Familie\textmd{..} sau\mdseries Serie\textbf{..} sau\bfseries Serie\textup{..} sau\upshape Forma\textit{..} sau\itshape Forma\textsl{..} sau\slshape Forma\textsc{..} sau\scshape Form a\tiny Marime\scriptsize Marime\footnotesize M arime\small Marime\normalsize Marime\large Marime\Large Marime\LARGE Marime\huge Marime\Huge Marimeracteristici prin tabelele de descriere a fonturilor (,siereFD font de-scription).InLATEX2.09combina,tiadecodicare, familie, serie,si formasenume,stefont. Schimbareaindependentaaacestorcaracteristici nuesteposibila. Instruc,tiuniledeschimbareafonturilorsuntdeclarative(vezi Tab. B.6lapag. 139). Instruc,tiuniledeschimbareaamarimiifontului n LATEX 2.09 sunt acelea,si ca n LATEX2.Instruc,tiuniledeschimbareafonturilordinLATEX2.09exista,si nLATEX2. Elesimuleazapecatposibilcomportamentulinstruc,tiunilordin LATEX 2.09.Instruc,tiunea\emph{...}faceinterschimbareantreformelenor-3.6. Schimbareafonturilor 43male,si inclinate,sau cursive. Din textul normal se trece la cursiv,iardin textul cursiv, sau inclinat, se trece la forma normala a fontului.InLATEX2.09instruc,tiuneadeclarativa\em realizeazainterschim-barea ntre \rm,si \it n textul normal face trecerea la cursiv, iar ntextul cursiv face trecerea la forma normala a fontului.Trebuie sa folosimgruparipentru asubliniatextul saua-l ngrosa. Aceste gruparipot imbricate una n alta.Trebuie s\u{a} folosimgrup\u{a}ri pentru\emph{a sublinia\/} textulsau {\bfseries a-l\^{\i}ngro\c{s}a}.Aceste grup\u{a}ri\emph{ pot fi\/\emph{imbricate\/}una \^{\i}n alta}.Corec,tiacursivului \/ sefolose,ste ncazul mbinarii cursivului ,sauacaracterelornclinate, cucaracterelenormale(drepte). Pentruaob,tineunrezultatmai bunlapozi,tionareatrecerii delacursivelacaracterelenormale, mai alesdacadupacursiveurmeazaunsemndepunctua,tie, este necesara aceasta instruc,tiune. Mai precis, corec,tia cur-sivului se efectueaza prin adaugarea unui spa,tiu mic dupa ultima literacursiva. Marimea spa,tiului adaugat depinde de litera cursiva respectiva.Exemplu:Pentru a corecta cursivul si caracterele nclinate, folosim spat iul nul.Pentru a corecta cursivul si caracterele nclinate, folosim spat iul nul.abracadabraabracadabraPentru a corecta {\itshape cursivul} \c{s}i caracterele{\slshape \^inclinate}, folosim spa\c{t}iul nul.Pentru a corecta {\itshape cursivul\/} \c{s}i caracterele{\slshape \^inclinate\/}, folosim spa\c{t}iul nul.{\itshape abra}cadabra{\itshape abra\/}cadabra44 Capitolul3. Sec,tiunile,sitextulobi,snuit3.7 TrecerealarandnouInstruc,tiunea LATEX \\ ,si instruc,tiunea TEX \cr realizeaza trecereala rand nou n aliniatul curent. In textul obi,snuit aceste instruc,tiuni sefolosesc mai rar. Ele nu pot scrise n succesiune imediata amintimca aliniatul se introduce printr-un rand gol sau prin instruc,tiunea \par.Instruc,tiunea\\[lungime](deexemplu\\[2mm])efectueazaavan-sarea randului ,si adauga lungimea indicata la spa,tiul dintre randuri. In-struc,tiunea\\*,pepozi,tiarespectiva,efectueazaavansarearandului,dar interzice trecerea la pagina noua.Capitolul4Contextedetipnematematic4.1 AliniereatextuluiContextul dealinieresefolose,stepentruapozi,tionatextul catremargineadinstanga, saudindreapta, saupentrucentrareatextului.Randurile separate se despart prin \\. Daca nuse indica explicitinstruc,tiunea \\, atunci se subn,telege mpar,tirea automata pe randuri.Exista trei contexte:\begin{flushleft} % Pentru alinierea textului la stangaAlinierea la st\^anga sau\\ {\ttfamily flushleft}\end{flushleft}\begin{center} % Pentru centrarea textuluiCentrarea sau\\ {\ttfamily center}\end{center}\begin{flushright} % Pentru alinierea textului la dreaptaAlinierea la dreapta sau\\ {\ttfamily flushright}\end{flushright}Rezultatele vor arata astfel:46 Capitolul4. ContextedetipnematematicAlinierea la stanga sauflushleftCentrarea saucenterAlinierea la dreapta sauflushrightDaca trebuie organizata o aliniere mai complicata, se pot folosi con-texteletabbing,tabular sauarray.Pentru alinierea manuala a textului se poate folosi no,tiunea de llerorizotal, implementata de instruc,tiunea \hfill, ,si prin care putem dis-pune de un spa,tiu de lungime (pozitiva) oarecare. Fillerul poate privitca o bucata de cauciuc elastic, care se alunge,ste pentru a mpinge textulnconjuratorspreunadinmarginilerandului. El poateopritnumaide un alt ller. Daca ve,ti scrie:\strut\hfill A \hfill B \hfill C \hfill\strutatunci ve,ti ob,tinelitereleABCladistan,teegaleunadealta,si demarginea paginii:A B CElementul invizibil \strut esteunsuport pentru\hfill delastanga,si de la dreapta.Sepoatededuceca,lacentrare,pur,sisimpluseintroduce\hfillatat n stanga, cat,si n dreapta textului ce trebuie centrat.Folosind\hspace (\hspace{7.7mm} un spa,tiu de exact 7.7 mm),instruc,tiunea \dotfill, care genereaza un rand de puncte ,si, de aseme-nea, cutiile (vezi Cap. 6), se pot ob,tine cele mai variate efecte tipograce.Instruc,tiunea\hfill(horizontal ll)implementeazallerul ori-zontal. Cu efect similar, LATEX-ul dispune,si de\vfill (vertical ll),pentru llerul vertical.4.2. Contextelequote,quotation,siverse 474.2 Contextelequote, quotation,si verseInLATEX, citatele,si versurilesuntintrodusedecatreurmatoarelecontexte: quote, quotation, ,si verse. Aceste instruc,tiuni fac ,si alinierinoi, prin spa,tieri suplimentare, egale n stanga ,si n dreapta.Contextulquote este destinat citatelor aate ntr-un singur aliniat.Uncitat cu quotation poate con,tine mai multe aliniate. Sintaxainstruc,tiunilor este ilustrata n exemplele urmatoare:Textul anterior. Textul an-terior. Textul anterior.Acesta este un ci-tat scurt. El con-sta dintr-un sin-gur paragraf detext. Primul randdin paragraf nu sealiniaza.Textul ulterior, ulterior, ul-terior, ulterior, ulterior.Textul anterior. Textulanterior. Textul anterior.\begin{quote}Acesta este un citat scurt.El const\u{a} dintr-un singurparagraf de text. Primulr\^and din paragraf nu sealiniaz\u{a}a.\end{quote}Textul ulterior, ulterior,ulterior, ulterior,ulterior.Textul anterior. Textul an-terior. Textul anterior.Acesta este uncitat mai lung. Elconsta din douaparagrafe de text.Inceputul e-caruiparagrafes-te indicat de o ali-niere suplimenta-ra.Textul ulterior, ulterior, ul-terior, ulterior, ulterior.Textul anterior. Textulanterior. Textul anterior.\begin{quotation}Acesta este un citat mai lung.El const\u{a} din dou\u{a}paragrafe de text.\^Inceputul fiec\u{a}ruiparagraf este indicat de oaliniere suplimentar\u{a}.\end{quotation}Textul ulterior, ulterior,ulterior, ulterior,ulterior.48 Capitolul4. ContextedetipnematematicIn contextul verse strofele se despart prin randuri goale, ca ,si alini-ateledintextul obi,snuit. Versuriledinaceea,si strofasedespartprin\\.A fost odata ca-n povesti,A fost ca niciodata,Din rude mari mparatesti,O prea frumoasa fata.Si era una la parint iSi mandra-n toate cele,Cum e Fecioara ntre snt iSi luna ntre stele.M.Eminescu\begin{verse}A fost odat\u{a}ca-n pove\c{s}ti,\\A fost caniciodat\u{a},\\Din rude mari\^{\i}mp\u{a}%r\u{a}te\c{s}ti,\\O prea frumoas\u{a}fat\u{a}.\c{S}i era una lap\u{a}rin\c{t}i\\\c{S}i m\^andr\u{a}-ntoate cele,\\Cum e Fecioara\^{\i}ntre sfin\c{t}i\\\c{S}i luna\^{\i}ntre stele.\end{verse}\medskip\strut\hfill{\scshape M.~Eminescu}4.3 Listele nLATEXLista, n LATEX, este formata din elemente sau puncte ale listei. Pen-tru a imprima o lista formata din mai multe elemente se pot folosi con-texteleLATEXitemize, enumerate,si description.Inauntrul acestorcontexte, ecare punct ncepe cu instruc,tiunea\item.4.3. Listele nLATEX 49 Primul punct este . . . Al doilea punct este . . .. . . Aln-lea punct este . . .\begin{itemize}\item Primul punct este \dots\item Al doilea punct este \dots%...\item Al $n$-lea punct este \dots\end{itemize}Incontextul itemize, ecare element al listei este marcat cuoeticheta(ncazul dat, uncercule,t negru).Incontextul enumerate,punctele se numeroteaza. In contextul description, ecare instruc,tiune\item trebuie sa aiba un argument, reprezentand denumirea elementu-lui, el se scrie ntre paranteze patrate.itemizeEste o lista simpla.enumerateEste o lista nu-merotata.descriptionEsteolistacaaceasta.\begin{description}\item[itemize] Este o list\u{a}simpl\u{a}.\item[enumerate] Este olist\u{a} numerotat\u{a}.\item[description] Esteo list\u{a} ca aceasta.\end{description}Contextele de tip lista pot imbricate pana la cel mult patru nivele.Pute,ti, de asemenea, schimba simbolul de marcare a elementelor dinlista, n contextele itemize ,si enumerate indicand argumentul op,tionalal instruc,tiunii\item[. . . ].Numerotarea n enumerate, la cele patru nivele de imbricare,estecontrolataprinpatrucontoareenumi, enumii, enumiii, enumiv.Numerele de ordine sunt tiparite de catre instruc,tiunile \theenumi,\theenumii, \theenumiii, \theenumiv. Daca, deexemplu, nudori,tienumerarea la primul nivel cu cifre arabe ci enumerarea literala, atuncitrebuie redenita instruc,tiunea\theenumi astfel:\renewcommand{\theenumi}{\alph{enumi}}Instruc,tiunea\arabic{contorul} determina numerotarea 1, 2, 3, 4, . . . ;50 Capitolul4. ContextedetipnematematicAnalog:\roman{contorul}i, ii, iii, iv, . . . ; (cifre romane minuscule)\Roman{contorul}I, II, III, IV, . . . ; (cifre romane majuscule)\alph{contorul} a, b, c, d, . . . ; (litere latine minuscule)\Alph{contorul} A, B, C, D, . . . ; (litere latine majuscule)Exemplu:a. Acesta este primulpunctallisteinumero-tate.b. Al doilea punct al listei.\renewcommand{\theenumi}%{\alph{enumi}}%...\begin{enumerate}\item Acesta este primul punctal listei numerotate.\item Al doilea punct al listei.\end{enumerate}Etichetelecontextului itemize sepotschimbacuajutorulinstruc-,tiunilor\renewcommand{\labelitemi}{semnulnecesar }%...\renewcommand{\labelitemiv}{semnulnecesar }pentru toate cele patru nivele de ncuibare.Dacaelementelelistei suntcompusedinmai multealiniateatuncitrebuiefolositcontextulmaigeneral listsauvariantaluisimplicatatrivlist. Pentru amanunte vezi [1], sau Sect. 10.4.1.4.4 Contextul verbatimDaca textul trebuie tiparit exact n forma n care este cules (formatsursa), vom folosi contextulverbatim:\begin{verbatim} text \end{verbatim}Textul va tiparit cu fontul din\ttfamily (teletype).Pentru inser,tii scurte de text neformatat exista instruc,tiunea\verb|text|4.5. Scriereabibliograei 51unde nloculcaracterului |poateutilizatoricealtcaractercarenuapare n text, diferit nsa de*.Exista, deasemeni, contextul verbatim* ,si instruc,tiunea \verb*. Inacest caz, n locul spa,tiului blank se imprima spa,tiul vizibil.Instruct iunea\TeX realizeazaemblema TEX-ului.\verb*|un text| formeazauntext.Continutul contextuluiverbatim este tiparitin fontul din familia\ttfamily. Toatecaracterele sunttiparite asa cumsunt culese:# $ % \ ^ _ { } etc.Instruc\c{t}iunea \verb|\TeX|realizeaz\u{a}emblema \TeX-ului.\verb+\verb*|un text|+formeaz\u{a}\verb*|un text|.\begin{verbatim}Continutul contextuluiverbatim este tiparitin fontul din familia\ttfamily. Toatecaracterele sunttiparite asa cumsunt culese:# $ % \ ^ _ { } etc.\end{verbatim}4.5 ScriereabibliograeiBibliograaincludeolistaordonatadereferin,tebibliograce.InLATEX se folose,ste instruc,tiunea \cite, pentru a indica o referin,ta biblio-graca. Exista doua metode de creare a listelor bibliograce n LATEX.Prin prima metoda, lista bibliograca este aranjata n manual folosindmijloacele LATEX-ului. A doua metoda se folose,ste de baza de date bi-bliograce BibTEX, prezentata n [1] (BibTEX intra n pachetul emTEX).PentruacreaolistabibliogracacumijloaceleoferitedeLATEXsefolosesc instruc,tiunile\bibitem n contextulthebibliography.Prezentamlista bibliograca utilizatan manualul de fa,ta (vezipag. 205206):\begin{thebibliography}{9}52 Capitolul4. Contextedetipnematematic\addcontentsline{toc}{chapter}{\bibname}\label{loc:biblio}\item[\strut]{\footnotesizeReferintele sunt listate ^n ordinea importantei: \cite{ll:latex}este strict necesara, ^n timp ce\cite{dk:metafont} nu este destinata utilizatorului obisnuit.}\bibitem{ll:latex} Leslie Lamport\\{\scshape \latex: A Document Preparation System}\\Addison-Wesley Publishing Company, Inc., editia adoua, 1994.\\{\footnotesize Editia 1986 se refera la \latex{} 2.09.}\bibitem{gms:companion} Michael Goossens,Frank Mittelbach, Alexander Samarin\\{\scshape The \latex{} Companion}\\Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.\\{\footnotesize Exista si ^n limba germana, sub titlul Der\latex-Begleiter.}\bibitem{pa:utilizare} Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean\\{\scshape \latex{} Ghid de utilizare}\\Editura Tehnica, Bucuresti, 1994.\\{\footnotesize Descrie \latex{}~2.09,^n limba rom^ana.}\bibitem{ms:amstex} Michael D.~Spivak\\{\scshape The Joy of \tex}\\American Mathematical Society, 1990.\\{\footnotesize Diferentele dintre\amstex{} si \amslatex{} sunt prezentate ^npachetul \amslatex{}.}\bibitem{dk:tex} Donald E.~Knuth\\{\scshape The \tex book}\\Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.\\{\footnotesize Editia 1991 este revazuta pentruversiunea mai noua \tex{}3.}\bibitem{dk:metafont} Donald E.~Knuth\\{\scshape The METAFONTbook}\\Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.{\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru\tex{}.}{\footnotesize Descrie creareafonturilor pentru \tex{}.}4.5. Scriereabibliograei 53\label{loc:endbiblio}\end{thebibliography}Al doilea parametru al contextului thebibliography impune numa-rul decaractere(cifre)folositdereferin,te: {9} nseamnacavornumai mult de 9 referin,te, {99} nseamna ca vor nu mai mult de 99 etc.O referin,ta bibliograca este desemnata prin instruc,tiunea\cite{nume cheie}.De exemplu: daca bibliograa arata ca mai sus, instruc,tiunea\cite{dk:tex} a,seaza [5]. Se pot indica mai multe nume cheie,despar,titeprinvirgula. Specicareaunordetalii bibliogracepoateefectuata cu ajutorul unui argument op,tional. De exemplu:vezi [5, p. 280] vezi~\cite[p. 280]{dk:tex}Exista ,si posibilita,ti suplimentare de folosire a referin,telor, de exem-plu see [2-4], folosind pachete auxiliare din LATEX.Capitolul5FormulelematematiceTEX-ul a fost proiectat de lanceput pentru culegerea textelormatematice. Elestefoarteadecvatacestuiscop, aceastasitua,tieindbine reectata n [1, 2, 4, 5].Vomdescrienceleceurmeazanumai posibilita,tilestandardaleLATEX-ului. Unelepacheteadi,tionale, ca AMS-LATEX, au nca,si maimulte instruc,tiuni pentru matematica.5.1 ContextematematiceIn LATEX trebuie deosebite formulele matematice care sunt par,ti aletextului obi,snuit, de entita,tile grace (aliniate aparte) care, indn prin-cipal formule matematice, pot con,tine,si text obi,snuit.Formulele matematice din cadrul textului obi,snuit se culeg ntre se-paratorii $. . . $, \(. . . \), sau\begin{math}. . . \end{math}.Toateacesteperechi suntechivalente, dartrebuierespectatafolosireaechilibrata a separatorilor de acela,si tip n deschidere-nchidere.Pentru culegerea unui aliniat separat de formule matematice se uti-lizeza perechile de separatori$$ . . . $$,\[ . . . \] , sau\begin{displaymath} . . . \end{displaymath}Aceste formule, spre deosebire de formulele din textul obi,snuit, se cen-treaza.5.2. Aliniereaecua,tiilor 55Exista diferen,te ntre tiparirea formulelor n cadrul textului obi,snuit,si caentita,ti grace nal doileacazcaracterelesunt mai mari, seschimba amplasarea lor, se schimba amplasarea indicilor. Compara,ti:limx0x2= 0 $$ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $$culimx0 x2= 0 $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $In realitate, $ . . . $ nu este perfect echivalent cu \( . . . \), a,sa cum$$ . . . $$ nu este perfect echivalent cu\[ . . . \]. Toate instruc,tiunileLATEX-ului sempartnrobuste (robust),si fragile. Instruc,tiunilerobuste se executan toate contextele, de exemplu: $ . . . $, $$. . . $$, \begin{math}. . . \end{math},si \begin{displaymath}. . .\end{displaymath}.Inopozi,tiecuinstruc,tiunilerobuste, contextele\( . . . \),si\[ . . . \] sunt fragile.Pentruformulele(ecua,tiile)cenecesitanumerotare, nLATEXsuntprevazute contextele: equation pentru ecua,tii scrise pe o singura linie(rand),si eqnarray pentruecua,tiimulti-linie(pemaimulteranduri).Contextul eqnarray* formateazaecua,tiilemulti-linie, nenumerotate.Aceste trei contexte denesc aliniate separate.5.2 Aliniereaecua,tiilorFormulele matematice uni-linie (pe un singur rand) se centreaza au-tomat. Daca la nceputul documentului ve,ti indica\documentclass[...,fleqn]{...},atunci formulele matematice vor aliniate la stanga1peste tot n docu-ment.Incontextelecunumerotare, numereleecua,tiilorsuntplasate, im-plicit, la dreapta. Indicarea op,tiuniileqno la nceputul documentului\documentclass[...,leqno]{...}are ca efect plasarea numerotarii la stanga.1fleqnushleftequations(engl.).56 Capitolul5. Formulelematematice5.3 Deosebiri nculegereaecua,tiilorInformulelematematicespa,tiilenujoacanici unrol, cuexcep,tia,posibil, asfar,sitului macroinstruc,tiunii. LATEX-ul ignoratoatespa,tiilencontextelematematice, deci pentruaindicaspa,tiul ntr-oformulatrebuiefolositemacroinstruc,tiunispeciale. Sfar,situlrandului ntextulculesal unei formulematematiceesteechivalentcuspa,tiul, inddeciignorat. In formulele multi-linie (eqnarray, eqnarray*) trebuie indicateexplicit locurile de trecere la randul urmator (prin \\). Randurile goalen regimul matematic sunt interzise.Dacaformuleletrebuiea,sezatepemaimulteranduri, celmaisim-plu este sa consideram ecare rand n contextul matematic$$ . . . $$.In acest caz, ecare formula va centrat a separat. La amplasarea sin-cronizata a formulelor multi-linie se folosesc, a,sa cum am mai men,tionat,contextelearray,eqnarray,eqnarray*.Este foarte important ca utilizatorul sa-,si formeze deprinderea de aincludechiar,si celemai simpleformulematematice, (deexemplu, x),ntre separatori matematici sau n contexte matematice: $x$.In acestfel, formulele apar eviden,tiate cu un font diferit fa,ta de fontul textuluiobi,snuit.In acela,si timp,formulele matematice dintr-un text trebuie folositenmodjudicios, nauntrul separatorilor$. . . $ neindrecomandatafolosireasemnelordepunctua,tie. Invers, nalianiatelematematice$$. . . $$ este recomandat ca semnele de punctua,tie sa ramana nauntrulseparatorilor de tip matematic.5.4 Spa,tiile nmodulmatematicSpa,tiile n modul matematic sunt adaugate la spa,tiul implicit din-tresimbolurileformulei,,si suntdeterminatedeunadininstruc,tiunileprezentate n Tab. 5.1.Doua exemple de folosire a spa,tiilor matematice:5.4. Spa,tiile nmodulmatematic 57Tabelul 5.1. Spat iile matematice\! || spat iu negativ, pentru micsorarea distant ei.|| spat iu implicit;\, | | spat iu ngust;\: | | spat iu mediu;\; | | spat iu mare;\ | | spat iu text;\enspace | | spat iu de lat imea unei cifre;\quad | | spat iu lat(egal cu lat imea litereiMmajuscule);\qquad | | spat iu de 2 ori mai mare decat\quad;Fn = Fn1 + Fn2n 2$$F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2}\qquad n \ge 2$$Comparat i__Ddxdy cu_ _Ddxdy$$\textrm{Compara\c{t}i}\int\!\!\!\int_{D} dx\,dy\quad \textrm{cu} \quad\int\int_{D} dx dy$$Formulele care con,tindiferen,tiale auunaspect mai estetic dacanaintea lor se aa un spa,tiu ngust suplimentar._10f(x) dxdxdy = r dr dxdy/dx_x1dtt$\int_0^1 f(x)\,dx$ \\$dx\,dy=r\,dr\,d\phi$ \\$x\,dy/dx$$\int_1^x\frac{dt}{t}$In ultimul caz nu a fost necesara folosirea spa,tiului mic\,. Uneoripot ntalnite formule unde caracterele sunt a,sezate prea aproape unulde altul, sau invers, pot apare spa,tieri inutile. Pentru a ndrepta acesteneajunsuri trebuie folosite instruc,tiunile\,,si\!.Iata cateva exemple de astfel de situa,tii:58 Capitolul5. Formulelematematice2 xlog xO_1/n_[ 0, 1)log n(log log n)2x2/2 n/log n2 + 2Rijkl_x0_y0dF(u, v)$\sqrt{2}\,x \qquad\sqrt{\,\log x}$ \\$O\bigl(1/\sqrt{n}\,\bigr) \qquad[\,0,1) $ \\$\log n\,(\log\log n)^2 $ \\$x^2\!/2 \qquadn/\!\log n $ \\$\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\$R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\$$\int_0^x\!\int_0^y dF(u,v)$$In ecare din aceste formule, lipsa utilizarii instruc,tiunilor \, sau \!duce la rezultate mai pu,tin satisfacatoare.LATEX-ul poatetreceautomatpeunaltrandoparteaformulelorincluse n text numai dupa apari,tia caracterelor care desemneazarela,tii sauopera,tii matematice, darseparareaunei formule nsubfor-mulesepoateface,si explicit, cuinstruc,tiunea\allowbreak. Efectulinstruc,tiunii \allowbreak este op,tional, n sensul ca for,teaza trecerea larandul urmator numai daca textul formulei nu ncape pe randul curent.Exemplu:a1, a2, . . . , an $a_1, a_2,\ldots,\allowbreak a_n$5.5 Schimbareafonturilor nmodulmatematicIncontextelematematicesepotinclude,si fragmentemici detextobi,snuit, cuajutorul unei instruc,tiuni deschimbareafontului cuunsingur argument: \textrm etc. (vezi Sect. 3.6).ln x, undex > 0$$\ln x, \qquad \textrm{unde}\ x > 0$$In LATEX2.09, folosirea textului obi,snuit n cadrul unui aliniatmatematic se face prin gruparea {\rm. . . } , sau cu ajutorul instruc,tiunii\mbox{. . . }.5.5. Schimbareafonturilor nmodulmatematic 59Pentru matematica pot folosite,si cele 26 litere majuscule caligra-ce prinintermediul instruc,tiunii \mathcal(respectiv, {\cal. . . } nLATEX 2.09). De exemplu:ABRACADABRA$$\mathcal{ABRACADABRA}$$\mathcalesteunadincele,sapteinstruc,tiuni deschimbareafon-turilor matematice (vezi Tab. 5.2). Pentrucelelalte,sase, nuexistainstruc,tiuni analoge nLATEX2.09. Dinultimiledoualinii aletabelu-lui seobservacalitereledinformulesuntformatateimplicit nfontul\mathnormal, diferit de cursivul matematic\mathit.instrmathitTabelul 5.2. Alfabete matematice n LATEX2Instruct iunea Exemplu\mathcal $\mathcal{X}=x$ X= x\mathrm $\mathrm{min}_i$ mini\mathbf $\sum x = \mathbf{y}$

x = y\mathsf $\mathsf{X}_i^2$ X2i\mathtt $\mathtt{F}(x)$ F(x)\mathnormal $\mathnormal{xyz}=xyz$ xyz = xyz\mathit $differ\neq\mathit{differ}$ differ = dierIn LATEX 2.09 instruc,tiunea\boldmath are ca efect folosirea n for-mule a literelor aldine (grase) , dar nu pentru toate cazurile ,si nu pentrutoate caracterele. Instruc,tiunea trebuie aplicata n exteriorul contextu-lui matematic. Earamaneimplicitactivapentrutoateformulelecareurmeaza. Pentruinhibareafontuluialdinmatematic, nLATEX2.09sefolose,ste instruc,tiunea\unboldmath.Uneledenumiri defunc,tii matematicetrebuiesaaparatiparite nfontul \mathrm. Pentrumultefunc,tii deacestfel existainstruc,tiunileLATEX:\arccos \cos \csc \exp \ker \limsup \min \sinh\arcsin \cosh \deg \gcd \lg \ln \Pr \sup\arctan \cot \det \hom \lim \log \sec \tan\arg \coth \dim \inf \liminf \max \sin \tanh60 Capitolul5. FormulelematematiceNutrebuieuitatascriereaspa,tiului neditareaformulelordetipulsin x ($\sin x$).Pentruutilizareafunc,tiei mod(modulo), pentrurestul mpar,tirii adouanumere ntregi (clasederesturi), avem2instruc,tiuni nLATEX\bmod (fara argumente),si\pmod (cu un argument).sin xa mod bx a (modb)$$\sin x$$$$a \bmod b$$$$x\equiv a \pmod{b}$$Dacafunc,tiamatematicaceestenecesaralipse,stedinlistademaisus(deexemplu, tg), atunci eatrebuiedenitadecatreutilizator,,siinclusa n preambulul documemtului prin urmatoarea macrodeni,tie:%\tg - tangenta in formule\newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}sau poate scrisa cu ajutorul instruc,tiunii:$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits$Inambelevariante, \mathopatribuiefunc,tiei \tgunsingurargu-ment, ceeaceinuen,teazaasupraaranjarii spa,tiilor dedupanumelefunc,tiei. Princontrast,rela,tiilebinare,deexemplu>,suntdelimitateautomat cu spa,tii pu,tin mai mari decat n alte cazuri.Instruc,tiunea\nolimits interzice a,sezarea indicilor sub denumireafunc,tiei.tg xtg x% In preambul\newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}%...$$\tg x$$$$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$Compara,ti aceasta deni,tie cu deni,tia pentru func,tia standard lim:\def\lim{\mathop{\mathrm{lim}}}5.6. Indiciisuperiori,siinferiori 61carepermitescrierea$$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$cucoborareaex-presiei x 0 sub numele func,tiei.limx0x2= 0$$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$limx0sin xx= 1$$\lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1$$5.6 Indiciisuperiori,siinferioriIndiciisuperiori,siinferioriseintroducprininstruc,tiunile^,si,res-pectiv,_ :x21$x_1^2$.Ordinea de aplicare a indicierii nu are importan,ta acela,si resultatob,tinandu-se,si prin$x^2_1$.Folosind gruparea prin acolade, expresiile pentru indici pot con,tinemai mult decat un caracter:eta3ij$e^{-\alpha t} \qquad a^{3}_{ij}$Uneori sunt necesari indici anteriori (scri,si n fa,ta bazei). Ace,stia sepot ob,tine a,sezand indicii n func,tie de un spa,tiu virtual, vid:1x21$_{1}x_{1}^{2}$sau folosind acoladele{} (gruparea nula):1x21${}_{1}x_{1}^{2}$Indicii de acest tip sunt folosi,ti, n special, n formule tensoriale, can exemplul:62 Capitolul5. Formulelematematicexijkl$x_i{}^{jk}{}_l$Fontul indicilor se mic,soreza corespunzator, ntr-un anumit procent,n func,tie de dimensiunea fontului de baza ,si de tipul lui. Prin indicieremultipla, indicii de nivel mai mare sau egal cu 3 nu vor mai mic,sora,ti.De exemplu:x2222ikmn$$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$Mai jos, n Sect. 5.8 se arata cum se poate inhiba mic,sorarea implicitaa caracterelor prin indiciere, ob,tinandu-se indici de aceea,si marime.Instruc,tiunile de indiciere ^ ,si _ se utilizeaza ,si la precizarea limitelorunei integrale, aleuneisume, saupentrutrecerealalimita\lim(veziexemplul din Sect. 5.5). In privin,ta limitelor integrarii vezi de asemeneaSect. 10.6.1._10x2dxn

i=0xn$$\int_{0}^{1}x^{2} dx$$$$\sum_{i=0}^{n} x^{n}$$5.7 RadicaliiSemnul radical se tipare,ste prin\sqrt{. . . }. Parametrul op,tionaln parantezele patrate indica ordinul radicalului .x32 $\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}$In LATEX, marimea semnului radical se selecteaza automat:_x2+ y2y =1 +_1 +_1 +1 + x$$\sqrt{ x^{2}+y^{2} }$$$$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+x}}}}$$5.8. Frac,tiile 63Aspectul vizual neregulat al unor simboluri matematice necesita une-ori prelucrari suplimentare. Sa luam exemplul urmator:g +m +l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$Seobservaclarformainesteticaaacestei expresii, determinatademarimile diferite ale radicalilor. Pentru a evita aceasta ,si a ob,tine rezul-tatul dorit, trebuie folosita instruc,tiunea\mathstrut (vezi Sect. 5.8):_g +_m +_l$\sqrt{\mathstrut g}+\sqrt{\mathstrut m}+\sqrt{\mathstrut l}$5.8 Frac,tiileIn LATEX frac,tia se specica prin instruc,tiunea \frac{. . . }{. . . }. Deexemplu:112x2k + 1$$1\frac{1}{2}$$$$\frac{x^{2}}{k+1}$$Pentru reprezentarea frac,tiei se poate folosi,si caracterul/.Daca avem frac,tii compuse (frac,tii de frac,tii), marimea frac,tiilor deordin superior se mic,soareaza corespunzator:1/23478=67$$ 1/2\qquad\frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}} =\frac{6}{7} $$x2k + 1x2k+1x1/2$$\frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquadx^{ \frac{2}{k+1} }\qquadx^{ 1/2 }$$64 Capitolul5. FormulelematematiceUneori este necesar sa inhibam mic,sorarea automata a caracterelorceintervin nscriereafrac,tilorcompuse, aindiciloretc.Incontinuareesteilustratcumsepoatefaceacestlucrupentruexemplul frac,tiilorcontinue (ilustram mai ntai forma implicita).a +1b +1c+1d$$a + \frac{1}{b + \frac{1}{c +\frac{1}{d}}}$$InTEXexista 3 stiluri pentrucel mult 3 grade de mic,sorare acaracterelor dinformule (vezi Sect. 5.6). Acesteasunt denite prininstruc,tiunile:\displaystyle,\scriptstyle si\scriptscriptstyle.Indicand explicit \displaystyle pentru to,ti numitorii ,si numarato-rii, vom putea pastra aceea,si marime a caracterelor din frac,tiile compuse:a +1b +1c + 1da + 1b + 1c + 1d$$a + \frac{\displaystyle \mathstrut 1}{\displaystyle b +\frac{\displaystyle \mathstrut 1}{\displaystyle c +\frac{\displaystyle \mathstrut 1}{\displaystyle d}}}$$%$$a +\frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill}{\displaystyle b +\frac{\displaystyle \mathstrut 1\hfill}{\displaystyle c +\frac{\displaystyle \mathstrut 1}{\displaystyle d}}}$$Instruc,tiunea \mathstrut reprezinta o cutie invizibila de la,time 0 ,sicu nal,timea,si adancimea caracteristice fontului curent (vezi Fig. 5.1).Ea permite scrierea numitorului ,si a numaratorului la o anumita distan,tade linia de frac,tie.5.9. Simbolurimatematice 65j a ('EwcThTdnla,timeadadancimeaI n al,timeaeeuLinia de bazaa randului$$$$$$X\strutn= 0;I,sidmaximeFigura 5.1. Dimensiunile simbolului n TEXInstruc,tiunea \displaystylepastreazamarimeacaracterelor dinformuleleseparateintrodusecuajutorul contextului ($$...$$). Pen-truformulelencadratentext obi,snuit prinintermediul contextului($...$), instruc,tiunea corespunzatoare este\textstyle.Numitorul,si numaratorul frac,tiei secentreazaautomat. Pentruarenun,ta la centrare, trebuie format n dreapta sau n stanga numitorului(numaratorului) un spa,tiu de lungime variabila, ob,tinut cu instruc,tiunea\hfill.Frac,tiile se folosesc,si la scrierea derivatelor:d2ydx2f(x,y)x$\frac{d^{2}y}{dx^{2}} \qquad\frac{\partial f(x,y)}{\partial x}$Scrierea derivatelor folosind caracterul (apostrof) va explicata nSect. 5.105.9 SimbolurimatematiceTabelelecusimbolurilematematiceLATEX,si AMSsuntprezentaten Anexa C. Iata cteva exemple de utilizare a lor n text obi,snuit,si nformule:66 Capitolul5. FormulelematematiceCuvantul TEXse pronunt a.100 m2INY (I Love New York).Cuv\^antul \TeX\ se pronun\c{t}\u{a}$\tau\epsilon\chi$.\\[6pt]100~m$^{2}$\\[6pt]I$\heartsuit$NY (I Love New York).x R : x2 0 (5.1)\begin{equation}\forall x \in \mathrm{R}:\qquad x^{2} \geq 0\end{equation}x2 0, pentru oricex R (5.2)\begin{equation}x^{2} \geq 0,\\textrm{pentru orice }x \in \mathrm{R}\end{equation}Unele simboluri matematice, numite delimitatori, cum sunt bara ver-ticala | (sau \vert), parantezele etc. pot marite conform necesita,tilorde descriere a formulelor matematice. In acest caz este important undese aa ace,sti delimitatori n formula: la stanga, la dreapta sau n inte-rior. Deregula, pentrudelimitatorii destngaseadaugaunspa,tiu nfa,ta lor, dar nu,si dupa, iar pentru cei de dreapta viceversa. Daca undelimitator se aa n interiorul unei formule, se adauga cate un spa,tiu nambele par,ti. Instruc,tiunile corespunzatoare pentru bara verticala sunturmatoarele:xy xy xyxy x y xyxy xy xyxy xy xy$$\begin{array}{ccc}x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt]x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt]x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt]x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y\end{array}$$Pentru o frac,tie compusa:5.10. Accentele ncontextulmatematic 67a + 1b_c + 1d$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$LATEX-ul selecteaza implicit dimensiunile acestor delimitatori. In de-scrierea contextuluiarray vom reveni asupra utilizarii delimitatorilor.1 +_11 x2_3$$1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} }\right) ^3$$_(x + 1)(x 1)_2$$\Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2}$$5.10 Accentele ncontextulmatematicAm mai men,tionat ca, n formulele matematice, trebuie folosite nu-mai litere fara semne diacritice. Pentru pozi,tionarea, deasupra literelordin formule, a semnelor diacritice matematice (de exemplu: tilda,sageatade vector etc.) existainstruc,tiuni de tipul $\vec a$ careefectueaza a (vezi Tab. 5.3).Tabelul 5.3. Accente matematice\hat a o \check a o\tilde a o \acute a o\grave a ` o \dot a o\ddot a o \breve a o\bar a o \vec a oPentrupozi,tionareaaccentelormatematicedeasupraliterelori,si jseutilizeazavariantelelor matematicefarapunct: $\imath$,si$\jmath$ .Semnele diacritice matematice x (\hat),si x (\tilde) au varianteleextensibile\widehat,si \widetilde. La,timea lor este aleasa automatdupagrupareapecareoacopera,darcarenupoatedepa,sioanumitadimensiune maxima.68 Capitolul5. Formulelematematiceababcd

efghijkl$\widehat{ab}$ \qquad$\widehat{abcd}$ \qquad$\widetilde{efghijkl}$5.11 DerivateUtilizarea apostrofelor pentruderivatele se face cuinstruc,tiunea\prime. Deoareceapostroful $\prime$()seaalanivelul randului,pentrupozi,tionarealui sevautilizaindiciereasuperioara(vezi exem-plumaijos). Pentruu,surin,ta, nTEXexistaposibilitateapozi,tionariiapostrofului pentru derivate prin folosirea instruc,tiunilor $y$, $y$,etc.y

y

y

$y^{\prime} \qquad y \qquad y$y = x2y

= 2x y

= 2$$y=x^{2} \qquad y=2x \qquad y=2$$5.12 ElementeetajatePentruscriereacoecien,tilor binomiali se utilizeazainstruc,tiunea\choose:_nk_xy + 2$${n\choose k} \qquad{x\atop y+2}$$\atop are acela,si efect ca,si \choose numai ca elimina parantezelenconjuratoare. Acestea sunt instruc,tiuni ale TEX-ului simplu.In TEX-ul simplu, frac,tia este desemnata prinab$${a\over b}$$,n timp ce n LATEX prinab$$\frac{a}{b}$$5.12. Elementeetajate 69La scrierea construc,tiilor etajate de felul \choose, \atop, \frac,si\overpar,tilesuperioara,si inferioaraprimescacelea,si dimensiuni, iarliniadespar,titoare(invizibilan\choose,si \atop) seaalanivelulrandului curent. Pentru a lasa partea de jos a construc,tiei la dimensiu-nile standard ale textului, iar pe cea de sus la dimensiuni mic,sorate, seutilizeaza instruc,tiunea\stackrel:Aa

B$$ A \stackrel{a}{\to} B $$Unnumararbitrardecaracteresepotsupraliniacuinstruc,tiunea\overline:x2+ 1$$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$Instruc,tiunea de subliniere \underline se poate folosi atat n textulmatematic cat,si n cel obi,snuit.x2+ 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$Instruc,tiunile\overbrace,si\underbrace pun deasupra,si, respec-tiv, sub o expresie, acolade orizontale de orice lungime: .. a + b + c. .+d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$Informuleleuni-linie mpreunacu\overbrace,si \underbracesepot folosi,si instruc,tiunile de indiciere pentru marcarea subexpresiilor:a +24 .. b + + y +z. .26$$ \underbrace{a+\overbrace{b+\cdots+y}^{24}+z}_{26} $$Vezideasemeneasec,tiuneaurmatoare, undeestedescriscontextularray.70 Capitolul5. Formulelematematice5.13 Contextul arrayContextul array se ntalne,stedeobicei nformuleuni-linie, darpoate ntalnit,si n formulele din text. Cu ajutorul contextuluiarraysunt descrise matricile din formule. array are un argument op,tional (de-spre care vom vorbi mai tarziu), ,si unul obligatoriu, care con,tine atatealitere cate coloane are matricea de reprezentat. Litera c indica centrareacon,tinutului coloanei respective, lalininiarealastanga, iar rladreapta. In corpul array liniile se separa prin instruc,tiunea de avansarela rand nou \\, iar elementele unei linii se separa prin simbolul &. Uneledin acesteelemente ale linieipot omiseprin utilizareaconsecutiva adoi separatori.a + b + c uv 27a + b u + v 13a 3u + v 2.97$$ \begin{array}{clr}a+b+c & uv & 27 \\a+b & u+v & 13 \\a & 3u+v & 2.97\end{array} $$Dupaultimul elemental liniei nutrebuiepus &, iardupaultimulrandnutrebuie pus \\, deoarece aceste caractere sunt delimitatori.Sa remarcamca \begin{array}nunseamna trecerea automatanregimul matematic, spredeosebiredecontexteleequation, eqnarray,,sieqnarray*.Parametrul op,tional este util mai ales atunci cand contextularrayintra ntr-o construc,tie mai complexa. De obicei, centrul matricei dupanal,timecorespundeculiniadinmijlocamatricei,,sicoincideimplicitcurandulcurentdeeditare. Prinop,tiunile[t]sau[b](topsus,bottom jos), randul curent va coincide cu linia de sus, respectiv cuc