Revista Română de Energie și Mediu

Gaze din adâncul mării

Comuniunea Cu natura şi avantajul reCiproC

Cum pierdem 9 miliarde de euro

Ce vrea Gazprom în românia

impactul în eConomie al gazelor de şist

S-a frânt avântul reGenerabilelor

RUSIA VREA Să DOMINE PIAȚA GAZELOR DIN UE

Ιanuarie-Februarie 2014Nr. 10, Preț 10 RON

Marea Neagraviitorul

României

2

Cuprins

REVISTA ROMÂNĂ DE ENERGIE șI MEDIU APARE O DATA LA 2 LUNI

An 2, Nr 10 Ianuarie-Februarie 2014

Publisher TRIM Publications S.R.L.

Director Editorial Apostolos Κomnos

Marketing Director Apostolos Κomnos

Art director A.L.L. Designers

Preț 10 RON

Redactor-șef Dragos Zaharia

Redactor-șef adjunct Emilia Damian

Redactori Ada Gavrilescu Diana Medan Simon Done

PR & Communications Executive Luminița Nițoiu luminita.nitoiu@trimpublications.com

energyworld Magazine TRIM Publications S.R.L. Print & Online Publications Sos Nicolae Titulescu nr. 3 Bloc A1, ap. 62, et. 8, Sector 1 București, CP 011131 Τel.: +40 213 110455

www.energyworld.rowww.trimpublications.comE-mail: info.ro@trimpublications.com

01 EDITORIAL: ANUL AcEsTA vA INTRA îN IsTORIE

02 șTIRI

03 RuSIA VREA SĂ dOMINE PIAţA gAzELOR dIN uE

04 CE VREA gAzPROM îN ROMÂNIA

05 gAzE dIN AdÂNCuL MĂRII

06 s-A fRâNT AvâNTUL REGENERAbILELOR

07 IMPACTuL îN ECONOMIE AL gAzELOR dE şIST

08 COMuNIuNEA Cu NATuRA şI AVANTAjuL RECIPROC

09 CuM PIERdEM 9 MILIARdE dE EuRO

10 PAGINI AURII

2

EditorialDe publisher

Anul acesta va fi unul extrem de interesant pentru sectorul energetic românesc şi nu numai, dar şi pentru întreaga regiune, şi va intra cu siguranţă în istorie. Mari proiecte au nevoie de decizia finală, Guvernele ies din criză şi îşi stabilesc strategiile pentru următorii 20-30 de ani, companiile se uită la măsurile autorităţilor şi încep să-şi contureze liniile pe care le vor urma şi ele în următoarele decenii.Astfel că am pregătit în acest număr al revistei Energy World câteva dintre cele mai importante subiecte care vor marca anul 2014. În primul rând, am ales să gândim la nivel regional şi am început cu proiectul South Stream, uriaşa conductă prin care Rusia va suplimenta cantitatea de gaze pe care o livrează Europa. Interesant este că această conductă nu este văzută doar ca un instrument comercial, prin care marfa va ajunge mai uşor de la producător la consumator, ci şi ca instrument politic, în încercările Federaţiei Ruse de a câştiga o parte cât mai mare din piaţa europeană şi de a domina strategic piaţa europeană a gazelor, cel

puţin din regiunea central şi est-europeană în care se află şi ţara noastră. După ce şi-a pierdut pe drum principalul competitor, respectiv proiectul Nabucco, care a pierdut cursa pentru gazul azer în favoarea conductei TAP, South Stream părea că merge în linie dreaptă spre biruinţa pieţelor din sud-estul Europei, însă, recent, Comisia Europeană a anunţat că acordurile semnate de Bulgaria, Croaţia, Ungaria şi Serbia cu Gazprom nu respectă directivele europene. Ce va urma vom vedea anul acesta.Un alt subiect fierbinte este gazul din Marea Neagră, iar în acest an vom afla cât mai mare este zăcământul pe care îl explorează Petrom şi Exxon în perimetrul Neptun. Şi alte companii vor fora sonde de explorare în Marea Neagră, precum Romgaz şi Lukoil.Mai departe, veţi afla în acest număr al revistei care va fi viaţa proiectelor de energie regenerabilă de la 1 ianuarie 2014, când numărul certificatelor verzi acordate energiei verzi au fost reduse drastic.

01Anul AcestA vA intrA în istorie

erata: În ediţia precedentă, nr. 9 din lunile noiembrie şi decembrie 2013, în pagina 8, a apărut o eroare în fraza: „Cea mai bună veste vine de la Petrom, care operează blocul de mare adâncime Neptun, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil”. Varianta corectă este „exxonMobil este operatorul blocului neptun”. Vă rugăm să acceptaţi scuzele noastre pentru eroare.

4

Știri

02FP şi-a vândut acţiunile la Transgaz

Fondul Proprietatea şi-a vândut toate acţiunile deţinute la Transgaz pentru 303,5 milioane de lei. Administratorul FP, Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom, Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator unic şi societate de administrare a investiţiilor Fondului, înştiinţează investitorii de finalizarea procesului de ‘bookbuilding’ pentru plasamentul privat pe BVB a unui număr de 1.764.620 acţiuni ordinare.Preţul nominal pe fiecare acţiune este 172 lei, valoarea totală a acţiunilor fiind de 303.514.640 lei. Tranzacţia reprezintă vânzarea întregului pachet de acţiuni al Fondului în Transgaz şi a fost suprasubscrisă de mai multe ori. Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Capital&Investment S.A. şi Wood&Company Financial Services a.s. au acţionat în calitate de coordonatori globali şi de joint bookrunners în legătură cu această vânzare, potrivit FP.Ministerul Finanţelor Publice deţine 58,5% din Transgaz, Fondul Proprietatea 14,98%, iar restul de 26,5% din acţiuni sunt deţinute de către alţi acţionari.

Strategia Energetica Nationala, care va fi gata anul viitor, va fi adoptata printr-o lege care va fi votata in Parlament, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita.„Vrem ca Strategia Energetica Nationala sa fie aprobata prin lege, astfel incat sa fie asumata de toate partidele”, a spus Nita.Departamentul pentru Energie a demarat o procedura de selectie a unei firme care sa realizeze strategia energetica, procedura la care s-au inscris peste 20 de companii.„Observam ca exista un foarte mare interes pentru acest lucru”, a completat Nita.Noua strategie energetica va fi una pe termen lung si va cuprinde perioada pana in 2030-2035. Oficialii Departamentului pentru Energie au sustinut ca productia de energie va trebui restructurata, astfel incat sa nu mai existe companii care produc energie dintr-o singura sursa, ci dintr-un mix de resurse.

Strategia energetică va deveni lege

Banca Mondială sprijină Transgaz şi TranselectricaBanca Mondială se va implica în susţinerea programelor investiţionale ale companiilor Transgaz şi Transelectrica, printr-un instrument de asigurare a riscului de credit.Cele două companii energetice româneşti ar putea fi susţinute de o entitate a Grupului Băncii Mondiale - Multilateral Investment Guarantee Agency (MIGA), prin acel instrument de asigurare care acoperă riscul de neplată a obligaţiilor financiare la nivelul întreprinderilor de stat şi care ar avea ca efect atât reducerea semnificativă a costului de finanţare, cât şi extinderea maturităţilor împrumuturilor necesare investiţiilor.Potrivit unor surse oficiale, necesarul de finanţare pentru investiţii, în anii următori, al celor două companii este de un miliard de euro, pentru fiecare. În cazul Transgaz, este nevoie de aceşti bani pentru construirea conductei care va aduce la ţărm gazele pe care le vor extrage Petrom şi ExxonMobil din perimetrul Neptun din Marea Neagră. Suma de bani este necesară până în 2020, când va începe producţia de gaze din perimetrele maritime.

5MOL a cumpărat active în Marea NorduluiGrupul petrolier ungar MOL a anunţat că a cumpărat de la firma Wintershall Norge AG, controlată de grupul germen BASF, o serie de active şi participaţii la o serie de proiecte de petrol şi gaze din Marea Nordului pentru suma de 375 milioane de dolari.MOL a precizat că cumpărat 14 licenţe în Marea Nordului precum şi participaţii la infrastructurile Sullom Voe Terminal şi Brent Pipeline System. Tranzacţia ar urma să se finalizeze în primul trimestru al anului următor.”Această tranzacţie are o valoare strategică deoarece MOL intenţionează să îşi extindă operaţiunile offshore şi să obţină noi creşteri în această regiune, realizând în acelaşi timp o majorare imediată a rezervelor şi a producţiei pe termen mediu”, a informat MOL într-un comunicat. Grupul ungar estimează că această achiziţie îi va majora rezervele dovedite şi probabile cu 28 milioane de barili echivalent petrol şi aproape toate aceste rezerve sunt de calitate bună. În plus, având în vedere că aceste active sunt, majoritatea, în faza de dezvoltare şi producţie, vor contribuie la creşterea producţiei zilnice de petrol a MOL. Compania estimează că aceste active vor ajunge la un vârf de producţie de 16-18 milioane barili pe zi în 2018.

Companiile din sectorul de petrol şi gaze plătesc o serie de taxe specifice acestui domeniu, precum impozitul pe ţiţei, redevenţe petroliere, dar şi o serie de suprataxe pe activităţile de monopol sau pe veniturile excepţionale, arată ‘Ghidul taxelor din industria petrolului şi a gazelor naturale din România’, realizat de firma de consultanţă KPMG.Astfel, companiile din sectorul petrolier datorează impozit pe ţiţei din producţia internă, la o rată de 4 euro pe tonă aplicabilă la cantitatea totală furnizată. Cu toate acestea, ţiţeiul din producţia internă este scutit dacă este exportat direct de către producător.În ceea ce priveşte redevenţele, cele pentru ţiţei sunt de 3,5% pentru o producţie trimestrială sub 10.000 de tone în respectivul zăcământ, 5% pentru 10.000 - 20.000 de tone, 7% pentru 20.000 - 100.000 de tone şi 13,5% pentru producţia de peste 100.000 de tone pe trimestru.La gaze, redevenţa variază de la 3,5% pentru producţia trimestrială de sub 10 milioane de metri cubi la 7,5% între 10 milioane şi 50 de milioane de metri cubi, ajunge la 9% pentru producţia între 50 de milioane şi 200 de milioane de metri cubi şi atinge 13,5% pentru producţia de peste 200 de milioane de metri cubi.

Redresarea economiei în Statele Unite şi Europa va duce la creşterea cererii de petrol pe plan global în 2013 şi 2014, deşi regiunea Asia-Pacific ar putea înregistra un declin al cererii, potrivit unui raport publicat de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).Agenţia Internaţională a Energiei şi-a revizuit în creştere, cu 1,2 milioane de barili pe zi, estimările privind cererea mondială de petrol în 2013, până la 91,2 milioane barili pe zi, iar anul viitor cererea ar urma să se majoreze cu 1,2 milioane de barili pe zi, ajungând la 92,4 milioane de barili pe zi.Cererea de petrol în SUA înregistrează ‘cel mai rapid ritm de creştere din ultimii aproape zece ani’, se arată în raportul AIE.În septembrie, cererea a fost în medie de 19.100 barili pe zi, în creştere cu 0,9 milioane de barili pe zi, faţă de perioada similară din 2012. Şi zona euro, care a ieşit din recesiune, a contribuit la majorarea cererii de petrol pe plan global. AIE estimează că producţia de petrol a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol a scăzut în noiembrie cu 160.000 de barili pe zi, până la 29,73 milioane de barili pe zi. În schimb, producţia de petrol din afara OPEC a crescut cu 470.000 de barili pe zi, la 56,16 milioane de barili pe zi. Producţia totală în noiembrie a urcat la 92,3 milioane de barili pe zi.

Taxele specifice industriei petroliere

AIE revizuieşte cererea de petrol

6Venezuela scumpeşte benzina

Vicepreşedintele Venezuelei, Jorge Arreaza, a afirmat că guvernul de la Caracas intenţionează să majoreze preţul benzinei, una dintre cele mai ieftine din lume. Această eventuală majorare, un subiect tabu în Venezuela, va fi ‘studiată’ împreună ‘cu întreprinzătorii privaţi, autorităţile locale, cu toţi venezuelenii’, a dat asigurări vicepreşedintele în cursul unui interviu acordat postului particular de televiziune Venvision.Litrul de benzină costă în Venezuela 0,10 bolivari (un dolar este cotat oficial la 6,3 bolivari, iar un euro la 8,6), ceea ce face ca plinul rezervorului să fie adeseori mai ieftin decât bacşişul lăsat la benzinărie, a subliniat Jorge Arreaza.Ţara, care dispune de cele mai importante rezerve de petrol din lume, cunoaşte o inflaţie galopantă ce depăşeşte 50%, iar lipsa alimentelor este curentă. Preţul benzinei este însă acelaşi de peste 20 de ani, iar o încercare de a îl majora în 1989 a fost una o cauză principală a izbucnirii revoltelor cunoscute sub numele ‘Caracazo’.Acest preţ derizoriu permite contrabandiştilor să se îmbogăţească vânzând benzină în Columbia unde un litru costă peste un dolar.

Producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, în luna octombrie 2013, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE fiind înregistrat în România (10,2%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).România se situează de asemenea în rândul ţărilor UE care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale în luna octombrie 2013, comparativ cu luna septembrie 2013. Cea mai mare creştere lunară a fost înregistrată de Lituania (2,2%), urmată de Danemarca (1,8%), România şi Cehia, ambele cu o creştere de 1,7%.În schimb, în zona euro producţia industrială a înregistrat o scădere surprinzătoare cu 1,1%, în luna octombrie 2013, comparativ cu luna septembrie 2013. Aceasta este cea mai mare scădere lunară înregistrată după luna septembrie a anului trecut şi de asemenea contrazice aşteptările analiştilor care mizau pe o creştere de 0,3%. În Uniunea Europeană, producţia industrială a înregistrat o scădere lunară de 0,7%.

Chevron explorează gaze de şist în Polonia

Cea mai mare creştere a industriei

Gigantul american Chevron şi compania poloneză Polskie Gornictwo Naftowe i Gazownictwo SA (PGNiG) au semnat un acord pentru a colabora în activităţile de explorare a gazelor de şist. Acest lucru va permite ambelor companii să-şi diminueze cheltuielile de explorare.Acordul se va transforma într-un parteneriat pe termen lung dacă zăcămintele pe care le explorează se vor dovedi comerciale, potrivit unui anunţ al companiei poloneze.Polonia este cea mai avansată ţară europeană în materie de eforturi de a extrage gaze neconvenţionale, ca urmare a dorinţei de a reduce dependenţa de gazele ruseşti, notează jurnaliştii de la Reuters. Ei amintesc însă că mai multe companii au plecat recent din Polonia fără a găsi gaz în perimetrele explorate.Chevron este prezentă şi în România, unde a concesionat patru perimetre pentru explorarea gazelor de şist, trei în judeţul Constanţa şi unul în Vaslui.Polonia pregăteşte un proiect de lege pentru a reglementa distinct sectorul explorării şi producţiei de gaze de şist, a declarat ministrul Mediului de la Varşovia, Maciej Grabowski, potrivit publicaţiei Oil and Gas Journal, la începutul acestei luni.

77

Giganţii de stat Gazprom şi Rosneft ar putea fi obligaţi să cumpere doar echipamente energetice produse în Rusia pentru dezvoltarea perimetrelor maritime de petrol şi gaze, potrivit unei iniţiative legislative a Comitetului pentru Energie din Duma de Stat şi Asociaţia Producătorilor de Echipamente de Petrol şi Gaze, informează The Moscow Times. Astfel că producătorul de gaze, Gazprom, şi cel de ţiţei, Rosneft, ar putea fie să aibă o cotă fixă generală de la 30% la 80% din echipamente pe care trebuie să le achiziţioneze doar de pe piaţa rusească, fie ca acest procent să varieze în funcţie de fiecare proiect în parte.În prezent, legislaţia nu conţine o astfel de prevedere, iar firmele ruseşti de petrol şi gaze tind să cumpere echipamente de la companiile străine, întrucât acestea oferă un pachet calitate-preţ mai bun şi un termen mai redus de livrare, a declarat Alexander Romanikhin, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Echipamente de Petrol şi Gaze.Acest lucru duce la o dependenţă de producătorii străini de echipamente, într-un sector de importanţă strategică precum cel petrolier, a mai spus el.

Doar echipamente ruseşti

Contoarele inteligente sunt profitabileUn studiu de fezabilitate a relevat faptul că investiţiile în contoarele inteligente sunt profitabile, datorită cantităţii mari de energie care se economiseşte, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).Instituţia precizează că a aprobat, în şedinţa de miercuri a Comitetului de Reglementare, ordinul nr. 91/2013 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice.“Scopul ordinului este acela de a stabili funcţionalităţile obligatorii şi opţionale pe care le vor îndeplini sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice care vor fi implementate în România, modul de realizare a implementării sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice în perioada 2014 - 2020, precum şi integrarea cu planurile de investiţii ale responsabililor cu implementarea. Responsabilii cu implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice sunt operatorii de distribuţie concesionari’, se arată în comunicat.

EconGas, subsidiara OMV, a ajuns la un acord de principiu cu Gazprom privind modificarea contractului pe termen lung pentru achiziţia gazelor, aflat în vigoare de la 1 aprilie 2013. ‘Am ajuns la un punct important în încercarea de a ne asigura că EconGas înaintează spre o poziţie competitivă. Noul aranjament reflectă parteneriatul nostru sustenabil cu furnizorul de gaze pe termen lung. Apreciem rezultatele negocierilor constructive, care ne duc mai aproape de actualele condiţii de pe piaţa gazelor’, a declarat Gerhard Roiss, CEO al OMV. În cadrul acestui acord interimar, termenii din contractul pe termen lung au fost ajustaţi astfel încât să reflecte cât mai concret actualele condiţii de pe piaţa europeană a gazelor şi există posibilitatea de a se revizui în viitorul apropiat termenii actuali. OMV nu precizează despre ce termeni este vorba.‘Acest acord interimar, împreună cu acordul semnat cu Statoil, în vigoare de la 1 octombrie 2013, va da posibilitatea EconGas să îşi crească performanţa în viitorul apropiat’, a spus, la rândul său, Hans-Peter Floren, membru al boardului executiv al OMV, responsabil de Divizia de Gaze şi Electricitate.

Acord între OMV şi Gazprom

8

03Rusia vRea să domine piaţa gazelor din Ueproiectul de conductă south stream, menit să aducă gaze ruseşti în europa ocolind ucraina, este văzut ca fiind cel mai ambiţios proiect prin care Rusia încearcă să domine piaţa europeană a gazelor, prin accesul direct pe care l-ar obţine la consumatorii de gaze.

ResurseDe Energy Digital

Construcţia conductei, care va avea o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, iniţial programată pentru decembrie 2012, a fost amânată pentru această iarnă. Este cel mai scump proiect al Rusiei, cu o valoare de piaţă ambiţioasă. Dacă valoarea întregului proiect va depăşi 50 de miliarde de euro, aşa cum se estimează, South Stream va fi şi cea mai scumpă conductă din Europa.La modul declarativ, proiectul este modul în care Rusia înţelege să se implice pentru a ajuta la întărirea securităţii pe piaţa europeană a gazelor. Conducta ar putea atinge aceste obiective pentru că aduce mai mult gaz în Europa şi va ocoli Ucraina, care în 2006 şi 2009 a fost motivul pentru care gazele ruseşti au fost întrerupte către Europa. Conducta va începe să transporte iniţial 15,75 de miliarde de metri cubi de gaze spre finalul anului 2015, cu două fire de conducte, urmând ca ţevile numărul trei şi patru să fie gata până în 2018. Traseul va fi prin Bulgaria, Serbia, Macedonia, Ungaria, Slovenia şi până în nordul Italiei.

În principal, proiectul nu este văzut ca fiind un proiect comercial, ci este privit ca modul în care Kremlinul şi Gazprom încearcă să domine piaţa europeană a gazelor în viitor. De asemenea, proiectul este menit şi să influenţele politicile duse de guvernul de la Kiev.

Conflict cu ueÎnsă acordurile bilaterale pentru construirea gazoductului South Stream încheiate între Rusia, pe de o parte, şi Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, pe de altă parte, intră în contradicţie cu regulamentele Uniunii Europene, consideră Comisia Europeană. Bruxellesul insistă ca aceste acorduri să fie renegociate.Comisia a studiat aceste acorduri interguvernamentale şi a ajuns la concluzia că nici unul dintre ele nu respectă normele legislaţiei europene, a declarat Klaus-Dieter Borchardt, director pentru pieţele de energie, la mijlocul lunii decembrie. ‘’De aceea, am spus statelor membre că ele au obligaţia, conform Tratatelor

9

Gazprom va utiliza o platformă uriaşă pentru a amplasa în mare viitoarea conductă de gaze.

10UE şi Tratatului Comunităţii Energiei, să ceară renegociere cu Rusia pentru a fi puse la punct acordurile bilaterale’’, a adăugat el.Acest anunţ vine într-un moment de sensibilitate ridicată în relaţiile dintre UE şi Rusia. În decembrie, liderii europeni au fost dezamăgiţi de decizia preşedintelui ucrainean Victor Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere la UE. În schimb, Ianukovici a lăsat să se înţeleagă că va miza pe relaţii mai apropiate cu Rusia.

probleme de legislaţieBorchardt a explicat că, dacă acordurile nu pot fi renegociate cu succes, atunci vor trebui denunţate. Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a trimis deja o scrisoare ministrului rus Aleksandr Novak în care îi explică situaţia şi îi cere să aibă o atitudine pozitivă faţă de posibilitatea de renegociere cu ţările vizate. Lista include statele membre Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, precum şi Serbia, care nu este stat membru, dar face parte din Comunitatea Energetică Europeană. Principalele probleme sunt trei, consideră Comisia Europeană. În primul rând, legislaţia europeană nu

permite ca utilajele de producţie şi reţeaua de transport să fie deţinute de un singur proprietar, în acest caz Gazprom. În al doilea rând, trebuie garantat accesul nediscriminatoriu la gazoduct pentru alţi operatori. În al treilea, tarifele au nevoie de precizare.

la loc comandaComisia Europeană (CE) va renegocia cu Rusia acordurile interguvernamentale semnate de aceasta cu cele şase ţări ale Uniunii Europene (UE) participante la proiectul de gazoduct South Stream, a anunţat şi comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger.‘Comisia Europeană îşi va asuma rolul de avocat al acestor ţări, oferindu-le expertiză juridică. Vom acţiona în baza mandatului care ne-a fost oferit de guvernele acestor ţări’, a spus Oettinger. ‘Sprijinim construcţia gazoductului, dar în acelaşi timp cerem să fie respectate toate cerinţele UE, atât în ceea ce priveşte separarea operatorilor de combustibili energetici şi producătorilor de energie, precum şi în ceea ce priveşte accesul unor terţe ţări la reţeaua energetică sau privind legislaţia pentru protecţia mediului înconjurător’, a spus Oettinger.

Cine e mai presus?Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, este de părere că acordurile interguvernamentale semnate între participanţii la proiectul de gazoduct South Stream prevalează asupra legislaţiei Uniunii Europene (UE) şi dă asigurări că Europa va primi la termenele stabilite gaz prin acest gazoduct‘Din punctul de vedere al dreptului internaţional, actele UE sunt,

pentru ţările care fac parte din Uniune, legislaţie naţională, iar acordurile interguvernamentale cu ţările menţionate (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovacia, Croaţia şi Austria) sunt un act de drept internaţional. În drept funcţionează principiul supremaţiei dreptului internaţional asupra legislaţiei naţionale’, a declarat premierul rus.Premierul rus a subliniat că acordurile existente trebuie să fie interpretate astfel şi nu altfel. Cu toate acestea, ‘pentru a nu intra în conflict, au fost desfăşurate consultări’. Potrivit lui Medvedev, ‘există diferite soluţii şi pentru a ţine cont de interesul UE, şi pentru ca proiectul South Strean să fie realizat’. ‘Aceste decizii au caracter juridic, deoarece se află la confluenţa dintre drept şi economie’, a spus premierul rus.

serbia şi Bulgaria vor cu ruşiiProiectul de gazoduct South Stream este avantajos economic pentru Bulgaria şi Serbia şi va asigura livrări stabile de gaz natural, a anunţat premierul bulgar Plamen Oreşarski, la finalul întrevederii cu omologul său sârb, Ivica Dacic, de la mijlocul

„Acordurile interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovacia, Croaţia şi Austria sunt un act de drept internaţional” – Dmitri Medvedev, premierul Rusiei

„Sprijinim construcţia gazoductului, dar în acelaşi timp cerem să fie respectate toate cerinţele UE” – Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie

Conducta terestră va pleca de la Varna, din Bulgaria, spre centrul şi sudul Europei

11

lunii decembrie. ‘În ceea ce priveşte cerinţele europene faţă de proiect, ne aşteaptă negocieri în timpul cărora vom ţine cont în mare măsură de acestea’, a spus Oreşarski.Potrivit şefului guvernului bulgar, ‘cerinţele UE privind proiectul sunt o problemă care trebuie să fie soluţionată la un nivel politic înalt, cu participarea Federaţiei Ruse şi Uniunii Europene (UE). Serbia nu are probleme cu South Stream, iar noi suntem foarte interesaţi ca acest proiect să fie realizat, pentru că la ora actuală primim gaz doar prin Ucraina’, a precizat, la rândul său, premierul sârb.Ivica Dacic a subliniat că Serbia nu este membră a UE, însă nu este în stare să construiască de una singură South Stream, un gazoduct de o ‘importanţă colosală’ pentru economia sârbă.

ungaria nu cedează nici eaŞi în Ungaria proiectul va continua. Construcţia conductei de gaze South Stream pe teritoriul Ungariei va începe în aprilie 2015, a anunţat, tot în decembrie, concernul rus de gaze Gazprom, într-un comunicat, după licitaţia în urma căreia a fost

selectat contractorul pentru proiectare şi prospecţiuni, precum şi pentru activităţile de supraveghere, de planificare a utilizării terenurilor şi evaluarea impactul asupra mediului.Astfel, Ungaria devine a treia ţară, după Bulgaria şi Serbia, unde urmează să demareze lucrările de construcţie a gazoductului South Stream în anii următori.

pe sub marea neagrăConducta va trece pe sub Marea Neagră către ţările din Europa de Sud şi Centrală, în cadrul efortului de diversificare a aprovizionării cu gaze ruseşti şi reducerea dependenţei de ţările de tranzit.South Stream va traversa teritoriul Bulgariei de la portul Varna până la graniţa cu Serbia, de la est la vest, întinzându-se pe 540,8 kilometri. Capacitatea proiectată în primul an de exploatare se ridică la 16 miliarde de metri cubi de gaze anual pentru a creşte ulterior la 63 miliarde de metri cubi pe an. Lungimea porţiunii maritime a South Stream, prin care Rusia va pompa gaze spre sudul Europei este de 900 de kilometri.

„Am spus statelor membre că ele au obligaţia, conform Tratatelor UE şi Tratatului Comunităţii Energiei, să ceară renegociere cu Rusia pentru a fi puse la punct acordurile bilaterale’’ - Klaus-Dieter Borchardt, director pentru pieţele de energie în cadrul Comisiei Europene

Gazoductul rusesc va avea o capacitate finală de 63 de miliarde de metri cubi pe an.

12

04Ce vrea Gazprom în româniaplanurile Gazprom în românia includ realizarea unui lanţ de 120 de benzinării, extracţia de ţiţei din vestul ţării, dar şi participarea la viitoarea rundă de concesiuni care va fi organizată anul viitor de Agenţia pentru Resurse Minerale privind atribuirea unor noi perimetre în Marea Neagră.

Petrol şi gazeDe Emilia Damian

Gigantul rus Gazprom dispune de tehnologia şi de expertiza necesare pentru a concesiona unele perimetre petrolifere în Marea Neagră şi ar putea participa la noua rundă de concesiuni pe care o va derula Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale anul viitor, a declarat Vadim Smirnov, directorul general pentru România al NIS Petrol, divizia din Serbia a Gazprom Neft.Potrivit acestuia, NIS este interesată de noi concesiuni în România şi va analiza cu atenţie perimetrele pe care le va scoate la licitaţie anul viitor Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).„Urmărim acest lucru cu interes mare. Vom vedea care sunt perimetrele şi care sunt condiţiile”, a spus Smirnov.Divizia sârbă nu este interesată de concesiuni în Marea Neagră, întrucât nu deţine tehnologia necesară, însă compania-mamă, Gazprom, dispune de o astfel de expertiză şi ar putea fi interesată de noile perimetre maritime, a mai spus Smirnov. „Eu vorbesc în numele NIS Petrol SRL. Marea Neagră nu ne interesează. Dar acest lucru nu înseamnă că Gazpromul mare n-ar fi interesat. Gazpromul are tehnologii şi are toate posibilităţile. Noi nu avem tehnologii, pentru că în Serbia

nu există astfel de tradiţie. Dar Gazpromul mare are. Şi... de ce nu?”, a adăugat reprezentantul NIS.

ANRM pregăteşte o nouă licitaţieÎn prezent, Gazprom deţine prin intermediul NIS şase perimetre petrolifere în România: patru în parteneriat cu canadienii de la East West Petroleum, unul în colaborare cu irlandezii de la Moesia Oil and Gas şi unul cu britanicii de la Zeta Petroleum.Irina Zamfir, consilier în cadrul ANRM, a declarat săptămâna trecută că instituţia pe care o reprezintă se pregăteşte să scoată la concesiune un nou lot de perimetre petrolifere.Potrivit acesteia, abia la începutul anului viitor se va cunoaşte numărul şi amplasamentul acestor perimetre. Anterior, reprezentanţii ANRM vorbeau de 36 de perimetre în total, din care opt în Marea Neagră. Întrebată când va scoate ANRM la licitaţie următoarele 36 de perimetre, aşa cum a anunţat recent instituţia, Zamfir a răspuns: „În acest moment pregătim documentaţia pentru runda a unsprezecea de concesiuni. Lista exactă cu numărul şi datele de identificare a perimetrelor va fi publicată în Monitorul Oficial şi apoi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul anului 2014 şi atunci

13vom putea vorbi în termeni cât mai concreţi despre această rundă”.Ultima rundă de concesiuni, a zecea, organizată de ANRM a avut loc în perioada 2009-2010, când au fost scoase la licitaţie 30 de perimetre, din care cinci în Marea Neagră. Printre câştigătorii din acea rundă se numără Chevron, Lukoil, MOL, Melrose Resources, Petromar Resources, Moesia Oil & Gas şi Petro Ventures.

Guvernul a aprobat încă un perimetruLa finele lunii noiembrie 2013, Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere semnate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi East West Petroleum Corp., în calitate de concesionar, în urma unei licitaţii care a avut loc în anul 2010.Între timp, Gazprom Neft, prin divizia sa NIS din Serbia, a cumpărat de la compania canadiană East West Petroleum o participaţie de 85% în fiecare din cele trei perimetre. Acestea sunt situate în vestul ţării şi sunt denumite EX - 3 Băile Felix, EX - 7 Periam şi EX - 8 Biled.Acordurile petroliere sunt de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare şi au intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv 22 noiembrie 2013. Anexa nu a fost publicată, fiind clasificată conform legii, întrucât conţine programul de investiţii convenit în urma negocierilor dintre ANRM şi companie.East West Petroleum a câştigat dreptul de a explora şi exploata aceste perimetre în urma ultimei runde de concesiuni, organizate de ANRM în vara anului 2010. Atunci, ANRM a organizat o licitaţie internaţională pentru concesionarea

a 30 de perimetre petrolifere, din care cinci în Marea Neagră.În mai 2011, canadienii au anunţat că au semnat un acord prin care Gazprom Neft a preluat, prin intermediul NIS, 85% din aceste perimetre.

Gazprom a găsit ţiţei în vestul ţăriiCompania sârbă NIS Petrol, divizia din Serbia a gigantului rus Gazprom Neft, a descoperit ţiţei într-un perimetru pe care îl deţine în vestul României, în judeţul Timiş, şi ar putea începe anul viitor producţia de petrol, dacă se va stabili că zăcământul este comercial, a declarat Vadim Smirnov, directorul general pentru România al NIS Petrol, divizia din Serbia a Gazprom Neft.„Orice companie are intenţia să se dezvolte, iar NIS a declarat în repetate rânduri că vrea să devină un jucător regional, aşa că trebuie să avem prezenţă nu doar în Serbia, ci şi în alte ţări din regiune. Şi nu am venit doar în România, ci şi în Bosnia, în Bulgaria, în Ungaria, proiecte avem şi în Angola şi în Turkmenistan.

Dar dată fiind dorinţa noastră să devenim un jucător foarte serios în Balcani, este inevitabil să venim şi în România, pentru că acest proiect este cel mai important, având în vedere dimensiunea ţării, populaţia şi tradiţiile petroliere pe care le aveţi aici”, a spus Smirnov.Potrivit acestuia, o primă sondă de explorare a identificat zăcăminte de ţiţei în perimetrul Jimbolia, pe care NIS îl deţine împreună cu englezii de la Zeta Petroleum în judeţul Timiş.„În România am găsit tradiţii, oameni foarte profesionişti, o colaborare destul de bună cu autorităţile. Am găsit şi probleme, bineînţeles, care sunt legate mai ales de birocraţie. Şi, în sfârşit, am găsit ceea ce căutam: ţiţei. În judeţul Timiş, în perimetrul Jimbolia. Iar acum suntem în faza de a evalua volumul, să vedem dacă este economic, dacă merită să se exploateze. Deci am găsit că există ţiţei, iar acum trebuie să evaluăm în ce cantităţi. Aceasta este următoare fază a activităţilor. Dacă e în cantităţi suficiente pentru a începe producţia, atunci mergem mai departe”, a precizat oficialul NIS.El a explicat că sonda de explorare

Niciodată n-am avut intenţia să explorăm gaze de şist, niciodată n-am discutat cu Guvernul această posibilitate, nici nu este prevăzut aşa ceva în licenţa pe care o avem – Vadim Smirnov, director general NIS România

120 de benzinări în trei aniOficialii NIS au anunţat că numărul benzinăriilor va ajunge la 120 la sfârşitul anului 2015, în urma unei investiţii de circa 150 milioane euro. În prezent, compania deţine 13 staţii, majoritatea în Vest, în judeţele Oradea, Timiş, Arad, Sibiu. Două pe autostrada A1 şi una la Buzău.

14

săpată acolo a identificat zăcăminte de ţiţei convenţional, dar nu şi gaze naturale.

Gazprom nu vrea gaze de şistSmirnov a ţinut să sublinieze că NIS nu caută gaze de şist, aşa cum s-a vehiculat în ultima vreme în rândul opiniei publice, întrucât nu deţine licenţe pentru acest tip de activităţi şi nici tehnologia necesară pentru exploziile hidraulice care ar identifica eventuale gaze de şist în zonă. „Niciodată n-am avut această intenţie, astfel de planuri, niciodată n-am discutat cu Guvernul această posibilitate, nici nu este prevăzut aşa ceva în licenţa pe care o avem. Sincer vorbind, nu am avut noroc că prezenţa noastră aici a coincis cu această problemă care a apărut în România”, a arătat Smirnov.Întrebat ce s-ar întâmpla dacă ar descoperi totuşi gaze de şist, el a răspuns: „Nu se poate. Cu tehnologia pe care o folosim noi, nu se poate. Pentru că noi căutăm pungi de zăcăminte de petrol. Gazul de şist nu se află în pungi, iar noi nu facem explozii hidraulice, pentru că nu avem de ce. Dacă există pungi de ţiţei, o să aflăm cu tehnologia pe care o folosim. Deci e clar, noi vorbim de zăcăminte convenţionale, nu avem permis din partea Guvernului să facem altceva. În afară de asta, nici n-am avut

intenţie, nici nu avem tehnologie. Dacă, peste cinci ani, Guvernul român va decide să se dezvolte şi această tehnologie, probabil o să participăm. Dar deocamdată nu facem aşa ceva nici în Serbia, nici în Rusia. De ce am face în România?”.

Oamenii au dreptul să protestezeÎn plus, el a respins acuzaţiile celor care afirmă că Gazprom s-ar afla în spatele protestelor faţă de gazele de şist. De asemenea, întrebat de ce crede că oamenii protestează faţă de gazele de şist, reprezentantul companiei petroliere a arătat: „Pentru că e dreptul lor, România e ţară liberă, democratică, iar oamenii au posibilitatea să-şi exprime părerea. Unele ţări au gazele de şist în dezvoltare, altele nu au, dar asta n-are legătură cu Gazprom”.În spaţiul public au existat informaţii potrivit cărora Gazprom ar fi interesat de explorarea şi extracţia gazelor de şist din aceste perimetre.Până acum, a doua companie petrolieră americană, Chevron, şi-a exprimat intenţia de a produce gaze de şist în perimetrele pe care le deţine în sudul Dobrogei şi în judeţul Vaslui, ceea ce a generat un val de proteste în toată ţara.

„Lista exactă cu numărul şi datele de identificare a perimetrelor va fi publicată în Monitorul Oficial şi apoi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul anului 2014 şi atunci vom putea vorbi în termeni cât mai concreţi despre această rundă” – Irina Zamfir, consilier ANRM.

15

05Gaze din adâncul Mării NegreLa mijlocul anului 2014 vom şti cu exactitate care este dimeniunea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră. Petrom şi exxonMobil vor săpa a doua sondă în perimetrul de mare adâncime Neptun, iar romgaz şi Lukoil vor fora şi ele câte o sondă în perimetrele maritime rapsodia şi Trident.

UpstreamDe Emilia Damian

OMV Petrom şi ExxonMobil vor fora a doua sondă de explorare la mijlocul anului viitor în perimetrul Neptun şi se aşteaptă ca producţia de gaze să înceapă la finele acestui deceniu, a declarat Jaap Huijskes, directorul de explorare şi producţie al companiei, la OMV Media Summit, eveniment organizat la Viena la finele lunii noiembrie 2013.‘Vom fora a doua sondă de explorare la finele trimestrului doi al anului viitor pentru a confirma primele descoperiri ale sondei Domino, cele din 2012. Apoi vom fora şi alte sonde în perimetrul Neptun’, a spus el.Întrebat dacă OMV este convins că acolo se găsesc zăcăminte comerciale de gaze, oficialul companiei a răspuns: ‘Ne aşteptăm ca producţia în perimetrul Neptun să înceapă la finele acestui deceniu’.El a mai precizat că, dacă se va găsi suficient gaz în Marea Neagră, OMV nu se va grăbi să înceapă explorarea de gaze de şist. ‘Fără îndoială, există potenţial pentru gaze de şist în România. Teoretic, oriunde există potenţial pentru gaz convenţional, există şi pentru gaze neconvenţionale. Nu suntem activi acum în acest sector pentru că avem suficiente gaze neconvenţionale’, a spus el. ‘Dacă găsim suficient gaz

în Marea Neagră, nu ne vom grăbi să căutăm gaze de şist’, a completat oficialul OMV.

investiţii uriaşePetrom şi ExxonMobil explorează perimetrul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde o primă sondă de explorare a relevat, în 2012, posibile zăcăminte între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. La consumul actual al ţării, acestea ar putea acoperi consumul integral de gaze al României timp de şase ani. În prezent, România importă din Rusia 20 - 25% din necesarul de gaze.Obiectivul austriecilor de la OMV, acţionarul majoritar al Petrom, este transformarea României din ţară importatoare de gaze într-una exportatoare în regiune, a spus, la rândul său, directorul general al OMV, Gerhard Roiss. “Pentru asta trebuie să investim. Gazul din Marea Neagră înseamnă gaz european pentru Europa’, a spus Roiss, la OMV Media Summit. “Rezultatele din 2012 au arătat că acolo există un potenţial mare’, a adăugat Roiss.Totodată, directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, declara toamna trecută că etapa de explorare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră va necesita investiţii de

16aproape un miliard de dolari. “Pentru a lua decizia de dezvoltare, trebuie să avem înţelegerea cadrului fiscal’’, a precizat Mariana Gheorghe, referindu-se la valoarea redevenţelor care vor fi aplicate pentru producţia de petrol şi gaze după anul 2014.Ea a adăugat că au început deja discuţiile cu autorităţile statului pe această temă. Potrivit legislaţiei din domeniul petrolier, redevenţele din acest sector nu pot fi modificate până la finele anului 2014.

Act adiţionalLa rândul lor, reprezentanţii ExxonMobil au afirmat că, după ce zăcământul va fi declarat comercial, etapa de extracţie a gazelor ar putea implica investiţii între 3 şi 10 miliarde de dolari.Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat vara trecută un act adiţional la acordul cu OMV Petrom şi ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate. Actul adiţional, al treilea de la semnarea acordului, este clasificat conform legii, întrucât prevede programul de lucrări pe care îl vor face investitorii în acest perimetru. ‘Prin încheierea acestui act adiţional, tot procesul se accelerează. Ei (Petrom şi ExxonMobil - n.r.) au nevoie să obţină valori suplimentare şi date concrete din tot perimetrul. Au de gând să facă încă 1-2 foraje în perioada imediat următoare. Deci nu se extinde niciun termen, ci, dimpotrivă, lucrările sunt urgentate’, a precizat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.

Sonde în alte două perimetreŞi alte companii din Marea Neagră

se pregătesc de marea întâlnire cu hidrocarburile. Lukoil şi Romgaz vor fora anul viitor două sonde de explorare în perimetrele petroliere Trident şi Rapsodia din Marea Neagră, potrivit lui Radu Gheorghe, director Direcţia de Dezvoltare Afaceri din cadrul Romgaz. ‘Marea Neagră are un potenţial deosebit de resurse, mai mult de gaze.

Romgaz are 10% din blocurile Rapsodia şi Trident (operate de Lukoil - n.r.) şi, potrivit programelor minimale asumate de Lukoil, anul viitor vom fora câte o sondă în fiecare bloc’, a spus Gheorghe.El a precizat că, până acum, s-au realizat în aceste perimetre prospecţiuni seismice 3D, iar datele sunt în prezent analizate. ‘Un colectiv bun de specialişti analizează acum dacă există acolo potenţial pentru zăcăminte’, a susţinut oficialul Romgaz.Gheorghe a adăugat că Romgaz se va alătura companiilor ExxonMobil şi

Petrom în perimetrul pe care acestea l-au achiziţionat de la Sterling Resources în Marea Neagră doar dacă acolo se va dovedi că există zăcăminte comerciale.

Companiile româneşti, peste totCompaniile româneşti vor face parte din toate proiectele energetice care implică resursele autohtone, a declarat, la rândul său, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. “Nu trebuie să existe nicio companie străină care să vină în România şi să nu aibă partener român. Companiile româneşti trebuie să fie mai active când este vorba de resursele româneşti. Nu putem ţine companiile româneşti sub anonimat, nu putem aştepta ca alte companii din străinătate să vină să investească, iar noi să fim ruda săracă’, a afirmat ministrul.Potrivit acestuia, companiile româneşti, precum Romgaz, au capacitatea de a participa la proiectele energetice mari. “Trebuie să mizăm pe investiţiile companiilor româneşti, care au capacitatea de a atrage fonduri. Romgaz nu are niciun leu datorie şi poate lua oricând credite în condiţii avantajoase”, a completat Niţă.“Companiile româneşti nu sunt mai prejos decât alte companii din regiune sau din Europa. Avem resursele necesare şi avem specialişti. Nu văd de ce nu am concura cu orice altă companie’, a adăugat şeful de la Energie. Romgaz este cel mai mare producător de gaze naturale pe plan naţional

investiţii în conducteTransgaz are nevoie de investiţii de un miliard de euro până în 2019

”Vom fora a doua sondă de explorare la finele trimestrului doi al anului viitor pentru a confirma primele descoperiri ale sondei Domino, cele din 2012. Apoi vom fora şi alte sonde în perimetrul Neptun” - Jaap Huijskes, directorul de explorare şi producţie al OMV

17pentru a prelua în sistemul naţional gazele extrase de OMV Petrom şi ExxonMobil din perimetrul Neptun din Marea Neagră.‘Pentru a prelua gazele extrase de OMV Petrom şi de Exxon, este nevoie de o conductă care să aducă gazul din Marea Neagră pe uscat, apoi să-l transporte de-a lungul ţării până în Ungaria. Pentru această conductă şi pentru a întări restul sistemului de transport, astfel încât să suporte preluarea acestor cantităţi uriaşe de gaze, este nevoie de investiţii de un miliard de euro’, au spus reprezentanţii companieiPotrivit acestora, este nevoie ca aceste investiţii să fie demarate încă de acum, pentru ca întregul sistem de conducte noi să fie funcţional în anul 2019, când se estimează

începutul producţiei de gaze în perimetrul Neptun.‘Conducta va fi construită şi finanţată exclusiv de Transgaz. Banii vor proveni 60% din emisiuni de obligaţiuni şi restul din credite de la bănci’, au adăugat sursele citate.Această conductă va fi folosită şi de celelalte companii care vor extrage ulterior gaze din Marea Neagră.

„Marea Neagră are un potenţial deosebit de resurse, mai mult de gaze. Un colectiv bun de specialişti analizează acum dacă există acolo potenţial pentru zăcăminte” – Radu Gheorghe, director în cadrul Romgaz

„Companiile româneşti trebuie să fie mai active când este vorba de resursele româneşti. Nu putem aştepta ca alte companii din străinătate să vină să investească, iar noi să fim ruda săracă” – Constantin Niţă, ministrul Energiei

Locul 5 în EuropaRomânia se află pe locul cinci în Europa la producţia de ţiţei şi gaze, iar gradul de dependenţă de importuri este de 25%, sub media europeană de 50%, a declarat Vasile Iuga, managing partner pentru Europa de Sud-Est în cadrul PriceWaterhouse Coopers (PwC). Principalul producător de petrol şi gaze din Europa este Norvegia, care a extras anul trecut 1,3 miliarde de barili echivalent petrol (bep). Urmează Marea Britanie, cu 583 milioane bep, Olanda - cu 520 milioane bep, Danemarca - cu 114 milioane bep şi România, cu o producţie de 102 milioane bep.Clasamentul continuă cu Germania, care a produs anul trecut 98 milioane bep, Italia - 91 milioane bep, Polonia - 44 milioane bep, Turcia - 20 milioane bep, Austria - 18 milioane

bep, Islael - 16 milioane bep, Croaţia - 16 milioane bep şi Franţa - 9 milioane bep.În acelaşi timp, gradul de dependenţă de importuri în România este de 25%, sub media europeană. ‘Avem un grad de dependenţă mai mic faţă de media europeană, care este de 50%. Din acest punct de vedere, România stă foarte bine’, a explicat Iuga.Potrivit acestuia, gradul de dependenţă de importuri al ţării noastre ar putea creşte, dacă nu vor fi realizate investiţii în eficienţa energetică. ‘Producţia de gaze de şist şi cea din Marea Neagră ar putea începe cel mai devreme în 2020. Din calculele noastre, dacă nu vom îmbunătăţi eficienţa energetică cu 20% până în 2030, România va depinde de importuri în proporţie de 80% în 2030’, a spus Iuga.

18

06S-a frânt avântul regenerabilelorDupă ce marii consumatori de energie au anunţat că România și-a atins deja, începând cu acest an, ţinta de energie regenerabilă pentru anul 2020, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului reducerea cotelor obligatorii de achiziţie a energiei verzi, iar ministrul Energiei, Constantin Niţă, a anunţat că subvenţiile pentru energia regenerabilă vor fi reduse drastic începând cu anul 2014.

Energiile regenerabileDe Ada Gavrilescu

Comisia Europeană şi-a propus ca, în anul 2020, 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile. România s-a angajat ca 24% din consumul din 2020 să fie energie verde. La mijlocul lunii noiembrie, preşedintele Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), Marian Năstase, a anunţat că România şi-a atins deja din acest an ţinta de energie din surse regenerabile asumată pentru anul 2020, respectiv 24% din consum, astfel că subvenţiile pentru acest sector trebuie reduse.„România, în doi ani, şi-a făcut planul pe 10 ani. Astfel că vom plăti în perioada 2013 - 2020 preţul maxim pentru subvenţiile pentru energia regenerabilă. Preţul pe care îl plătim pentru că suntem fruntaşi în Europa la energia regenerabilă este pierderea competitivităţii produselor româneşti în afara graniţelor”, a spus Năstase.

Scăderea preţului energiei compensează surplusul de certificate verziÎn același timp, reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA) consideră că scăderea spectaculoasă, cu 24%, a preţului energiei electrice compensează surplusul de certificate

verzi din acest an. „Este adevărat că apariţia mai multor producători de energie regenerabilă a crescut numărul de certificate verzi în 2013 faţă de 2012, lucru care a condus la costuri suplimentare pentru marii consumatori de electricitate. Marii consumatori de electricitate trec cu vederea faptul că preţul plătit de un consumator industrial pe kWh, luând în calcul electricitatea, toate taxele şi certificatele (verzi, de carbon) este mai mic în acest an faţă de 2012”, a declarat directorul executiv al RWEA, Ionel David.De asemenea, acesta a amintit că în primele 10 luni ale anului 2013, preţul electricităţii pe piaţă a fost cu 24% mai mic decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. „Aceasta scădere spectaculoasă a preţului electricităţii compensează surplusul de certificate verzi din 2013 şi are la bază, în bună măsură, aportul de energie ieftină adusă pe piaţă de către industria energiilor regenerabile, mai ales energia produsă din surse eoliene care are un cost marginal foarte scăzut. Faptul că energia s-a ieftinit nu este menţionat, pentru că de fapt această ieftinire le-a compensat cheltuielile cu certificatele verzi. Drept urmare, pentru marii consumatori ar fi mai avantajos să solicite mai degrabă

19o susţinere a producţiei de energie eoliană şi să încheie contracte cu producătorii de energie eoliană pentru că astfel de contracte de energie reduc consistent costurile la factura de electricitate”, a completat David.

ANRE: Propunem reducerea cotelor obligatorii de achiziţie a energiei verziÎn acest context, reprezentanţii Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei au anunţat că propun Guvernului reducerea cotelor obligatorii de achiziţie a energiei verzi. „Am constatat că schema de sprijin nu mai răspunde realităţilor. La 1 ianuarie 2014, România îşi atinge cotele asumate de 24% de energie regenerabilă din totalul consumului. Astfel că vă anunţăm că am informat comisiile de specialitate din Parlament şi Guvernul că trebuie reconsiderate cotele obligatorii. Spre exemplu, în 2015 cota maximă să fie de 13%, faţă de 15% cât este prevăzut în legea 220 (Legea 220/2008 privind sprijinul energiei verzi - n.r.)”, a declarat vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă.„Evoluţia acestei pieţe trebuie să ducă la o evoluţie normală a preţului certificatelor verzi, nu ca până acum, când valoarea certificatelor se duce doar către nivelul maximal”, a mai explicat oficialul ANRE.Potrivit acestuia, la stabilirea ratei interne de rentabilitate (IRR) pentru proiectele de energie regenerabilă, ANRE va lua în calcul de acum înainte costurile reale şi efective ale producătorilor de energie verde, şi nu estimările Agenţiei Internaţionale pentru Energie, ca până acum.Concret, AIE furnizează o cifră care este o medie, un cost general

de instalare a unui MW din surse regenerabile (eolian, solar etc), însă oficialii ANRE vor calcula IRR-ul pentru fiecare proiect în parte, în funcţie de particularităţile sale. În funcţie de acest IRR, reglementatorul va decide dacă există o supracompensare a producătorilor de energie regenerabilă. Din cauza numărului mare de proiecte de energie regenerabilă care au intrat în sistem, facturile tuturor consumatorilor, în special ale industriei energofage, a crescut foarte mult.Totodată, Rodin Traicu, membru în Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a precizat că toate statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu această problemă.„Zilele trecute, la forumul economic China-Europa Centrală şi de Est, am stat de vorbă cu autorităţi din ţările din regiune şi au aceeaşi problemă. Spre exemplu, cehii au spus că au de gând să diminueze schema anul viitor, iar din 2015 aceste investiţii să fie pe propriile picioare. Noi aşteptăm poziţia Bruxelles-ului”, a spus Traicu.

Subvenţiile pentru certificate verzi, reduse drasticLa nivelul Guvernului, ministrul de resort, Constantin Niţă, a anunţat că

subvenţiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile sub forma certificatelor verzi vor fi reduse drastic începând de anul viitor.„Vom reduce de anul viitor subvenţiile pentru energia regenerabilă. Am pregătit un proiect de act normativ în acest sens, pe care îl vom aproba în perioada imediat următoare”, a declarat Niţă.Întrebat cu cât vor fi micşorate subvenţiile, ministrul a precizat că „reducerea va fi drastică”.El a adăugat că în continuare se doreşte exceptarea marilor consumatori de energie de la plata a 50% din certificatele verzi, însă nu este sigur că acest lucru va putea fi implementat începând de anul viitor, întrucât este nevoie de acordul autorităţilor de la Bruxelles.„Am făcut o notificare în acest sens. Ea se află la Consiliul Concurenţei, care o va trimite la DG Competition (autoritatea de Concurenţă din cadrul Comisiei Europene - n.r.). Sperăm să poată fi posibilă implementare ei anul viitor, însă nu putem spune cu certitudine acest lucru”, a arătat Niţă.

Bulgaria impune taxe pentru energia regenerabilăMăsuri similare, chiar mai dure decât

20 de turbine eoliene, furnizate de Golwin pentru proiectul MireasaGrupul chinez Xinjiang Goldwind Science & Technology va furniza 20 de turbine eoliene de 50 megawaţi pentru proiectul Mireasa din judeţul Constanţa. Prima turbină de 2,5 MW a fost instalată în parcul eolian

Mireasa, care este dezvoltat de Monsson Group. Proiectul urmează să fie conectat la reţeaua naţională de electricitate până în iunie 2014, au anunţat reprezentanţii Goldwind.

20

deciziile anunţate de autorităţile de la Bucureşti, au fost adoptate şi în Bulgaria, parlamentul bulgar votând la începutul lunii decembrie impunerea unei taxe de 20% pentru veniturile din instalaţiile de energie eoliană şi solară începând de anul următor, în condiţiile în care Guvernul de la Sofia se chinuie să reducă preţurile la electricitate şi să reducă deficitele legate de energia regenerabilă.Noua taxă, concepută în ideea de a recupera o parte din subvenţiile generoase plătite de cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană producătorilor de energie regenerabilă, a fost aprobată în cadrul bugetului pe 2014.

De asemenea, Parlamentul bulgar a votat joi limitarea cantităţii de energie care poate fi achiziţionată la preţuri preferenţiale, producătorii de energie regenerabilă estimând că această decizie va afecta veniturile lor cu 15-20% pe lângă noua taxă.„Aceste măsuri vizează numai producătorii de energie eoliană şi solară. Vom cere preşedintelui să-şi exprime veto-ul faţă de bugetul pe 2014 pentru a opri această măsură discriminatorie”, a declarat Nikola Gazdov, din partea Asociaţiei producătorilor bulgari de energie fotovoltaică.

Împrumut BEI pentru parcurile eoliene ale EnelBanca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Enel Green Power International BV au semnat un contract de finanţare pentru 200 de milioane de euro, care va acoperi parţial investiţiile în unele parcuri eoliene din Banat şi Dobrogea.„Imprumutul pe 15 ani are o perioadă de graţie de până la doi ani şi jumătate, prezintă condiţii economice competitive cu standardele pieţei şi este securizat printr-o garanţie a companiei-mamă emisă la cererea Enel Green Power S.p.A. (‘Enel Green Power’), de către Enel S.p.A. Emiterea garanţiei este exceptată de la procedurile cu privire la tranzacţiile cu părţi afiliate, adoptate de Enel Green Power, precum o tranzacţie clasică de importanţă majoră în termeni similari pieţei sau termeni şi condiţii standard. Termenii garanţiei

sunt corespunzători cu cei oferiţi în general de Enel Green Power băncilor de top pentru împrumuturi cu sumă şi maturitate similare”, au explicat reprezentantii Enel.Potrivit companiei italiene, din perspectiva BEI, operaţiunea se încadrează într-una dintre zonele prioritare de intervenţie, de exemplu proiecte de finanţare în sectorul energetic care stimulează sporirea generării din surse regenerabile.„Strategia de dezvoltare a Enel Green Power este construită prin finanţarea proiectelor din fluxurile de numerar generate alături de utilizarea surselor externe numai la costuri competitive, în cazul proiectelor pe termen lung, şi pe combinarea forţelor cu parteneri de încredere”, precizeaza reprezentantii Enel.

„Marii consumatori de electricitate trec cu vederea faptul că preţul plătit de un consumator industrial pe kWh, luând în calcul electricitatea, toate taxele şi certificatele (verzi, de carbon) este mai mic în acest an faţă de 2012” - Ionel David, preşedinte executiv RWEA

21

07Impactul în economIe al gazelor de şistextracţia gazelor de şist va avea o contribuţie la economia ţării de 2% din PiB şi va reduce preţul gazelor pe piaţă cu 15 - 25%, este concluzia primului studiu privind impactul zăcămintelor neconvenţionale asupra economiei româniei.

Petrol şi gazeDe Emilia Damian

Extracţia gazelor de şist va avea o contribuţie la economia ţării de 2% din PIB şi va reduce preţul gazelor pe piaţă cu 15 - 25%, potrivit studiului “Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale - potenţial şi valorificare’, realizat de 43 de experţi din cadrul Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).Dacă România va trece la etapa extracţiei gazelor de şist în 2019 - 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025, spune studiul.“În prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil în momentul de faţă cu bugetul de la Apărare, de exemplu. Însă, dacă vom exporta, vom ajunge de fapt să primim în plus 0,5% intrări în PIB. Deci, o contribuţie de 2% din PIB în total’, a explicat Ionuţ Purica, expert în cadrul Academiei Române şi unul din autorii studiului.În ceea ce priveşte preţul, surplusul de gaze va aduce o scădere de 15 - 25% a tarifelor la gaze, a mai spus el. “Cu această scădere de preţ, vom putea asista la o

reindustrializare, în condiţiile în care industria energofagă încă are o pondere mare în PIB-ul ţării: mă refer la industria metalurgică, de aluminiu, îngrăşăminte, petrochimie. Nu mai vorbim de consumatorii rezidenţiali’, a argumentat Purica.

aproape 20.000 de joburiPotrivit acestuia, în perimetrele pe care le deţine Chevron, ar putea fi înfiinţate 19.000 de locuri de muncă, directe şi indirecte.“În SUA, spre exemplu, când se vorbeşte de marile proiecte, pe primul loc se ia în calcul numărul de locuri de muncă, pentru că acestea aduc cele mai mari venituri la buget. În această industrie, la un foraj se creează 30 de locuri de muncă directe, iar, pentru fiecare job direct, se mai adaugă 3 - 5 locuri de muncă indirecte. Astfel, la o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi, cât are perimetrul din Vaslui, şi 2.700 de kilometri pătraţi la Constanţa, se vor crea 4.700 de locuri de muncă directe şi 14.000 indirecte, deci aproape 19.000 de locuri de muncă’, a completat Purica.

22Carpaţii, bogaţi în gazeRomânia are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se mai arată în studiu.În aceste zone se află formaţiuni de roci argiloase cu potenţial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul ‘shale gas’, termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de ‘gaze de şist’. Aceste formaţiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500 - 3.000 de metri.Pe lângă zonele cu potenţial ridicat, mai există şi alte zone cu condiţii potenţiale de existenţă a zăcămintelor de gaze de şist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei şi Bazinul Transilvaniei.“Resursele neconvenţionale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste şi, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră: shale şi tight gas, heavy oil şi oil shale, coad seam gas şi, în unele zone reci, în mări şi oceane, gaz hidraţii’, se arată în raport.

Cât de mai ajung gazeleAutorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10 - 15 ani.Potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA), făcut public în iunie 2013, gazul de şist majorează cu 47% rezervele potenţiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de şist

reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.“România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, se situează

pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) şi Franţa (2.879 miliarde de metri cubi) şi înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)’, mai arată studiul CNR-CME, amintind datele din raportul americanilor.Raportul “Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale - potenţial şi valorificare’ este semnat de 43 de specialişti din cadrul CNR-CME, majoritatea profesori universitari în domeniul petrolului şi gazelor. Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, are acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în judeţul Constanţa şi unul în apropiere de Bârlad, în judeţul Vaslui. Compania şi-a exprimat interesul pentru a explora şi a extrage gaze de şist din aceste perimetre.

Nu putem ţine companiile româneşti sub anonimat, nu putem aştepta ca alte companii din străinătate să vină să investească, iar noi să fim ruda săracă – Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie

Legislaţie separată în PoloniaPolonia pregăteşte un proiect de lege pentru a reglementa distinct sectorul explorării şi producţiei de gaze de şist, a declarat ministrul Mediului de la Varşovia, Maciej Grabowski, potrivit publicaţiei Oil and Gas Journal.Companiile din domeniul petrolier din Polonia susţin că legislaţia aflată în vigoare în prezent, care se referă la întregul sector petrolier în general, nu îi încurajează să investească. Una dintre neclarităţi se referă la convertirea licenţelor de explorare în unele de exploatare, după identificarea de zăcăminte în perimetrele unde s-a căutat gaz.Nici România nu are o legislaţie distinctă pentru explorarea şi producţia de gaze de şist. Legea petrolului nr. 248/2004 prevede că

societăţile din sector încheie acorduri petroliere cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale, iar aceste acorduri se referă la orice tip de hidrocarburi din respectivul perimetru. Potrivit Legii 248/2004, petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat. Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.

23

Ministerul economiei susţine demersulExplorarea gazelor de şist în România este obligatorie, pentru a avea o hartă a resurselor care se găsesc în subsolul românesc, a declarat ministrul Economiei, Andrei Gerea, la finele lunii octombrie.Întrebat dacă extracţia gazelor de şist va duce la scăderea preţului, ministrul a răspuns: ‘Gaz mai ieftin e posibil să avem, pentru că e vorba de un surplus cantitativ pe piaţă”. “Avem de câştigat o concurenţă pe o piaţă aproape monopolistă, care nu ne asigură o variaţie normală, concurenţială, a preţurilor. Acum nu avem altă sursă pentru suplimentarea nevoilor noastre de gaz decât Gazprom. Odată cu prezenţa unui alt furnizor pe piaţa românească, în mod evident, preţurile se vor duce în jos’, a explicat şeful de la Economie.El a punctat faptul că, în prezent, nici măcar nu se cunoaşte dacă România dispune de astfel de zăcăminte.“Vorbim doar teorie în momentul de faţă, pentru că nu ştim care este capacitatea acestor zăcăminte, pentru că nu a fost nici măcar explorată. Suntem la debutul explorărilor, nu ştim despre ce cantitate vorbim, de aceea nici nu ştim ce se va întâmpla peste cinci ani, când vom avea o hartă completă’, a arătat Gerea.Ministrul a subliniat importanţa existenţei unei hărţi a resurselor din subsolul românesc.

“Eu zic că este obligatoriu să explorăm, pentru că este obligatoriu să avem o imagine clară a resurselor subsolului, deoarece ne dorim cu toţii să avem ce exploata. După ce vom şti ce avem de exploatat şi care vor fi câştigurile noastre..., pentru că dacă avem o cantitate foarte mare, în mod evident, România va avea numai de câştigat’, a spus Andrei Gerea.

gaze neconvenţionale fără fracturareRomgaz exploatează de mai mulţi ani zăcăminte neconvenţionale de gaze fără să folosească fracturarea hidraulică, potrivit lui Dumitru Rotar, directorul general adjunct al companiei.Întrebat dacă Romgaz are în plan să extragă gaze de şist, Rotar a afirmat: ‘Gazele de şist sunt zăcăminte de gaze neconvenţionale. Noi de ani de zile exploatăm zăcăminte aflate în roci cu permeabilitate scăzută fără să folosim fracturarea hidraulică’.El a explicat faptul că zăcămintele de gaze neconvenţionale sunt de mai multe feluri, precum shale gas (gaze de şisturi - n.r.) sau tight gas (gaze în roci cu permeabilitate scăzută - n.r.). ‘Până acum, noi am făcut exploatări de tight gas, dar fără fracturare hidraulică’, a repetat oficialul Romgaz.

În SUA, spre exemplu, când se vorbeşte de marile proiecte, pe primul loc se ia în calcul numărul de locuri de muncă, pentru că acestea aduc cele mai mari venituri la buget. – Ionuţ Purica, expert

Este obligatoriu să explorăm, pentru că este obligatoriu să avem o imagine clară a resurselor subsolului – Andrei Gerea, ministrul Economiei

24

08Comuniunea Cu natura şi avantajulreCiproCOdată degradate aceste ecosisteme prin continuarea practicilor actuale de utilizare a resurselor, ele își pierd capacitatea de a se reechilibra și fluxul de servicii ecosistemice se diminuează drastic.

Interviu Bogdan PopaDe Ada Gavrilescu

25Percepția generală potrivit căreia serviciile pe care le oferă ecosistemelor din ariile naturale protejate vin permanent „de la Dumnezeu” trebuie schimbată cu ideea că că, odată degradate aceste ecosisteme prin continuarea practicilor actuale de utilizare a resurselor, ele își pierd capacitatea de a se reechilibra și fluxul de servicii ecosistemice se diminuează drastic, spune Bogdan Popa, consultant în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a reţelei de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România, în parteneriat cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi WWF. Reprezentanții sectorului privat a căror activitate depinde de resursele naturale sau beneficiază de serviciile ecosistemelor din ariile protejate trebuie să stabilească parteneriate care să se bazeze pe avantajul reciproc.El a vorbit despre toate acestea într-un interviu acordat revistei Energy World.ada Gavrilescu: Care sunt serviciile pe care le oferă ecosistemele din ariile naturale protejate și de ce poate pierde românia 9 miliarde de euro în următorii 25 de ani?Bogdan Popa: Ecosistemul (de exemplu, pădure, zonă umedă, regiune marină) este o unitate naturală alcătuită din vieţuitoare (animale, plante și microorganisme) și mediul înconjurător al acestora. Serviciile ecosistemice se referă la un flux de resurse sau servicii din mediul înconjurător de care oamenii beneficiază în mod direct sau indirect.

Millenium Ecosystem Assessment, într-un cerc select de cercetători în domeniul mediului și al economiei prezintă un cadru care ajută la identificarea serviciilor ecosistemice, clasificându-le în următoarele patru categorii: Servicii de aprovizionare, care se referă la bunurile corporale, cum ar fi cheresteaua, produsele forestiere nelemnoase, produsele pescăreşti și farmaceutice furnizate de ecosisteme; Servicii de reglare, care se referă la procesele naturale ale unui ecosistem, cum ar fi sechestrarea carbonului şi reglarea apelor, care contribuie la bunăstarea socială; Servicii culturale, care se referă la beneficiile nemateriale obţinute de la ecosisteme (de exemplu, prin turism şi învăţământ); Servicii adiacente necesare pentru realizarea celorlalte servicii ecosistemice (de exemplu, formarea solului sau reciclarea substanţelor nutritive). Sunt diferite de celelalte servicii prin faptul că efectele asupra oamenilor fie sunt indirecte (prin servicii de aprovizionare, de reglare sau culturale), fie au loc după foarte mult timp.

Pierderi de miliarde de leiToate aceste servicii determină efecte economice greu de cuantificat și evidențiat deoarece percepția generală este aceea că ele vin permanent „de la Dumnezeu”, întreruperea fluxului de servicii fiind percepută ca fiind imposibilă. Societatea tinde însă să uite că, odată degradate aceste ecosisteme prin continuarea practicilor actuale de utilizare a resurselor, ele își pierd capacitatea de a se reechilibra și, automat, fluxul de servicii ecosistemice se diminuează

drastic. Studiul efectuat în cadrul proiectului arata că între valorile serviciilor ecosistemice calculate în scenariul continuării practicilor actuale și valorile corespunzătoare unui scenariu în care ecosistemele și resursele sunt gestionate durabil este de 9 miliarde lei, la nivelul tuturor parcurilor naturale și nationale din Carpații României. Rezultatele s-au obținut prin analizarea în detaliu a cinci parcuri dintre cele mai reprezentative (Apuseni, Munții Maramureșului, Piatra Craiului, Retezat și Vânători-Neamț) și apoi extrapolarea la nivelul întregii rețele de parcuri carpatice din România.a.G.: Care sunt principalele instrumente pe care trebuie să le aplicăm pentru a preveni declinul biodiversității din ariile naturale protejate și pentru a beneficia de veniturile pe care aceste zone protejate ni le pot furniza?B.P.: Gestionarea durabilă a ecosistemelor se bazează pe numeroase instrumente și principii. Ar trebui să existe surse de finanţare şi capacitatea de satisfacere a nevoilor de protecţie de bază şi optimă. Astfel, funcțiile de administrare a ariilor protejate trebuie să fie în concordanţă mai mare cu resursele umane, financiare, instituţionale și informaţionale. Obiectivele de conservare a ariilor protejate trebuie legate de programele de conservare a ecosistemelor și sunt puse în legătură realistă cu finanţarea. În consecinţă, ecosistemele vor avea o sănătate mai bună, iar beneficiile lor, în ceea ce priveşte productivitatea, se vor extinde. Gestionarea durabilă a ecosistemelor se concentrează asupra câştigurilor pe termen lung (10-20 de ani), în

26timp ce costurile impacturilor sunt internalizate. Se evită degradarea serviciilor ecosistemice, generându-se astfel potenţial pentru fluxuri pe termen lung de bunuri şi servicii ecosistemice. Practicile prevăzute de gestionarea durabilă tind să sprijine durabilitatea ecosistemelor, nu din motive ideologice, ci, mai degrabă, pentru că aceasta este calea practică şi avantajoasă de a realiza profit pe termen lung. Conceptual, ecosistemele viabile, cu grad înalt de biodiversitate, generează cantităţi mai mari, calitate superioară şi fluxuri de servcii ecosistemice mai stabile în timp. Aşadar, este extrem de important ca ţările să stabilească sisteme de arii protejate care să protejeze populaţiile longevive de diverse specii şi specimene de ecosisteme reprezentative. Abordarea la nivel de sistem are obiectivul de a extinde ariile protejate de la o serie de situri disparate care protejează câteva specii la un sistem care asigură sprijin de durată biodiversităţii şi ecosistemelor la nivel naţional sau regional, intensificând astfel furnizarea unor servicii ecosistemice vitale. În Munţii Carpaţi se promovează o abordare la nivel de sistem.

Parteneriate de succes în Franțaa.G.: Plata pentru serviciile ecosistemelor naturale reprezintă un concept nou, cel puțin la nivelul țării noastre. Există alte state care aplică aceste mecanisme? Dacă da, care sunt aceste state și care ar fi exemplele de succes în acest sens?B.P.: Există exemple nenumărate în întreaga lume (dar și în tara noastra) privind implementarea conceptului de

plăți pentru serviciile ecosistemice. Iată un exemplu deja celebru în Franta: în scopul adresării riscului contaminării cu nitrați determinat de intensificarea activităților zootehnice în zona bazinului acvifer, unul din liderii mondiali în domeniul îmbutelierii apelor minerale (Vittel) finanțează fermierii ce dețin terenuri în zona bazinului de colectare a apelor să-și transforme practicile agricole în unele ecologice.Abilitatea de a sprijini menținerea unui nivel constant al veniturilor fermierilor a fost un important factor al succesului, dar principalii factori de succes al programului inițiat de Vittel nu a fost de natură financiară – câștigarea încrederii prin crearea unei entități intermediare (organizație locală animată de lideri de opinie din rândul fermierilor), dezvoltarea unui proces participativ de identificare a parcticilor agricole alternative și a unui set de stimuli unanim acceptați, abilitatea de a stabili legătura între stimuli și proprietatea asupra terenului sau substituirea rețelelor de sprijin tehnic și social au fost condiții fundamentale ale succesului.

avantaje pe termen scurt și lunga.G.: Care este modelul de parteneriat prin care agenții economici care beneficiază de pe urma resurselor naturale din ariile protejate pot contribui la conservarea biodiversității și, în același timp, la susținerea financiară a ariilor naturale protejate?B.P.: Modelul de parteneriat promovat de către proiectul UNDP se bazează pe avantajul reciproc. Într-un astfel de parteneriat, prin care o parte a veniturilor agenților economici care beneficiază de pe urma resurselor

“Serviciile ecosistemelor determină efecte economice greu de cuantificat şi evidenţiat deoarece percepţia generală este aceea că ele vin permanent „de la Dumnezeu”, întreruperea fluxului de servicii fiind percepută ca fiind imposibilă”

“Percepţia îmbunătăţită asupra responsabilității şi eticii în afaceri poate duce la mărirea încasărilor pentru respectivul agent economic”

27

naturale este alocată unei mai bune gestionări a ariilor protejate, agenții economici trebuie să aibă de asemenea de câștigat. Desigur, studiile arată că pe termen lung aceste câștiguri sunt generate de menținerea constantă a serviciilor ecosistemice. Dar și pe termen scurt, avantajul trebuie să existe și să fie în detaliu analizat și discutat între părți. Spre exemplu, un agent economic ce activează în turism își poate îmbunătăți imaginea și vizibilitatea (odată ce a contribuit la finanțarea administrării unei arii protejate) prin larga publicitate a gestului sau diseminarea datelor sale de contact între vizitatorii ariei protejate utilizând canalele de comunicare ale administrației ariei protejate (materiale publicitare, site, etc). Percepția îmbunătățită asupra responsabilității și eticii în afaceri pot duce la mărirea încasărilor pentru respectivul agent economic.Sau, o companie ce îmbuteliază ape minerale ce provin dintr-o arie protejată poate să ateste calitatea produselor proprii prin utilizarea în scopuri de marketing a recomandării, siglei sau imaginii parcului.a.G.: În lipsa adoptării acestor măsuri, a aplicării acestor instrumente/ mecanisme de parteneriat de către agenții economici, cum vor fi afectați, care

sunt efectele asupra sectorului de business care utilizează serviciile ecosistemelor naturale?B.P.: Efectele sunt multiple și amplitudinea lor crește pe măsură ce trece timpul, în lipsa unei gestionări durabile a ecosistemelor. O parte din aceste efecte se văd deja azi. În lipsa unei bune administrări a ariilor protejate, practicile nesustenabile legate de tăierile de arbori, promovarea de stiluri arhitectonice nepotrivite pentru zonă, dezvoltarea necontrolată a construcțiilor și obiectivelor de investiții duc, de cele mai multe ori în mod ireparabil, la degradarea peisajului. Este evident că numărul de turiști interesați de petrecerea timpului liber în astfel de peisaje degradate scade atrăgând după sine și declinul afacerilor din turism.

Degradarea ecosistemelor afectează producerea hidroenergieiUn alt exemplu poate fi legat de utilizarea apei. Continuarea degradării ecosistemelor vegetale determină diminuarea rolului antierozional al acestora și implicit creșterea cantităților de aluviuni ce ajung până în bazinele de acumulare de unde se preia apa pentru uz urban sau industrial. Costurile suplimentare pentru tratarea apei sau decolmatarea acestor bazine

determină diminuarea profitului agenților economici cu activitate în domeniu. Cam așa stau lucrurile și pentru producerea hidroenergiei.Desigur, există și sectoare în care întărirea restricțiilor în ceea ce privește utilizarea resurselor pot determina o scădere pe termen scurt a veniturilor: cum ar fi sectorul forestier. Cu toate acestea, și acest sector poate avea încasări crescute pe termen lung dacă potențialul fructelor de pădure (cu tot cu lanțurile de prelucrare și comercializare) este fructificat în mod optim. Exemplele de mai sus se referă la sectoare specifice. Am lăsat la urmă exemplul general: calamitățile naturale. Absența sau diminuarea fluxului de servicii de regularizare a apei duc, din ce în ce mai des în ultima perioadă, arată studiile, la pierderi materiale și umane crescânde cauzate de furia apelor, dar și de lacomia și perspectiva pe termen scurt a oamenilor.

28

09Cum pierdem 9 miliarde de euroRomânia poate pierde în următorii 25 de ani aproximativ 9 miliarde de euro care ar putea intra în bugetul de stat. aceasta este valoarea beneficiilor financiare pe care le-ar avea bugetul ţării dacă statul nu va continua să gestioneze ca şi până acum resursele naturale din ariile protejate.

Arii protejateDe Ada Gavrilescu

Protejarea ariilor naturale reprezintă una dintre priorităţile de pe agenda europeană, România având - fie şi numai din această perspectivă, a angajamentelor asumate în faţa Uniunii Europene - obligaţii clare din acest punct de vedere; măsuri de conservare a speciilor declarate protejate, delimitarea ariilor protejate, asigurarea reglementărilor legislative, măsuri pentru un management sustenabil al zonelor protejate sunt numai câteva dintre aceste obligaţii.De cele mai multe ori, toate aceste responsabilităţi sunt văzute ca îndatoriri şi nevoi de investiţii, a căror finalitate nu este evaluată sau a căror finalitate nu poate fi evaluată. Evaluarea investiţiilor şi a beneficiilor acestora pentru zonele protejate trebuie să pornească de la premisa potrivit căreia ariile protejate reprezintă un capital care asigură un flux constant de bunuri şi servicii valoroase pentru societate şi economie, de care oamenii beneficiază direct sau indirect. La nivelul ţării noastre, nu există date clare care să arate valoarea fluxului de resurse din ariile protejate. Acest flux de resurse constituie serviciile ecosistemelor, care se clasifică în servicii de aprovizionare, servicii de

regularizare sau servicii adiacente.

Problema subfinanţării – nici jumătate din necesarÎn prezent există puţine date despre valoarea economică a ecosistemlor naturale din cuprinsul ariilor protejate. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care prioritatea economică acordată ariilor protejate este una foarte scăzută.Din această perspectivă, a importanţei economice şi, implicit, a finanţării alocate ariilor protejate, datele arată că, în anul 2010, spre exemplu, suma alocată pentru cheltuielile de administrare şi implementare a planurilor de management din 22 de arii protejate (însumând o suprafaţă totală de aproximativ un milion de hectare) reprezintă doar puţin peste 50% din suma reprezentând nevoile corepunzătoare nivelului de bază de administrare a acestora.„Termenul de subfinanţare pentru ariile naturale protejate nu este deloc exagerat. Comparativ cu suma de 40 de milioane de lei pe an, care reprezintă necesarul pentru gestionarea lor optimă, ariile protejate sunt finanţate în prezent cu numai 14 milioane de lei anual, un nivel

29care pune în pericol obiectivul de conservare a patrimoniului natural reprezentat de aceste parcuri”, a declarat Florian Popa, director general adjunct al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.În contextul actual, pe fondul crizei economice, factorii de decizie din sectorul public şi din cel privat, confruntaţi cu dificultăţi cauzate de recesiunea economică, tind să aloce mai puţine resurse financiare activităţii de management şi conservare a biodiversităţii, comparativ cu alte sectoare, considerate mai productive pe termen scurt şi mediu.

Date insuficienteUna dintre cauzele pentru această stare de fapt o reprezintă dificultatea de a stabili o legătură între nevoia conservării biodiversităţii în cuprinsul ariilor protejate şi beneficiile considerabile aduse comunităţii şi economiei în general, de cele mai multe ori din cauza datelor insuficiente.Studiile economice care prezintă importanţa acestor servicii în termeni monetari şi contribuţia acestora la economiile locală, regională şi naţională pot constitui un mijloc credibil de a demonstra factorilor de decizie importanţa ariilor protejate. Un astfel de studiu este „Evaluarea contribuţiei ecosistemelor din ariile protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din România”, realizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a reţelei de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

(UNDP) România, în parteneriat cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi WWF.Raportul prezintă o analiză a serviciilor ecosistemelor din cuprinsul ariilor protejate asigurate principalelor sectoare de activitate socio-economică strâns legate de acestea: turism, agricultură, silvicultură, managementul resurselor de apă şi al dezastrelor naturale.

Având la bază date culese de la nivelul a cinci parcuri naturale şi naţionale, studiul evaluează beneficiile semnificative pe care le-ar implica, pe termen mediu şi lung, trecerea de la situaţia actuală privind finanţarea ariilor protejate la gestionarea durabilă a acestora, prin finanţarea corespunzătoare a nevoilor de administrare şi a măsurilor de conservare şi management. Proiecţiile realizate arată că perpetuarea situaţiei de fapt va conduce la pierderi cauzate economiei naţionale în valoare de cca. 9 miliarde de euro în următorii 25 de ani, dacă estimările pentru cele

cinci parcuri pilot se extrapolează la toate parcurile din Carpaţii României. Asigurarea finanţării ariilor naturale protejate la nivelul „optim” calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la circa 29 de euro pentru fiecare 1 euro investit.

Turismul din ariile protejate poate genera venituri de 2,6 miliarde de euro in 25 de aniPotrivit raportului citat, valoarea activităţilor de recreere şi turism din ariile protejate este estimată, în ansamblu, la 365 de milioane de euro în 2010 (0,3% din PIB). În plus, acest sector asigură un număr de aproape 40.000 de locuri de muncă. Mai mult, conform datelor Asociaţiei de Ecoturism din România, circa 80-90% din veniturile obţinute din ecoturism rămân în zonele rurale în care acestea au fost obţinute. Totodată, există mai multe oportunităţi de creştere a veniturilor din activitatea de turism în ariile naturale protejate. Astfel, turiştii şi vizitatorii a cinci parcuri pilot se arată dispuşi să plătească anual suma de 42 de milioane de euro, în plus faţă de cea plătită în prezent, în ipoteza dezvoltării infrastructurii şi creşterii calităţii serviciilor din turism. Datele culese şi analizate arată că sectorul turistic, dacă este administrat sustenabil, are potenţialul de a genera încă 2,6 milioane de euro în următorii 25 de ani.

exemple de bune practici, în străinătatePotrivit organizaţiei WWF, tehnicile de management sustenabil al resurselor din ariile naturale protejate au schimbat soarta unor zone din alte ţări europene şi au sporit turismul.

„Datele culese şi analizate arată că sectorul turistic, dacă este administrat sustenabil, are potenţialul de a genera încă 2,6 milioane de euro în următorii 25 de ani” - raport UNDP, Romsilva şi WWF

30

Astfel, în Nordul Ungariei, pe Lunca Râului Tisa, cantităţi mari dintr-o specie invazivă de arbust au fost transformate în biomasă pentru energie verde. Efectele au constat în reconstrucţia ecosistemelor afectate, făcând zona mai atrăgătoare pentru turişti şi obţinerea de fonduri pentru facilităţi de turism local.Un alt exemplu vine din Lunca Morava Dyje, la graniţa dintre Austria, Cehia şi Slovacia, unde încurajarea şi finanţarea unei agriculturi sustenabile a dus la creşterea luncilor inundabile şi la mărirea biodiversităţii, făcând zona mult mai atractivă pentru turişti.

Resursa de apă, agricultură şi vânătoare sustenabilăAnalize similare au fost realizate şi pentru serviciile ecosistemelor concretizate în resursa de apă, silvicultură şi vânătoare, agricultură, sechestrarea carbonului sau funcţia pădurilor din ariile protejate de protecţie împotriva dezastrelor naturale.Peste 80% din resursele de apă potabilă ale ţării noastre provin din Munţii Carpaţi, principala reţea hidrografică din ţară fiind dependentă de apele Carpaţilor, cele mai curate izvoare găsindu-se în perimetrul ariilor protejate. Pentru conservarea calităţii apei potabile din aceste zone, este nevoie ca atât factorii politici, cât şi operatorii economici să aplice mecanismele şi modalităţile prin care o parte din veniturile obţinute în urma exploatării reusrsei de apă să se întoarcă la ariile protejate pentru o mai bună administrare a acestora.Logica aceasta ar trebui să se

aplice nu numai în cazul resursei de apă, ci pentru toate serviciile ecosistemelor ariilor protejate, atât pentru conservarea acestora, cât şi pentru evitarea pierderii unor resurse naturale şi economice.Un alt exemplu în acest sens îl reprezintă silvicultura, valoarea serviciilor de aprovizionare cu produse ale pădurii lemnoase şi nelemnoase a parcurilor pilot fiind estimată la aproximativ 9,1 milioane de euro pe an (2010). De asemenea, sechestrarea carbonului de către pădure poate genera, ipotetic, în scenariul unui management sustenabil al ariilor protejate, 33 de milioane de euro, în 25 de ani.Însă pentru aplicarea unui management sustenabil al ariilor protejate este nevoie de implementarea în practică a principiului „beneficiarul plăteşte” şi de acordarea de compensaţii pentru pierderile de producţie cauzate de restricţiile impuse asupra utilizării produselor pădurii. O soluţie în acest sens poate fi elaborarea şi implementarea unui mecanism de plată a serviciilor ecosistemelor, pentru compensarea pierderilor economice înregistrate de administratorii de pădure, prin transferul unei părţi a veniturilor dobândite de utilizatorii din aval a resurselor de apă şi alte servicii ecosistemice, a căror furnizare este asigurată de gestionarea durabilă a pădurii.

„Comparativ cu suma de 40 de milioane de lei pe an, care reprezintă necesarul pentru gestionarea lor optimă, ariile protejate sunt finanţate în prezent cu numai 14 milioane de lei anual, un nivel care pune în pericol obiectivul de conservare” - Florian Popa, director adjunct Romsilva

Online Telecom & Mobile Techwww.mobile - news.ro

Știri - Telefoane - Tablete - Gadgets - Apps - Offerte - Concursuri

➤

Trim Publications SRL // Print & Online Mediawww.trimpublications.com

32

10YELLOW PAGES

01. ASOCIAţII02. AUTORITăţI03. CONSULTANţI04. ELECTRICITATE - echipamente05. ELECTRICITATE - producători06. ENERGIE REGENERABILă07. PETROL șI GAZE - echipamente și servicii08. PETROL șI GAZE - producator și distribuitori

33

01. AsociaţiiROmANIAN PhOTOvOLTAIC INdUSTRy ASSOCIATION (RPIA)Bucharest Corporate Center (BCC) 58-60 Gheorghe Polizu Street Floor 13, Sector 1 RO – 011062 Bucureşti Telefon: +40 72 002 8462 E-mail: magda.ion@rpia.ro Url: www.rpia.ro

ROmANIA GREEN BUILdING COUNCILStr. Ialomicioarei, nr. 21 Bucuresti, sector 1 Telefon: +40 21 222 0011 Fax: +40 21 223 1201 E-mail: info@rogbc.org Url: http://www.rogbc.org/

AFEER - AsocIAtIΑ FURNIZoRILoR DE ENERGIE ELECTRICITA dIN ROmANIAStr. Tudor Stefan nr. 7-9, et.1, ap 2 011655 Bucureşti, sector 1 E-mail: office@afeer.ro Url: www.afeer.ro

AsocIAțIA RomâNă pENtRU ENERGIE EoLIANăStr. C.A. Rosetti nr. 17, etaj 2, Birou 216, sector 2, Bucureşti E-mail: contact@rewa.ro Url: www.rwea.ro

AcUE (AsocIAțIA compANIILoR DE UtILItățI dIN ENERGIE)Sos. Nordului, nr. 54B, parter, ap.2, Sector 1, 014104 Bucureşti Telefon: +40-21 230 3265 Fax: +40 21 230 0689 E-mail: office@acue.ro Url: www.acue.ro

APER (ROmANIAN ENERGy POLICy ASSOCIATION)Calea 13 Septembrie, nr.13, 050711 Bucureşti Telefon: +40 21 318 2450 Fax: +40 21 318 2447 E-mail: aper.ro@gmail.com Url: www.aper.ro

AsocIAţIA AUDItoRILoR ENERGEtIcI pENtRU cLăDIRI - AAEcStr. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 31 805 7221 Fax: +40 21 316 5964 E-mail: presedinte@aaec.ro Url: www.aaec.ro

AsocIAţIA pRIspAStr. Academiei, nr. 18-20, Sector 1, Bucureşti 058789 Telefon: +40 74 002 8138 E-mail: alexandra.petraru@prispa.org Url: prispa.org

ApmcR - AsocIAţIA pRoDUcătoRILoR DE mAtERIALE DE coNstRUcţII DIN RomANIAStr. Ing. Vasile Cristescu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 321 3232 Fax: +40 21 321 1236 E-mail: office@apmcr.org, Url: www.apmcr.org

AsocIAţIA pAtRoNALă sURsE NoI DE ENERGIE - SUNESplaiul Unirii, nr. 313, corp M, etaj 3, D5, camera 3 sector 3, Bucureşti E-mail: secretariat@sune.ro Url: www.sune.ro

AsocIAţIA RomâNă pENtRU mICROhIdROENERGIE ARmhE / ROShACalea Dorobanţilor 103-105, Etaj 5, Camera 518, Sector 1, Bucureşti E-mail: office@rosha.ro Url: www.rosha.ro

AsocIAţIA pAtRoNALă A FoREstIERILoR DIN RomâNIA - AsFoRŞos. Pipera nr. 46F, 020112, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 232 1072 E-mail: asfor@rdsmail.ro Url: www.asociatiaforestierilor.ro

AsocIAţIA RomâNă A ELEctRIcIENILoR – ARELŞos. Olteniţei nr. 225A, Bucureşti Telefon: +40 72 288 7560 E-mail: secretariat.arel@gmail.com Url: www.arel.ro

ROSENC - ROmANIAN SUSTAINABLE ENERGy CLUSTER (CLUSTERUL dE ENERGII SUSTENABILE dIN ROmANIA)Bld. Republicii nr. 9, camera 01, 300159 Timisoara Telefon: +40 74 505 5558 E-mail: contact@rosenc.ro, Url: rosenc.ro

CNR-CmE Bld Lacul Tei, nr. 1-3, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 457 4550, int. 1022 Fax: +40 21 211 4157 E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro, Url: www.cnr-cme.ro

AREN ASOCIATIA ROmANA “ENERGIA NUCLEARA” RAAN-SITON, Bucureşti-Magurele Telefon: +40 21 457 4550 Fax: +40 21 457 4431 E-mail: nitai@router.citon.ro, Url: www.aren.ro

COGENCalea lui Traian, nr. 151, Jud Valcea Telefon: +40 25 073 6730 Fax: +40 25 073 6717 E-mail:office@cogen.ro, Url: www.cogen.ro

ASOCIATIA ROmANA dE ENERGIE ALTERNATIvAStr. Elev Stefanescu Stefan, nr. 49, bl. 422A, Sc. A, etaj 8,ap. 50, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 73 331 8685, Fax: +40 73 331 8685 E-mail: office@energyarea.eu Url: www.energyarea.ro

FEdERATIA ASOCIATIILOR dE PROPRIETARI dIN ROmANIA - FAPR Str. Sfintii Apostoli nr. 44, Sector 5, Bucureşti Telefon: +40 21 315 5469 E-mail: office@fapr.ro, Url: www.fapr.ro

INstItUtUL NAțIoNAL RomâN pENtRU stUDIUL AmENAjăRII șI FoLosIRII sURsELoR dE ENERGIE Str. Vasile Lascar, nr. 5-7, etaj 2, of. p. 37 020491 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 24 155 5144 E-mail: secretariat@ire.ro, Url: www.ire.ro

ASOCIATIA EOLIANA ROmANAStr. Mircea cel Batran, nr. 43, etaj 1, Cod 900658 Judetul Constanta Telefon: +40 24 155 5144 Fax: +40 24 155 5145 E-mail: aero@asociatiaeoliana.ro Url: www.asociatiaeoliana.ro

02. AutorităţiAGENțIA NAțIoNALă pENtRU REsURsE mINERALE - NAmRStr. Mendeleev, nr. 36-38, sector 1, 010366 București Url: www.namr.ro

AGENțIA pENtRU pRotEcțIA mEDIULUI coNstANțA - Apm coNstANțAStr. Unirii, nr. 23, Constanța Telefon: +40 24 154 6596 / 24 154 6696 E-mail: office@apmct.anpm.ro, Url: apmct.anpm.ro

cAmERA DE comERț coNstANțABd. Alex. Lăpușneanu, nr. 185A, 900457 Constanța Telefon: +40 24 161 9854, Fax: +40 24 161 9454 E-mail: office@ccina.ro, Url: www.ccina.ro

pRImăRIA coRbUStr. Principală, nr. 38, comuna Corbu, jud. Constanța Telefon: +40 24 176 5100 / 24 176 5105 E-mail: secretariat@primariacorbu.ro Url: www.primariacorbu.ro

mINIstERUL EcoNomIEI, comERțULUI șI mEdIULUI dE AFACERICalea Victoriei, nr. 152, sector 1, 010096 București Telefon: +40 21 202 5426 E-mail: dezbateri_publice@minind.ro Url: www.minind.ro

mINIstERUL FINANțELoR pUbLIcEStr. Apolodor, nr. 17, sector 5, București Telefon: +40 21 319 9735 E-mail: presa.mfp@mfinante.gov.ro Url: www.mfinante.ro

mINIstERUL DEZvoLtăRII REGIoNALEStr. Apolodor, nr 17, Latura Nord, sector 5, București Telefon: +40 37 211 1499 E-mail: presa@mdrt.ro, Url: www.mdpl.ro

INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION -IFCStr. Vasile Lascăr, nr. 31, clădirea UTI, etaj 6, sector 2, București Url: www1.ifc.org

FoNDUL moNEtAR INtERNAțIoNAL -FmIStr. Halelor nr. 7, etaj 2, (Piata Unirii), Sector 3 București 030118 Telefon: +40 31.805 7040 / +40 21 311 5833 Fax: +40 21 318 1410 Url: www.fmi.ro

coNsILIUL INvEstItoRILoR stRăINI - FIcUnion International Center, Str. Ion Campineanu, nr. 11, etaj 3, sector 1, București E-mail: office@fic.ro

Pm OFFICE - BIROUL PRImULUI mINISTRUPiata Victoriei nr. 1, sector 1, București

coNsILIUL coNcURENțEI Piata Presei Libere, nr. 1, corp D1, sector 1, București E-mail: presa@consiliulconcurentei.ro Url: www. consiliulconcurentei.ro

ANREStr. Constantin Nacu nr. 3, Sector 2, 020995 București E-mail: anre@anre.ro, Url: www.anre.ro

34

03. ConsultanţiACCENTUREPreciziei Bd, nr. 24, Westgate Office Park, clădirea H1, etaj 1, sector 6, 062204 Bucureşti Telefon: +40 37 228 6000 Url: www.accenture.com

GRAyLING PR Str. Maltopol, nr. 9, Bucureşti Telefon: +40 21 335 5570, Fax: +40 21 335 5547 E-mail: ana.dodea@grayling.com Url: www.grayling.com

hORvATh & PARTNERS ROmANIAStr. Cretei Nr.12, 014154 Bucureşti Telefon: +40 31 620 1888 Fax: +40 31 620 1889 Url: www.horvath-partners.com

ImA PARTNERSStr. General Constantin Budisteanu, nr. 16B Telefon: +40 31 425 1935 E-mail: office@imapartners.ro

ISPE S.A.Bd Lacul Tei nr. 1-3 sector 2, 020371 Bucuresti Tel.: +4021 210 23 95, +4021 206 14 01 E-mail: office@ispe.ro Url: www.ispe.ro

PREmIUm PRBld. Eroilor Sanitari, nr. 23, sector 5 Bucureşti 050471 Telefon: +40 21 411 0152 Fsax: +40 21 411 0162 E-mail: office@premiumpr.ro Url: www.premiumpr.ro

ROLANd BERGER STRATEGy CONSULTANTSStr. Dr. Burghelea nr. 5, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 306 0500 Fax: +40 21 306 0510 Url: rolandberger.ro

TPA-hORwATh Str. Grigore Cobalcescu, nr. 46, parter Sector 1, Bucureşti Telefon: +40 21 310 0669 Fax: +40 21 310 0668 E-mail: info@tpa-horwath.ro Url: www.tpa-horwarth.ro

04. Electricitate - echipamenteABB S.R.L.Calea Floreasca, nr. 169A, Floreasca Business Park, clădirea A1, etaj 5, Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 310 4383 Url: abb.com.ro

ALSTOm INFRASTRUCTURE ROmANIA S.R.L.Bld Dimitrie Cantemir, nr. 1 clădirea Sitraco Center, bl. B2, etaj 3 040231 Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207

ALT UNIvERS COmPANy 2002 S.A.Bld Al. I. Cuza, nr. 81, 011053 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207

ELECTROmONTAJ S.A.Str. Candiano Popescu, nr. 1 Bucureşti, sector 4 Telefon: +40 21 336 7593 Fax: +40 21 336 7592

EmERSON SRLStr. Emerson, nr. 4, Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40 36 473 1000 Fax: +40 36 473 1399 Url: www.emerson.ro

EmERSON PROCESS mANAGEmENT ROmANIA SRLStr. Gara Herastrau, nr. 2-4, etaj 5, sector 2 020334 Bucureşti Telefon: +40 21 206 2500 E-mail: info.ro@emerson.com Url: www2.emersonprocess.com

ENERGOBIT S.R.L.Str. Taietura Turcului, nr. 47/11 clădirea Parcul Industrial Petarom 400221 Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40 26 420 7500/01 Fax: +40 26 420 7555

ENERGOmONTAJ S.A.Calea Dorobanţilor, nr. 103-105, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 9309 Fax: +40 21 318 9302 E-mail: saem@saem.ro, Url: www.saem.ro

HIDRocoNstRUcţIA s.A.Calea Dorobanţilor, nr. 103-105, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 208 1400 Fax: +40 21 208 1401 E-mail: office@hidroconstructia.com Url: www.hidroconstructia.com

05. Electricitate - producătoriCEZ Bd Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, 013813 București, Sector 1 Telefon: +40 25 1929 Fax: +40 21 269 2566 E-mail: office@cez.ro, Url: www.cez.ro

CEZ dISTRIBUTIE S.A.Str. Brestei, nr. 2, etaj 4, Craiova, DOLJ Telefon: +40 25 121 5002 Fax: +40 25 121 5004 E-mail: office@cez.ro, Url: www.cez.ro

COmPLEXUL ENERGETIC ROvINARI S.A.Str. Energeticianului, nr. 25 215400 Rovinari, GORJ Telefon: +40 25 337 2556 Fax: +40 25 337 1590 E-mail: scer@termorov.ro, Url: www.cerovinari.ro

COmPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A.Str. Uzinei, nr. 1, 217520 Turceni, GORJ Telefon: +40 25 333 5045 Fax: +40 25 333 5015 E-mail: office@eturceni.ro, Url: www.eturceni.ro

E.ON ROmANIAPiaţa Presei Libere, nr. 3-5, City Gate South Tower etaj 8, 013702 Bucureşti Telefon: +40 21 203 1757 E-mail: george.solomon@eon-romania.ro Url: eon-gaz-romania.ro

ELECTRICAStr. Grigore Alexandrescu, nr. 9 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 208 5999 Fax: +40 21 208 5998 E-mail: office.muntenianord@mnd.com Url: www.electrica.ro

ENELŞos. Giurgiului, nr. 127, București Telefon: +40 21 9291 Fax: +40 37 287 3726 Url: www.enel.ro

hIdROELECTRICA S.A.Str. Constantin Nacu, nr. 3 020995 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 303 2500 Fax: +40 21 311 1174 E-mail: secretariat.general@hidroelectrica.ro Url: www.hidroelectrica.ro

SOCIETATEA NATIONALA NUCLEARELECTRICA S.A.Str. Polona, nr.65, Sector 1, Bucuresti 010494 Telefon: +40 21 203 8200 E-mail: office@nuclearelectrica.ro Url: www.nuclearelectrica.ro

TRANSELECTRICA Str. Olteni, nr. 2-4, sector 3, 030786 Bucuresti Telefon: +40 21 303 5617 Fax: +40 21 303 5670 E-mail: office@transelectrica.ro Url: www.transelectrica.ro

06. Energie regenerabilăENEL GREEN POwER ROmANIAStr. Buzeşti, nr. 62-64, Bucureşti Url: enelgreenpower.com

ESPE ENERGIA S.R.L.Str. DN 6, Km 551, nr. 6, Ap. 1, Ghiroda, TIMIŞ Telefon: +40 25 624 6066 / 7 Fax: +40 25 620 5519 E-mail: espe@espe.it, Url: www.espegroup.com

IBERdROLA RENEwABLES ROmANIA SRLStr. Polona, nr. 95-99, 010507 Bucureşti Url: www.iberdrola.es

mONSSON GROUP Str. B-dul Mamaia, nr. 158, 900534 Constanţa Telefon: +40 24 155 0353 Fax: +40 24 155 0323 Url: www.monsson.euRENOvATIO TRAdING S.R.L. Bd Primaverii, nr. 55, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 2010/11/12 Fax: +40 21 213 1820 E-mail: office@renovatiotrading.ro Url: www renovatiotrading.ro

vESTASS-Park Business Center, Str. Tipografilor, nr. 11-15 clădirea B3, etaj 3, 013714 Bucureşti Telefon: +45 97 30 0000 E-mail: vestas-romania@vestas.com Url: www.vestas.com

35

07. Petrol și gaze - echipamente și serviciiARmAX GAZ S.A.Str. Aurel Vlaicu, nr. 35A, Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 984 5864 Fax: +40 26 984 5956 E-mail: office@armaxgaz.ro, Url: www.armaxgaz.ro

CAmERON ROmANIA S.R.L.Str. B.P. Haşdeu, nr. 1 Câmpina, Prahova Telefon: +40 24 430 6600 Fax: +40 24 433 6553

ChEvRON ROmANIA S.R.L.Str. Gheorghe Moceanu, nr. 9 011924 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 599 6100 Fax: +40 21 599 6148

COmELF S.A.Str. Industriei, nr. 4, 420063 Bistriţa, Bistriţa-Nasaud Telefon: +40 26 323 4462 Fax: +40 26 323 8092

dAFORA S.A.Piaţa Regele Ferdinand I, nr. 15 551002 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 984 4507 Fax: +40 26 984 1726

INSPET S.A. Str. Democratiei, nr. 15, 100558 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 24 440 6500 Fax: +40 24 451 2167 E-mail: inspet@inspet-ploiesti.ro

OIL TERmINAL S.A.Str. Caraiman, nr. 2, Constanţa Telefon: +40 24 170 2600 Fax: +40 24 169 4833 E-mail: office@oil-terminal.com

SIEmENS S.R.L.Str. Preciziei, nr. 24 clădirea Complex West Gate Park, Corp H3 062204 Bucureşti, Sector 6 Telefon: +40 21 629 6400 Fax: +40 21 629 6412 E-mail: siemens.ro@siemens.com

TOTALGAZ INdUSTRIE S.R.L.Str. Pacurari, nr. 128, 700546 Iaşi Telefon: +40 23 221 6491 Fax: +40 23 221 5983 E-mail: office@totalgaz.ro

UPET S.A.Str. Arsenalului, nr. 14, Târgovişte, DÂMBOVIŢA Telefon: +40 24 561 4660 Fax: +40 24 561 4660

UPETROm 1 mAI S.A.Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 24 450 1501 Fax: +40 24 450 1503 E-mail: office@upetrom1mai.com

08. Petrol și gaze - producator și distribuitoriE.oN GAZ DIstRIbUţIE s.A.Piaţa Trandafirilor, nr. 21, 540049 Târgu Mureş Telefon: +40 36 540 3300 Fax: +40-26 526 0418 E-mail: office.egd@eon-romania.ro

EXONN mOBILCalea Floreasca, nr. 169A, clădirea A, etaj 4 Sector 1, București Telefon/Fax: +40 31 860 2345

GAS PLUSV.Le E. Forlanini 17, 20134 Milano Telefon: +39 27 000 9499 Fax: +39 27 109 4309 E-mail: info@gasplus.it

GdF SUEZ Bd Mărăşeşti, nr. 4-6, Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 301 2217 Fax: +40 21 301 2008 E-mail: contact@gdfsuez.ro

GRUP SERvICII PETROLIEREConstanţa Port, Berth 34, 900900 Constanţa Telefon: +40 24 155 5255 Fax: +40 24 155 5257 E-mail: office@gspoffshore.com

LUkOILStr. Elena Văcărescu, nr. 6, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 227 2106 Fax: +40 21 232 8264 E-mail: office@romania.lukoil.com

mELROSE RESOURCESExchange Tower, 19 Canning Str., Edinburgh EH3 8EG Telefon: +44 13 1221 3360 Fax: +44 13 1221 3361 E-mail: info@melroseresources.com Url: www.sterling-resources.com

mIdIA RESOURCESStr. Andrei Mureșanu, nr. 11-13, sector 1, București Telefon: +40 21 231 3256 Fax: +40 21 231 3312 E-mail: info@sterling-resources.com Url: www.sterling-resources.com

mOLBd Daniel Danielopolu, nr. 4-6, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 26 440 7600 E-mail: pr@molromania.ro

Omv PETROm GAS S.R.L.Str. Coralilor, nr. 22, clădirea INFINITY, Ap. 200 013329 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 406 0999 Fax: +40 21 406 0421 E-mail: petromgas@petromgas.com

Omv ROmANIAStr. Coralilor, nr. 22, 013329 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 406 0370 Fax: +40 21 406 6145

OSCAR dOwNSTREAm S.R.L.Splaiul Independentei, nr. 319 clădirea Sema Parc, etaj 5 060044 Bucureşti, Sector 6 Telefon: +40-21 318 2622 Fax: +40 21 318 2625 E-mail: office@oscars.ro

PETRO vENTURES#266-A road #10 Jubilee Hill Hyderbad 500003 A.P. India Telefon: +91 40 2360 8682 Fax: +91 40 2360 8700 E-mail: marketing@agrpetro.com

PETROmStr. Coralilor, nr. 22, 013329 Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 203 5100 Fax: +40 21 203 5105 E-mail: clientiGPL@petrom.com

PETROmARPort Constanţa, Dana 34 Constanţa 900900 Telefon: +40 24 158 3031 Fax: +40 24 158 5420

PETROTEL - LUkOIL S.A.Str. Mihai Bravu, nr. 235 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 21 227 2106 Fax: +40 21 232 8264 E-mail: office@romania.lukoil.com

ROmGAZ Piaţa Constantin Motaş, nr. 4 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 921 1020 Fax: +40 26 984 6901 E-mail: secretariat@romgaz.ro

ROmPETROLPiaţa Presei Libere, nr. 3-5 clădirea City Gate Northern Tower, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 303 0800 Fax: +40 21 312 2490 E-mail: office@rompetrol.com

ROmPETROL dOwNSTREAm S.R.LPiaţa Presei Libere, nr. 3-5 clădirea City Gate Northern Tower, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 206 7500 Fax: +40 21 206 7580

ROmPETROL RAFINARE S.A.Bd Navodari, nr. 215, 905700 Năvodari, Constanţa Telefon: +40 24 150 6000 Fax: +40 24 150 6930 E-mail: office.rafinare@rompetrol.com

TRANSGAZ Piaţa C. I. Motaş, nr. 1, 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 980 3333 Fax: +40 26 983 9029 E-mail: cabinet@transgaz.ro