Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare - popirlan.ropopirlan.ro/cris/cn/lab.pdf · Ecuatii si...
Transcript of Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare - popirlan.ropopirlan.ro/cris/cn/lab.pdf · Ecuatii si...
Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare
1 Metoda lui Newton
Algorithm 1 Metoda lui Newton pentru ecuatia f(x) = 0.Date de intrare:
- Functia f
- Aproximatia initiala x
- Eroarea admisa ε
- Numarul maxim de iteratii ITMAX
Date de iesire:
- Ultima aproximatie calculata x
- Numarul de iteratii efectuate n
n = 1while |f(x)| > ε si n ≤ ITMAX do
x = x− f(x)
f ′(x)n = n+ 1
end whileif n > ITMAX then
In ITMAX iteratii nu a fost realizata aproximarea doritaelse
Aproximarea obtinuta este xend if
Exemplul 1.1 Pentru ecuatia:xex − 1 = 0
cu algoritmul descris anterior se obtin rezultatele din tabelul urmator, tabel ın care ultima coloana contine
1
valorile absolute ale functiei f(x) = xex − 1 (erorile de aproximare):
n xn |f(xn)|0 0 11 1 1, 71828182845902 0, 6839397205857 0, 35534255099473 0, 5774544771544 0, 02873388682924 0, 5672297377301 0, 00023889012355 0, 5671432965302 0, 00000001691236 0, 5671432904097 0, 0000000000000
In Algoritmul 2 se aplica metoda lui Newton pentru aproximarea radicalului de ordin p dintr-un numarreal pozitiv a, cu o eroare data ε, ıntr-un numar de iteratii dat ITMAX.
Algorithm 2 Metoda lui Newton pentru p√a.
Date de intrare:
- Numarul real, pozitiv a
- Ordinul radicalului p
- Aproximatia initiala x
- Eroarea admisa ε
- Numarul maxim de iteratii ITMAX
Date de iesire:
- Ultima aproximatie calculata x
- Numarul de iteratii efectuate n
n = 1
while |xp − a| > ε si n ≤ ITMAX do
x =1
p
[(p− 1)x+
a
xp−1
]n = n+ 1
end whileif n > ITMAX then
In ITMAX iteratii nu a fost realizata aproximarea doritaelse
Aproximarea obtinuta este xend if
In tabelul urmator sunt date aproximatiile numerelor√2 si −
√2, luand x0 = 2, respectiv x0 = −2,
calculate cu formula
xn+1 =1
p
[(p− 1)xn +
a
xp−1n
], n ≥ 0.
2
n√2 −
√2
0 2 −21 1, 5 −1, 52 1, 4166666667 −1, 41666666673 1, 4142156863 −1, 41421568634 1, 4142135624 −1, 4142135624
In Algoritmul 3 se aplica metoda secantei pentru aproximarea solutiei ecuatiei f(x) = 0 cu o eroare dataε, ıntr-un numar de iteratii dat ITMAX.
xn+1 = xn − f(xn)(xn − xn−1)
f(xn)− f(xn−1).
Pentru ecuatia din exemplul 1.1 se obtin urmatoarele rezultate:
n xn |f(xn)|0 0 11 1 1, 71828182845902 0, 3678794411714 0, 46853639461333 0, 5033143321329 0, 16742007618244 0, 5786158630519 0, 03200074865795 0, 5665323438586 0, 00168733693876 0, 5671375717285 0, 00001580191657 0, 5671432932720 0, 0000000079090
3
Algorithm 3 Metoda secantei pentru ecuatia f(x) = 0.Date de intrare:
- Functia f
- Aproximatiile initiale x0, x1
- Eroarea admisa ε
- Numarul maxim de iteratii ITMAX
Date de iesire:
- Ultima aproximatie calculata x
- Numarul de iteratii efectuate n
n = 2while |f(x1)| > ε si n ≤ ITMAX do
x = x1 −f(x1)(x1 − x0)
f(x1)− f(x0)x0 = x1
x1 = xn = n+ 1
end whileif n > ITMAX then
In ITMAX iteratii nu a fost realizata aproximarea doritaelse
Aproximarea obtinuta este xend if
4
2 Metoda aproximatiilor succesive
Algorithm 4 Metoda aproximatiilor succesive pentru ecuatia x = f(x).Date de intrare:
- Functia f
- Aproximatia initiala x
- Eroarea admisa ε
- Numarul maxim de iteratii ITMAX
Date de iesire:
- Ultima aproximatie calculata x
- Numarul de iteratii efectuate n
n = 1while |x− f(x)| > ε si n ≤ ITMAX do
x = f(x)n = n+ 1
end whileif n > ITMAX then
In ITMAX iteratii nu a fost realizata aproximarea doritaelse
Aproximarea obtinuta este xend if
Exemplul 2.1 Pentru ecuatia:x = e−x
ın tabelul urmator sunt prezentate rezultatele aplicarii metodei aproximatiilor succesive. In ultima coloanasunt valorile absolute ale erorilor de aproximare xn − f(xn), unde f(x) = e−x.
n xn |xn − f(xn)|0 0 15 0, 6062435350855 0, 060847749110510 0, 5648793473910 0, 003549377638015 0, 5672762321755 0, 000208333784720 0, 5671354902062 0, 000012224053825 0, 5671437480994 0, 000000717265130 0, 5671432635541 0, 0000000420865
5
Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare
1 Metoda lui BairstowExemplul 1.1 Pentru ecuatia:
x3 − 3x+ 1 = 0,
luand ca aproximatii initiale p0 = q0 = 0, 1 si oprind iteratiile atunci cand:
max {|R| , |S|} < 10−3,
se obtine descompunerea:
x3 − 3x+ 1 = (x+ 1, 87939)(x2 − 1, 87939x+ 0, 53209)
Radacinile ecuatiei sunt:
x1 = −1, 87939, x2 = 1, 53209, x3 = 0, 34730.
Exemplul 1.2 Pentru ecuatia:
x4 + x3 − 10x2 − 34x− 26 = 0,
luand ca aproximatii initiale p0 = 0, 1, q0 = 0 si oprind iteratiile atunci cand:
max {|R| , |S|} < 10−3,
se obtine descompunerea:
x4 + x3 − 10x2 − 34x− 26 =
=(x2 − 2, 86831x− 4, 58061
) (x2 + 3, 86831x+ 5, 6761
)Radacinile ecuatiei sunt:
x1 = 4, 01047, x2 = −1, 14216, x3, 4 = −1, 93415± 1, 3911i.
1
Algorithm 1 Metoda lui Bairstow.Date de intrare:
- Gradul ecuatiei n
- Coeficientii ecuatiei: a0, a1, . . . , an
- Pentru fiecare n ≥ 3 aproximatiile initiale p, q si eroarea ε
Date de iesire:
- Pentru fiecare n ≥ 3 radacinile ecuatiei x2+px+q = 0, iar ın final radacinileunei ecuatii de gradul doi (pentru n = 2) sau radacina unei ecuatii de gradulıntai (pentru n = 1)
while n ≥ 3 dorepeatb0 = a0b1 = a1 − pb0for i = 2, 3, ..., n dobi = ai − pbi−1 − qbi−2
end forc0 = b0c1 = b1 − pc0for i = 2, 3, ..., n− 1 doci = bi − pci−1 − qci−2
end forδ = c2n−2 − cn−3cn−1 + cn−3bn−1
P = −bn−1cn−2 + bncn−3
Q = −bncn−2 + bn−1cn−1 − b2n−1
p = p− P
δ
q = q − Q
δuntil max {|bn−1| , |bn + pbn−1|} < εRezolva ecuatia x2 + px+ q = 0n = n− 2for i = 0, 1, ..., n doai = bi
end forend whileif n = 2 then
Rezolva ecuatia a0x2 + a1x+ a2 = 0
elseRezolva ecuatia a0x+ a1 = 0
end if
2
2 Metoda lui BernoulliExemplul 2.1 Fie ecuatia:
P (x) = 0, P (x) = x5 + 5x4 − 5.
Pentru acest exemplu se obtin valorile:
y0 = 5, y1 = −5, y2 = 25, y3 = −125, y4 = 625.
Procesul iterativ este ın acest caz:
yi+5 = 5 (yi − yi+4) , i ≥ 0.
Se obtin rezultatele din urmatorul tabel:
i k = i+ 5 ykyk
yk−1
0 5 −3100 −4, 9600001 6 15475 −4, 9919352 7 −77250 −4, 9919223 8 385625 −4, 9919094 9 −1925000 −4, 9918965 10 9609500 −4, 991948
Avem:P (−4, 991948) = 0, 00015.
Deci radacina reala, maxima ın valoare absoluta, a ecuatiei date este aproximativegala cu −4, 991948.
3
Algorithm 2 Metoda lui Bernoulli.Date de intrare:
- Gradul ecuatiei n
- Coeficientii ecuatiei: a0, a1, . . . , an
- Eroarea admisa ε
- Numarul maxim de iteratii ITMAX
Date de iesire:
- Aproximatiile calculate x pentru radacina maxima ın valoare absoluta
- Numarul de iteratii efectuate m
y0 = n
y1 = −a1a0
for i = 2, 3, ..., n− 1 doyi = −yi−1
a1a0
− yi−2a2a0
− ...− y1ai−1
a0− i
aia0
end fori = 0m = 0repeat
yn+i = −yn+i−1a1a0
− yn+i−2a2a0
− ...− yiana0
x =yn+i
yn+i−1m = m+ 1i = i+ 1
until∣∣a0xn + a1x
n−1 + ...+ an∣∣ < ε sau m > ITMAX
if m > ITMAX thenIn ITMAX iteratii nu a fost realizata aproximarea dorita
elseAproximarea obtinuta este x
end if
4
Matrice. Proceduri de triangularizare
Triangularizarea superioara a matricei A ∈ Rn×n se realizeaza ıntr-un numar de etape ın care se deter-mina matricele A(1) = A,A(2), . . . , A(n) de forma:
A(k) =
a(k)11 a
(k)12 . . . a
(k)1k−1 a
(k)1k . . . a
(k)1n
0 a(k)22 . . . a
(k)2k−1 a
(k)2k . . . a
(k)2n
. . . . . . . . . . .
0 0 . . . a(k)k−1k−1 a
(k)k−1k . . . a
(k)k−1n
0 0 . . . 0 a(k)kk . . . a
(k)kn
. . . . . . . . . . .
0 0 . . . 0 a(k)nk . . . a
(k)nn
, 2 ≤ k ≤ n.
Elementele matricei A(k+1) se calculeaza astfel:
a(k+1)ij =
a(k)ij pentru 1 ≤ i ≤ k, i ≤ j ≤ n
0 pentru 1 ≤ j ≤ k, j + 1 ≤ i ≤ n
a(k)ij −mika
(k)kj =
a(k)ij a
(k)kk −a
(k)ik a
(k)kj
a(k)kk
pentru k + 1 ≤ i, j ≤ n
(1)
Asadar, matricea A(k) se transforma ın matricea A(k+1) dupa urmatoarele reguli:R1. Liniile 1, 2, ..., k si coloanele 1, 2, ..., k − 1, (k > 1), nu se modifica.R2. Elementele subdiagonale din coloana k se anuleaza.R3. Elementele situate ın liniile si coloanele k+1, k+2, ..., n se transforma dupa regula dreptunghiului.In Algoritmul 1 se realizeaza triangularizarea superioara a unei matrice A ∈ Rn×n folosind regulile
R1 −R3. Calculele se fac ın matricea A.Sa presupunem acum ca ın etapa k elementul a(k)kk = 0. In acest caz se folosesc asa numitele proceduri
de pivotare partiala sau totala.10. Procedura de pivotare partiala.Se cauta ın coloana k acel element a(k)ikk
cu proprietatea:∣∣∣a(k)ikk
∣∣∣ = maxk≤i≤n
∣∣∣a(k)ik
∣∣∣ .In Algoritmul 2 se realizeaza triangularizarea superioara a unei matrice A ∈ Rn×n aplicand ın fiecare
etapa procedura de pivotare partiala si regulile R1 −R3. Calculele se fac ın matricea A.
20. Procedura de pivotare totala.In aceasta procedura se determina elementul a(k)ikjk
cu proprietatea:∣∣∣a(k)ikjk
∣∣∣ = maxk≤i,j≤n
∣∣∣a(k)ij
∣∣∣ .In Algoritmul 3 se realizeaza triangularizarea superioara a unei matrice A ∈ Rn×n aplicand ın fiecare
etapa procedura de pivotare totala si regulile R1 −R3. Calculele se fac ın matricea A.
1
Algoritmul 1 Procedura de triangularizare a unei matrice A (varianta 1).Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i, j≤n .
Date de iesire:
- Matricea superior triunghiulara obtinuta ın A
Pentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:Daca akk = 0 atunci:
Pentru i = k + 1, k + 2, ..., n executa:Pentru j = k + 1, k + 2, ..., n executa:aij = aij −
aikakjakk
Sfarsit Pentruaik = 0
Sfarsit Pentrualtfel:
Matricea A nu poate fi triangularizata prin acest algoritm.STOP
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
Algoritmul 2 Procedura de triangularizare a unei matrice A (varianta 2).Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i, j≤n .
Date de iesire:
- Matricea superior triunghiulara obtinuta ın A
Pentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:|apk| = max
k≤i≤n|aik|
Daca apk = 0 atunci:Daca p = k atunci:
Permuta liniile p si kSfarsit DacaPentru i = k + 1, k + 2, ..., n executa:
Pentru j = k + 1, k + 2, ..., n executa:aij = aij −
aikakjakk
Sfarsit Pentruaik = 0
Sfarsit PentruSfarsit Daca
Sfarsit Pentru
2
Algoritmul 3 Procedura de triangularizare a unei matrice A (varianta 3).Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i, j≤n .
Date de iesire:
- Matricea superior triunghiulara obtinuta ın A
Pentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:|apq| = max
k≤i,j≤n|aij |
Daca apq = 0 atunci:Daca p = k atunci:
Permuta liniile p si kSfarsit DacaDaca q = k atunci:
Permuta coloanele q si kSfarsit DacaPentru i = k + 1, k + 2, ..., n executa:
Pentru j = k + 1, k + 2, ..., n executa:aij = aij −
aikakjakk
Sfarsit Pentruaik = 0
Sfarsit Pentrualtfel:
Matricea A este superior triunghiularaSTOP
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
3
Exemplul 0.1 Sa se triangularizeze matricea:
A =
1 −1 22 1 11 2 −3
.
Solutii.a) In cazul algoritmului obisnuit (metoda lui Gauss), fara pivotare partiala sau totala, se parcurg urmatoarele
etape:Etapa 1.
A(1) = A, a(1)11 = 1, m21 = 2, m31 = 1,
M1 =
1 0 0−2 1 0−1 0 1
, A(2) = M1A(1) =
1 −1 20 3 −30 3 −5
.
Etapa 2.a(2)22 = 3, m32 = 1,
M2 =
1 0 00 1 00 −1 1
, A(3) = M2A(2) =
1 −1 20 3 −30 0 −2
.
b) Pivotare partiala.Etapa 1. Avem:
A(1) = A, max1≤i≤3
∣∣∣a(1)i1
∣∣∣ = ∣∣∣a(1)21
∣∣∣ .Se permuta ın A(1) liniile 1, 2. Se obtine matricea:
P1A(1) =
2 1 11 −1 21 2 −3
, P1 =
0 1 01 0 00 0 1
.
Se aplica regulile R1 −R3 matricei P1A(1). Rezulta:
A(2) =
2 1 1
0 −3
2
3
2
03
2−7
2
= M1P1A(1), M1 =
1 0 0
−1
21 0
−1
20 1
.
Etapa 2. Avem:max2≤i≤3
∣∣∣a(2)i2
∣∣∣ = ∣∣∣a(2)22
∣∣∣ , P2 = I.
Nu sunt necesare permutari de linii. Se aplica regulile R1 −R3 matricei A(2). Rezulta:
A(3) =
2 1 1
0 −3
2
3
20 0 −2
= M2P2A(2) = M2A
(2), M2 =
1 0 00 1 00 1 1
.
c) Pivotare totala.Etapa 1. Avem:
A(1) = A, max1≤i,j≤3
∣∣∣a(1)ij
∣∣∣ = ∣∣∣a(1)33
∣∣∣ .4
Se permuta ın A(1) liniile 1, 3 si coloanele 1, 3. Se obtine matricea:
P1A(1)S1 =
−3 2 11 1 22 −1 1
, P1 =
0 0 10 1 01 0 0
= S1.
Se aplica acum regulile R1 −R3 matricei P1A(1)S1. Rezulta:
A(2) =
−3 2 1
05
3
7
3
01
3
5
3
= M1P1A(1)S1, M1 =
1 0 01
31 0
2
30 1
.
Etapa 2. Avem:max
2≤i,j≤3
∣∣∣a(2)ij
∣∣∣ = ∣∣∣a(2)23
∣∣∣ .Se permuta ın A(2) coloanele 2, 3. Se obtine matricea:
P2A(2)S2 =
−3 1 2
07
3
5
3
05
3
1
3
, P2 = I, S2 =
1 0 00 0 10 1 0
.
Se aplica acum regulile R1 −R3 matricei P2A(2)S2. Rezulta:
A(3) =
−3 1 2
07
3
5
3
0 0 −6
7
= M2P2A(2)S2, M2 =
1 0 00 1 0
0 −5
71
.
5
Matrice. Sisteme de ecuatii liniare
1 Factorizarea LR
Exemplul 1.1
A =
2 2 34 5 61 2 2
(1)−→
2 2 32 1 01
21
1
2
(2)−→
2 2 32 1 01
21
1
2
Rezulta:
L =
1 0 02 1 01
21 1
, R =
2 2 30 1 0
0 01
2
.
Algoritmul 1 Factorizare LR pentru o matrice A.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i, j≤n .
Date de iesire:
- Elementele matricelor L si R obtinute ın A
Pentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:Daca akk = 0 atunci:Pentru i = k + 1, k + 2, ..., n executa:Pentru j = k + 1, k + 2, ..., n executa:
aij = aij −aikakjakk
Sfarsit Pentru
aik =aikakk
Sfarsit Pentrualtfel:Matricea A nu poate fi factorizata LR cu acest algoritm.STOP
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
1
Pentru factorizarea Doolittle se obtin formulele:
r1j = a1j , 1 ≤ j ≤ n
li1 =ai1r11
, 2 ≤ i ≤ n
Pentru k = 2, 3, ..., n− 1 :
rkj = akj −k−1∑h=1
lkhrhj , k ≤ j ≤ n
lik =1
rkk
(aik −
k−1∑h=1
lihrhk
), k + 1 ≤ i ≤ n
rnn = ann −n−1∑h=1
lnhrhn
(1)
Algoritmul 2 Factorizare LR Doolittle pentru o matrice A.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i, j≤n
Date de iesire:
- Elementele matricelor L si R obtinute ın A
Daca a11 = 0 atunci:Matricea A nu poate fi factorizata cu formulele 1STOP
altfel:Pentru i = 2, 3, ..., n executa:
ai1 =ai1a11
Sfarsit PentruPentru k = 2, 3, ..., n− 1 executa:Pentru j = k, k + 1, ..., n executa:
akj = akj −k−1∑h=1
akhahj
Sfarsit PentruDaca akk = 0 atunci:Matricea A nu poate fi factorizata cu formulele 1STOP
altfel:Pentru i = k + 1, k + 2, ..., n executa:
aik =1
akk
(aik −
k−1∑h=1
aihahk
)Sfarsit Pentru
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
ann = ann −n−1∑h=1
anhahn
Sfarsit Daca
2
Matrice. Sisteme de ecuatii liniare
1 Factorizarea QR
Exemplul 1.1 Sa se realizeze o factorizare QR pentru matricea:
A =
1 0 −11 1 00 −1 1
.
Solutie. Etapa 1.
A(1) = A, v1 =
1 +√2
10
,
H1 = I − 2v1v
t1
vt1v1=
−√2
2−√2
20
−√2
2
√2
20
0 0 1
,
A(2) = H1A(1) =
−√2 −
√2
2
√2
2
0
√2
2
√2
2
0 −1 1
.
Etapa 2.
v2 =
0√
2 +√6
2−1
,
H2 = I − 2v2v
t2
vt2v2=
1 0 0
0 −√3
3
√6
3
0
√6
3
√3
3
,
1
A(3) = H2A(2) =
−√2 −
√2
2
√2
2
0 −√6
2
√6
6
0 02√3
3
.
Rezulta:
Q = H1H2 =
−√2
2
√6
6−√3
3
−√2
2−√6
6
√3
3
0
√6
3
√3
3
,
R = A(3) =
−√2 −
√2
2
√2
2
0 −√6
2
√6
6
0 02√3
3
.
2
Algoritmul 1 Factorizare QR a unei matrice A
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i,j≤n
Date de iesire:
- Matricele R = A si Q
Q = IPentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:
σ =
√n∑
i=k
a2ik
Daca σ = 0 atunci:Daca akk < 0 atunci:σ = −σ
Sfarsit Dacavk = akk + σPentru i = 1, 2, ..., k − 1 executa:vi = 0
Sfarsit PentruPentru i = k + 1, k + 2, ..., n executa:vi = aik
Sfarsit Pentru
β =1
2
n∑i=k
v2i
Pentru i = 1, 2, ..., n executa:Pentru j = 1, 2, ..., n executa:Daca i = j atunci:
hij = −vivjβ
altfel:
hij = 1− v2iβ
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
Sfarsit PentruA = H ·AQ = Q ·H
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
3
Metode directe de rezolvare a sistemelor liniare
Consideram sistemul de ecuatii liniare:
Ax = b, (1)
unde A ∈ Rn×n, b ∈ Rn.
1 Metode directe bazate pe proceduri de triangularizare
Exemplul 1.1 Sa se rezolve sistemul: 5x1 + 2x2 + x3 = 125x1 − 6x2 + 2x3 = −1−4x1 + 2x2 + x3 = 3
Metoda 1. Vom nota cu B(k) matricea extinsa obtinuta ın etapa k. Avem:
B(1) = (A, b) =
5 2 1 125 −6 2 −1
−4 2 1 3
, B(2) =
5 2 1 120 −8 1 −13
018
5
9
5
63
5
,
B(3) =
5 2 1 120 −8 1 −13
0 09
4
27
4
.
Sistemul corespunzator matricei B(3) este:5y1 + 2y2 + y3 = 12
−8y2 + y3 = −13
9
4y3 =
27
4
Solutia acestui sistem este:
y =
123
.
Deoarece nu s-au efectuat permutari de coloane rezulta S = I si deci solutia sistemului dat este:
x = y =
123
.
1
Metoda 2. Metoda pivotarii totale. Fie:
B(1) =
5 2 1 125 −6 2 −1
−4 2 1 3
=(A(1), b(1)
), A(1) = A, b(1) = b.
Aplicand procedura de pivotare totala obtinem: max1≤i,j≤3
∣∣∣b(1)ij
∣∣∣ = 6 =∣∣∣b(1)22
∣∣∣ .Se permuta liniile 1,2 si coloanele 1,2. Obtinem: −6 5 2 −1
2 5 1 122 −4 1 3
= P1
(A(1)S1, b
(1)), P1 = S1 =
0 1 01 0 00 0 1
.
Se aplica regulile R1 −R3 matricei P1
(A(1)S1, b
(1)). Rezulta:
B(2) =
−6 5 2 −1
020
3
5
3
35
3
0 −7
3
5
3
8
3
= M1P1
(A(1)S1, b
(1)),
M1 =
1 0 01
31 0
1
30 1
.
Aplicam din nou procedura de pivotare totala. Avem: max2≤i,j≤3
∣∣∣b(2)ij
∣∣∣ = 20
3=∣∣∣b(2)22
∣∣∣ .Nu sunt necesare permutari de linii sau coloane. Se aplica regulile R1 − R3 matricei B(2).
Obtinem:
B(3) =
−6 5 2 −1
020
3
5
3
35
3
0 09
4
27
4
= M2B(2), M2 =
1 0 00 1 0
07
201
.
Sistemul corespunzator matricei B(3) este:−6y1 + 5y2 + 2y3 = −1
20
3y2 +
5
3y3 =
35
39
4y3 =
27
4
Solutia acestui sistem este:
y =
213
.
Solutia sistemului dat este:
x = Sy = S1y =
123
.
2
Algoritmul 1 Metode directe pentru sisteme liniare bazate pe proceduri de triangularizare.
Date de intrare:
- Matricea sistemului A = (aij)1≤i,j≤n
- Termenii liberi ain+1 = bi, 1 ≤ i ≤ n
Date de iesire:
- Matricea R = A, unde A are forma din ultima etapa
- Vectorul c de componente: ci = ain+1, 1 ≤ i ≤ n
- y = (yi)1≤i≤n solutia sistemului Ry = c
- x = Sy, x = (xi)1≤i≤n, solutia sistemului Ax = b
S = IPentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:
|apq| = maxk≤i,j≤n
|aij |Daca apq = 0 atunci:Daca p = k atunci:Permuta liniile p si k ın (A, b)
Sfarsit DacaDaca q = k atunci:Permuta coloanele q si k ın (A, b) si S
Sfarsit DacaPentru i = k + 1, k + 2, ..., n executa:Pentru j = k + 1, k + 2, ..., n+ 1 executa:
aij = aij −aikakjakk
Sfarsit Pentruaik = 0
Sfarsit Pentrualtfel:Sistemul Ax = b nu poate fi rezolvat prin acest algoritmSTOP
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
yn =ann+1
annPentru i = n− 1, n− 2, ..., 1 executa:
yi =1
aii
(ain+1 −
n∑k=i+1
aikyk
)Sfarsit PentruPentru i = 1, 2, ..., n executa:
xi =n∑
k=1
(S)ikyk
Sfarsit Pentru
3
2 Metode directe bazate pe proceduri de factorizare LR siQR
Exemplul 2.1 Sa se rezolve sistemul: 2x1 + 2x2 + 3x3 = 74x1 + 5x2 + 6x3 = 15x1 + 2x2 + 2x3 = 5
Solutie. Pentru matricea sistemului:
A =
2 2 34 5 61 2 2
am realizat factorizarea Doolittle A = LR cu:
L =
1 0 02 1 01
21 1
,
R =
2 2 30 1 0
0 01
2
.
Sistemul Ly = b, unde b =
7155
, are solutia: y =
711
2
.
Sistemul Rx = y are solutia: x =
111
.
Rezulta ca sistemul dat are solutia: x1 = x2 = x3 = 1.
4
Algoritmul 2 Metode directe de rezolvare a sistemelor liniare bazate pe proceduri de factorizareLR.Date de intrare:
- Matricea sistemului: A = (aij)1≤i,j≤n
- Termenii liberi: b = (bi)1≤i≤n
Date de iesire:
- Elementele eventual nenule ale matricei L:
lij = aij , 1 ≤ j < i ≤ n, lii = 1, 1 ≤ i ≤ n
- Elementele eventual nenule ale matricei R: rij = aij , 1 ≤ i ≤ j ≤ n
- y = (yi)1≤i≤n solutia sistemului Ly = b
- x = (xi)1≤i≤n solutia sistemului Rx = y
Aplica algoritmu de factorizare LR a matricei Ay1 = b1Pentru i = 2, 3, ..., n executa:
yi = bi −i−1∑k=1
aikyk
Sfarsit Pentru
xn =ynann
Pentru i = n− 1, n− 2, ..., 1 executa:
xi =1
aii
(yi −
n∑k=i+1
aikxk
)Sfarsit Pentru
5
Algoritmul 3 Metode directe de rezolvare a sistemelor liniare bazate pe proceduri de factorizareQR.
Date de intrare:
- Matricea sistemului: A = (aij)1≤i,j≤n
- Termenii liberi: b = (bi)1≤i≤n
Date de iesire:
- Elementele matricei Q: qij , 1 ≤ i, j ≤ n
- Elementele eventual nenule ale matricei R: rij = aij , 1 ≤ i ≤ j ≤ n
- y = (yi)1≤i≤n solutia sistemului Qy = b
- x = (xi)1≤i≤n solutia sistemului Rx = y
Aplica algoritm defactorizare QR a matricei A
Prod =n∏
k=1
akk
Daca Prod = 0 atunci:Pentru i = 1, 2, ..., n executa:
yi =n∑
k=1
qkibk
Sfarsit Pentru
xn =ynann
Pentru i = n− 1, n, ..., 1 executa:
xi =1
aii
(yi −
n∑k=i+1
aikxk
)Sfarsit Pentru
altfel:Sistemul nu poate fi rezolvat prin acest algoritm
Sfarsit Daca
6
Metode iterative de rezolvare a sistemelor liniare
1 Metodele Seidel-Gauss si Jacobi
1) Metoda Seidel - Gauss:x(0) =
(x(0)1 x
(0)2 ... x
(0)n
)t∈ Rn,
Pentru k ≥ 0 :
x(k+1)i =
1
aii
(bi −
i−1∑j=1
aijx(k+1)j −
n∑j=i+1
aijx(k)j
), 1 ≤ i ≤ n.
(1)
2) Metoda Jacobi:
x(0) =(x(0)1 x
(0)2 ... x
(0)n
)t∈ Rn,
Pentru k ≥ 0 :
x(k+1)i =
1
aii
bi −n∑
j=1j =i
aijx(k)j
, 1 ≤ i ≤ n.
(2)
Observatie 1.1 Oprirea procesului iterativ (1) sau (2) se face atunci cand:
qk
1− qd(x(1), x(0)
)< ε. (3)
unde ε este precizia impusa pentru aproximarea solutiei.
2 Metoda relaxarii
Exemplul 2.1 Sa se aproximeze solutia sistemului: −x1 − 0, 1x2 − 0, 1x3 + 1, 2 = 0−0, 2x1 − x2 − 0, 1x3 + 1, 3 = 0−0, 2x1 − 0, 2x2 − x3 + 1, 4 = 0
Solutie.Consideram x(0) = (0 0 0)t. Rezulta:
R(0)1 = 1, 2 , R
(0)2 = 1, 3 , R
(0)3 = 1, 4
1
Algoritmul 1 Metoda Seidel-Gauss.
Date de intrare:
- Matricea sistemului: A = (aij)1≤i,j≤n
- Termenii liberi ai sistemului: b = (bi)1≤i≤n
- Eroarea admisa ε
- Aproximatia initiala a solutiei: x = (xi)1≤i≤n
Date de iesire:
- Ultima aproximatie calculata: y = (yi)1≤i≤n
- Numarul de iteratii efectuate k
Determina:
q = max1≤i≤n
n∑j=1j =i
|aij |
|aii|sau:
q = max1≤j≤n
n∑i=1i =j
|aij |
|ajj |Daca q < 1 atunci:
m = 1Pentru i = 1, 2, ..., n executa:
yi =1
aii(bi −
i−1∑j=1
aijyj −n∑
j=i+1
aijxj)
Sfarsit PentruDetermina cel mai mic numar natural k cu proprietatea:
qk
1− qmax1≤i≤n
|xi − yi| < ε
Pentru m = 2, 3, ..., k executa:Pentru i = 1, 2, ..., n executa:xi = yi
Sfarsit PentruPentru i = 1, 2, ..., n executa:
yi =1
aii(bi −
i−1∑j=1
aijyj −n∑
j=i+1
aijxj)
Sfarsit PentruSfarsit Pentru
altfel:Nu este asigurata convergenta algoritmuluiSTOP
Sfarsit Daca
2
Algoritmul 2 Metoda Jacobi.
Date de intrare:
- Matricea sistemului: A = (aij)1≤i,j≤n
- Termenii liberi ai sistemului: b = (bi)1≤i≤n
- Eroarea admisibila ε
- Aproximatia initiala a solutiei: x = (xi)1≤i≤n
Date de iesire:
- Ultima aproximatie calculata: y = (yi)1≤i≤n
- Numarul de iteratii efectuate k
Determina:
q = max1≤i≤n
n∑j=1j =i
|aij |
|aii|sau:
q = max1≤j≤n
n∑i=1i =j
|aij |
|ajj |Daca q < 1 atunci:
m = 1Pentru i = 1, 2, ..., n executa:
yi =1
aii(bi −
n∑j=1j =i
aijxj)
Sfarsit PentruDetermina cel mai mic numar natural k cu proprietatea:
qk
1− qmax1≤i≤n
|xi − yi| < ε
Pentru m = 2, 3, ..., k executa:Pentru i = 1, 2, ..., n executa:xi = yi
Sfarsit PentruPentru i = 1, 2, ..., n executa:
yi =1
aii(bi −
n∑j=1j =i
aijxj)
Sfarsit PentruSfarsit Pentru
altfel:Nu este asigurata convergenta algoritmuluiSTOP
Sfarsit Daca
3
Deoarece∣∣∣R(0)
3
∣∣∣ = max1≤i≤3
∣∣∣R(0)i
∣∣∣ urmatoarea aproximatie a solutiei va fi: x(1) = (0 0 1, 4)t. s.a.m.d.
Efectuand calculele cu doua zecimale exacte se obtin rezultatele din tabelul care urmeaza:
Iteratia x1 R1 x2 R2 x3 R3
0 0 1, 20 0 1, 30 0 1, 40−0, 14 −0, 14 1, 40 −1, 40
1 0 1, 06 0 1, 16 1, 40 0−0, 12 1, 16 −1, 16 −0, 23
2 0 0, 94 1, 16 0 1, 40 −0, 230, 94 −0, 94 −0, 19 −0, 19
3 0, 94 0, 00 1, 16 −0, 19 1, 40 −0, 420, 04 0, 04 −0, 42 0, 42
4 0, 94 0, 04 1, 16 −0, 15 0, 98 0, 000, 02 −0, 15 0, 15 0, 03
5 0, 94 0, 06 1, 01 0, 00 0, 98 0, 030, 06 −0, 06 −0, 01 −0, 01
6 1, 00 0, 00 1, 01 −0, 01 0, 98 0, 020, 00 0, 00 0, 02 −0, 02
7 1, 00 0, 00 1, 01 −0, 01 1, 00 0, 000, 00 −0, 01 0, 01 0, 00
1, 00 0, 00 1, 00 0, 00 1, 00 0, 00
Dupa 7 iteratii s-a obtinut solutia: x1 = 1, x2 = 1, x3 = 1.
4
Algoritmul 3 Metoda relaxarii.
Date de intrare:
- Ecuatiile sistemului: bi − xi +n∑
j=1j =i
aijxj = 0, 1 ≤ i ≤ n
- Eroarea admisibila ε
- Aproximatia initiala a solutiei: xi, 1 ≤ i ≤ n
- Numarul maxim de iteratii ITMAX
Date de iesire:
- Ultima aproximatie calculata: xi, 1 ≤ i ≤ n
- Numarul de iteratii efectuate m
m = 1Pentru i = 1, 2, ..., n executa:
Ri = bi − xi +n∑
j=1j =i
aijxj
Sfarsit PentruCat timp max
1≤i≤n|Ri| ≥ ε si m ≤ ITMAX executa:
|Rp| = max1≤i≤n
|Ri|
xp = xp +Rp
Pentru q = 1, 2, ..., n executa:Daca q = p atunci:Rq = Rq + aqpRp
altfel:Rq = 0
Sfarsit DacaSfarsit Pentrum = m+ 1
Sfarsit Cat timpDaca m > ITMAX atunci:
In ITMAX iteratii nu este obtinuta aproximarea doritaSTOP
altfel:Aproximarea obtinuta este: xi, 1 ≤ i ≤ n
Sfarsit Daca
5
Calculul determinantului si inversei unei matrici
1 Metoda condensarii pivotale pentru calculul determinantilor
Exemplul 1.1 Sa se calculeze valoarea determinantului:
d =
∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣
0 1 0 −1 2 31 2 1 −1 2 12 0 3 1 2 21 −1 2 0 2 12 −2 1 −1 1 03 2 2 1 0 −2
∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣Solutie. Permutam liniile 1, 2. Obtinem:
d = −
∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣
1 2 1 −1 2 10 1 0 −1 2 32 0 3 1 2 21 −1 2 0 2 12 −2 1 −1 1 03 2 2 1 0 −2
∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣Obtinem succesiv:
d = −
∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣1 0 −1 2 3
−4 1 3 −2 0−3 1 1 0 0−6 −1 1 −3 −2−4 −1 4 −6 −5
∣∣∣∣∣∣∣∣∣∣= −
∣∣∣∣∣∣∣∣1 −1 6 121 −2 6 9
−1 −5 9 16−1 0 2 7
∣∣∣∣∣∣∣∣ =
= −
∣∣∣∣∣∣−1 0 −3−6 15 28−1 8 19
∣∣∣∣∣∣ =∣∣∣∣ −15 −46
−8 −22
∣∣∣∣ = −38
1
Algoritmul 1 Calculul determinantilor cu metoda condensarii pivotale.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i,j≤n
Date de iesire:
- Determinantul matricei A: det (A)
t = 1Cat timp n ≥ 3 executa:
|apq| = max1≤i,j≤n
|aij |Daca apq = 0 atunci:det (A) = 0STOP
altfel:Daca p = 1 atunci:Permuta ın A liniile 1 si pt = −t
Sfarsit DacaDaca q = 1 atunci:Permuta ın A coloanele 1 si qt = −t
Sfarsit DacaPentru i = 3, 4, ..., n executa:Pentru j = 1, 2, ..., n executa:
aij =aija11
Sfarsit PentruSfarsit PentruPentru i = 1, 2, ..., n− 1 executa:Pentru j = 1, 2, ..., n− 1 executa:bij = a11ai+1j+1 − ai+11a1j+1
Sfarsit PentruSfarsit Pentrun = n− 1Pentru i = 1, 2, ..., n executa:Pentru j = 1, 2, ..., n executa:aij = bij
Sfarsit PentruSfarsit Pentru
Sfarsit DacaSfarsit Cat timpdet (A) = t (a11a22 − a12a21)
2
2 Metode pentru inversarea matricelor
Exemplul 2.1 Pentru matricea:
A =
0 −1 11 3 11 1 2
avem:
B(1) = (A, I) =
0 −1 1 1 0 01 3 1 0 1 01 1 2 0 0 1
.
Obtinem:
B(2) =
1
1
3
1
30
1
30
01
3
4
31
1
30
02
3
5
30 −1
31
B(3) =
1 0
1
50
2
5−1
5
0 12
50 −1
5
3
5
0 0 −1
51
3
5−4
5
B(4) =
1 0 0 1 1 −10 1 0 2 1 −10 0 1 −5 −3 4
= (I, C)
Inversa matricei A este A−1 = S1S2C.Rezulta:
A−1 =
−5 −3 41 1 −12 1 −1
.
3
Algoritmul 2 Metoda lui Gauss pentru inversarea matricelor.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i, j≤n .
Date de iesire:
- Matricea A−1 = (αij)1≤i, j≤n, inversa matricei A
Pentru i = 1, 2, ..., n executa:Pentru j = 1, 2, ..., n executa:Daca i = j atunci:ain+j = 0sij = 0
altfel:ain+j = 1sij = 1
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
Sfarsit PentruPentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:
|apq| = maxk≤i,j≤n
|aij |Daca apq = 0 atunci:Daca p = k atunci:Permuta ın (A, I) liniile p si k
Sfarsit DacaDaca q = k atunci:Permuta ın (A, I) si S coloanele q si k
Sfarsit DacaPentru i = 1, 2, ..., k − 1, k + 1, ..., n executa:Pentru j = k + 1, k + 2, ..., 2n executa:
aij = aij −aikakjakk
Sfarsit Pentruaik = 0
Sfarsit PentruPentru j = 2n, 2n− 1, ..., k executa:
akj =akjakk
Sfarsit Pentrualtfel:Matricea A nu este inversabilaSTOP
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
4
Daca ann = 0 atunci:Pentru i = 1, 2, ..., n− 1 executa:Pentru j = n+ 1, n+ 2, ..., 2n executa:
aij = aij −ainanjann
Sfarsit Pentruain = 0
Sfarsit PentruPentru j = 2n, 2n− 1, ..., n executa:
anj =anjann
Sfarsit Pentrualtfel:
Matricea A nu este inversabilaSTOP
Sfarsit DacaPentru i = 1, 2, ..., n executa:
Pentru j = 1, 2, ..., n executa:
αij =n∑
k=1
sikakn+j
Sfarsit PentruSfarsit Pentru
5
Algoritmul 3 Metoda iterativa pentru calculul inversei unei matrice A.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i,j≤n
Date de iesire:
- A−1, inversa matricei A
a11 =1
a11Pentru k = 1, 2, ..., n− 1 executa:
Pentru i = 1, 2, ..., k executa:ui = aik+1
vi = ak+1i
Sfarsit Pentru
ak+1k+1 =1
ak+1k+1 −k∑
i=1
vik∑
j=1
aijuj
Pentru i = 1, 2, ..., k executa:
aik+1 = −ak+1k+1
k∑j=1
aijuj
Sfarsit PentruPentru j = 1, 2, ..., k executa:
ak+1j = −ak+1k+1
k∑i=1
viaij
Sfarsit PentruPentru i = 1, 2, ..., k executa:Pentru j = 1, 2, ..., k executa:
aij = aij +aik+1ak+1j
ak+1k+1
Sfarsit PentruSfarsit Pentru
Sfarsit Pentru
6
Polinom caracteristic. Vectori si valori proprii.
1 Metoda minorilor diagonali.
Fie A = (aij)1≤i, j≤n ∈ Cn×n.
pA (λ) = λn − σ1λn−1 + σ2λ
n−2 − σ3λn−3 + ...+ (−1)
nσn ,
unde:
σ1 =n∑
i=1
Mi =n∑
i=1
aii
σ2 =∑
1≤i<j≤n
Mij =∑
1≤i<j≤n
∣∣∣∣ aii aijaji ajj
∣∣∣∣. . .σn = M12...n = det(A)
Exemplul 1.1
A =
2 1 0 03 2 0 01 1 3 42 −1 2 3
Solutie.
σ1 = M1 +M2 +M3 +M4 = 2 + 2 + 3 + 3 = 10
σ2 = M1 2 +M1 3 +M1 4 +M2 3 +M2 4 +M3 4 =
=
∣∣∣∣ 2 13 2
∣∣∣∣+ ∣∣∣∣ 2 01 3
∣∣∣∣+ ∣∣∣∣ 2 02 3
∣∣∣∣+ ∣∣∣∣ 2 01 3
∣∣∣∣+ ∣∣∣∣ 2 0−1 3
∣∣∣∣+ ∣∣∣∣ 3 42 3
∣∣∣∣ = 26
σ3 = M123 +M124 +M134 +M234 =
=
∣∣∣∣∣∣2 1 03 2 01 1 3
∣∣∣∣∣∣+∣∣∣∣∣∣2 1 03 2 02 −1 3
∣∣∣∣∣∣+∣∣∣∣∣∣2 0 01 3 42 2 3
∣∣∣∣∣∣+∣∣∣∣∣∣
2 0 01 3 4
−1 2 3
∣∣∣∣∣∣ = 10
σ4 = M1234 = det (A) = 1
Se obtine:pA (λ) = λ4 − 10λ3 + 26λ2 − 10λ+ 1.
2 Metoda lui Leverrier
1. Se calculeaza A2, A3, ..., An.
2. Se calculeaza sk = tr(Ak), 1 ≤ k ≤ n.
1
3. Coeficientii polinomului caracteristic:
pA (λ) = λn − σ1λn−1 + ...+ (−1)
nσn
se calculeaza cu formulele lui Newton:σ1 = s1
σk =1
k[s1σk−1 − s2σk−2 + ...+ (−1)
ksk−1σ1 + (−1)
k+1sk],
2 ≤ k ≤ n.
(1)
Algoritmul 1 Metoda lui Leverrier.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i,j≤n
Date de iesire:
- Polinomul caracteristic: pA(λ) = λn − σ1λn−1 + ...+ (−1)nσn
- Determinantul maticei A
B = IPentru k = 1, 2, ..., n executa:
B = A ·Bsk =
n∑i=1
bii
Sfarsit Pentruσ1 = s1Pentru k = 2, 3, ..., n executa:
σk =1
k[k−1∑i=1
(−1)i+1siσk−i + (−1)k+1sk]
Sfarsit PentruPolinomul caracteristic este: pA(λ) = λn − σ1λ
n−1 + ...+ (−1)nσn
Determinantul matricei A este: σn
Exemplul 2.1 Pentru A =
1 0 −10 1 12 1 3
avem:
A2 =
−1 −1 −42 2 48 4 8
, A3 =
−9 −5 −1210 6 1224 12 20
s1 = 5, s2 = 9, s3 = 17
σ1 = s1 = 5
σ2 =1
2(s1σ1 − s2) = 8
σ3 =1
3(s1σ2 − s2σ1 + s3) = 4
Rezulta: pA(λ) = λ3 − 5λ2 + 8λ− 4.
2
3 Metoda lui Fadeev
Fie matricea A ∈ Cn×n. Metoda lui Fadeev este descrisa de formulele: A1 = A, σ1 = tr (A1) , B1 = σ1I −A1,
Ak = ABk−1, σk =1
ktr (Ak) , Bk = σkI −Ak, 2 ≤ k ≤ n
(2)
Exemplul 3.1
A =
2 1 0 03 2 0 01 1 3 42 −1 2 3
Solutie.
A1 = A, σ1 = 10, B1 =
8 −1 0 0
−3 8 0 0−1 −1 7 −4−2 1 −2 7
,
A2 =
13 6 0 018 13 0 0−6 8 13 1611 −9 8 13
, σ2 = 26, B2 =
13 −6 0 0
−18 13 0 06 −8 13 −16
−11 9 −8 13
A3 =
8 1 0 03 8 0 0
−31 19 7 423 −14 2 7
, σ3 = 10, B3 =
2 −1 0 0
−3 2 0 031 −19 3 −4
−23 14 −2 3
,
A4 =
1 0 0 00 1 0 00 0 1 00 0 0 1
, σ4 = 1, B4 = O ∈ R4×4.
Rezulta:pA (λ) = λ4 − 10λ3 + 26λ2 − 10λ+ 1, A−1 = B3
3
Algoritmul 2 Metoda lui Fadeev.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i,j≤n
Date de iesire:
- Polinomul caracteristic: pA(λ) = λn − σ1λn−1 + ...+ (−1)nσn
- Determinantul matricei A
- Matricea A−1, inversa matricei A, atunci cand A este inversabila
A = A
σ1 =n∑
i=1
aii
Pentru i = 1, 2, ..., n executa:Pentru j = 1, 2, ..., n executa:Daca i = j atunci:bij = −aij
altfel:bij = σ1 − aij
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
Sfarsit PentruPentru k = 2, 3, ..., n− 1 executa:
A = A ·Bσk =
1
k
n∑i=1
aii
Pentru i = 1, 2, ..., n executa:Pentru j = 1, 2, ..., n executa:Daca i = j atunci:bij = −aij
altfel:bij = σk − aij
Sfarsit DacaSfarsit Pentru
Sfarsit PentruSfarsit PentruA = A ·Bσn =
1
n
n∑i=1
aii
Polinomul caracteristic este: pA(λ) = λn − σ1λn−1 + ...+ (−1)nσn
Determinantul matricei A este: σn
Daca σn = 0 atunci:
Inversa matricei A este: A−1 =1
σnB
altfel:Matricea A nu este inversabila
Sfarsit Daca
4
4 Metoda lui Krılov
Algoritmul 3 Metoda lui Krılov.
Date de intrare:
- Matricea A = (aij)1≤i,j≤n
Date de iesire:
- Polinomul caracteristic: pA(λ) = λn + c1λn−1 + c2λ
n−2 + ...+ cn
- Determinantul matricei A
RepetaAlege un vector nenul de componente yi0, 1 ≤ i ≤ nPentru i = 1, 2, ..., n executa:Pentru k = 1, 2, ..., n executa:
yki =n∑
j=1
akjyji−1
Sfarsit PentruSfarsit PentruCalculeaza d determinantul matricei Y = (yij)1≤i≤n; 0≤j≤n−1
pana cand d = 0
Rezolva sistemul de ecuatii liniare:n−1∑i=0
cn−iyki = −ykn, 1 ≤ k ≤ n
Polinomul caracteristic este: pA(λ) = λn + c1λn−1 + c2λ
n−2 + ...+ cnDeterminantul matricei A este: (−1)ncn
Exemplul 4.1
A =
2 1 1−1 2 −11 −1 2
Solutie. Pentru y(0) =
100
rezulta:
y(1) = Ay(0) =
2−11
y(2) = A2y(0) = Ay(1) =
4−55
y(3) = A3y(0) = Ay(2) =
8−1919
Sistemul are determinantul nul ın acest caz.Vom alege un alt vector initial y(0).
5
Pentru y(0) =
001
rezulta:
y(1) =
1−12
, y(2) =
3−56
, y(3) =
7−1920
Sistemul este ın acest caz: 3c1 + c2 = −7
−5c1 − c2 = 196c1 + 2c2 + c3 = −20
Acest sistem are solutia unica: c1 = −6, c2 = 11, c3 = −6.Deci:
pA (λ) = λ3 − 6λ2 + 11λ− 6.
Ecuatia pA (λ) = 0 are radacinile: λ1 = 1, λ2 = 2, λ3 = 3.Pentru determinarea vectorilor proprii determinam mai ıntai polinoamele:
q1 (λ) =pA (λ)
λ− λ1= λ2 − 5λ+ 6
q2 (λ) =pA (λ)
λ− λ2= λ2 − 4λ+ 3
q3 (λ) =pA (λ)
λ− λ3= λ2 − 3λ+ 2
Apoi vectorii proprii sunt:
y(2) − 5y(1) + 6y(0) =
−202
, pentru λ1 = 1
y(2) − 4y(1) + 3y(0) =
−1−11
, pentru λ2 = 2
y(2) − 3y(1) + 2y(0) =
0−22
, pentru λ3 = 3
6