CERCETĂRILE A R H E O L O G I C E DIN ZONA FÎNTÎNA M A R E -SPĂTÂREŞTI, COM. VADU M O L D O V E I , JUD. SUCEAVA

de L I A BÂT R I N A , O C T A V M O N O R A N U , şi A D R I A N BĂ Τ RINA

Avînd f n u l t i m a vreme d r e p t preocupare constantă evidenţierea v e s ­t i g i i l o r unor reşedinţe feudale d i n c u p r i n s u l aşezăr i l o r r u r a l e de l a r ă ­sărit de Carpaţi ş i d e f i n i r e a a c e s t o r a f n t r - u n context e conomic ,po l i t i c şi c u l t u r a l mai l a r g , am zăbovit încă d i n anul 1982 în zona deluroasă de l a sud de Făl t i ceni , mai p r e c i s între Şomuzul Mare şi Şomuzul Bă i i , p r i l e j cu c a r e am i d e n t i f i c a t la non." ost de a c t u a l u l sat Fîhtfna M a r e , pe o t e ­rasă înaltă ce domină Valea M o l d o v e i , în punctu l numit " L a t e m e l i e " v e s ­t i g i i l e unui lăcaş de c u l t . în a n u l următor, extinzîhd cerce tăr i l e de s u ­prafaţă şi sondajele arheo log ice s p r e nord de monumentul i n t e r c e p t a t , am avut p r i l e j u l să identificăm n o i complexe a r h e o l o g i c e , af late în t r e i sec ­t o a r e d i s t i n c t e , ce urmează a f i p r e z e n t a t e , alături de cele mai v e c h i , în o r d i n e a d e s c o p e r i r i i l o r .

S e c t o r u l Fîntîna Mare (Răciuleni ) . Dacă fn p r i m u l an de c e r ce tăr i ne -am propus şi am reuşit să aducem p r e c i z ă r i cu p r i v i r e l a p l a n i m e t r i a construcţ ie i d e s c o p e r i t e , în c e l următor (1983) am ext ins i n v e s t i g a t ' i l e a t f t în i n t e r i o r u l c f t ş i l a e x t e r i o r u l său , obţinînd date sup l imentare cu p r i v i r e l a n i v e l u r i l e de l o c u i r e a n t e r i o a r e lăcaşului de z i d .

Arătam, cu un a l t p r i l e j ^ , că p l a n u l e d i f i c i u l u i de c u l t , r e c o n s t i t u i t l a n i v e l u l fundaţiei de piatră d i n c a r e se mai păstrează doar o mică parte alături de şanţurile go l i te de conţinut, aparţine t i p u l u i t r i c o n c şi este a l ­cătuit d i n t r - u n a l t a r cu o absidă semic irculară decroşată ,un naos d r e p t ­u n g h i u l a r f l ancat de două abside s e m i c i r c u l a r e , un pronaos c v a s i - p a t r a t r,i un p r i d v o r îngust , toate încăperi le f i i n d r i d i c a t e într -o singură fază de construcţ ie ( f i g . 1 / 1 ) .

N i v e l u l de construcţ ie a l b i s e r i c i i de z id se ta ie de l a faţa unui s t r a t conţinînd m a t e r i a l e ceramice ce au permis da tarea aceste ia în a doua jumătate a s e c a i X V - l e a .

Cont inufnd c e r c e t ă r i l e în suprafaţa p r o n a o s u l u i şi a p r i d v o r u l u i , p recum şi pe l a t u r a de n o r d şi de sud a aces tor încăper i , am putut i d e n ­t i f i c a urmele unui lăcaş de c u l t a n t e r i o r , r e a l i z a t d i n lemn şi alcătuit d i n t r - o navă dreptunghiulară cu d imens iun i l e de 6,5 m χ 5 m şi o absidă poligonală al cărui t r a s e u nu a putut f i p r e c i z a t în întregime,fiind d e r a n ­j a t dé z i d u r i l e construcţ ie i u l t e r i o a r e şi de un mormînt a l a c e s t e i a . P l a ­n u l p r i m e i b i s e r i c i de lemn ( B 1 ) a putut f i r e c o n s t i t u i t mulţumită f a p t u l u i că tălpile (cu lăţimea de 30 cm) au f o s t , de l a bun început, uşor îngropate (cu 10 cm) , împrejurare ce a p e r m i s c o n s e r v a r e a l o r parţială c h i a r fn condiţ i i le dezafectăr i i construcţ ie i ca urmare a unui i n c e n d i u . I n t e r i o r u l

85

www.cimec.ro

a fost amenajat p r i n t r - u n s t r a t de argilă bine bătătorit, pe care a fost a¬şezată o podea de l e m n .

To t i n această campanie de cer ce tăr i a putut f i r e c u p e r a t un f r a g ­ment d i n s o c l u l p r o f i l a t ce Înconjura b i s e r i c a de zid (B2 ) , piesă ce ne oferă preţ ioase informaţii cu p r i v i r e la aspectu l e x t e r i o r a l monumentu-» l u i ( f i g . 1/1 a ) .

De l a bun îhceput,fh j u r u l c e l o r două lăcaşuri de cu l t succesive a funcţionat cîte un c i m i t i r . în cele două campani i de săpături a fost c e r c e ­ta t un număr de 33 de m o r m i n t e , d i n t r e care 6 au putut f i a t r i b u i t e p r i m e i b i s e r i c i , i a r r e s t u l de 27 c e l e i de a doua. D i n cele 6 morminte (M12,M13, M22 , M28, M29 , M30) , săpate i n epoca de funcţionare a p r i m e i b i s e r i c i , două au conţinut schelete ale unor adulţi, i a r r e s t u l de 4 (M22,M28, M29, M30) oseminte de c o p i i . U n u l d i n t r e morminte' (M22) este d u b l u . M o r m i n t e ­le ce ţin de cea de a doua b iser ică conţin osemintele a 21 de adulţi, a u¬n u i adolescent şi a 5 c o p i i şi s fnt o r i entate p o t r i v i t r i t u l u i c reş t in , cu excepţia unuia s i n g u r care este dispus e s t - v e s t (M23).

S i n g u r e l e piese de i n v e n t a r f u n e r a r sînt r eprezenta te de d o i năstu-r a ş i g l o b u l a r i d i n aramă argintată, de t i p u l c e l o r cu baza teş i tă , aflaţi sub bărbia înhumaţilor d i n M2 şi M21 ( f i g . 8 / 1 1 ) . în a f a r a m o r m i n t e l o r au m a i fost descoper i t e o ulcică cu t o a r t a ruptă d i n vechime, precum- şi o ver igă de b r o n z , de secţiune c i r c u l a r ă , cu capetele uşor subţiate şi p e ­t r e c u t e ( f i g . 8 / 1 0 ) .

Cu p r i v i r e l a încadrarea cronolog ică a p r i m u l u i monument,îh s t a d i u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i l o r ea poate f i făcută în p r i m a jumătate a s e c a i XV- l ea , n e f i i n d exc lusă p o s i b i l i t a t e a ca d e s c o p e r i r i l e v i i t o a r e să permită o d a ­t a r e ceva m a i t i m p u r i e ,

Incercînd să identificăm aşezarea medievală căre ia i - a u aparţinut lăcaşuri le de c u l t , am constatat că Fîntîna Mare este un sat mai nou, a¬părut abia pe l a sf îrşitul s e c a i X V I I I - l e a . P o t r i v i t , însă , documentelor medieva le , pe l o c u l a c t u a l u l u i Fîntîna Mare este pomenit , încă de l a î n ­ceputu l sec . a l X V I - l e a , s a t u l Răciuleni . A s t f e l , la 8 decembrie 1514 Bogdan vo ievod dă mănăstirii Moldoviţa jumătate d i n s a t u l Răciuleni "ce a fost p a r t e a domnie i mele " " ' , danie întărită apo i de A l e x a n d r u L ă p u ş -neanu ş i u l t e r i o r de Iancu S a s u l l a 14 septembrie 1581 , p r i l e j cu care se arată că Răciulenii sînt "dreaptă ocină a s f i n t e i mănăstiri Moldoviţa . . . după h o t a r u l v e c h i , pe c a r e 1-a făcut bun i cu l domniei me le , Ştefan voevod c e l Bâtrîn ş i - i este pus semnul c e l dintîi^ o mo vilă,din j o s de b i ­ s e r i c ă ( s u b l . n . ) , d rep t l a pîrîu l a Şumuz . . . " .

A c e l e a ş i preţ ioase informaţii de o r d i n topograf i c şi c rono log i c sînt conţinute şi de documentul d i n 23 m a r t i e 1583 de l a P e t r u Şchiopul , în c a r e se arată că " v e c h i u l h o t a r (a l Răciuleni lor - n . n s . ) . . . e s t e ho tăr ­n i c i t d i n z i l e l e l u i Ştefan voevod c e l Bătrîh şi este pus îhtîul semn, d i n va le de b i se r i că ( s u b l . n s . ) , d r e p t pe pfr îu , pfnă l a Şomuz . . . " ^ .

Th s f î r ş i t , două documente d i n vremea l u i Radu Mihnea ( 1617) sînt deosebit de u t i l e îh p r e c i z a r e a h o t a r e l o r Răc iu leni lor , a stăpîhilor l u i şi a amplasamentulu i lăcaşului de c u l t . D i n acestea aflăm că de l a Blăgeşti

86

www.cimec.ro

.1 . - F f n t f n a M a r e : 1 a . : p l a n u l b i s e r i c i l o r d i n fosta aşezare de l a Ră c i u l e n i ; 1 b . p r o f i l u l s o c l u l u i b i s e r i c i i de z i d . 2 . S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " : p l a n u l locuinţei L 1 .

87

www.cimec.ro

2.

F i g . 2 . - 1 . S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l "Coas ta Spătăreş t i l o r " : p lan de situaţie cu locuinţele şi c i m i t i r u l d e s c o p e r i t . 2 . Spătăreş t i , sec toru l " C o a s ­t a Spătăreş t i l o r " : p l a n u l locuinţei cu pivniţă.

88

www.cimec.ro

(sat d ispărut , a f la t odinioară lîngă P r a x i a ) " t r e c i e d r e p t peste Moldova, i n aiasta parte unde se împreună cu h o t a r u l Moldoviţ i i ,cu Răc iuleni i . . într -o moviliţă ce este lîngă Şomuz şi t r e c i Şomuzul şi loveşti fn gura E r u g i i ce este pe d i n gios de b i s e r i c a Răciulenilor ( s u b l . n s . ) . . . şi de acolo d r e p t peste cfmpu spre S p ă t ă r e ş t i " 0 . T o t acum aflăm că l a 1 6 a p r i l i e 1617 jumătate d i n Răciuleni aparţine m a r e l u i v o r n i c U r e c h e , i a r cealaltă M o l d o -vdţei, p e n t r u ca după această dată, tot fn t impul l u i Radu Mihnea, p a r t e a d i n Răciuleni a m a r e l u i v o r n i c Ureche să f ie dăruită de acesta mănăstirii S e c u 7 .

I n lumina a ces to r i z v o a r e aprec iem că v e s t i g i i l e c e l o r două lăcaşuri de c u l t descoper i te l a Fîntfna Mare se înscriu fn l i m i t e l e aşezări i m e d i e ­vale de l a Răciuleni® şi au aparţinut unei reşedinţe feudale ce a fiinţat a i c i c e l puţin în s e c a i X V - l e a . Dacă într -o primă etapă (începutul sec . a l X V - l e a ) construcţ i i le au fos t d i n l e m n , în a doua jumătate a s e c a i X V - l e a b i s e r i c a a fost refăcută d i n zv ' şi amplasată în aceeaş i poziţie dominantă care va c o n s t i t u i u l t e r i o r , după cum s -a văzut, un punct de r e p e r fn h o ­tărnici i le v r e m i i .

Cft pr iveşte f a m i l i a de f e u d a l i ce va f i r e z i d a t a i c i , ea pare a se f i s t ins în t o t a l i t a t e , fn împrejurări g r e u de p r e c i z a t , l a sfîrşitul s e c a l X V - l e a - dovada c o n s t i t u i n d - o morminte le (2 adulţi şi 3 cop i i ) d i n p r o ­naosul b i s e r i c i i (B2)^ - , constatare ce poate exp l i ca de ce aşezarea va a junge , parţ ial , înainte de 8 decembrie 1514 în p r o p r i e t a t e a l u i Bogdan voievod şi apo i a a l t o r stăpînitori f e u d a l i .

S e c t o r u l Spătăreşt i (punctul " L a H a t e " sau " L a livadă" ) . L a 2 km spre n o r d de b i s e r i c a Răciulenilor în punctu l denumit a z i " L a H a t e " sau " L a l ivadă", a f la t la h o t a r u l Fîntînii M a r i cu Dumbrăviţa şi Spătăreşt i , a fost i d e n t i f i c a t un c i m i t i r şi un p latou ocupat de locuinţe , între cele două af l îndu-se o distanţă de c i r c a 200 m .

V e s t i g i i l e locuinţelor se află pe un mic p latou înconjurat pe l a t u r i l e sale de n o r d şi de răsăr i t de două i z v o a r e ce dau naştere unui pîrîu d e ­numit a z i de l o c u i t o r i pîrîul H a t i e i . C e l mai v e c h i n i v e l de vieţuire, s u r ­p r i n s deocamdată în s e c t o r u l ocupat de locuinţe, conţine fragmente c e r a ­mice aparţinînd s e c a i X I V - l e a . Este v o r b a de fragmente de o a l e - b o r c a n şi m a i r a r cu toartă , a r s e reducător şi cu p r o f i l u l buze i c a r a c t e r i s t i c v a s e l o r d i n această perioadă ( f i g . 3 / 1 - 3 ) . Alături de acestea se constată prezenţa c e r a m i c i i f ine cenuş i i , decorată cu rotiţa sau p r i n ştampilare ( f i g . 3 / 8 , 9 ) . N i v e l u r i l e arheo log i ce următoare conţin mater ia le ceramice c a r a c t e r i s t i c e s e c . X V - X V I ( f i g .3 /4 -7 ,10 ;4 /1 -5 ) . S i n g u r a monedă descope ­rită într-un n i v e l de s e c o l X V este un gros de a r g i n t emis de Iliaş 1(1432-1433; 1435-1436) .

în s t a d i u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i l o r , deş i p r i n t r - o singură secţiune au fost i n t e r c e p t a t e v e s t i g i i l e a două locuinţe , nu a putut f i investigată exhaust iv decît una singură ( L 1 ) . Aceas ta face par te d i n ca tegor ia l o c u ­inţelor c u structură de l e m n , semiîngropată pe o adîhcime de 1,05 m, cu d i m e n s i u n i l e de 7 ,50 m χ 6 ,50 m şi un g î r l i c i p lasat pe l a t u r a de est ( f i g . T / 2 ) . I n t r u c f t ea a fost abandon ită în p r i m a jumătate a s e c a i XVI- lea,aşa

8 "

www.cimec.ro

F i g . 3 . - S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " : ceramică de uz casnic de l a s f îrş itul s e c a i X l V - l e a (1 -3 ) şi d i n s e c a i X V - l e a ( 4 - 1 0 ) .

90

www.cimec.ro

91

www.cimec.ro

după cum ne indică m a t e r i a l e l e af late fn umplutura sa,fncă de pe a tunc i e¬lemente de construcţ ie f i i n d r e c u p e r a t e fn vederea r e f o l o s i r i i l o r , nu ne -a p a r v e n i t n imic d i n s t r u c t u r a lemnoasă.

U m p l u t u r a locuinţei are l a bază un s t r a t de c i r c a 40 cm de arg i lă , urmat de un s t r a t de 65 cm de pămfht b r u n cu pigmenţi de cărbune, c h i r ­p i c i , f ragmente ce ramice şi de cahle şi piese m e t a l i c e . Fragmentele c e ­r a m i c e af late fn u m p l u t u r a locuinţei sfnt numeroase şi aparţin i n t e r v a l u ­l u i c u p r i n s f n t r e sffrşitul s e c a i X I V - l e a şi m i j l o c u l c e l u i de a l X V I - l e a . Fără a mai d e s c r i e c e r a m i c a de uz casnic d i n i n t e r v a l u l a m i n t i t , ea f i i n d binecunoscută a z i , ne vom o p r i puţin asupra f ragmente l o r de ceramică ornamentală - cahle şi d i s c u r i - descoper i te fn umplutura locuinţei L 1 . Cele mai numeroase fragmente p r o v i n d i n piese datab i le fn s e c a i X V - l e a , r e z u l t a t e d i n alte complexe de l o c u i r e dezafectate de pe p l a t o u . Fără î n ­doială că piesele d i n soba cu c a r e a fost Înzestrată această locuinţă d i n s e c a i X V I - l e a au fos t şi ele cu g r i j ă recuperate şi r e întrebuinţate a l ă ­t u r i de m a t e r i a l u l l emnos , d i n moment ce nu se găsesc decît în cant i ta te mică. Fragmente le descoper i te aparţin at f t unor piese smălţuite, c ft şi nesmălţuite. Cele smălţuite, fn nuanţe de maron sau v e r d e , rezultă d i n plăci r e c t a n g u l a r e cu imag in i de c a v a l e r i sau d i n d i s c u r i asemănătoare cu cele ce împodobeau monumentele de zid în Moldova l a sfîrşitul s e c a i X V -l e a . P iese le nesmălţuite sînt r eprezenta te de plăci cu imag in i f i g u r a t i v e ( f i g . 5 / 1 ) (scene cava lereş t i o r i d i n viaţa de c u r t e ) sau plăci t r a f o r a t e , cu motive geometr i c e , r o z e l e şi c r e n e l u r i , u t i l i z a t e cu predilecţie l a p a r -tea superioară a c o r o n a m e n t u l u i sobe lor fn s e c . X V - X V I .

Demnă de semnalat este şi o cahlă descoperi tă fn ex t remi ta tea de sud a secţ iuni i , în u m p l u t u r a unei a l te locuinţe ( L 2 ) , abia interceptată. Este v o r b a de o placă ceramică prezentîhd o cunoscută scenă d i n i c o n o ­g r a f i a creşt ină : într-un c a d r u v e g e t a l - f l o r a l sfnt redaţi a p o s t o ­l i i P e t r u şi P a v e l , cu veşmintele e legant d r a p a t e , însoţiţi de a t r i b u t e l e l o r ; che ia şi r e s p e c t i v sabia ( f i g . 5 / 2 ) . Această temă, neîntfinită pînă a¬cum - după cunoştinţele noastre - în c e ramica monumentală d i n Mo ldova , d a r cunoscută în T r a n s i l v a n i a s e c o l e l o r X V - X V I - dacă a r f i să invocăm doar unele piese descoper i te l a B i s t r i ţ a - N ă s ă u d ^ - va f i adoptată şi r ă s -pîndită l a răsări t de Carpaţi , l a început în cent re l e cu o populaţie c a t o ­l ică mai numeroasă - ce cunosc intense legături cu T r a n s i l v a n i a - , p r e ­cum Suceava ş i B a i a . D i n acest d i n urmă c e n t r u u r b a n , a f la t l a numai 6 km distanţă de aşezarea descoper i tă , se vor f i răspfndit îh aşezăr i le învecinate şi piese cu reprezentăr i d i n i c onogra f ia occ identală, i l u s t r f n d c f t se poate de c l a r legăturile economice şi c u l t u r a l e existente f n t r e o¬raşul B a i a şi satele învécinate în epoca de maximă înflorire- a aces tu ia ( s e c X V - X V I ) .

Alături de m a t e r i a l e l e c e r a m i c e , în umplutura locuinţei L 1 sau în n i v e l u r i l e corespunzătoare s e co l e l o r X V - X V I s - a u a f la t o s e r i e de o b i e c ­te de f i e r , b r o n z şi os ce întregesc imaginea despre complexul f euda l de a i c i . Este v o r b a de unelte (cuţite obişnuite sau de pielărie , 0 s e c e r ă , un c î r l i g de undiţă, un împungător de b r o n z , un d o r n şi un ac de os p e n t r u

92

www.cimec.ro

F i g . 5 . - S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " : ceramică monumentală ( cahle ) .

93

www.cimec.ro

F i g . 6 . - S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " , unelte rie « · locuinţei L 1 - c u i i t e de pxeÏÏrie f? 2 ) , f ? d i n c u P ™ s u l undiţă (7 ) , a c de os (8 ) , d o r n ζ)[ ' ^ ^ (3~5)' S e c e r ă («) »

94

www.cimec.ro

c o j o c ă r i e ) , obiecte de uz casnic (un s f e şn i c , un lanţ de uşă, scoabe şi c u i e ) , piese de armament şi echipament m i l i t a r (un v f r f de săgeată şi un mic f ragment de cămaşă d i n zale de a r g i n t ) , piese de harnaşament ( zăba­l e , o aplică de b r o n z şi o cataramă) ş i o drîmbă ( f i g . 6 / 1 - 9 ; 7 / 1 - 1 3 ) .

Existenţa unei c e r a m i c i de lux smălţuite - alături de cea decorativă, ce împodobea i n t e r i o a r e l e şi e x t e r i o a r e l e locuinţe lor , precum şi a unor piese de echipament precum şi cămaşa de zale d i n sfrmă de a r g i n t - p r i ­l e j u i e s c constatarea că at f t locuinţa descoper i tă , c f t şi ce le la l te n e c e r ­cetate încă d i n c u p r i n s u l p l a t o u l u i a f la t în punctul " L a Hate " aparţin unui complex feudal de t i p u l reşedinţe lor bo iereş t i , înzestrat cu locuinţe ce d ispuneau de un g r a d de c on fo r t c o m p a r a b i l cu ace la întîlnit în sec . X V -X V I fn med iu l u r b a n de l a răsări t de Carpaţi . De a i c i t rebu ie să f i p r o v e ­n i t a t f t c o n s t r u c t o r i i unor locuinţe atît de apropiate t ipo log i c de cele î n -tîlnite în aşezăr i precum B a i a şi to t de a i c i se puteau obţine a r t i c o l e l e de l u x ş i produse le meşteşugăreşti necesare împlinirii nevo i l o r de viaţă materială ş i sp ir i tuală .

L a 200 m s p r e n o r d de s e c t o r u l locuinţelor , pe o coastă de deal ce c o b o a r ă de l a vest s p r e e s t , a fost descoper i t c i m i t i r u l . P r i n t r - o s i n g u ­ră secţiune au fost c e r ce ta te parţial sau i n t e g r a l 21 de morminte . D i n a¬cestea un număr de 8 au conţinut d r e p t inventar f u n e r a r 9 monede, piese ce ne o feră o primă ş i , e v i d e n t , p r o v i z o r i e încadrare cronologică a c i ­m i t i r u l u i . Cele mai v e c h i monede, r eprezenta te de d o i d i n a r i emişi de Mate i C o r v i n f n t r e 1482-1486 şi r e s p e c t i v 1482-1490, alături de cea mai r e c e n t ă , un so l idus p e n t r u R iga emis de Sig ismund I I I Vasa între 1587¬1632, dovedesc că c e l puţin între sf îrşitul s e c a i X V - l e a şi începutul s e c a i X V I I - l e a c i m i t i r u l funcţiona.

Cf t pr iveşte i d e n t i f i c a r e a aşezăr i i r u r a l e căre ia i - a u aparţinut r e ­şedinţa feudală de pe p l a t o u , c f t ş i c i m i t i r u l (cu b i s e r i c a nedescoper i tă , deocamdată) , aceasta nu va putea f i făcută decît după ce , p r i n e x t i n d e ­r e a c e r c e t ă r i l o r , se v a r e a l i z a o mai exactă încadrare cronologică a c i ­m i t i r u l u i ş i o mai bună cunoaştere a s e c t o r u l u i ocupat de locuinţe.

S e c t o r u l Spătăreşt i (punctul "Coasta Spătăreş t i l o r " ) . In s f f r ş i t , c e l de a l t r e i l e a s e c t o r i n v e s t i g a t se află pe aşa-numita "Coastă a S p ă t ă r e ş -Γ.ϋθ^ , l a o distanţă de c i r c a 2,5 km spre nord de punctu l " L a H a t e " . Complexele c e r ce ta te au fost descoper i t e îh h o t a r u l v e c h i u l u i sat Spătă ­r e ş t i , a c a r u l vatră veche se află l a o distanţă de mai bine de 1,5 km s p r e răsăr i t faţă de a c t u a l u l s a t .

Dacă c e l mai v e c h i document păstrat r e f e r i t o r l a sa tu l Spătăreşti este c e l d i n 28 decembr ie 1604^ ^, sondajele arheo log i ce au reuşit să i ¬d e n t i f i c e unele mărturii mult mai v e c h i ce vorbesc despre vechimea aces­t e i a ş e z ă r i .

E s t e v o r b a fh p r i m u l r f n d despre d e s c o p e r i r e a unui c i m i t i r d i n care au f os t i n d i v i d u a l i z a t e ş i c e r ce ta te 54 de morminte ( f i g . 2 / 1 ) . D i n t r e a c e s ­tea 9 au conţinut d r e p t i n v e n t a r f u n e r a r un număr de 10 monede ce a c o ­peră i n t e r v a l u l c u p r i n s între sf îrşitul s e c a i X V - l e a şi f ine le c e l u i de a l X V I I I - l e a , aşa după cum probează o aceea de la B a i a z i d Π (1481 - 1512 ) ş i o p a r a de l a A b d u l Hamid I (1774-1789) . Alături de monede s -a mai d e s -

95

www.cimec.ro

catarama 5 ) , v i r f de s â g e r t î ( 6 ™ ! (7) ζ^ηΛί "

96

www.cimec.ro

F i g . 8 . - S p ă t ă r e ş t i , "Coasta Spătăreşt i l or " : obiecte d i n c u p r i n s u l l o c u i n ­ţei cu pivniţă sau d i n c i m i t i r - amnar cu cremene (1 ) , mfner de os (2 ) , f ragment de lacăt (3 ) , s p l i n t (4) , cataramă de bronz ( 5 ) , toartă de b r o n z (7 ) , m i n e r de cuţit ( 8 ) , zăbală (9) , potcoavă (12) , toate d i n locuinţă ş i un pandantiv de c e r c e l (6) d i n c i m i t i r . Fîhtfna Mare (Răciuleni ) : ver igă de b r o n z (10) şi năsturaş (11) , d i n c i m i t i r .

97

www.cimec.ro

c o p e r i t un pandantiv d i n sîrmă de bronz s i s t i c l a ( f i g . 6 / 6 ) . L a o d i s tanta de 110 m s p r e sud -es t de c i m i t i r s -ou descoper i t v e s ­

t i g i i l e unei locuinţe cu pivniţă, adfncită cu 1,60 m faţă de n i v e l u l med ie ­v a l de c ă l c a r e , real izată d i n piatră de car ieră legată cu mor tar ( f i g . 2 / 1 ) . Deş i p i a t r a d i n zidărie a fost recuperată fh bună măsură pfnă la ta lpa fundaţiei, l i m i t e l e pivniţei au putut f i p r e c i z a t e . Este vorba de o pivniţă de p lan r e c t a n g u l a r , cu d imens iun i l e de 9 m χ 6,5 m, accesul l a i n t e r i o ­r u l e i efectuîndu-se pe l a t u r a de n o r d p r i n i n t e r m e d i u l un- g f r l i c i cu 12 t r e p t e ( f i g . 2 / 2 ) . Pe t r e p t e l e pivniţei , c ft şi fh i n t e r i o r u l *âu s -a desco ­p e r i t un număr de 5 monede d i n sec . X V H - X V U I , piese ce au permis î n ­c a d r a r e a crono log i că a locuinţei între m i j l o c u l s e c a i X V I I - l e a şi s f î r ş i ­t u l c e l u i de a l X V I I I - l e a .

M a t e r i a l u l c e ramic descoper i t îh imediata a p r o p i e r e a pivniţei ,c ft şi fn u m p l u t u r a sa susţine şi e l da tarea propusă pe baza d e s c o p e r i r i l o r m o ­ne tare . S -a putut constata că m a j o r i t a t e a f ragmente lor ceramice au a¬parţinut unor vase smălţuitei c a s t r o a n e , f a r f u r i i , s trăchini , căni şi u l ­c i o a r e . F o n d u l este a lb -gălbui , mot ive le deoorat ive f l o r a l e sau l i n i a r e f i i n d r e a l i z a t e cu c u l o a r e maron sau v e r d e .

Cahle le sînt şi e le prezente tot fn s t a r e fragmentară şi fn număr f o a r t e m i c , situaţie ce poate f i explicată p r i n Împrejurarea că soba a fost demontată ş i m a t e r i a l e l e r e c u p e r a t e în bună măsură cu p r i l e j u l deza fec ­tăr i i locuinţe i . Fragmente l e păstrate conturează imaginea unor plăci cu l a t u r a de 18-20 c m , smălţuite f h a lb -gălbui , cu un decor f l o r a l colorat fh ma r o n şi v e r n i l .

U m p l u t u r a pivniţei a mai conţinut, alături de fragmente de st ic lăr ie de l u x decorată c u motive f l o r a l e g r a v a t e , o s e r i e de piese de f e r o n e r i e , unelte (lame de cuţ i t , un amnar cu cremene şi o n i cova lă ) , piese de h a r -naşament (o zăbală ş i o cataramă de b r o n z ) , u n s p l i n t de căruţă şi obiecte de uz casnic de f e l u l unu i lacăt Bau a unei torţi ( f i g . 8 / 1 - 9 ) .

I n s f f rş i t , l a o distantă de 30 m spre n o r d de locuinţa cu pivniţă a fost d e s c o p e r i t s o c l u l unei construcţ i i de p lan r e c t a n g u l a r , cu d i m e n s i u ­n i l e de 6 ,30 m χ 5 ,30 m , a cărui suprastructură t r e b u i e să f i fost d i n lemn ( f i g . 2 / 1 ) .

Ev ident că o locuinţă d i n piatră de f e l u l c e l e i descoper i te pe "Coasta Spătăreş t i l o r " ş i datată în s e c X V I I - X V U I nu putea aparţine decît unei reşedinţe f e u d a l e . încadrarea crono log i că şi amplasamentul său ne p e r m i t să aprec i em că este v o r b a de reşedinţa înaintaşilor a r t i s t u M Mate i M i l l o , mai p r e c i s a b u n i c u l u i său s t o l n i c u l , pe nume t o t M a t e i M i l l o , c e l care vine şi se stabileşte în Spătăreşt i îh urma căsător ie i fh 1782 cu S u l t a n a , fosta ^oţie a l u i Iordache Başotă , ş i c a r e îh urma hotărniciei d i n 18 no iembr ie i 786 rămîhe stăpîn pe întreg s a t u l S p ă t ă r e ş t i ^ . Această reşedinţă , î m ­preună cu c i m i t i r u l ş i b i s e r i c a , î ş i va înceta existenţa f i i n d abandonată şi strămutată , pe amplasamentul a c t u a l , l a o distanţă de 1,5 km spre vest, pe un p l a t o u s u p e r i o r , f n p r i m u l decen iu a l s e c a i X I X - l e a , d e tatăl a r t i s ­t u l u i a m i n t i t ş i anume de V a s i l e M i l l o , u l t e r i o r , f h 1833,strămutîndu-se în ace laş i loc şi s a t u l ^ .

98

www.cimec.ro

N O T E

1 L i a Bătrîna, Octav Monoranu ş i A d r i a n Bătrîha, Cercetăr i le a r h e o l o ­ g ice do l a Fîntîna M a r o , com. V a d u l M o l d o v e i , j u d . S u c e a v a , în C e r c e ­tări arheo log ice , V I I , 1984, p . 1 6 5 - 1 7 4 .

2 M a r e l e dicţionar geograf i c a l Românie i ,vo l . I I I , Bucureşt i , 1900,p.371 -• ÎTT. 3 D I R , A , v e a c . X V I , v o l . 1 , n r . 8 8 , p .91 . 4 Ib idem , v o l . I l l , n r . 2 2 7 , p . 174 -175 . 5 I b i d e m , n r . 2 6 1 , p . 2 0 5 - 2 0 7 . 6 I b i d e m , v e a c . X V I I , v o l . I V , n r . 1 8 , p . 1 3 . 7 I b i d e m , n r . 1 8 3 , p . 1 4 4 - 1 4 5 . 8 Facem acum c u v e n i t a r e c t i f i c a r e a o p i n i e i noas t re exprimată a n t e r i o r

( L i a Bătrîna, Octav Monoranu şi A d r i a n Bătrîna, o p . c i t , p . 172-173) p o t r i v i t c ă r e i a v e s t i g i i l e descoper i t e e r a u a t r i b u i t e aşezăr i i de l a B lăgeşt i , sat şi e l dispărut a z i , aflată în vecinătatea Răciuleni lor ,dar pe p a r t e a dreaptă a ape i M o l d o v e i .

9 L i a Bătr îna, Octav Monoranu ş i A d r i a n Bătrîna, o p . c i t . , p . 1 6 8 . 10 P iese ined i te d e s c o p e r i t e de L i a Bătrîna şi A d r i a n Bătrîna şi a f late în

p a t r i m o n i u l M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a . 11 D I R , A , v e a c . X V n , v o l . 1 , n r . 2 7 0 , p^.184. 12 A r t u r G o r o v e i , A r t i s t u l Mate i M i l l o (însemnări b iogra f i ce ) .Bucureşt i ,

1932 , p . 9 . 1 3 I b i d e m , p . 6 .

L E S R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I Q U E S E F F E C T U E E S D A N S L A Z O N E D E F ÎNTINA M A R E - S P Ă T Ă R E Ş T I ,

D É P . D E S U C E A V A '

Résumé

E n p o u r s u i v a n t l es préocupations concernant l ' é tude des r é s i ­dences féodales r u r a l e s a l ' e s t des C a r p a t e s , les auteurs ont effectué d ' a b o r d des i n v e s t i g a t i o n s de sur face et puis des sondages a r c h é o l o g i ­ques dans l a zone c o l l i n a i r e au sud de Făl t i ceni , e n t r e Şomuzul Mare et Şomuzul B ă i i . L a s u r f a c e compr i se e n t r e les v i l l a g e s d ' a u j o u r d ' h u i Fîntîna M a r e et Spătăreşt i (com.de V a d u Moldovei) a été étudiée s u r t r o i s s e c t e u r s . L e p r e m i e r , situé au n o r d - o u e s t de Fîntîna M a r e , c o n ­t i e n t l e s ves t iges de c e r t a i n e s demeures de cu l te apartenant a une r é ­s idence féodale d u v i l l a g e de Răciuleni,, a u j o u r d ' h u i d i s p a r u e - l a p r e ­mière c o n s t r u i t e en bois et l a deuxième en maçonnerie , q u i se s u c c è ­dent dans l a même s u r f a c e .

L a d a t a t i o n de l a première a pu être établie dans l a première moitié d u X V e s.a* l ' au t re a été datée dans l a deuxième moitié' du même

99

www.cimec.ro

s i è c l e . E n mS.ue temps ont été f a r e s c e r ta ines préc is ions d ' o r d r e p l a n i -métrique et ont été étudiées 33 tombes.

Dans le deuxième c t e u r situé à 2 km v e r s le n o r d de l ' é g l i s e des Răciuleni, au po int noma. " L a H a t e o n t été découverts l es vest iges d ' u n h a b i t a t i o n et d ' u n e c imet ière . L e matériel céramique et numisma­t ique a p e r m i s la d a t a t i o n des complexes étudiés dans une période com­p r i s e e n t r e le début du X V e s . et le X V I I e s .

E n f i n , l e d e r n i e r sec teur situé à 2,5 km v e r s le ne du c i m e t i ­è r e de " L a H a t e " , s u r l a "Côte des Spătăreşt i " , c o n t e ^ J . les vest iges d ' u n a u t r e c imetière q u i a s e r v i e n t r e l a f i n du X V e s . et l a f i n du X V I I I e s . , et a u s s i les vest iges d ' u n e hab i ta t i on avec cave datée e n t r e le m i l i e u du X V I T 8 s . et l a f i n du X V I I I e s .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . -F fnt îha M a r e . 1 a) Le p lan des ég l i ses appartenant ă l ' a n c i e n hab i ta t de Răciuleni ; b) Le p r o f i l du socle de l ' é g l i s e maçonnée; 2) Spătăreşt i , le sec teur " L a H a t e " : p lan de l ' h a b i t a t i o n L 1 .

F i g . 2 . - 1 ) Spătăreşt i , le sec teur " l a Côte des Spătăreşt i " : plan de l ' h a ­b i t a t i o n avec c a v e .

F i g . 3 . - S p ă t ă r e ş t i ; le sec teur " L a H a t e " : céramique d'usage ménager de l a f i n du X I V (1-3) et du X V e s . ( 4 -10 ) .

F i g . 4 . - S p ă t ă r e ş t i , le sec teur " L a H a t e " : céramique d 'usage ménager du X V I e s . ( 1 - 5 ) .

F i g . 5 . - S p ă t ă r e ş t i , le sec teur " L a H a t e " : céramique monumentale. F i g . 6 . - S p ă t ă r e ş t i , le s e c teur " L a H a t e " : ou t i l s en f e r et os trouvés

dans l ' h a b i t a t i o n L^ - couteaux employés dans le peausser ie ( 1 , 2 ) , couteaux ( 3 - 5 ) , f o u r c i l l e (6 ) , l igne de pêche (7 ) , a i g u i l l e en os (8 ) , poinçon (9 ) .

F i g . 7 . - S p ă t ă r e ş t i , le s e c t e u r " L a H a t e " : p ièces de harnachement , a r ­mes , objets d 'usage ménager et ins t ruments t r ouves dans l ' h a ­b i t a t i o n L 1 , mors (1-2) becquet en métal (3 ) , appl ique en b r o n ­ze (4 ) , boucle ( 5 ) , pointe de f lèche (6 ) , c lous (7 ) , bougeoir ( 8 ) , anneaux ( 9 , 1 0 ) , c rochet d 'assemblage (11,1 3 ) ,gu imbarde (1 2 ) .

F i g . 8 . - S p ă t ă r e ş t i , " L a Côte des Spătăreşt i " : objets découverts dans l ' h a b i t a t i o n avec cave ou dans le c imetière - b r ique t avec s i l e x (1 ) , manche en os ( 2 ) , f ragment de cadenas (3), sp l in t (4 ) , boucle eh bronze (5 ) , anse en bronze (7),manche de couteau (8]mors ( 9 ) , f e r à c h e v a l (12) , tous appartenant à l ' h a b i t a t i o n e t un pendàntif de boucle d ' o r e i l l e (6) du c imet iè re . Ffntfnà Mare (Răciuleni) : anneau en bronze (10) et p e t i t bouton(H) trouvés dans l e c imet ière .

100

www.cimec.ro