BOLI INFECTO-CONTAGIOASE CU POARTA DE INTRARE RESPIRATORIE

I. Anginele bacteriene-etiologie:

-streptococ β-hemolitic grup A - 30% din anginele bacteriene-stafilococ,pneumococ,meningococ-bacili G (-): H.influenzae-anaerobi: Bacteroides-Mycoplasme, Chlamydii-bacilul difteric - angină cu false membrane-BK,

-patogenie:1. angine primare-infecţii exogene (aerogene)-autoinfecţii cu tulpini condiţionat patogene cu ↓ apărării locale sau generale

2. angine secundare (simptomatice)-tabloul clinic al anumitor boli infecţioase-anumite boli hematologice - leucemii-factori iritanţi chimici:

-substanţe caustice-intoxicaţii cu metale grele-badijonări locale cu substanţe iritante

-clinic:-debut brusc cu:

-frisoane,febră (39°C)+/- cefalee,vărsături-odinofagie,disfagie-dureri abdominale esp.la copii-adenopatii latero-cervicale -halenă fetidă-examen local al faringelui clasifică anginele astfel:

1. angină eritematoasă - streptococi de grup A-eritem intens,relativ bine delimitat

2. angină eritemato-pultacee - depozite albicioase cu puroi la nivelul criptelor amigdaliene3. angină flegmonoasă

-se poate deschide spontan în faringe poate determina asfixia la copii4. angină pseudomembranoasă - difterie, dar şi infecţia cu EBV (mononucleoza infecţioasă)

-difterie:-membrane greu detaşabile-sângerări după detaşare-se refac rapid-consistenţă foarte crescută-mononucleoză infecţioasă:-membrane uşor detaşabile-nu sângerează-friabile-nu se refac repede

5. angină ulcero-necrotică-distrugere tisulară-se poate acoperi de false membrane-se realizează ulcere penetrante-adenopatii pronunţate-halenă fetidă-bacil cărbunos,TBC,sifilis

-poate fi şi secundară - scarlatine severe + febră tifoidă6. angina Ludwig (flegmonul planşeului bucal)

-usual asocieri bacteriene (streptococ,stafilococ,anaerobi)-tumefierea regiunii sublinguale şi a gâtului-deglutiţie dificilă,trismus,stridor

7. angină gangrenoasă - anaerobi (bacteroides,clostridium)-complicaţii:

1. precoce-otite-sinuzite-mastoidite-flegmon periamigdalian-limfadenite supurate-tromboflebite

2. tardive-reumatism articular acut-glomerulonefrită

-diagnostic pozitiv:1. date epidemiologice-scarlatină,difterie-detectarea purtătorilor de streptococi sănătoşi

2. date clinice3. metode de laborator-stabilirea etiologiei:

-frotiuri din exudat nazal şi faringian-hemoculturi - formele severe-teste serologice-titru ASLO

-VSH,fibrinogen,PCR-leucocitoză + neutrofilie

-tratament:1. local-ceai de muşeţel-faringosept

2. simptomatic-antipiretice-analgezice

3. etiologica) angine bacteriene

-penicilină G 2-4 milioane UI/zi-penicilină V 4-8 milioane UI/zi-penicilină de depozit după 7-10 zile : 1.200.000 UI Moldamin la adult şi 600.000 UI la copil, 1 dată pe săptămână -macrolide:-eritromicină 30-50 mg/kg/zi la copii;2 g/zi la adult-claritromicină sau roxitromicină de 2 ori/zi-cefalosporine de generaţia I:-cefalexina-cefadoxil

b) angine virale-aciclovir

c) angine micotice - antifungice:-nistatin 3-5 milioane U/zi 7-10 zile-fluconazol 50-100 mg/zi 1 priză

II. Scarlatina-este o infecţie streptococică-este apanajul vârstelor preşcolare şi şcolare (sub 2 ani copilul moşteneşte imunitatea de la mamă)-etiologie – streptococul beta hemolitic tip A)-sursa de infecţie:

-persoanele bolnave de scarlatină-purtătorii de streptococ

-transmitere:-pe cale aerogenă-alimente

-poarta de intrare:- respiratorie

-perioada de incubaţie : 3-5 zile-tablou clinic:

-debutul este brusc,cu febră,cefalee frontală,disfagie (angină)-durează 24-48 h

-erupţia apare la nivelul gâtului,se extinde pe trunchi şi membre-este rugoasă la palpare-nu este prezentă la nivelul feţei-congestia pomeţilor + paloare perioronazală formează masca Filatov-la nivelul plicilor de flexiune apar peteşii,echimoze,linii echimotice formând semnul lui Pastia

(datorită fragilităţii vasculare ↑)-semnul garoului pozitiv

-la nivelul cavităţii bucale:-congestie faringiană + amigdaliană intensă-ciclul limbii - limba este iniţial încărcată, ulterior procesul de depapilare, limba „zmeurie”,

proces de reepitelizare, limba „sticloasă”-adenopatie latero-cervicală

-diagnostic sau examene paraclinice:1. date epidemiologice - contact cu o persoană bolnavă de scarlatină sau purtător de streptococ2. date clinice3. date de laborator

-secreţie faringiană-frotiu de la nivelul porţii de intrare -VSH ↑-leucocitoză-neutrofile ↑, la unii pacienţi moderată eozinofilie-fibrinogen ↑-ASLO ↑

-complicaţii:1. imediate

a) determinate de toxină-miocardita toxică-meningita toxică-adenite-sinuzite-otite-otomastoidite-septicemii

2. tardive-reumatism articular acut-glomerulonefrită

-tratament:1. etiologic

-penicilină G 50-100.000 UI/kg în 2 prize/zi,timp de 7-10 zile

-benzatinpenicilină (Moldamin) 1/săptămână timp de 3 săptămâni2. simptomatic

-paracetamol

III. Rujeola-etiologie:

-virusul rujeolic

-sursa de infectare - bolnavii de rujeolă-perioada de incubaţie - 9-11 zile-poarta de intrare:

-căile respiratorii-mucoasa conjunctivală

-tablou clinic:-debut insidios,cu febră înaltă (39-40°C),catar oculo-nazal (rinoree,lăcrimare,strănuturi),tuse

seacă-faringe congestionat,microvezicule-elementele eruptive sunt prezente iniţial retroauricular,apoi la nivelul gâtului,toracelui,

extremităţilor-extinderea erupţiei se face în 3 zile-erupţie eritemato-maculoasă,generalizată,inclusiv la nivelul feţei-erupţie catifelată la palpare,dispare la digitopresiune-tegument uşor umed-elementele eruptive pot conflua sau sunt separate de ţesut indemn-dispar în ordinea inversă a apariţiei lor-lasă un tegument pigmentat

-fața are aspect de aspect de ”facies plâns”-cefalee,dezorientare-vărsături,agitaţie

-diagnostic pozitiv, examen paraclinic:1. ancheta epidemiologică - contact cu bolnavii de rujeolă2. date clinice3. date paraclinice

-VSH normal-leucocite normale sau ↓-secreţie nazo-faringiană,frotiu de la nivelul mucoaselor-IgM specifice pt.virusul rujeolic- ELISA,cultivarea pe celule a virusului

-complicaţii:1. laringita acută2. pneumonie interstiţială3. encefalite4. miocardită5. suprainfectarea

-tratament:-izolarea bolnavului-tratament igieno-dietetic - multe lichide (ceaiuri)-tratament simptomatic:-antipiretice-combaterea tusei-nu există tratament etiologic-la copii - antibiotice de protecţie - penicilină,ampicilină-suprainfectare - antibiotice

IV. Rubeola-este o boală infecţioasă care are ca şi etiologie virusul rubeolic-se transmite pe cale aeriană-sursa - omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă-transmitere:

-orizontală - de la o persoană la alta pe cale aeriană-verticală - de la mamă la făt

Clasificare: 1. rubeola postnatală

-clinic:-incubaţie lungă = 18 zile-debut - subfebrilităţi,febră (maxim 38°C), uşor catar oculo-nazal-primul semn şi ultimul care dispare = adenopatia occipitală, retroauriculară, laterocervicală-elemente eruptive - exantem generaliza, durează maxim 4 zile, nu lasă zone de pigmentar

-diagnostic pozitiv, examen paraclinic: ancheta epidemiologică date clinice date paraclinice

-VSH normal, leucocite normale-limfocitoză, 5-6 % plasmocite (monocite tinere,cu citoplasma bazofilă,nucleu excentric)-imunofluorescenţă - evidenţierea virusului din sânge,secreţia nazo-faringiană-atc.IgM specifici-reacţii de aglutinare

-complicaţii:-artrita rubeolică-pneumonia interstiţială-encefalită-trombocitopenii

-tratament:-izolarea bolnavului-AINS-antialgice->dureri articulare

2. rubeola congenitală-clinic:

-nou-născuţi hipoponderali-purpură trombocitopenică-hepatosplenomegalie-deficite ale dezvoltării oaselor-malformaţii congenitale:

-oculare:-microftalmie-cataractă-glaucom-retinopatie

-cardio-vasculare:-persistenţa orificiului Botallo-tetralogia Fallot-stenoză aortică

-focomielie-microcefalie-malformaţii renale

-tratament:-recomandarea întreruperii sarcinii în primul trimestru de sarcină-profilaxie - vaccin antirubeolic

V. Varicela şi zona Zooster-determinate de virusul varicelo-zoosterian-varicela este una dintre cele mai contagioase boli eruptive-sursa - om bolnav manifest clinic sau inaparent-transmitere - cale aeriană-poartă de intrare - respiratorie

1. varicelă-clinic:

-incubaţia = 14 zile-debut - febră, alterarea stării generale, mialgii, discretă tuse-elemente eruptive : maculă în faza iniţială – papulă – veziculă - secreţie asemănătoare „picăturii de rouă

pe petalele de trandafir”-lichidul la început este clar apoi tulbure (vezicule invadate de leucocite), – crustă, - detaşare-elementele eruptive apar în valuri, fiecare val fiind însoţit de un croşet febril-au caracter polimorf-erupţie generalizată inclusiv pe pielea păroasă a capului-erupţie foarte pruriginoasă-erupţia apare şi la nivelul mucoaselor

-micropoliadenopatii-diagnostic pozitiv, examen paraclinic:

-anchetă epidemiologică-date clinice-date paraclinice:

-VSH normal-leucocite normale-limfocitoză-punerea în evidenţă a virusului prin imunofluorescenţă-determinarea atc.specifici-cultivarea virusului pe celule

-complicaţii:-pneumonie interstiţială, bronhopneumonii, abcese pulmonare-glomerulonefrită-zona Zooster-suprainfectare tegumentară

-tratament:-izolarea bolnavilor-regim alimentar - suplimentare de lichide-antipiretice -antipruriginoase - antihistaminice, alcool mentolat, talc mentolat-medicamente locale - unguente de acyclovir-acyclovir injectabil sau p.o.-AINS

2. zona Zooster-clinic:

-incubaţia nedefinită-durere în zona unde urmează să apară erupţia, foarte intensă-elemente eruptive pe metamerul tributar neuronului senzitiv şi terminaţiile nervoase, asemănătoare cu

varicela -erupţia se opreşte la linia mediană

-localizare:-zona oftalmică - traiectul nervului oftalmic-zona facială + prinderea pavilionului urechii - zona Ramsay-Hunt-zona intercostală-zona fesieră-coapsă

-complicaţii:-suprainfectare-mielită,radiculonevrită,encefalită-generalizarea elementelor eruptive

-tratament:-combaterea durerii : antialgice minore, majore-local - acyclovir unguent-acyclovir p.o. sau inj. (7-10 zile)-vitaminoterapie (grup B),

- AINS

VI. Mononucleoza infecţioasă-este o boală infecţioasă având ca şi etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV)-caracteristică vârstelor tinere (15-25 ani)-sursa de infecţie - persoanele cu boala manifestă clinic sau inaparentă-calea de transmitere:

-salivară („boala sărutului”)-alimentaţie, obiecte contaminate

- tablou clinic:-incubaţia : 2-6 săptămâni-debutul poate fi brusc sau insidios cu:

-febră-frisoane-alterarea stării generale-cefalee-mialgii-adenopatie generalizată, predomină cea latero-cervicală, dar este prezentă şi în zona axilară,

inghinală, occipitală-splenomegalie, hepatomegalie-afectare hepatică:

-transaminaze ↑-bilirubină ↑

- examene paraclinice: -VSH normal

- leucocitoză (până la 20-30.000/mm3) - monocite ↑ până la 80%

- limfocitelor T ↑ - IgM ↑ (atc.de fază acută)

-tratament:-antipiretice-izolare + repaus-tratamentul suprainfecţiilor-afectare hepatică: hepatoprotectoare-elemente eruptive:

-antihistaminice-cortizon-AINS

-vitaminoterapie-evitarea cel puţin 6 luni a efortului fizic

VII. Infecţia urliană (parotidita epidemică,oreionul)

-etiologie - v.urlian -sursa de infectare - omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă

-transmitere - cale aerogenă-tablou clinic:

-incubaţie 3 săptămâni-debut:-febră-frisoane-alterarea stării generale-cefalee moderată-dureri moderate în loja parotidiană-durere în loja parotidiană la masticaţie-ştergerea şanţului în loja parotidiană-sensibilitate moderată la palpare-în evoluţie: prinderea parotidei opuse-vărsături explozive,în jet,de tip central-poziţie de „cocoş de puşcă”-stare generală alterată-durere în zona pancreatică-greţuri,vărsături-sensibilitate la palpare în zona pancreatică-examinări de laborator:-amilazemie,amilazurie ↑↑↑-dureri intense în zona scrotală-zona scrotală edemaţiată

-sensibilitate în zona ovarelor-diagnostic pozitiv, examene paraclinice:

1. ancheta epidemiologică2. date clinice3. date paraclinice

-leucopenie,limfocitoză-în caz de orhită, meningită - VSH ↑ reacţional, leucocitoză-în caz de pancreatită (amilazemie, amilazurie ↑↑↑)-izolarea virusului din salivă, urină, edemul scrotal, sânge prin imunofluorescenţă-determinare de IgM specifice

-complicaţii:-suprainfectare bacteriană-compresiune nervoasă - surditate-DZ-sterilitate-hipotiroidism-miocardită -encefalită

-tratament:-nu există tratament etiologic-regim igieno-dietetic, cel puţin 10-14 zile după externare:

-izolare-repaus-regim alimentar: -hidric, -hipoglucidic, -hipolipidic, cel puţin 10-14 zile după externare-AINS-vitamine din grupul B

-cortizon parenteral-antialgice-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică-virusul urlian dă imunitate

VIII. Tusea convulsivă-este o boală caracteristică vârstelor mici-etiologie:Bordetella pertusis-sursa - om bolnav/purtător-transmitere - cale aerogenă-tablou clinic:

-incubaţie = 1-2 săptămâni-prima fază - etapa catarală (aprox.2 săptămâni)

-tuse-agitaţie -subfebrilităţi

-a 2- a fază - faza de stare (3-4 săptămâni)-accese tipice de tuse convulsivă

-bolnavul îşi pregăteşte tusea - expir sacadat - inspir zgomotos (cianoză, agitaţie) - expir sacadat - perioadă de linişte

-ciclul se repetă de:-10-20 ori/zi

-accesele sunt mai frecvente noaptea-accesele sunt urmate de vărsături alimentare sau expectoraţie de secreţie mucoasă

-a 3-a fază - faza de declin (2-3 săptămâni)-accesele de tuse se răresc

-a 4-a fază - faza de convalescenţă-diagnostic pozitiv, examen paraclinic

1. ancheta epidemiologică2. date clinice3. date paraclinice-leucocitoză + limfocitoză-identificarea bacteriei – prin imunofluorescenţă,cultivare-determinarea IgM specifice

-complicaţii:-hemoragii conjunctivale-rupturi vasculare intracraniene-pneumotorax-hernii ombilicale/inghinale-prolaps anal

-encefalopatie hipoxică -tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice -suprainfecţii-tratament:

-izolarea bolnavului-aerisirea camerei-administrare de O2

-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică-antihistaminic,sedativ-tratament etiologic:

-eritromicină 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil

-alimentare în cantităţi mici şi dese-profilaxie - vaccinare (DTP)

IX. Difteria-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)-sursa de infecţie - omul bolnav / purtător-transmitere - cale aerogenă-poarta de intrare: -nazală - difterie nazală, -faringiană, -conjunctivală, -tegumentară, -anală, -vaginală

-tablou clinic:-incubaţia este de 7 zile-debutul este diferit în funcţie de localizare:

1. angina difterică-poarta de intrare = faringele-debut usu.insidios,dar poate fi şi brutal:-febră

-frisoane-astenie-adinamie-alterarea stării generale-cefalee-disfagie+/- transpiraţii

-congestie intensă faringo-amigdaliană-prezenţa membranelor la nivelul amigdalelor,stâlpilor vălului palatin,al unor zone din vălul

palatin-adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari

-diagnostic pozitiv:1. ancheta epidemiologică2. date clinice3. date paraclinice-VSH ↑,PCR ↑,leucocite ↑,fibrinogen ↑-frotiu-însămânţări pe medii speciale din secreţiile nazale,faringiene

-complicaţii: -insuficienţă respiratorie-tratament:

-internare - repaus la pat, izolarea bolnavului-tratament etiologic:

-ser antitoxinic (ser antidifteric)-penicilină G,eritromicină,cefalosporine

-obstrucţie mare cu imposibilitatea alimentaţiei:-alimentaţie parenterală-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică-antiinflamatoare: cortizon

X. Pneumonii infecţioase= infecţii la nivelul parenchimului pulmonar cu prinderea interstiţiului şi a alveolelor-clasificare:

1. după etiologie:-bacteriene-virale-cu mycoplasme-cu chlamydii-cu rickettsii-fungice-cu protozoare-mixte

2. după modul de apariţie-pneumonii primare - ex.pneumonia lobară pneumococică-pneumonii secundare - afectare secundară a plămânilor (ex.septicemii)-pneumonii de aspiraţie

3. după aspectul clinico-radiologic-pneumonie lobară-pneumonie atipică primară

-bronhopneumonie-pneumonie necrozantă

4. după evoluţie-pneumonii acute-pneumonii cronice

Infecţii pulmonare cu Streptococcus pneumoniae (pneumococ)-clinic:

-debut brutal cu:-febră,junghi toracic-tuse iniţial seacă ulterior cu expectoraţie mucopurulentă-congestia pomeţilor -herpes bucal

-diagnostic pozitiv:1. ancheta epidemiologică2. date clinice3. date paraclinice-VSH ↑-leucocitoză,neutrofilie-fibrinogen ↑-PCR ↑-identificarea pneumococului:-examen din spută

-lavaj / bronhoscopie / puncţie traheală / puncţie pulmonară-există posibilitatea diseminării sanguine a pneumococului->bacteriemii->se efectuează hemoculturi-Rx pulmonar

-complicaţii:-pleurezia parapneumonică-abces pulmonar-bronşiectazie-septicemie

-tratament cu durată de 7-10 zile-penicilină + aminoglicozid (gentamicină 3-5 mg/kg/zi,amikacină)-simptomatice:

-aspirină-paracetamol-AINS-combaterea tusei

-tratament de deşocare - se poate ajunge până la cortizon

Infecţii pulmonare cu Stafilococ-stafilococul determină bronhopneumonii la vârstele extreme şi imunodeprimaţi-clinic:

-febră-stare generală foarte alterată-dispnee,polipnee-cianoză perioronazală-tiraj intercostal-tuse cu expectoraţie mucopurulentă sau sanguinolentă

-paraclinic:-Rx - focare micro- sau macronodulare cu tendinţă la confluare

-complicaţii - frecvente abcese pulmonare-pronostic - rezervat-tratament: -oxacilină : 150-400 mg/kg/zi, se asociază cu un aminoglicozid, -cefalosporine de gen. I şi II

Infecţii pulmonare cu Klebsiella pneumoniae (bacil Friedländer)-bacilul este prezent în mediu şi orofaringe-în condiţii de status imun deprimat

-factori de risc:-alcoolism-DZ-neoplasme-ciroza hepatică

-clinic:-debut brutal cu:

-febră-alterarea stării generale-astenie,adinamie-dispnee-tuse cu expectoraţie caracteristică-junghi toracic în caz de localizare strictă lobară

-paraclinic:-examen de spută-antibiogramă-Rx - proces de condensare în lobul superior

-tratament:-aminoglicozide

-gentamicină-amikacină-tobramicină

-cefalosporine de generaţia III + aminoglicozid-tratament patogenetic-tratament simptomatic

Infecţii pulmonare cu H.influenzae-H.influenzae determină bronhopneumonii / laringite / traheobronşite-tratament:

-ampicilină-Ceclor-quinolone-aminoglicozide

Infecţii pulmonare cu Mycoplasma pneumoniae-Mycoplasma este un germene intracelular-nu are perete,are numai membrană-determină o simptomatologie de pneumonie atipică-tratament->eritromicină,tetraciclină

Pneumonii virale-etiologie:

-v.gripale sau paragripale - pneumonii interstiţiale (inundaţie alveolară sanguină)-adenovirusuri - pneumonii interstiţiale-v.rujeolei-v.varicelo-zoosterian

XI.Gripa-apare epidemic,endemic sau pandemic-este o boală frecventă-clasificarea v.gripale:

1. tipul A - poate determina singur infecţia sau se poate asocia-cel mai frecvent-determină cele mai grave îmbolnăviri - variaţii antigenice multiple

2. tipul B-determină boli uşoare-variaţie antigenică mică

3. tipul C - variaţie antigenică aproape nulă-sursa de infecţie:

-omul bolnav-păsări migratoarr, păsări domestice, animale domestetice

-transmitere - cale aerogenă-poarta de intrare - căile respiratorii-tablou clinic:

-incubaţie scurtă : 12-24 h,maxim 72 h-debut brusc,acut:

-febră înaltă : 38-39-40°C-alterarea stării generale - astenie, adinamie-tuse seacă-mialgii-globalgii-rinoree seroasă iniţial,ulterior sero-mucoasă (sdr.cataral)

-se întinde pe o perioadă de 3-4 zile-în faza de stare se poate afecta miocardul - miocardită:-faza de declin:

-febra începe să remită-rinoreea şi tusea seacă ↓ ca intensitate şi frecvenţă-persistă astenia fizică şi psihică

-diagnostic pozitiv, examene paraclinice:1. ancheta epidemiologică2. date clinice3. date paraclinice

-VSH normal-leucopenie cu limfocitoză - gripa este o boală ce deprimă imunitatea celulară-identificarea virusului din secreţia nazală prin imunofluorescenţă-reacţia de fixare a complementului-ELISA - evidenţierea atc.

-complicaţii:1. determinate de acţiunea virusului gripal

-meningite-encefalite-mielite-nevrite, poliradiculonevrite-complicaţii cardiace - miocardită, pericardită-complicaţii renale - glomerulonefrită

2. suprainfecţii-tratament:

-izolarea bolnavului-repaus la pat-completarea deficitului lichidian - ceaiuri-antipiretice-comprese calde în jurul gâtului - în caz de laringită-antitusive-decongestionante nazale-profilaxia suprainfecţiilor-tratamentul suprainfecţiilor-tratamentul miocarditei

-tratamentul şocului-tratamentul encefalitei-profilaxia gripei: -vaccinare după cunoaşterea tipurilor de virusuri care circulă în acel an

XII. Meningitele infecţioase-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui-meningitele sunt boli grave,cu evoluţie rapidă spre deces-clasificare:

a) după criteriul etiologic-bacteriene-virale-fungice-cu protozoare

b) după aspectul LCR-în mod normal,LCR este clar,acelular-în meningite apar celule în LCR (PMN,limfocite)

1. meningite cu LCR clar-meningitele virale,TBC,dar şi la debutul unei meningite bacteriene-dacă organismul nu răspunde imun corespunzător iar în frotiu există foarte multe bacterii

2. meningite cu LCR purulent-LCR conţine bacterii,fibrină,leucocite,limfocite-LCR purulent este caracteristic meningitelor bacteriene

3. meningite cu LCR de aspect opalescent - meningitele bacteriene (conţine multe elemente)4. meningite cu LCR hemoragic: -în meningita bacteriană se produce hemoliză->hematiile nu sedimentează

Meningite bacteriene-patogenie:

-poarta de intrare poate fi reprezentată de căile respiratorii-etiologia meningitelor bacteriene:

-G (-): Klebsiella,Proteus,Piocianic,E.coli-streptococ de grup B-meningococ-pneumococ-H.influenzae-stafilococ-anaerobi

-calea de transmitere:-hematogenă-contiguitate-inoculare directă - TCC-iatrogenă - puncţie lombară septică

-tablou clinic:-incubaţie scurtă : 2-3 zile-debut acut:

-febră înaltă (39-40°C)-frisoane-cefalee intensă-mialgii-alterarea stării generale-vărsături de tip central (în jet)-fotofobie - bolnavul se întoarce cu spatele spre lumină-poziţie antalgică în „cocoş de puşcă”-manifestări din partea aparatului digestiv: scaune diareice,↓ apetitului

-redoarea de ceafă-la nou-născuţi şi sugari nu există redoarea de ceafă-la nou-născuţi + sugari: bombarea fontanelei anterioare şi pulsaţii la nivelul ei

-paraclinic:-examenul fundului de ochi-puncţie lombară-examenul frotiului

-complicaţii:-encefalita-abcese-cloazonări-paralizii de nervi cranieni-sechele postencefalită cu decerebrare

-tratament:a) etiologic

-dozele de atb.sunt mai mari decât în alte infecţii-se începe cu doze mari de atb.şi nu se modifică în timpul tratamentului dozele

1. meningococ->durata tratamentului = 10 zile-Penicilină G -cefalosporine de generaţia III->Fortum,Rocephine

2. pneumococ-cefalosporine de generaţia III-quinolone de generaţia III

3. stafilococ-oxacilină -cefalosporine de generaţia III-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral

4. E.coli-cefalosporine de generaţia III-quinolone de generaţia III-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral

5. Anaerobi - penicilină G + metronidazolb) patogenetic

-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică-cortizon - facilitează pătrunderea antibioticelor în LCR

c) simptomatic-combaterea febrei şi a durerii-reducerea edemului cerebral: -manitol, -furosemid, -glucoză 33% tamponată cu insulină -izolarea bolnavului-febră - regim bogat în lichide

Meningitele virale-etiologie:

-enterovirusuri - Echo,Coxsackie-v.gripale şi paragripale-adenovirusuri-v.urlian-sursa de infecţie - omul bolnav sau purtător

-transmitere - aerogenă-poartă de intrare:

-digestivă - enterovirusuri-respiratorie

-clinic:-incubaţie scurtă-debut acut:

-febră înaltă -frisoane-cefalee-mialgii-vărsături de tip central-fotofobie-semne de sdr.meningeal (+)

-paraclinic:-puncţie lombară:

-LCR clar, hipertensiv-reacţia Pandy poate fi (-) sau +, ++-elemente prezente - iniţial PMN,ulterior limfocite -glicorahie normală-proteinorahie uşor ↑ (35-40 mg%)

-evidenţierea virusului - imunofluorescenţă,culturi virale-complicaţii:

-encefalită-afectarea nervilor cranieni

-tratament:-patogenetic - asemănător cu meningitele bacteriene-meningită cu v.herpetic - acyclovir (tratament etiologic)

XIII. Encefalitele= procese inflamatorii localizate la nivelul axului cerebro-spinal cu prinderea lui parţială sau în totalitate-clasificare:

1. etiologică-virale-produse de virusuri defective (prioni,virusuri lente)-produse de protozoare-bacteriene

2. patogenetică-primare - virusul afectează direct encefalul

-secundare - localizare primară la nivelul altor organe (plămân,ficat,muşchi) şi secundar este afectat encefalul (ex.gripa)

-postinfecţioase - după rujeolă,rubeolă-postvaccinale - antipertusis, antirabic

-sursa de infecţie:-păsările esp.călătoare - mamifere (cal, oaie, capră) – vectori - om

-transmitere:-cale aeriană-poartă de intrare digestivă - enterovirusuri

-tablou clinic:-incubaţie variabilă: în funcție de virusul care a determinat boala-debut acut:

-febră înaltă-astenie, adinamie-cefalee-mialgii-vărsături de tip central-fotofobie -agitaţie

-manifestări neuro-psihice:-confuzie-dezorientare temporo-spaţială

-halucinaţii-ulterior stare de somnolenţă - comă

-paralizii de nervi cranieni, preze, ROT exagerate-manifestări cardio-vasculare: tahicardie sau bradicardie

-evoluţia encefalitei depinde de agresivitatea virusului şi de răspunsul organismului-diagnostic pozitiv, paraclinic:

1. ancheta epidemiologică2. date clinice3. date paraclinice-puncţie lombară:

-LCR normotensiv sau uşor hipertensiv-lichid clar,Pandy (-) sau +/--glicorahie normală-proteinorahie usu.normală

-hemoleucogramă:-VSH,fibrinogen nespecifice-eventual limfocitoză + leucopenie

-evidenţierea virusului (prin imunofluorescenţă) din LCR, sânge, secreţie nazo-faringiană, scaun-cultivarea virusului

-complicaţii:-paralizii de nervi cranieni-degradarea progresivă a intelectului-decerebrare-tulburări psiho-intelectuale-suprainfecţii:

-escare-bronhopneumonie de aspiraţie

-tratament:-internarea bolnavului-igienă riguroasă a tegumentelor şi mucoaselor-alimentaţie parenterală sau pe sondă nazo-gastrică-combaterea agitaţiei - diazepam,fenobarbital-vitamine (grupul B)-piracetam-combaterea edemului - manitol, furosemid-combaterea procesului inflamator - cortizon 2-3 săptămâni:

-HHC-prednison

-tratament etiologic: în funcție de etiologia virusului, de ex. herpesvirusuri - acyclovir i.v.-aport suplimentar de proteine-antibiotice în caz de suprainfecție bacteriană

XIV. Poliomielita (paralizia infantilă)-determinată de virusurile poliomielitice (tipuri 1-3)-poarta de intrare - fecal-orală-clasificare:

1. infecţia inaparentă->nu există manifestări clinice2. boala minoră3. poliomielita paralitică

-tablou clinic:

-incubaţia = 14 zile

-doza infectantă este mică (1.000.000 doze infectante / 1 g materii fecale)

-sursa : om bolnav /convalescent

1. boala minoră-ascensiuni termice

-catar al căilor respiratorii superioare

-disfagie moderată

-manifestări din partea tubului digestiv: -dureri abdominale, -scaune diareice

-semnele şi simptomele durează 2-3 zile

-boala minoră apare la copiii vaccinaţi

-boala minoră poate avea evoluţie spre vindecare sau poate determina

2. poliomielita paralitică

-după 24-48 h de la dispariţia febrei se produce o nouă creştere a temperaturii (afectarea meningelui şi SNC) după care febra ↓

-paralizii: -asimetrice, -flasce, -ROT abolite, -regresia paraliziilor este în ordine inversă apariţiei lor

-diagnostic, examinări paraclinice:

1. date anamnestice2. date clinice3. diagnostic de laborator-evidenţierea virusului din secreţiile faringiene,scaun,LCR,sânge (viremie)

-determinarea IgM: -examinările trebuie urmărite în dinamică

-complicaţii:

-atelectazia pulmonară

-suprainfecţii - bronhopneumonie

-escare

-dilataţie gastrică

-tromboze datorită imobilizării

-hipotrofii musculare

-tratament:

-internare în servicii de specialitate

-repaus fizic absolut

-nu se administrează tratament intramuscular

-imobilizare cu membrele afectate în poziţii fiziologice

-vitamine din grupul B

-antialgice, antipiretice

-paralizia musculaturii respiratorii - respiraţie asistată.